ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI

INTRODUCERE ÎN METODOLOGIA CERCETĂRII ȘTIINȚELOR SOCIALE

Modalități de petrecere a timpului liber în rândul

studenților și efectele acestora asupra performanței academice
și în carieră

Nume: COSTACHE GEORGIANA-TEODORA

Facultatea: ADMINISTRAȚIE SI MANAGEMENT PUBLIC
Specializare: RESURSE UMANE
Anul: I

1
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI
INTRODUCERE ÎN METODOLOGIA CERCETĂRII ȘTIINȚELOR SOCIALE

Tematica cuprinde cele trei componente esențiale ce alcătuiesc stilul de viață al oricarui
student, este fascinant să poți observa cum un tânăr la inceput de drum rușește să găsească un
echilibru, sau nu, între muncă- viață personală- educație, dar și multitudinea efectelor rezultate
din acest raport, ce diferă de la un individ la altul.
Așa cum matematicianul englez G. H. Hardy reușea sa evidențieze atât de sublim că
“Timpul unui om inteligent nu merită să fie pierdut în mijlocul majorității oamenilor. Prin
definiție, sunt deja destui oameni acolo.” cu scopul de a ilustra direcția viitorului tinerilor
studenți ce se află la inceput de carieră și pentru care timpul este principala variabilă a unei vieți
sănătoase.
În mod cert această cercetare urmărește si analizează dacă viața personală, mai exact timpul
liber al studenților , influențează in mod negativ sau pozitiv rezultatele academice și performanța
în carieră, aspectele reliefate în urma documentării minuțioase cu privire la multitudinea
activităților ce-i atrag pe studenții de azi, specialiștii de maine și dacă toate acestea se rasfrâng
asupra vieții profesionale. Atfel în funcție de scop putem observa o cercetare exploratorie ,
deoarce ne propunem familiarizarea cu subiectul și satisfacerea tuturor curiozităților,
descoperirea a tot ceea ce infuluențează viața studenților, ocupațiile lor zilnice și satisfacția pe
care le-o ofere acele activități. Fără toate aceste premise nu putem stabilii principalele obiective,
ce trebuie sa fie clare și concise, și anume:
1. Descoperirea efectelor pozitive pe care le poate avea viața extracademică asupra
performanțelor educaționale;
2. Descoperirea efectelor negative pe care le poate avea viața extracademică asupra
performanțelor educaționale;
3. Descoperirea modalităților prin care se poate realiza un echilibru între activitățile
recreative și cele academice;
4. Observarea principalelor modalități de petrecere a timpului liber în rândul studenților;

Obiectivele nu sunt decât anumite idei clar stabilite, ci sunt mai exact punctul de la care noi
plecăm și până unde vrem să ajungem cu cercetare. Una dintre limitele cercetării este evidențiată
de un număr extins de membrii ai grupului cercetat, astfel putem împărții respondenții în funcție
de faculățiile din cadrul Academiei de Studii Economie din București, locul unde are loc
2
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI
INTRODUCERE ÎN METODOLOGIA CERCETĂRII ȘTIINȚELOR SOCIALE

cercetarea. Grupul de referință este evidențiat doar de studenți, tineri la început de carieră, pentru
a putea observa strict ceea ce ne interesează.
Deși există nenumărate activități atât de recreere fizică, cât și psihică, studenții aleg cele mai
nepotrivite și sedentare metode de a-și petrece timpul liber, pătrunzând astfel în sfera absurdului
vieții, iar efectele nu întârzie să apară.
Noțiunea de bază, “cuvintele cheie” de la care pornesc toate întrebările, fac referire la
termenul de timp liber (Cum îsi petrec studenții timpul liber? , De ce aleg să și-l petreacă în
modul respectiv?).
Termenul de timp liber poate fi definit ca fiind acel spațiu temporal opus timpului destinat
muncii, ci este destinat activitătilor recreeative, cu scop personal. Potrivit lui Francisc Albert,
timpul liber simbolizeză “lipsa unei forțe, a unei obligații și o delimitoare clar definită față de
timpul dedicat carierei” .
Majoritatea studenților nu știu cum sa-și organizeze timpul, nu au obiective concise, ci
acestea sunt definite doar intr-un mod ambiguu. Mai mult de atât, cheia către success constă în
productivitate, modul în care ajungi să studiezi intens si efficient sau să atingi un obiectiv.
Conform numeroaselor studii, propria atiutudine determină rezultatele pe care urmează să
le ai, iar principalele activități, modalități de petrecere a timpului liber te defines pe tine ca
presoană, individ ale cărui reacții se răsfrâng asupra mediului social. Astfel printr-o cercetare
exploratorie amănunțită se evidențiază faptul că fiecare student este ceea ce alege să facă, devine
cee ace este deja și fără îndoială, efectele definesc repercursiunile anumitor alegeri: “Pe scurt,
dă-ți voie să ințelegi importanța sarcinilor tale din prezent” .
Cele mai relevante lucrări studiate pentru realizare proiectului de cercetare sunt:

 Leovaridis, C. and Antimiu, R. (2015). MODALITĂŢI DE PETRECERE A

TIMPULUI LIBER PENTRU TINERII DIN ŢARA NOASTRĂ. [online]
Revistacalitateavietii.ro. Available at:
http://www.revistacalitateavietii.ro/2017/CV-3-2017/04.pdf [Accessed 7 Jan.
2019].

 Blogul Grile-Rezidentiat.ro. (2019). Super ghid de productivitate pentru studenți

- Blogul Grile-Rezidentiat.ro. [online] Available at: http://blog.grile-
rezidentiat.ro/productivitate-studenti/ [Accessed 7 Jan. 2019].

3
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI
INTRODUCERE ÎN METODOLOGIA CERCETĂRII ȘTIINȚELOR SOCIALE

 Babbie, E., Gherghina, S., Jiglău, G. and Andriescu, M. (2010). Practica

cercetării sociale. Iaşi: Polirom.

 Chelcea, S. (2001). Tehnici de cercetare sociologică. Bucureşti: SNSPA.

 Christensen, C. and Raynor, M. (n.d.). The innovator's solution.

 Christensen, M. Clayton, „Cum îți măsori viața? ”

Metodologia cercetării științifice este partea esențială a lucrării,iar cantitativ reprezintă

jumătate din proiect, fiind absolut necesară,nu se realizează la pură întâmplare,iar cercetătorul
este pricipalul explorator prin descoperirea tehnicilor și metodelor de cercetare ce duc la
finalizarea lucrării și a rezultatului mult așteptat.
Metodologia cercetării ștințifice îi oferă cercetătorului șansa de a studia principalele
activități, hobby-uri pe care le practică studenții, rapotandu-le la viața profesională a acestora.
Dacă toți studenții ar ține cont de cele trei funcții principale atribuite timpului
liber(odihna, divertismentul, dezvoltareapersonalității) și ar ehilibra această balanță, atunci
efectele vor fi și ele pozitive, atât pe plan profesional, cât și academic.

Toate aceste aspecte fac trimitere la puterea motivației, iar cu cât motivația intrisecă este
mai accentuată, cu atât performanțele academice și profesionale sunt mai bune.

Întrebările de cercetare (Cum îsi petrec studenții timpul liber?, Cum influențează aceste
activități performanțele lor? ) ne-au ajutat foarte mult sa realizăm că vorbim despre o cercetare
calitativă, urmărind înțelegerea și descoperirea comprehensive a unui eveniment.

Având în vedere că discutăm despre o cercetare calitativă, o metoda direct de colectare a

datelor, se dorește să se descopere principalele activități pe care studenții le prectică în timpul lor
liber și cum influențează acestea performanțele vieții profesionale. De asemenea sccentul nu
cade pe colectarea și analizarea datelor numerice, ci mai exact pe valori, atitudini și percepții.

4
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI
INTRODUCERE ÎN METODOLOGIA CERCETĂRII ȘTIINȚELOR SOCIALE

Pentru colectarea datelor vom folosi o metodă de cercetare calitativă și anumea ancheta
pe bază de interviu, deoarece se dorește consolidarea unei legaturi strânse între cercetător si
respondent, pentru a analiza toate reacțiile, dar în același timp și testarea ipotezelor și stabilirea
relațiilor dintre variabile: “Trebuie studiate comportamente dificil de observat pentru că se
desfășoară în locuri private...” , Margaret Stacey.

Domeniul de colectare al datelor este unul destul de vast, dar noi vom studia doar ceea ce
ne interesează, vom analiza comportamentul respondentului și vom descoperi diferite modalități
prin care acesta iși petrece timpul liber și dacă il influențează intr-un fel sau altul acest aspect.
Astfel cadrul cercetării se va limita la Academia de Studii Economice din București, deorece
academia este compusă din mai multe facultăți, bazate pe diferite domenii de studiu, varietatea
intereselor și nevoilor,ce oferă spațiul perfect al unei cercetări empirice prin multitudinea
studenților cu personalități și caractere total diferite.

În cadrul procesului de cercetare se va folosi metoda eșantionării, eșantionarea

neprobabilistică, empirică, ce se bazează pe raționament.

Eșantionul va fi alcatuit din 40 de studenți, ce fac parte din grupul țintă, tineri studenți la
început de drum din cadrul ASE-ulu, astfel eșantionarea se va realiza în funcție de medie, îi vom
alege pe primii 20 și pe ultimii 20 din cadrul tuturor specializărilor, iar în acest mod vom putea
observa cu ușurință ce activități practică fiecare și dacă le afectează performanțele universitare.

Cu siguranță metoda de colectare a datelor este una directă prin intermediul unui
modelator ce se va angaja intr-un interviu individual, doar el si respondentul, pentru a se forma o
legătură puternică între cei doi, dar și pentru obținerea unor informații valide și calitative.
Intervievatorul va urmari in de-aproape ghidul de interviu, ce va porni de la general la
particular,de la întrebări generale ce nu-i includ pe ei personal,către intrebări ce țin de propriul
lor comportament, viața personală.

Principalele avantaje ale anchetei pe bază de interviu sunt: obținerea răspunsurilor

specifice la fiecare întrebare, colectarea unor raspunsuri spontane, primele reacții fiind cele mai
importante și putem observa anumite comportamente non-verbale, ce ne susțin în mod deosebit
calitatea cercetării; pe cand dezavantajele constau în costul ridicat și un timp destul de indelungat
pentru stabilirea persoanelor ce sunt incluse în eșantion.

5
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI
INTRODUCERE ÎN METODOLOGIA CERCETĂRII ȘTIINȚELOR SOCIALE

INSTRUMENTE DE CERCETARE- prezentarea ghidului de interviu

Bună ziua! Mă numesc Costache Georgiana Teodora și sunt studentă în anul I, în cadrul
Academiei de Studii Economice din București, facultatea de Administrație si Managemet Public,
specializarea reasurse umane și realizez o cercetare cu privire la modalitățile de petrecere a
timpului liber în randul studenților și efectele pe care le au asupra performanței academice, fiind
folosit la cursul de Intruducerea în Metodologia Cercetării Științelor Sociale. Beneficiul
cercetării constă în descoperirea unor teorii, a unor soluții, ce pot să îmbunătățească calitatea
vieții academice și profesionale, eliminând activitățile de tip free-time ce influențează în mod
negativ viața studentului. Durata de desfășurare a intreviului se va limita la o oră și jumătate,
discuția va fi înregistrată, iar informațiile vor fi stocate într-o bază de date, fiind apoi interpretate
de către un cercetător. Pe parcursul discuției, modelatorul va nota principalele reacții cu privire la
limbajul non-verbal și tonul vocii și vă asigurăm că nimeni în afara celor ce participă la acest
studiu, nu va avea acces la înregistrarea discuției noastre.

I. Care crezi că sunt pricipalele activități pe care studenții le practică în timpul liber?

 Dacă ar trebui să schimbe anumite aspecte legate de timpul lor liber, ce ar trebui să
înlocuiască mai exact?

II. Care este părerea ta despre modul în care studenții își petrec timpul liber?

 Ce ți se pare greșit?
 Ce ar trebui îmbunătățit?
 Cum crezi că s-ar putea îmbunătăți?

III. Crezi că modalitățile de petrecere a timpului liber le influențează în vreun fel performanțele
academice și în carieră?

 Dacă da, care crezi că sunt efectele?

6
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI
INTRODUCERE ÎN METODOLOGIA CERCETĂRII ȘTIINȚELOR SOCIALE

 Crezi că sunt efecte de ordin pozitiv sau negativ?

IV.Crezi că ai o metodă destul de constructivă pentru a-ți gestiona timpul?

 Dacă da, cum reușești să faci asta?

 Este sufficient să faci tot ceea ce-ți propui?

V.Care sunt principalele activități pe care le practice tu în timpul liber?

 De ce ai ales să practice aceste activități?

 Te ajută în vreun fel la dezvoltarea ta profesională? Dacă da, cum?

VI. Cam cât de des îți folosești timpul liber pentru a studia și rezolva problemele academice și
profesionale?

 Alochezi acestora mai mult de jumătate din timpul tău?

 Dacă da, crezi că te ajută în vreun fel? Cum anume?

VII. Care sunt efectele modalităților tale de petrecere a timpului liber asupra proriei perfomanțe
academice și asupra carierei?

 Dacă există efecte negative, ce credeți că ar trebui să îmbunătățiți sau să schimbați

pentru a rezolva această problem?

VIII. Crezi că poți avea o carieră de success dacă te axezi mai mult asupra performanțelor
academice chiar și în timpul liber?

IX. Practici activități de dezvoltare personală?

 Dacă da, ce fel de activități?

 Te-au facut să-ți schimbi intr-un fel percepția asupra vieții sau asupra ta, asupra a ceea
ce îți dorești să faci pe viitor?

7
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI
INTRODUCERE ÎN METODOLOGIA CERCETĂRII ȘTIINȚELOR SOCIALE

X. Crezi că este greu să găsești un echilibru între muncă- viată personală- educație?

 Dacă este posibil, cum poți găsi acest echilibru?

 Crezi că există noi metode de a îmbunătății calitate vieții?

Vă mulțumesc pentru timpul acordat!

CONCLUZII GENERALE:

Rezultatele așteptate reprezintă în mod cert îndeplinirea obiectivelor și aflarea informațiilor

ce oferă răspunsul la întrebările de cercetare. Cu toate acestea mă aștept ca rezultatul cercetării să
ajute la descoperirea principalelor probleme ce-i împiedică pe studenți în performanțele
academice și a unor noi modalități de rezolvare a acestor aspecte. Nu în ultimul rând, mă aștept
ca rezultatul să aibă un impact puternic asupra publicului larg în ceea ce privește gestionarea
timpului și punerea în prim-plan a propriei cariere.

Există nenumărate aspecte asupra cărora cercetările viitoare ar trebui să se axeze, unul dintre
aceste ar fi gestionarea timpului în raport cu principalele țeluri ale individului/studentului, dacă
studenții sunt capabili să-și urmărească principalele scopuri în viață, să-și atingă idealul, chiar
dacă este un drum destul de lung până acolo.

Atâta timp cât a existat o motivație destul de puternică un scop și niște obiective bine
stabilite încă de la început, nu au existat probleme in ceea ce privește alegerea unui instrument de
cercetare sau realizarea metodologiei, iar familiaritatea cercetătorului cu tema proiectului ajută
foarte mult la întelegerea principalelor probleme.

BIBLIOGRAFIE
8
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI
INTRODUCERE ÎN METODOLOGIA CERCETĂRII ȘTIINȚELOR SOCIALE

 Leovaridis, C. and Antimiu, R. (2015). MODALITĂŢI DE PETRECERE A

TIMPULUI LIBER PENTRU TINERII DIN ŢARA NOASTRĂ. [online]
Revistacalitateavietii.ro. Available at:
http://www.revistacalitateavietii.ro/2017/CV-3-2017/04.pdf [Accessed 7 Jan.
2019].

 Blogul Grile-Rezidentiat.ro. (2019). Super ghid de productivitate pentru studenți

- Blogul Grile-Rezidentiat.ro. [online] Available at: http://blog.grile-
rezidentiat.ro/productivitate-studenti/ [Accessed 7 Jan. 2019].

 Babbie, E., Gherghina, S., Jiglău, G. and Andriescu, M. (2010). Practica

cercetării sociale. Iaşi: Polirom.

 Chelcea, S. (2001). Tehnici de cercetare sociologică. Bucureşti: SNSPA.

 Christensen, C. and Raynor, M. (n.d.). The innovator's solution.

 Christensen, M. Clayton, „Cum îți măsori viața? ”