Lista întrebări - Capitolul 1 Administrația ca obiect se cunoaștere științifică

1.1 Apariția si dezvoltarea științei administrative

1.1.1 Prescursorii științei administrative în Europa

1.Explicati contributia lui Charles Bonnin si Lorenz von Stein la dezvoltarea stiintei
administrative
1. Explicati care au fost precusorii stiintei administrative in Franta si Germania
2. Explicati evolutia stiintei administrative in raport cu evolutia statului
3. Explicati care a fost impactul teoriei organizatiilor asupra studiului administratiilor din
Europa.

1.1.2. Cristalizarea ştiinţei administrative în Europa

5.. Explicati contributia operei lui Langrod si Max Weber la dezvoltarea stiintei
administrative
6.Explicati dubla dinamica a stiintei administrative si perpectivele dezvoltarii acesteia
7.Explicati evolutia stiintei administrative in raport cu evolutia statului
8.Explicatii arborele genealogic al stiintei administrative (pilonii care stau la baza studiului
administratiei publice si evolutia ulterioara a acestora )
9.Explicati originea stiintei administrative in Europa si evolutia de inceput a acesteia
10.Explicati de ce a esuat constituire unei stiinte administrative care sa aiba ca obiect de
studiu scopurile administratiei
11.Explicati de ce a esuat constituire unei stiinte administrative care sa aiba ca obiect de
studiu fenomenul administrativ
12.Explicati din ce este alcatuit corpul stiintelor administrative
13.Explicati in ce consta problema de terminologie
14.Explicati polemica dintre abordarea interdiciplinara si pluridiciplinara a administratiei.
15.Dati o definitie a stiintei administrative si explicati in ce abordare se incadreaza (juridica,
politica, manageriala sau sociologica) si de ce.
16.Explicati care sunt scopurile stiintei administrative la ora actuala.
17.Explicati care sunt tendintele stiintei administrative din Europa in ultimele decenii

1.2Diferitele abordări ale studiului administraţiei publice – SEMINAR

18.Explicati care sunt abordarile studiului administratiei publice

1.2.1. Abordarea juridică

19.Explicati care este legatura dintre dreptul administrativ si stiinta administrativa
20. Care sunt reprezentanții abordării juridice și prin ce se caracterizează lucrările lor

1.2.2. Abordarea managerială

21.Explicati care este legatura dintre management si stiinta administrativa
22. Care sunt reprezentanții abordării juridice și care a fost contribuția acestora la studiul
administrației publice
23. În ce a constat transformarea preceptelor managementului tradițional în concepția lui
Chevallier
24.Explicati diferentele dintre organizatiile publice si cele private( caracteristicile serviciilor
publice)
25.Explicati diferentele ce exista intre rationalitatea juridica si cea manageriala
27. In ce au constat teoriile de contigență si ce a adus nou managementul public
28.Explicati in ce consta abordarea noului management public in anii 80 si contextul in care a
aparut acest nou curent de gandire al stiintei administrative
29.Explicati strategiile de reforma ale lui Pollit si Bouckaert

1.2.3. Abordarea politică

30.Explicati care este legatura dintre stiinta politica si stiinta administrativa

1.2.4. Abordarea sociologică

31..Explicati care este legatura dintre stiinta administratiei si sociologie
32.Explicatii care au fost cele doua ramuri ale sociologiei erau preocupate de administratia
publica si in ce au constat ele
33. Explicati de ce a stagnat in anii 80 curentul sociologic

1.2.5 Abordarea economica

1.2.6 Aboradarea TIC ( open-government)
1.2.7 Abordarea comportamentala si psihologica

1.3 Metodologia ştiinţei administrative

1.3.1. Diversitatea modurilor de abordare

34.Explicati de ce stiinta administrativa sufera permanent de o criza de identitate
35.Explicați dacă știința administrativa trebuie să renunțe la pluralismul metodologic

1.3.2. Aspecte concrete ale metodei ştiinţei administrative

36.Dati 2 exemple de studii care s-au intreprins asupra administratiei si explicati tehnicile de
investigatie folosite
37.Explicati care sunt punctele de vedere din care poate fi studiat fenomenul administrativ
38.Explicati diferitele concepte ce explica diferitele aspecte ale functionarii administratiei
39.Explicati caracteristicile proprii ale administratiei de care trebuie sa se tina seama in
studiul acesteia.
40.Explicati elementele mediului unui birou pe baza modelului sistemelor deschise , asa cum
a fost vazut el de Meier.

1. Se dă următoarea afirmație: Chiar şi după 1848 numeroşi autori englezi s-au interesat de
problemele politice şi sociale ale administraţiei având un punct de vedere apropiat de cel al
cameralismului. Astfel, Jacques Chevallier în monumentala sa lucrare Verwaltungslehre din
1965 încerca să construiască o adevărată ştiinţă socială în jurul administraţiei publice.
Această ştiinţă, fiind o ramură a ştiinţelor umaniste, nu putea avea metode specifice, ci
trebuia să folosească metodele şi tehnicile de cercetare ale altor ştiinţe sociale. Precizați
dacă este adevărată sau falsă. Explicaţi.
2. Se dă următoarea afirmație: Finalitatea ştiinţei poliţiei consta în cercetarea structurii şi
activităţii organelor administrative în scopul îmbunătăţirii lor, urmărind îndeplinirea optimă
a sarcinilor acestora, ce au în vedere satisfacerea intereselor generaleîn concordanţă cu
respectarea drepturilor şi intereselor personale ale oamenilor. Precizați dacă este adevărată
sau falsă. Explicaţi.
3. Se dă următoarea afirmație: Istoria ştiinţei administrative a avut o dublă dinamică: socio-
politică şi ştiinţifică. Cele două dinamici se intercondiţionează reciproc deoarece: abordarea
fenomenului administrativ a variat în funcţie de evoluţia rolului social al statului; analiza
fenomenului administrativ a fost marcată de evoluţia cunoaşterii în cadrul societăţii.
Precizați dacă este adevărată sau falsă. Explicaţi.
4. Se dă următoarea afirmație: În secolul al XX-lea s-a manifestat o polemică între abordarea
interdiciplinară şi pluridiciplinară a administraţiei. Această polemică exprima poziţiile celor
care erau partizanii studiului interdisciplinar, sau pe cele ale adepţilor unei abordări
pluridisciplinare. Precizați dacă este adevărată sau falsă. Explicaţi.
5. Se dă următoarea afirmație: În secolul al XX-lea în Franţa sub conducerea unui consilier
de stat Henry Chardon şi a inginerului francez de origine americană Frederick Taylor s-a
dezvoltat o nouă doctrină administrativă ce punea accentul pe sensurile termenului de
birocraţie. Se punea problema dacă birocraţia este un mod specific de organizare sau grupul
uman care exercită puterea administrativă, dacă există vreo diferenţă între grupul ce exercită
puterea şi grupul servictorilor publici (dacă există un grup dominant şi un grup supus sau
ambele exercită puterea statului). Precizați dacă este adevărată sau falsă. Explicaţi.
6. Se dă următoarea afirmație: În a doua jumătate a secolului al XIX-lea în Statele Unite ale
Americii lucrarea lui Max Weber Economie şi societate va fi intens studiată şi criticată de
sociologii nord-americani (Gouldner, Merton, Veblen şi Dewey). Aceștia au abordat-o și
criticat-o în funcție de teoria organizațiilor care nu făcea distinsția între organizațiile publice
și cele private. Opera lui Max Weber se răspândeşte astfel în secolul al XIX-lea datorită
criticilor aduse de studiile americane. Precizați dacă este adevărată sau falsă. Explicaţi.
7. Se dă următoarea afirmație: Ştiinţa administrativă a apărut în Europa ca o reacţie la
studiile nord americane bazate pe eficienţă, care tratau organizaţiile publice ca şi
organizaţiile private. Astfel, după al II-lea război mondial, în anul 1947, prin traducerea lui
Weber din germană în engleză americanii au exportat opera lui Weber în SUA, iar sociologii
nord-americani au cunoscut teoria sa asupra birocrației și au criticat-o. Ulterior, americanii au
reexportat opera lui Weber în Europa, şi abia atunci opera acestuia a devenit cunoscută pe
continentul european. Cu toate acestea, concepţiile organizaţionale americane, reflectate şi de
critica modelului lui Weber, au fost acceptate mai greu de cercetătorii europeni. Precizați dacă
este adevărată sau falsă. Explicaţi.
8. Se dă următorul text:
La origine, studiul administraţiei publice se baza pe patru piloni:
- Primul pilon este reprezentat de dreptul administrativ care în ciuda anilor a rămas
întotdeauna autonom, constituind o poartă de intrare a ştiinţei administrative. Dreptul deţine
un loc esenţial în viaţa administrativă: integrată total în tiparul dreptului, administraţia se
caracterizează printr-un grad înalt de juridicizare, iar această dimensiune juridică trebuie să
fie integrată în studiul său. Cunoaşterea dreptului administrativ oferă ştiinţei administraţiei
următoarele: o mai bună înţelegere a instituţiilor; o metodă pentru studierea competenţelor;
un aparat metodologic pentru a evita o abordare exclusiv sociologica sau psihologică.
- Cel de-al doilea pilon pleacă de la sociologul german Max Weber, ale cărui principale studii
aveau în vedere legitimitatea şi rolul birocraţiei. Sociologia a permis un progres considerabil
în cunoaşterea fenomenului administrativ, punând în evidenţă anumite aspecte: analiza
comparată a administraţiilor; ştiinţa comportamentului indivizilor ce constituie aceste
organizaţii.
- Cel de-al treilea pilon pleacă de la Charles-Jean Bonnin, care a fost primul în Franţa care a
pretins „tratarea administraţiei ca ştiinţă” în lucrarea Principiile administraţiei publice
(ediţia a treia 1812). El a insistat pe studiul administraţiei publice pentru a fixa principiile
generale ale acesteia. El a calificat ştiinţa administraţiei ca fiind o ştiinţă a principiilor
raţionale ale administraţiei (ideea a fost preluată şi dezvoltată în ţara noastră de profesorul
Constantin Dissescu de la Facultatea de Drept din Bucureşti).
- Al patrulea pilon a fost ianugurat de către Lorenz von Stein, în lucrarea sa
 „Verwaltungslehre” din 1865 care a încercat să construiască o adevărată ştiinţă socială în
jurul administraţiei publice, urmărind să explice toate forţele, tendinţele şi legităţile care
guvernează viaţa statului.
Precizaţi dacă informaţia prezentată este corectă sau falsă. Corectaţi şi explicaţi acolo unde este
cazul.