Test recapitulare Macroeconomie examen

1. Presupunem ca in anul 2019, populația totală a UE era de 500 mil., populația aptă de muncă
era de 350 mil., populația ocupată era de 200 mil., rata de activitate era de 70 %. Calculati:
a. Populaţia activă (forța de muncă);
b. Numarul somerilor;
c. Rata șomajului;
d. Rata ocupării populației.

a. 70/100 = Pactivă/350 = 245 mil. Loc.

b. Șomerii = P activă – P ocupată = 45 mil. Loc.
c. Rată șomaj = 45/245 X 100 = 18,36%
d. Rata ocupării = 200/350 X 100 = 57,14%

2. În condiţiile în care rata naturală a şomajului este de 5,6%, iar PIB creat în economie este
de 540 miliarde unități monetare (u.m.) față de un venit naţional potenţial de 630 miliarde
u.m., calculati rata estimată a şomajului, conform legii lui Okun.

Decalaj PIB= 540-630/630 x 100 = -14,28

R șomaj= 5,6% - (0,5x(-14,28)) = 12,74%

1
3. In conditiile in care rata naturala a somajului este de 5,2%, PIB-ul creat in economie
este de 2000 miliarde unitati monetare (u.m.), iar rata estimata a somajului este de 6,2%,
calculati PIB in conditii de ocupare deplina (PIB potential).

R șom=Rnat – (0,5%xDecalaj)
6,2%=5,2%-0,5%xDecalaj
0,5%Decalaj = -1
Decalaj=-2%
-2=2000-PIB pot/PIB pot X 100
-2/100=2000- PIB/PIB
-2PIB=200.000-100PIB
PIB pot = 2.040,81 mld.

4. Dacă în anii 2010, 2011 si 2012 rata anuala a inflaţiei a fost de 4%, calculati rata
inflaţiei de la 01 ianuarie 2010 pana la 31 decembrie 2012.

R inf(2010-2012)=(1+4%)X100-100=12,48%

5. Să presupunem ca putem aprecia nivelul inflației dintr-o țară pe seamă unui coș de
consum format din bunuri alimentare (cu o pondere în coș de 20%), bunuri industriale (cu o
pondere de 40%) și servicii. Știind că rata creșterii prețurilor bunurilor alimentare a fost de
3%, indicele de creștere a prețurilor bunurilor industriale a fost de 102% și rata de creștere a
tarifelor pentru servicii a fost de 4%, calculați rata inflației.

Ri= ∑IACP – 100

Ri=(20,6% + 40,8% +41,6%) – 100 = 3%

6. În decursul unui an, o bancă a deschis conturi de depozite în valoare de 170 milioane lei, la
o rată a dobânzii de 8% şi a acordat credite în valoare de 153 milioane lei, la o rată a dobânzii
de 13%. Dacă salariile platite angajaţilor şi celelalte cheltuieli de funcţionare au fost de 1.5
milioane lei, calculati profitul bancar.
a. 4,79 milioane lei;
b. 8,36 milioane lei;
c. 6,36 milioane lei.

Pr bancii = Dinc – D plat = 19,89-13,6 = 6,29 mil.

Pr brut = 6,29 – 1,5 = 4,79 mil.

7. La o rată a rezervei obligatorii de 13%, o bancă cu conturi curente de 200 milioane de lei
poate acorda credite în valoare de:
a. 126 de milioane de dolari;
b. 26 milioane de dolari;
c. 174 milioane de dolari;
d. 147 milioane de dolari.

8. Venitul anual adus de o obligațiune este de 500 lei, ceea ce corespunde unei rate anuale a
dobânzii de 15%.
a. Valoarea nominală a obligațiunii pe piața financiară primară este de 33,33 lei;
b. Valoarea nominală a obligațiunii pe piața financiară primară este de 333,33 lei

2
c. Cursul pe piața financiară secundară este de 3030 dacă rata dobânzii de micşorează cu
10%;
d. Cursul pe piața financiară secundară este de 3030 dacă rata dobânzii de majorează cu
10%.

9. Un operator de bursă cumpără 2000 de acţiuni X la 200 lei/bucată şi vinde 2000 acţiuni Y
la 350 lei/bucată, ambele pe bază de contracte cu scadenţă la 6 luni. În momentul executării
contractului, cursul actiunilor X este de 190 lei/bucată, iar al acţiunilor Y este 360 lei/bucată.
Care va fi rezultatul pe ansamblul acestor operaţiuni:
a. câştigă 0 lei
b. înregistrează o pierdere de 40000 lei;
c. înregistrează o pierdere de 20.000 lei;
d. câştigă 40.000 lei.

10. Un client al bursei vinde 1000 de actiuni la pretul de 100 lei/actiune plus o prima de 5
lei/actiune, cu scadenta peste 3 luni.
a. Daca cursul actiunilor ramane neschimbat, cumparatorul va prefera sa renunte la
executarea contractului.
b. Daca cursul actiunilor creste la 110 lei, renuntarea la contract nu este avantajoasa.
c. Daca cursul actiunilor scade la 90 lei, renuntarea la contract este avantajoasa.
d. Daca cursul actiunilor scade la 90 lei, castiga 5000 lei.

11. Un comerciant român importă aparate de fotografiat din Japonia, pentru care plătește
producătorului japonez un preț de 300 USD/buc. Presupunem că producătorul japonez asigură
livrarea produselor până la sediul importatorului, în timp ce taxa vamală pe care statul român
o aplică importurilor de televizoare din Japonia este de 25%. În condițiile în care echivalentul
în lei a 100 USD/buc. acoperă cheltuielile de distribuție a produsului pe piața românească,
putem aprecia că prețul minim la care comerciantul român ar fi dispus să vândă un aparat de
fotografiat este egal cu echivalentul în lei a:
a. 325 USD b. 375 USD c. 475 USD d. 500 USD

12. În condițiile în care, în anul 2012, importurile României au fost de 9.000 mld. EUR, în
timp ce valoarea totală a exporturilor a fost de 7.200 mld. EUR, balanța comercială prezintă o
rată de acoperire de:
a. 80% b. 128,57% c. 90% d. 72%

Rată acoperire = Val. Export/Val. Import X 100

= 7200/9000 X 1000
= 80%