Economie Seminar 2

GRILE – Tema 1: Economia şi ştiinţa economică

Tema 2: Economia – formă a acţiunii umane

1. Economia normativă:
a) este un tip de analiză economică ce pune în evidenţă cum ar trebui să fie economia, în ce
sens ar fi necesar să evolueze aceasta
b) oferă soluţii practice, arătând cum este realitatea economică
c) explică “ceea ce ar trebui să fie” şi nu “ceea ce este”.

2. Economia pozitivă:
a) este un tip de analiză, o manieră de abordare a economiei, aşa cum este ea la un moment
dat
b) este o ştiinţă obiectivă, independentă de anumite sisteme de valori
c) arată ceea ce este şi nu ceea ce ar trebui să fie.

3. Enunţul “Dacă guvernul vrea să reducă fumatul, atunci trebuie să crească acciza la ţigări” este o
afirmaţie:
a) normativă
b) pozitivă
c) inductivă (inducţia = metodă de analiză care porneşte de la particular spre general, de la fapte,
date concrete ajungând, pe bază de raţionament, la concluzii teoretice generale (reguli, principii, legi
economice). Ex: Economistul statistician german Ernst Engel a obs că într-un nr mare de cazuri, în timp ce
veniturile băneşti ale populaţiei creşteau, proporţia ch alimentare era din ce în ce mai mică.  legea lui Engel,
potrivit căreia pe măsura creşterii Vponderea ch pentru alimente se reduce.)
d) deductivă. (deducţia = met. de analiză ec, care porneşte de la teorie la fapte, de la general la
particular. Ex. pornindu-se de la legea utilităţii marginale, conf căreia utilitatea (satisfacţia) obţ din consumul
fiecărei unităţi suplimentare dintr-un bun devine din ce în ce mai mică,  dacă Px scade, atunci, cantitatea
cumpărată din bunul x va creşte).

4. Afirmaţia “Majorarea ratelor dobânzii îi încurajează pe indivizi să economisească” este:

a) normativă; b)inductivă; c)pozitivă; d)deductivă.

5. “Caeteris paribus” semnifică:

a) egalitatea şanselor
b) egalitatea veniturilor
c) egalitatea în faţa impozitului
d) celelalte variabile sunt constante.

6. Analiza actelor economice individuale se realizează la nivel:

a) microeconomic
b) mezoeconomic
c) macroeconomic
d) mondoeconomic.

7. Care dintre următoarele enunţuri sunt proprii unei abordări normative în ştiinţa economică:
a) indicele preţurilor bunurilor de consum în anul 2004 a fost de 109.7%;
b) rata şomajului de 8,3% este prea mare;
c) rata medie a dobânzii la creditele de consum a fost de 22%;
d) ritmul de creştere a economiei României în anul 2004 a fost de 5.5%;
d) indicele bursier BET a depăşit maximul istoric înregistrat anul trecut.
e) moneda naţională a cunoscut o depreciere semnificativă.

8. Problema fundamentală a economiei se referă la:

a) corelarea producţiei de bunuri de consum cu aceea de bunuri-capital;
b) corelarea fluxurilor de investiţii cu fluxurile de economii;
c) necesitatea unui ritm înalt al inovării tehnologice;

1
Economie Seminar 2
d) corelarea caracteristicilor nevoilor şi dorinţelor cu cele ale resurselor şi bunurilor;
e) creşterea continuă a eficienţei tuturor activităţilor economice.

9. Microeconomia se ocupă cu studiul:

a) modului cum consumatorii şi producătorii aleg să utilizeze resursele şi impactul acestor alegeri
pe diferite pieţe; b) protecţiei sociale; c) şomajului şi inflaţiei ca fenomene de dezechilibru; d)
creşterii economice; e) modului în care guvernul îşi constituie veniturile şi cheltuieşte sumele
colectate la buget.

10. Macroeconomia se ocupă cu studiul:

a) acţiunilor economice ale populaţiei unei regiuni; b) deciziilor întreprinderilor de mari dimensiuni;
c) preţurilor şi producţiei întreprinderilor aparţinând unei ramuri industriale;
d) economiei naţionale privită ca un întreg;
e) alocării resurselor economice la nivelul producătorului individual.
11. Macroeconomia studiază următoarele probleme, cu excepţia:
a) creşterii PIB-ului; b) cauzelor inflaţiei şi politici de diminuare a sa; c) segmentului de piaţă
internă ce revine unei societăţi pe acţiuni; d) şomajului;
e) încasărilor şi plăţilor în valută ale unei ţări.
12. Costul de oportunitate reprezintă:
a) cheltuielile efective ale producătorului; b) valoarea în unităţi monetare a celei mai bune
alternative sacrificate de alocare a resurselor; c) costul suplimentar pe care-l suportă producătorul
atunci când măreşte producţia cu o unitate; d) ajustarea preţurilor ca urmare a modificărilor cererii şi
ofertei;
e) cheltuielile efectuate pentru realizarea unei unităţi de produs.

13. Precizaţi dacă următoarele afirmaţii sunt adevărate sau false:

a) Raritatea, alegerea şi costul oportun reprezintă concepte economice care sunt ilustrate de
FPP. (a)
b) Numai punctul situat la mijlocul FPP evidenţiază structura optimă a producţiei.(f)
c) O modificare de-a lungul FPP necesită resurse economice suplimentare. (f)
d) Panta FPP este negativă, datorită caracterului limitat al resurselor productive. (a)
e) FPP este concavă faţă de origine datorită specializării resurselor. (Ex: Pământul, prin
fertilitatea şi poziţia sa, poate fi folosit numai pentru obţinerea anumitor recolte sau numai pentru
construcţii.) (a)
f) Costul de oportunitate, în abordare marginală (costul de oportunitate suplimentar) este:
cantitatea suplimentară dintr-un bun (Y) la care se renunţă, pentru a obţine o unitate suplimentară din
alt bun (X), caeteris paribus. (a)
g) Costul de oportunitate, în sens larg (costul de oportunitate total) – arată care este cantitatea
maximă din bunul Y, la care se renunţă, pentru a produce cantitatea maximă din bunul X. (a)

14. Două bunuri, hrana şi băutura, aflate pe curba posibilităţilor de producţie, semnifică:
a) este imposibil de a produce mai multă hrană
b) este imposibil de a produce mai multă băutură
c) poate fi produsă mai multă hrană, dacă se renunţă la producerea unei cantităţi oarecare
de băutură
d) guvernul decide câtă băutură şi câtă hrană se va produce.

15. Orice punct de pe CPP exprimă:

a) o alternativă de combinare imposibilă
b) o alternativă de combinare posibilă, dar ineficientă
c) cea mai bună alternativă
d) o alternativă de nedorit.

16. În construirea CPP (în abordare statică) presupunem că:

2
Economie Seminar 2
a) preţurile sunt constante
b) resursele sunt pe deplin şi eficient folosite
c) pot interveni modificări în calitatea, dar nu şi în cantitatea resurselor
d) a, b, c.

17. Presupunem că o firmă operează la un punct de pe CPP şi introduce o tehnologie modernă în

producţia bunului X. În acest caz nu se schimbă:
a) cantitatea maximă a bunului X
b) cantitatea maximă a bunului Y
c) poziţia curbei
d) panta curbei.

18. Arătaţi fenomenul care nu determină deplasarea CPP:

a) o descoperire tehnică aplicabilă în producţia uneia dintre cele 2 bunuri
b) o creştere a populaţiei active
c) o preferinţă crescută pentru unul dintre cele 2 bunuri
d) descoperirea de noi resurse utilizabile în producţia celor 2 bunuri.

19. O deplasare a CPP a unei economii, ar putea fi provocată de:

a) modificarea gusturilor populaţiei
b) creşterea ratei inflaţiei
c) creşterea calităţii resurselor folosite
d) îmbunătăţirea tehnologiilor
e) un război care provoacă distrugerea unei părţi din capitalul existent.

20. Economiştii definesc costul de oportunitate ca fiind:

a) preţul plătit pentru a cumpăra bunuri şi servicii
b) preţul plătit pentru cantitatea maximă ce poate fi cumpărată dintr-un bun
c) valoarea alternativei cea mai bună la care s-a renunţat
d) cea mai bună alternativă aleasă.

21. Problemele de bază ale economiei sunt:

a) ce producem ? sau cât producem ?
b) ce producem ? cum producem ? pentru cine producem ?
c) cât producem ? sau pentru cine producem ?
d) ce producem ? sau cum producem ?
e) ce şi cât producem fără a avea importanţă cum producem.

22. O economie produce doar două bunuri X şi Y. În cazul în care curba posibilităţilor de producţie
este concavă în raport cu originea sistemului de axe, costul de oportunitate pentru bunul X în raport cu
bunul Y:
a) este constant;
b) este crescător;
c) este descrescător;
d) nu poate fi determinat;
e) este egal cu rata marginală de substituţie a celor două bunuri.

23. Un individ are un venit disponibil de 400 RON. El poate achiziţiona tricouri la preţul
unitar de 200 RON şi pantaloni la preţul unitar de 400 RON. Costul de oportunitate al
achiziţionării unei perechi de pantaloni este:
a) 1,5 tricouri,
b) 0,5 tricouri
c) 2 tricouri
d) 2,5 tricouri
e) 1 tricou.