Micro Grile Unite 1 2

Micro economie
Intrebari examen - Raspunsuri
1. Ce corelatie exista intre nevoile umane,interese si resurse ?

R. Nevoile umane sunt motorul intregii dezvoltari social-economice;interesele
economice sunt acele nevoi umane,intelese ,constiente si devenite mobiluri ale
luptei oamenilor pentru existenta ; resursele sunt totalitatea elementelor care sunt
utilizabile,pot fi atrase si sunt efectiv utilizate la producerea si obtinerea de
bunuri.
2. In ce consta problema fundamentala a oricarei economii ?
R O cat mai buna satisfacere a nevoilor umane a fost numita problema fundamenta
la a oricarei economii si a nascut urmatoarele intrebari :ce,cat,cum pentru cine sa
produca ?
3. Exista legaturi intre activitatea economica si legea raritatii ?
R. Activitatea economica este legata de volumul,structura si calitatea resurselor eco
nomice.
4. Cercetarea stiintifica si protectia mediului ,trebuie sa fie incluse in activitatea eco
nomica ?
R. Cercetarea stiintifica si protectia mediului ar putea fi incluse in activitatea econo
mica alaturi de productie,circulatie,repartitie si consum de bunuri.
5. La ce foloseste frontiera posibilitatilor de productie ?
R. Prin frontiera posibilitatilor de productie se poate pune in evidenta combinatiile
posibile de producere a doua bunuri.
6. Riscul si incertitudinea economica in cadrul activitatii economice ?
R. Incertitudinea economică are ca sursă fie caracterul obiectiv impredictibil al
unui proces economic, fie caracterul incomplet, aproximativ al cunoştinţelor despre acel
proces.
Riscul se caracterizează prin posibilitatea descrierii unei legi de
probabilitate pentru rezultatele scontate şi prin cunoaşterea acestei legi de către cei
interesaţi
7. Dati exemple de fenomene,procese si legi economice ?
R. Fenomenul economic reprezintă forma exterioară a activităţii economice care se
manifestă la suprafaţă şi poate fi cunoscut în mod direct de către oameni.
Privite în dinamică fenomenele devin procese
Legile economice - nu obligă pe nimeni ci orientează pe toţi; - se deosebesc de
legile naturii. Ele doar sugerează ideea de relaţii constante între acte, fapte şi
comportamente economice, raporturile dintre faptele economice se manifestă doar ca
tendinţe, comportă previziuni şi au interferenţă cu psihologia socială.
Ex: legea valorii, legea cererii şi ofertei, etc.
8. Ce legaturi exista intre economie politica si politica economica ?
R. Economia politică constituie un ansamblu coerent de cunoştinţe despre realitatea
economică, o reflectare universalizată şi generalizată a acestei realităţi
Este o ştiinţă social-umană ce studiază economia în complexitatea şi interferenţele
ei dinamice existând criteriul raţionalităţi şi eficienţei economice asupra socialului în
ansamblul său.
Ca ştiinţă teoretică fundamentală îmbină teoria economică cu doctrina (partea
normativă). Ea abordează economia ca un tot.
Ca metode de cercetare face apel la ştiinţele exacte relevând permanent tipologia
esenţială a economicului dar şi inducţia (de la particular la general) şi deducţia (invers).
Ipotezele formulate pe această bază, abstracţia ştiinţifică, analiza şi sinteza, metoda istorică
şi cea logică, modelarea matematică.
Prin politică economică se înţelege influenţarea economiei prin măsuri politice, prin
intermediul statului respectiv a puterii legislative.
Constitutive pentru politica economică sunt conflictele de scopuri Ştiinţa politicii

economice se ocupă cu principiile organizatorice ale sistemelor economice şi cu
procesele economice
9. Care sunt trasaturile generale ale economiei de schimb?
R. Trăsăturile generale ale economiei de schimb:
a) Specializarea agenţilor economici

b) Autonomia şi independenţa agenţilor economici
c) activitatea economică gravitează în jurul pieţei si oferă informaţiile
necesare pentru a decide ce să se producă, cum, cât şi pentru cine să se
producă, dar si ce, cât şi cum să se consume
d ) monetizarea economiei.
10. Cum comentati “bani sunt singele care iriga economia “ (Samuellson)
R. Totalitatea tranzacţiilor economice, modul de funcţionare a economiei,
chiar structura organică a societăţii sunt, într-o formă sau alta influenţate de către bani
(moneda).
Importanţa banilor este pusă în evidenţă şi de către funcţiile lor: (în prezent
specialiştii sintetizează cel puţin trei funcţii ale banilor: mijloc de schimb, mijloc
de măsură a activităţii economice, mijloc de rezervă de valoare. În viziune altor
autori banii contemporani îndeplinesc şi alte funcţii: mijloc de plată, mijloc de rezervă a
valorii şi de economisire; mijloc de tezaurizare, factor de putere economică pentru emitent
şi deţinător etc.
11. Formele banilor ? Exemplificare !
R. Forme de bani:
- Banii marfă existenţi sub forma bunurilor marfare;
Banii (moneda metalică) din aur şi argint Sec.XIX;
- Bancnota de credit care reprezintă un înscris emis de bănci corespunzător cu
cantitatea de metal preţios şi volumul de bunuri economice marfare supuse
tranzacţiilor (de vânzare-cumpărare); sunt în general "cărţi de credit" convertibile în
produse.
- Banii contemporani, nonsubstanţiali care nu au altă garanţie decât încrederea
în cei îndreptăţiţi să coreleze masa monetară cu cantitatea de bunuri şi
servicii existente la un moment dat.
Banii contemporani se prezintă într-o mare diversitate de stări:
- numerarul (sau monedă manuală); bacnote şi moneda metalică;
- moneda scripturală; banii de cont pentru care se folosesc mijloace
(instrumente), tehnici care să permită utilizarea sa directă pentru efectuarea tranzacţiilor
economice: viramentul, cecul, cărţile de credit, cartea bancară şi o
mare varietate de instrumente informatizate, etc.
12 In ce consta sistemul economiei de piata ?
R. Sistemul economiei de piaţă - reprezintă acel tip de organizare a economiei în
care raportul dintre cerere si ofertă determină principiile de prioritate în producerea
bunurilor, metodelor de organizare şi de combinare a factorilor de producţie,
iar persoanele si categoriile de persoane care au acces la aceste bunuri sunt stabilite de
nivelul şi dinamica preţurilor.
În concluzie, se consideră că economia de piaţă este acel sistem economic în
care "mecanismele naturale sunt singurele care tind să asigure echilibrul cererii cu oferta,
cu excludere oricărei intervenţii a monopolului sau a statului".
13. Care sunt agentii economici intr-o economie de piata ?
R. Agent economic - o persoană sau un grup de persoane îndeplinind funcţii
bine determinate în viaţa economică;
Natura funcţiilor specifice exercitate de agenţii economici permite definirea
tipologiei acestora.
Cea mai largă utilizare cunoaşte tipologia ce stă la baza sistemului de

evidenţă statistică a conturilor naţionale. În cadrul ei se disting:
- agenţii producători, de bunuri şi servicii, de natura firmelor;
- agenţii consumatori, de natura gospodăriilor (menajelor );
- agenţii financiari, reprezentaţi de instituţii financiare şi de credit;
- administraţiile;
- străinatatea ("restul lumii"), reprezentând agenţii aparţinând altor economii
naţionale.
14. Ce este cifra de afaceri ?
R. - cifra de afaceri - totalitatea încasărilor realizate de un agent economic într-o
perioadă de timp, exprimate prin preţurile pieţei. Acest indicator comensurează
performanţele
financiare brute. Pe baza lui se asigură compararea mărimii cheltuielilor efectuate de
agenţii economici cu cea a profitului realizat.
15. Ce este profitul net ?
R. - profitul net - acea parte a venitului global al întreprinderilor rămasă
după scăderea din acesta a impozitelor şi a altor prelevări prevăzute de lege.
16. Diferenta dintre venitul global si cel net ?
R - venitul global al întreprinderii mărimea profitului brut. Mărimea acestuia
se determină prin diminuarea cifrei de afaceri cu costul producţiei
17. Ce sunt rezultatele finale ?
R. Rezultatele finale exprimă valoarea bunurilor economice ajunse în ultimul

stadiu al circuitului economic şi sunt destinate consumului final. Nu cuprind consumul
intermediar.
18. Explicati consumul ?
R. Finalitatea activităţii economice este satisfacerea nevoilor-consumul. În spiritul

acestei axiome proiectarea activităţii de producţie, deciziile şi acţiunile
întreprinzătorilor au ca referinţă nevoile de consum, preferinţele şi comportamentul
consumatorului, în întâmpinarea cărora trebuie să vină bunurile oferite de producător.
19. In ce consta legea generala a cererii ?
R. Raporturile de cauzalitate dintre modificarea preţului unitar al unui bun

şi schimbarea cantităţii cerute constituie conţinutul legii generale a cererii.
Potrivit acestei legi :
creşterea preţului unitar al unui bun determină reducerea cantităţii cerute din bunul
respectiv;
reducerea preţului unitar al unui bun determină creşterea cantităţii cerute din bunul
respectiv.
20. Cand cerea este elastica,inelastica,unitara,perfect elastica ,perfect inelastica ?

R. 1. Cerere elastica: cand Ecp > -1
2. Cerere inelastica : cand Ecp < -1
3. Cerere unitara cand Ecp = -1
4. Cerere perfect elastica :cand Ecp =
5. Cerere perfect inelastica : cand Ecp = 0
Ultimele două forme au valoare teoretică, ele întâlnindu-se foarte rar şi numai în
anumite condiţii de piaţă.
Coeficientul elasticităţii cererii (Ec.) arată gradul, fracţiunea sau procentul
modificării cererii în funcţie de schimbarea preţului sau a altei condiţii a cererii.
Se determină pe baza raportului dintre modificările cererii (varibila dependentă)
şi modificarea unui factor al cererii (variabila independentă).
Coeficientul elasticităţii cererii pentru bunul x în funcţie de modificările preţului
acestui bun (Ecpx) se poate calcula astfel:
C P C 2 − C1 P1 − P2
a) E cpx = : = :
C P C1 P1
unde: C proporţia modificării cererii;

C1 cererea iniţială;
P - proporţia modificării preţului;
P1 - preţul iniţial.
C2 – cererea modificată
P2 – preţul modificat
Coeficientul elasticităţii cererii pentru marfa x în funcţie de venit (Ecvx) se calculează
ca un raport între procentul modificării cantităţii cerute şi procentul modificării venitului,
în condiţiile în care ceilalţi factori care determină cererea pentru marfa x, rămân
neschimbaţi.
%c
ECVX = dacă:
%v
a) Ecvx >1 şi venitul creşte, ponderea cheltuielilor pentru marfa x în cheltuielile

totale va creşte;
b) Ecvx < 1 şi venitul creşte, ponderea cheltuielilor pentru marfa x în cheltuielile
totale se reduce.
21. Cererea pentru bunuri de lux si vitale ?
R. - după natura trebuinţelor, bunurile pot fi grupate în: bunuri normale de strictă
necesitate şi bunuri de lux.
- cererea pentru bunuri de lux este elastică, iar pentru bunuri vitale este inelastică.
22. Explicati legea utilitatii marginale descrescande ?
R . Utilitatea marginală a fiecăreia din cantităţile x1, x2, x3,...x11 este
exprimată prin raportul dintre sporul de utilitate totală şi sporul cantităţii consumate
pentru realizarea sporului respectiv de utilitate, ceea ce se exprimă sub forma, legii utilităţii
marginale descrescânde.
Legea utilităţii marginale (numită şi legea lui Gossen formulată de acesta
în1854) arată că "atunci când cantitatea consumată dintr-un produs creşte, utilitatea
marginală a produsului (adică utilitatea suplimentară, adăugată de ultima unitate) tinde
să se diminueze (P. Samuelson, L`economique, Armand Collin, Paris, 1969, p.669).
Consumând continuu un anumit bun, se atinge, la un moment dat, un
prag de saturaţie după care, dacă consumul continuă să crească, există riscul să
apară zona de insatisfacţie punctul de saturaţie este atins atunci când utilitatea
marginală devine nulă, deci atunci când sporirea cantităţii consumate nu mai aduce
satisfacţie
23. Explicati utilitatatea marginala?
R. .
Definind funcţia de utilitate ca fiind Ut = f(x), rezultă că aceasta îşi va atinge optimul
(în cazul de faţă maximul) în punctul în care derivata de ordinul 1 (adică utilitatea
marginală) va fi nulă
În realitatea de zi cu zi utilitatea este greu de apreciat efectiv şi practic şi greu de
măsurat de aceea demersul poate fi continuat prin introducerea măsurării ordinale ca
modalitate de ierarhizare a preferinţelor.
24. Ce puteti spune despre un bun al carui consum scade cand venitul creste ?
- este inferior, dacă consumul lui scade, atunci când venitul creşte.
25. Ce puteti spune despre un bun al carui consum creste cand venitul scade ?
R. –este normal, cel al cărui consum creşte ca răspuns la o majorare a venitului,
26. Care sunt factorii care determina elasticitatea ofertei ?
R. -<<factorii>> care determină elasticitatea ofertei sunt :
1. Costul de producţie. Creşterea ofertei depinde de nivelul costului de
producţie iar marimea acestuia este dată de preţul resurselor utilizate.
2. Posibilitatea de stocare a bunurilor; depozitarea şi păstrarea unui bun pentru
o perioadă de timp asigura ca elasticitatea ofertei în funcţie de preţul acestui bun să
crească şi invers, în cazul posibilităţilor reduse de stocare.
3. Costul stocării se adugă la costul produsului rezultând costul total care se află
în relaţie inversă cu elasticitatea ofertei la preţul de pe piaţa bunului respectiv
4. Perioada de timp de la modificarea preţului. Dacă preţul de pe piaţa bunului X
se majorează, iar celelalte condiţii ale ofertei ramân constante, forma elasticităţii
ofertei depinde de durata perioadei care a trecut de la modificarea preţului
27. Ce este munca ?
R <<munca>> - orice activitate este de neconceput fară prezenţa si intervenţia
omului care este purtător al unor nevoi de consum tot mai complexe dar şi posesor al unor
abilităţi ce-i permit să acţioneze în scopul satisfacerii acelor nevoi.
Munca-factor originar, primar, de producţie reprezintă activitatea specific umană
desfăşurată în scopul obţinerii de bunuri economice
28. Capitalul fix si circulant ?

R Capitalul fix reprezintă acea parte a capitalului real formată din ehipamente de
producţie: utilaje şi maşini-unelte, calculatoare şi roboţi industriali, agregate şi instalaţii
de lucru, mecanisme şi dispozitive de reglare, mijloace de transport etc.)
Capitalul circulant reprezintă acea parte a capitalului real care se consumă în
întregime în decursul unui singur ciclu de producţie şi care trebuie înlocuit cu fiecare
ciclu.
- cuprinde: materiile prime, materiile de bază şi auxiliare, energia,
combustibilii, semifabricatele, etc.
29. Ce este costul marginal si rata marginala de substitutie ?
R < Rata marginală de substituţie > a doi factori (RMS) reprezintă cantitatea
suplimentară dintr-un anumit factor necesară pentru a compensa reducerea cu o unitate
a celuilalt factor încât producţia să se menţină constantă
Costul marginal (Cmg) reprezintă sporul de cost necesar pentru obţinerea unei
unităţi suplimentare de produs; el măsoară variaţia Ct pentru o variaţie infinit de mică
a cantităţii de produse. Cmg se determină raportând creşterea Ct la creşterea
producţiei;
Ct
Cmg =
Q
Are o mare importanţă în luarea deciziilor privind mărimea ofertei de bunuri;
maximizarea profitului presupune ca realizarea fiecărei unităţi suplimentare de
producţie să necesite un spor de cost cât mai mic. În caz contrar, are loc creşterea
costului marginal, adică a sporului de cost pe care-l reclama producţia (producţia
adiţională) şi se diminuează eficienţa. Venitul suplimentar ce se obţine prin vânzarea
sporului de producţie respectiv, trebuie să fie mai mare decât costul suplimentar.
30. Optimul de productie,analizat prin costul marginal si mediu ?

R. Decizia de producţie este în funcţie de evoluţia Cmg şi a Img. Când mărirea
Img, este însoţită de scăderea Cmg sau de creşterea mai lentă a acestuia faţă de cea a
încasărilor, atunci profitul se ameliorează şi, ca urmare, producţia trebuie să sporească. în
cazul în care Cmg este în creştere sau creşterea este superioară Img, înseamnă că o unitate
suplimentară de producţie măreşte Cg mai mult decât încasarea totală, micşorând profitul
şi impunând reducerea volumului producţiei. Profitul este maxim atunci când Img este
egală cu Cmg. Întreprinzătorul este interesat sa-şi mărească volumul producţiei numai la
acel nivel la care Cmg este egal Img (venitul).
31. Costul fix,variabil si total ?
R Costul global cuprinde ansamblul costurilor corespunzătoare unui volum de

producţie dat, unde se disting ca elemente structurale costurile:
a) costul fix (Cf) - acele cheltuieli care, privite în totalitatea lor, sunt
independente de volumul producţiei(chirii, asigurări, dobânzi, amortizarea capitalului fix,
cheltuieli de întreţinere, salariile personalului administrativ etc.);
b) costul variabil (Cv) - cheltuieli care privite în totalitatea lor, sunt
variabile, în funcţie de cantitatea de produse obţinute. Cv este o funcţie crescătoare a
volumului producţiei:
Cv = Cv(Q);
c) costul total (Ct) - suma costurilor fixe şi a celor variabile. Deci, Ct = Cf +
Cv. Modificarea Ct este determinata numai de schimbările Cv.
32. Comportamentul consumatorului versus comportamentul producatorului ?
R Pe termen lung se disting 3 tipuri de comportament al producătorului:
a) alegerea optimală pentru un volum de producţie dat, care să se obţină cu un minim de
cheltuieli totale de producţie;
b) schimbarea de scară (dimensiune) a producţiei fără să se recurgă la substituire de factori;
producţia poate modifică scara producţiei prin variaţii ale factorilor de producţie munca
şi capitalul în aceeaşi proporţie;
c) schimbarea de scară a producţiei cu substituire de factori, modificând raportul capital /
muncă.
Comportamentul consumatorului : Orice individ raţional alege acele combinări
de bunuri şi servicii care să-i asigure maximizarea efectelor utile, un
maximum de efecte utile un maxim de satisfacţie în limita resurselor de care dispune.
Altfel spus, presupune a lua în considerare a constrângerii bugetare care este legată
de suma totală de bani disponibilă pentru satisfacerea nevoilor de consum în condiţiile
unui anumit nivel al preţurilor.
Pentru aceasta se foloseşte ca instrument de analiză linia bugetului “numită uneori
şi linia venitului disponibil, care desemnează ansamblul combinaţiilor care arată
posibilităţile de cumpărare (adică constrângerile) consumatorului”.
33. Relatia cost,productivitate si eficienta ?
R W ( productivitatea muncii ) sau randamentul factorilor de producţie este dată de
eficienţa combinării acestora pentru obţinerea maximului de efecte utile cu minimum de
resurse (costuri cât mai mici).
W se poate defini, în sens larg, ca “raport între cantitatea de bogăţie produsă şi
cantitatea de resurse absorbite în cursul producerii ei”. W = Q/E ; raport între rezultatele
obţinute şi eforturile (Q) şi efort depuse pentru a le obtine (factori de producţie - utilizaţi).
34. Ce diferenta exista intre productivitatea bruta si neta;medie si marginala ?
R. - W brută apreciază ansamblul producţiei în raport cu factorii de producţie care este
(sunt) utilizat (i). În acest caz producţia este privită ca o
“producţie finala” deci ca sumă a valorilor adăugate de diferitele activităţi de
producţie;
- W netă care are în vedere eliminarea din producţia finală a
valorii achiziţiilor exterioare şi a costului utilizării
capitalului instalat (amortismentele) pentru a încerca să autonomizeze ceea ce este
direct dependent de efortul productiv al firmei analizate.
W medie (W1) a unui factor este expresia raportului dintre marimea producţiei (Y)
şi cantitatea (xi) utilizată din factorul respectiv:
y
W=
xi
unde i este un indicator folosit pentru factorul de producţie. Acest indicator reflectă
câte unităţi (fizice sau valorice) de efect util (producţie) revin la
o unitate (fizică sau valorică) de efort (factor de producţie i);
W marginală (Wmi) a unui factor oarecare i de producţie reprezintă sporul de
producţie scontat care se obţine prin utilizarea unei unităţi suplimentare din factorul i,
ceilalţi factori rămânând constanţi.
Qi
Relaţia de calcul va fi Wmi = atâta timp cât Wmg va fi superioară
xi
W medii, randamentul factorului considerat va fi crescător.
35 Care sunt factori factori psihologici si economici de crestere a productivitatii muncii ?
R. factori economici: nivelul de organizare a producţiei şi a muncii, calificarea
salariaţilor, cointeresarea materială;
- factori psihologici: motivaţia în muncă şi satisfacţia pe care le oferă
aceasta, climatul relaţiilor de muncă, a vieţii de familie, gradul şi modul în care sunt
satisfăcute unele nevoi sociale etc.;
36. Efecte economice si sociale a cresterii productivitatii muncii
R Creşterea W muncii are efecte economice şi sociale:
- economisirea factorilor de producţie consumaţi;
- reducerea costului producţiei;
- creşterea producţiei, a competitivităţii bunurilor obţinute;
- creşterea profitului, a salariului nominal şi a celui real;
- economisirea timpului de muncă şi creşterea timpului liber.
37. Relatia dintre productivitate si salariu ?
R.Creşterea W muncii are efecte - creşterea profitului, a salariului nominal şi a celui real.
38. Comentati expresia:Pretul expresia baneasca a valorii marfii ?
R. - <preţul > exprimă cantitatea de monedă ce trebuie
platită pentru achiziţionarea (cumpărarea)
unor bunuri materiale şi serviciilor în cadrul
tranzacţiilor bilaterale de piaţă
39. Diferenta dintre pret si cost ?
R. Funcţia de recuperare a costurilor şi de distribuire a venitului adică să asigure
agenţilor economici compensarea cheltuielilor şi obţinerea unui profit
40. Pretul de echilibru ?
R. Interacţiunea dintre ofertă si cerere se finaliză în fixarea unui punct de echilibru la
care ofertanţii şi cumpărătorii doresc sau pot cumpăra această cantitate de bunuri.
41. Pretul de monopol ?

R. Dacă un vânzător domină concurenţa, impunându-şi condiţiile de preţ sau de
calitate relaţia de piaţă este numit <<monopol>> . Monopolurile au posibilitatea
reglării ofertei totale şi, respectiv, a preţurilor care să le asigure obţinerea unor producţii
cât mai mari, acţionând în principal pe două căi:
a) reducerea ofertei pe piată prin diminuarea producţiei sau sporirea stocurilor
b) creşterea ofertei prin dezvoltarea producţiei sau prin vânzarea stocurilor acumulate.
42. Implicarea statului in formarea pretului ?

R. Intervenţia statului în procesul formării preţului constituie un fenomen prezent în
toate statele cu economie de piaţă.
Politicile de preţuri presupun folosirea de către stat a unor mijloace şi metode
de influenţă sau în unele cazuri de stabilire a nivelului srtucturii şi dinamicii preţurilor
prevenirea sau atenuarea dificultăţilor economice si sociale, asigurarea stabilităţii
enomice şi sporirea eficienţei sale.
Intervenţia statului în procesul formării şi evoluţiei preţurilor are la bază folosirea
unor metode economice sau extraeconomice, administrative...şi asigurarea unor preţuri
avantajoase la materiile prime de bază, la maşini şi utilaje, menţinerea unor tarife
relativ reduse la transporturi şi alte servicii industriale, acordarea unor facilităţi pentru
licenţe, patente sau tehnologii cu influenţe nemijlocite asupra costurilor.
Achiziţia de către stat a unor cantităţi apreciabile de materii prime, cereale,
materiale strategice. La preţuri minime garantate şi manevrarea lor în perioada creşterii
preţurilor constituie modalitatea esentială de influenţare a evoluţiei generale a preţurilor.
43. Salariul de echilibru pe piata de munca ?
R. - salariu de echilibru sub aspect ştiinţific joacă acelaşi rol pe care îl are preţul
de echilibru pentru piaţa celorlalte bunuri economice şi desemnează echilibrul ce se
formează pe piaţa muncii în ansamblul ei, adică între cererea şi oferta de muncă agregate
şi reprezintă acel nivel al salariului la care se poate realiza (satisface) cea mai
mare parte a cererii şi ofertei de muncă. Practic este salariul pe care-l primeşte cea mai
mare parte a populaţiei ocupate. Creşterea sau scăderea salariului de echilibru provoacă
modificări importante în volumul cererii şi ofertei de muncă.
44. Particularitati ale pietei muncii ?
R Corelaţia dezvoltare-populaţie, ca raport cerere-ofertă de muncă a determinat
stabilirea unor instrumente conceptuale referitoare la piata muncii:
a) populaţia totală cuprinde persoanele prezente în mod obişnuit pe teritoriul ţării şi
cetăţenii acesteia aflaţi peste graniţă, rezultaţi din procesele naturale, migraţia
internaţională şi dezvoltarea economico-socială are o contribuţie majoră la
determinarea mărimii şi structurii pieţei naţionale şi la formarea ofertei de fortă de
muncă.
b) populaţia disponibilă pentru muncă sau populaţia activă disponibilă, compusă din
persoane care exercită o activitate ca profesie sau sunt în căutare de loc de muncă.
c) populaţia efectiv activă sau ocupată formată din cei ce îşi
exercită activitatea ca salariaţi, cei ce lucrează pe cont propriu, în exploatări de tip
familial sau ca auxiliari familiali. Această categorie este expresia cererii de muncă şi
reprezintă cererea de muncă satisfăcută.
Mărimea şi dinamica populaţiei sunt determinate nu numai economic ci şi
biologic şi demografic.
Cererea şi oferta de muncă nu sunt prelungiri simple şi directe ale cererii şi
ofertei de bunuri economice de pe o altă piaţă deoarece
sunt nişte categorii specifice cu un conţinut propriu caracterizate prin aceea că:
- pe termen scurt, cererea de muncă este practic invariabilă
- oferta de muncă în ansamblul său se formează în decursul unui timp îndelungat
în care creşte şi se instruieşte o generaţie
- posesorii forţei de muncă au o mobilitate relativ redusă, de asemenea, oferta de
muncă depinde de vârstă, sex, starea sănătăţii psihologice, condiţiile de muncă etc.
- oferta de muncă este eminamente perisabilă şi are caracter relativ rigid, dat
de necesitatea de a trăi, a se hrăni, etc.
- generaţiile de tineri nu sunt crescute pentru a deveni mărfuri sau salariaţi ci ca
oameni, tocmai de aceea, forţa de muncă este mai mult decât o marfă
- cererea şi oferta de muncă nu sunt omogene, neputându-se substitui reciproc
45. Teoria salariului de eficienta ?
R. Teoria salariului de eficienţă este cea mai revelatoare (aparţine
americanului H Leibenstein). Autorul porneşte de la ideea ca W individuală este o funcţie
crescătoare de salariu real (cantitatea de bunuri alimentare pe care le
obţine salariatul) rezultă că o creştere a salariul atrage creşterea costului direct
al unităţii de muncă, dar şi al W . Pe această bază se determină folosirea eficientă a
muncii ca fiind volumul muncii ponderat cu W sa.
46. Determinarea masei monetare aflate pe piata ?
Q x Pm = masa monetara x V rot. M = QP/ V
- Masa monetara (M) se afla în raport direct proporţional cu volumul
schimburilor, rezultat din potenţarea volumului fizic al bunurilor şi serviciilor vândute –
cumpărate (T) cu preţurile şi tarifele acestora (P). în acelaşi timp, aceasta evoluează invers
proporţional cu viteza de rotaţie a banilor (V), rezultă masă monetară M = T x P/V
- Masa monetară depinde de amploarea creditului de consum, de raportul dintre
vânzările pe datorie şi plăţile făcute în contul creditorilor ajunse la scadenţa în perioada de
referinţă.
47. Cum explicati efectul de multiplicare a banilor de cont ?
R. Banca comerciala "creează" moneda, potenţează masa monetară. Procesul este
cunoscut sub denumirea de "expansiune a depozitelor la vedere", de multiplicator al
banilor sau multiplicator al creditului.
Depunerea a 1000 um la o banca, înseamnă că această sumă a trecut din sfera
circulaţiei în depozitele băncii, creând concomitent o masa monetara scripturală de 1000
um. Banca nu opreşte decât 10% restul îi împrumută solicitanţilor care la rândul lor îi
pot depune la o altă bancă comercială, care la rândul său, reţine ca rezervă 10%, restul
împrumutandu-i altui client. Masa monetară în cont a crescut la 1900 um.
Procesul de expansiune a depozitelor în cont se va opri atunci când întregul
numerar intrat este păstrat în banca comerciala sub forma rezervelor dorite (sau obligatorii).
48. Functii Bancii Nationale ?
R. Funcţiile BNR:
a) este singura instituţie de emisie monetară;
b) este bancă a băncilor, îndeplineşte rolul de împrumutător ultim, ajutând băncile care
sunt în dificultate temporară.
c) conduce politica monetară şi valutară a ţării; prima operaţiune o realizează prin inflaţia
nivelului ratei dobânzii şi a evoluţiei masei monetare; cea de a doua prin cumpărarea şi
vânzarea de valută;
d) derulează operaţiunile cu trezoreria statului. A delegat BCR pentru a fi trezoreria
banului public.
49 . Bursa de valori ?
R Bursa de valori este principala instituţie de intermediere a vânzărilor
şi cumpărărilor de titluri financiare pe piaţa secundară; reprezintă piaţa
organizată a celor mai importante titluri financiare emise în prealabil de către societăţi
financiare şi autorităţile guvernamentale
50. Explicati titlurile financiare pe termen lung ?
R. Titlurile financiare pe termen lung includ în principal obligaţiunile şi acţiunile şi
sunt negociate pe piaţa capitalului.
Cumpărarea unui titlu financiar pe termen lung este considerată avantajoasă
când preţul acestora este inferior valorii prezente medii a fluxului de venituri viitoare.
51. Cum se calculeaza dobanda fixa si cea compusa ?
R. mărimea şi dinamica dobânzii sunt exprimate cu ajutorul a doi indicatori
fundamentali:
masa sau suma absolută a dobânzii, notată cu "D";
- rata dobânzii sau venitul anual, exprimate în procente "d".
d = D/C x 100 în care C este capital vansat D = d x C /100
Aceşti indicatori reprezintă mărimea dobânzii simple, care nu este capitalizată,
dar ajută la calculul dobânzii compuse (dobândă la dobândă).
Sn = C (1+ d )n
unde d = rata dobânzii anuale; n = număr de ani sau
Sn=C(1+d)n
Sn = suma ce revine proprietarului după n ani de folosinţă a capitalului şi care este
formată din capitalul avansat (C) plus dobânda cuvenită.
52. Relatia dintre rata dobanzii si rata inflantiei ?

R. dinamica ratei dobânzii se află şi sub influenţa inflaţiei, astfel că se solicită o
dobândă nominală care să acopere inflaţia anticipată
53. Rata profitului
R. <rata profitului > se determină ca un raport procentual între masa profitului
şi cost făcute pentru obţinerea acestuia, volumul capitalului sau cifra de afaceri.
pr = Pr / c x 100 ;
pr = Pr / C x 100;
pr = Pr / Ca x 100
în care: pr' - rata profitului ;
Pr - masa profitului ,
c - costurile;
C - capitalul folosit;
Ca - cifra de afaceri.
reprezintă gradul de rentabilitate pe produsul agentului economic, ramură sau
economie naţională ; este diferită între cantitatea vândută (Q) înmulţită cu preţul (P) şi
nivelul costurilor (C).
54. Renta funciara
R. Renta desemnează ceea ce pretinde şi încasează proprietarul funciar de la
utilizatorul pământului, indiferent de forma de realizare: în muncă, în produse sau în
bani, considerat venit fără muncă, persoană rentiera.
W. Petty renta funciara reprezintă surplusul obţinut de pe un teren oarecare, după ce din
venitul obţinut s-au scăzut cheltuielile cu întreţinerea lucrătorilor agricoli şi celelalte
cheltuieli de exploatare a terenului; mărimea rentei, respectiv a preţului pământului se află
intr-o legătura directă cu cererea şi oferta de produse agricole, sporirea cererii mărind preţul
cerealelor şi nivelul rentei.
A Smith consideră că renta este preţul plătit pentru folosirea pământului ca factor
de producţie. Renta este un produs al puterii naturii.
<<Renta reprezintă venitul ce revine posesorului (proprietar) oricărui factor de
producţie, a cărui oferta este rigidă sau foarte puţin elastica; este venitul ce revine
proprietarilor pentru transferarea dreptului de folosinţa şi de uzufruct a unor factori de
producţie cu însuşiri speciale către alte persoane>>.
55. Comentati internalizarea externalitatilor ?
R. Internalizarea externalităţilor înseamnă evidenţierea costurilor şi beneficiilor

externe la luarea deciziilor de către producători şi consumatori.
Spre exemplu, cheltuielile bugetare pentru restabilirea şi conservarea diversităţii

biologice în oarecare măsură aduce beneficiu producătorilor agricoli, care însă nu includ
pe deplin aceste cheltuieli în preţul de cost al producţiei obţinute, aceste fiind pentru
dânşii costuri externe. Includerea costurilor externe în cele interne prin aplicarea plăţii
speciale şi constituie internalizarea externalităţilor
1)Colectia: M
icroec_ID_ian2006.colCapitol: 9M
od de punctare: A1Punctajul: 1
Cel ce a folosit pentru
prima data denumirea de economie politica a fost:
a) [ ] S tanley Jevons
b) [ ] Paul Samuelson
c) [ ] Adam Smith
d) [ ] David Ricardo
---------------------------------------------------------------------
2)Colectia: M icroec_ID_ian2006.colCapitol: 9M od de punctare: A3Punctajul: 1
Printre reprezentantii
economiei politice clasice pot fi enumerati:
a) [ x] A dam Smith;
b) [ ] Antoine de Montchrestien;
c) [ ] John Maynard Keynes,
d) [ x] J ohn Stuart Mill.
---------------------------------------------------------------------
Institutiile fundamentale
ale economiei de piata sunt:
a) [ ] p
roprietatea publica;
b) [ x] p roprietatea privata;
c) [ x] piata;
d) [ ] planul.
---------------------------------------------------------------------
Daca, fata de situatia
initiala a constrangerii bugetare, exprimata printr-o dreapta bugetara, se reduce pretul unuia dintre bunuri, toate
celelalte elemente ramanand neschimbate, atunci:
a) [ ] c antitatile pe care le poate achizitiona consumatorul din cele doua bunuri cresc;
b) [ x] s e modifica inclinatia sau panta dreptei bugetare;
c) [ x] sporeste utilitatea maxima agregata;
d) [ ] dreapta bugetara se indeparteaza de punctul de origine al axelor de coordonate, paralela cu ea insasi.
---------------------------------------------------------------------
O scadere a venitului
nominal, in conditiile in care preturile raman constante determina:
a) [ x] d eplasarea atat a dreptei bugetare cat si a curbei de indiferenta spre stanga;
b) [ ] deplasarea atat a dreptei bugetare cat si a curbei de indiferenta spre dreapta;
c) [ ] deplasarea numai a dreptei bugetare spre dreapta;
d) [ ] deplasarea numai a curbei de indiferenta spre dreapta;
e) [ ] deplasarea numai a dreptei bugetare spre stanga.
---------------------------------------------------------------------
Daca ecuatia
constrangerii bugetare este de forma Y = - 0,2X + 200, iar venitul alocat de consumator pentru procurarea bunurilor X
si Y este egala cu 10.000, atunci:
a) [ ] P x = 50, iar Py = 10;
b) [ x] P x =10, iar Py = 50;
c) [ ] Px = 50, iar Py = 250;
d) [ ] Px = 20, iar Py = 100.
---------------------------------------------------------------------
Functia de utilitate care
exprima comportamentul unui consumator in actul de consum a doua bunuri, X si Y, este U = 5XY + 2X. Venitul de
care dispune consumatorul pentru procurarea bunurilor X si Y este de 82 unitati monetare (u.m.), iar preturile celor
doua bunuri sunt Px = 2 u.m., Py = 5 u.m.. In aceste conditii:
a) [ ] c ombinatia optimala este formata din 8 unitati din bunul X si 21 unitati din bunul Y;
b) [ x] u tilitatea maxima agregata este egala cu 882;
c) [ ] utilitatea marginala a bunului X in cazul alegerii optimale este 40;
d) [ x] u tilitatea marginala a bunului Y in cazul alegerii optimale este 105.
---------------------------------------------------------------------
Daca elasticitatea pret
incrucisata :
a) [ x] b unurile X si Y sunt strans complementare;
b) [ ] bunurile X si X sunt independente;
c) [ ] bunurile X si Y sunt complementare;
d) [ ] bunurile X si Y sunt strans substituibile;
e) [x] o crestere a pretului bunului Y provoaca o reducere intr-o proportie mai mare a cantitatii cerute din X.
---------------------------------------------------------------------
Sunt "inferioare" acele
bunuri pentru care:
a) [ ] e fectul venitului este pozitiv;
b) [ x] e fectul venitului este negativ;
c) [ ] la o diminuare a venitului, individul isi diminueaza consumul lor;
d) [ ] la o crestere a venitului, individul isi sporeste consumul lor;
e) [x] l a o crestere a venitului, individul isi reduce consumul lor.
---------------------------------------------------------------------
10)Colectia: M icroec_ID_ian2006.colCapitol: 9 Mod de punctare: A1Punctajul: 3
Atunci cand cererea
pentru bunul A este de elasticitate unitara fata de venit, daca venitul creste de la 1,2 milioane lei la 2 milioane lei, iar
cererea finala este de 2000 bucati, cererea initiala era:
a) [ ] 3 00 buc;
b) [ x] 1 200 buc.
c) [ ] 800 buc.
d) [ ] 1000 buc.
---------------------------------------------------------------------
Cand munca este
singurul factor de productie variabil, nivelului maxim al productivitatii medii a muncii ii corespunde:
a) [ ] n
ivelul maxim al productiei totale;
b) [ x] u n nivel al productivitatii marginale a muncii descrescator;
c) [ x] un nivel al productivitatii marginale a muncii egal cu productivitatea medie a muncii;
d) [ x] u n nivel crescator al productiei totale.
---------------------------------------------------------------------
Pe termen scurt,
nivelului descrescator al productivitatii medii a muncii ii poate corespunde:
a) [ x] u n nivel crescator al productiei totale;
b) [ ] un nivel crescator al productivitatii marginale a muncii;
c) [ ] un nivel descrescator al costului mediu;
d) [ x] u n nivel crescator al costului marginal.
---------------------------------------------------------------------
Costurile contabile
sunt acelea care:
a) [ x] r eprezinta totalitatea cheltuielilor pe care intreprinzatorul le suporta cu achizitionarea factorilor necesari
desfasurarii procesului de productie;
b) [ ] reprezinta totalitatea cheltuielilor pe care firma le face pentru desfasurarea procesului de productie;
c) [ ] corespund platii factorilor de productie pe care firma ii cumpara si cele legate de obligatiile sale fiscale;
d) [ x] c uprind cheltuielile pe care le face firma pentru achizitionarea factorilor productivi de la alti agenti economici.
---------------------------------------------------------------------
Functia de productie a
unei intreprinderi este . Ce tip de randamente de scara prezinta aceasta intrteprindere?
a) [ x] c rescatoare;
b) [ ] descrescatoare;
c) [ ] constante
---------------------------------------------------------------------
Functia de productie a
unei firme este . Daca preturile factorilor achizitionati de pe o piata concurentiala sunt ,
, atunci cantitatile optime necesare producerii a 64 unitati output sunt:
a) [ ] K =2; L=2;
b) [ x] K = 2; L = 4;
c) [ ] K = 4; L = 4;
d) [ ] K = 4; L = 2.
---------------------------------------------------------------------
Punctul de inchidere a
firmei in conditiile concurentei perfecte, pe termen scurt, din punctul de vedere al abordarii statice, reprezinta volumul
productiei corespunzator situatiei cand pretul de vanzare a ajuns la acel nivel la care:
a) [ ] c ostul marginal este egal cu pretul de vanzare;
b) [ ] costul marginal este egal cu costul mediu total;
c) [ x] costul marginal este egal cu costul mediu variabil;
d) [ ] costul marginal este egal cu minimul costului mediu fix.
---------------------------------------------------------------------
Curba incasarii medii,
in cazul monopolului, este:
a) [ ] d istincta de curba incasarii marginale si dedesubtul ei;
b) [ x] d istincta de curba incasarii marginale si deasupra acesteia;
c) [ ] identica, confundata cu curba incasarii marginale;
d) [ ] crescatoare, deoarece monopolul urmareste maximizarea profitului.
---------------------------------------------------------------------
In punctul de echilibru
al firmei de monopol, pretul de vanzare:
a) [ ] e ste egal cu costul marginal;
b) [ x] e ste superior incasarii marginale;
c) [ ] egaleaza incasarea marginala;
d) [ ] este inferior incasarii marginale.
---------------------------------------------------------------------
Fixarea de catre stat a
unor plafoane minime pentru preturi are ca efect:
a) [ x] s upraproductia;
b) [ ] iesirea de pe piata a unor producatori;
c) [ x] aparitia "pietei negre"
d) [ x] d ezavantajarea producatorului.
---------------------------------------------------------------------
Teoria obiectiva a
valorii munca reprezinta o componenta esentiala a bazei teoretice la:
a) [ ] s coala neoclasica;
b) [ ] mercantilistii;
c) [ x] scoala clasica;
d) [ ] keynesistii.
---------------------------------------------------------------------
21)Colectia: M icroec_ID_ian2006.colCapitol: 1 0Mod de punctare: A
3Punctajul: 1
C
are din urmatoarele
elemente nu sunt caracteristice economiei de piata?
a) [ ] l ibertatea de actiune si alegere;
b) [ x] i nteresul general, ca motivatie dominanta;
c) [ x] planificarea centralizata;
d) [ ] proprietatea privata.
---------------------------------------------------------------------
1Punctajul: 6
C
and functia de
utilitate este U = (X + 3) (Y - 9), iar combinatia optimala este repreyentata de "cosul" format din 197 unitati din bunul
X si 109 unitati din bunul Y, daca pretul bunului X este egal cu 40 unitati monetare (u.m.), atunci venitul
consumatorului este egal cu:
a) [ ] 6
2.380 u.m.;
b) [ x] 1 6.600 u.m.;
c) [ ] 20.120 u.m.;
d) [ ] 13.330 u.m..
---------------------------------------------------------------------
1Punctajul: 6
F
unctia de utilitate a
unui consumator este U = (X - 2) ( Y - 1), Px = 2, Py = 4, iar cantitatea consumata din bunul Y in conditiile combinatiei
optimale este de 5 unitati. Ecuatia curbei de indiferenta in aceasta situatie este:
a) [ ]
b) [ x]
c) [ ]
d) [ ]
---------------------------------------------------------------------
1Punctajul: 1
D
aca dreapta
bugetara se indeparteaza de punctul de origine al axelor de coordonate, paralela cu ea insasi, inseamna ca:
a) [ ] v enitul consumatorului s-a redus;
b) [ ] preturile celor doua bunuri au crescut in aceeasi proportie;
c) [ ] venitul consumatorului a crescut in aceeasi proportie cu cresterea preturilor celor doua bunuri;
d) [ x] p returile celor doua bunuri s-au redus in aceeasi proportie.
---------------------------------------------------------------------
1Punctajul: 1
I n abordarea
ordinala a utilitatii, teoreticienii neoclasici au luat ca obiect al cercetarii stiintifice:
a) [ ] i ndividul real;
b) [ x] u n model abstract al consumatorului rational, perfect informat;
c) [ ] raportul dintre cererea si oferta de bunuri pe piata,
d) [ ] bunuri si serviciile existente pe piata.
---------------------------------------------------------------------
1Punctajul: 2
D
aca o scadere a
pretului unui bun de 1% determina o crestere a cantitatii cerute din acel bun cu 2%, cererea este:
a) [ ] i nelastica;
b) [ x] e lastica;
c) [ ] de elasticitate unitara;
d) [ ] perfect elastica.
---------------------------------------------------------------------
1Punctajul: 6
D
aca functia de
utilitate a unui sonsumator este atunci X este un bun:
a) [ ] i nferior;
b) [ ] superior;
c) [ x] normal.
---------------------------------------------------------------------
1Punctajul: 2
C
ererea esre de
elasticitate supraunitara daca:
a) [ x] l a o modificare a pretului, modificarea cererii in sens invers este intr-o proportie mai mare;
b) [ ] la o modificare a pretului, modificarea cererii in acelasi sens este intr-o proportie mai mare;
c) [ ] la o modificare a pretului, modificarea cererii in sens invers este in aceeasi proportie;
d) [ ] la o modificare a pretului, modificarea cererii in acelasi sens este in aceeasi proportie.
---------------------------------------------------------------------
29)Colectia: M
icroec_ID_ian2006.colCapitol: 1
0Mod de punctare: A
1Punctajul: 2
D
aca elasticitatea
pret incrucisata
a) [ ] b unurile X si Y sunt strans complementare;
b) [ ] bunurile X si Y sunt strans substituibile;
c) [ x] bunurile X si Y sunt complementare;
d) [ x] l a o crestere a pretului bunului Y, cantitatea ceruta din X se va diminua, dar intr-o proportie mai mica.
e) [ ] bunurile sunt substituibile.
---------------------------------------------------------------------
1Punctajul: 3
F
unctia de productie
a unei intreprinderi este de tipul Intreprinderea prezinta randamente de scara:

a) [ x] c rescatoare;
b) [ ] descrescatoare;
c) [ ] constante.
---------------------------------------------------------------------
1Punctajul: 4
C
osturile medii ale
intreprinderii sunt date de functia La un nivel al productiei q = 3t, costul marginal este
de:
a) [ ] 2 00 u.m.;
b) [ ] 360 u.m.;
c) [ ] 700 u.m.;
d) [ x] 5 70 u.m.
---------------------------------------------------------------------
3Punctajul: 1
P
e termen scurt,
nivelului descrescator al productivitatii medii a muncii ii poate corespunde;
---------------------------------------------------------------------
3Punctajul: 2
E
chilibrul
producatorului:
a) [ x] p resupune obtinerea unui volum dat al productiei la un cost total al factorilor de productie cel mai mic posibil;
b) [ ] se realizeaza xand raportul productivitatii marginale ale celor doi factori este egal cu raportul invers al preturilor
lor;
c) [ ] se exprima grafic prin punctul de tangenta al dreptei de izocost la curba de indiferenta;
d) [ x] r eprezinta alegerea optimala a producatorului, adica acea combinatie de factori de productie in limita costului
total dat si a preturilor date ale factorilor de productie, care permite atingerea celui mai inalt nivel de productie.
---------------------------------------------------------------------
1Punctajul: 2
I n conditiile
concurentei perfecte, pe termen scurt, din punctul de vedere al abordarii statice, firma isi realizeaza echilibrul aducand
pe piata acel volum al productiei corespunzator egalitatii dintre:
a) [ ] c ostul mediu si costul marginal;
b) [ ] costul mediu si pretul de vanzare;
c) [ x] costul marginal si pretul de echilibru al pietei;
d) [ ] costul marginal si pretul de vanzare.
---------------------------------------------------------------------
1Punctajul: 1
I ntr-o industrie
pentru care se manifesta o scadere continua si permanenta a cererii:
a) [ ] s cade numarul firmelor marginale si creste numarul firmelor inframarginale;
b) [ x] f irmele inframarginale devin firme marginale si treptat ies de pe piata;
c) [ ] nu raman pe piata decat firme inframarginale;
d) [ ] intra pe piata noi firme competitive.
---------------------------------------------------------------------
3Punctajul: 2
I n cazul monopolului,
pentru un volum al productiei situat intre nivelul corespunzator egalitatii dintre costul marginal si incasarea marginala
si cel corespunzator egalitatii dintre costul mediu si incasarea medie:
a) [ x] c ostul marginal este intotdeauna superior costului mediu;
b) [ x] i ncasarea medie este superioara costului mediu;
c) [ ] monopolul nu mai obtine profit;
d) [ x] p rofitul total se diminueaza pe masura ce productia creste.
---------------------------------------------------------------------
1Punctajul: 2
P
entru un output
, un monopolist inregistreaza un cost marginal de 100 u.m. si un venit marginal de 150 u.m. Pentru a-şi maximiza
profitul, ar fi necesara:
a) [ ] c resterea pretului si a cantitatii vandute;
b) [ x] s caderea pretului si cresterea cantitatii vandute;
c) [ ] scaderea outputului si a pretului;
d) [ ] reducerea cantitatii vandute.
---------------------------------------------------------------------
1Punctajul: 1
I n situatia de
concurenta monopolistica, lupta de concurenta se poate realiza prin:
a) [ ] p
ret;
b) [ ] cantitate;
c) [ x] produse;
---------------------------------------------------------------------
1Punctajul: 1
D
obanda totala:
a) [ ] e
ste direct proportionala cu marimea creditului si durata in ani a acestuia si invers proportionala cu rata
dobanzii;
b) [ ] se prezinta ca un excedent ce revine sub forma de venit proprietarului oricarui factor de productie utilizat in
conditii normale;
c) [ x] este direct proportionala cu marimea creditului, cu rata dobanzii si durata creditului exprimata in ani;
d) [ x] e ste considerata in sens restrans ca o recompensa pentru renuntarea la lichiditate pe o anumita perioada de
timp.
---------------------------------------------------------------------
1Punctajul: 2
V
aloarea actualizata
a unui venit viitor:
a) [ ] e ste direct proportionala cu rata inflatiei;
b) [ x] e ste invers proportionala cu rata dobanzii folosita ca rata de actuializare;
c) [ ] reprezinta valoarea pe care o va avea un venit prezent dupa o anumita perioada de timp.
d) [ ] se determina folosinf formula: , unde = valoarea actualizata a venitului viitor; =

venitul prezent; = rata dobanzii; n = numarul de ani.
---------------------------------------------------------------------
Printre repreyentantii
scolii neoclasice pot fi enumerati:
a) [ ] A
dam Smith;
b) [ ] David Ricardo;
c) [ x] Carl Menger
d) [ x] L eon Wabras.
---------------------------------------------------------------------
Motivatia dominanta a
oricarei decizii in sectorul privat este:
a) [ ] m
inimizarea consumului de resurse sociale;
b) [ x] m
aximizarea profitului;
c) [ ] promovarea interesului general;
d) [ ] minimizarea externalităţilor;
---------------------------------------------------------------------
Atunci când cantitatea
consumata dintr-un bun scade, pentru consumatorul lui:
a) [ ] u
tilitatea totală şi utilitatea marginala a acelui bun cresc;
b) [ ] utilitatea marginala scade iar utilitatea totala creste;
c) [ x] utilitatea marginala creste iar utilitatea totala scade;
d) [ ] utilitatea totala si utilitatea marginala scad.
---------------------------------------------------------------------
Forma curbei de
indiferenta este determinata de:
a) [ x] r itmul in care un bun este substituit cu alt bun;
b) [ x] n atura bunurilor consumate;
c) [ x] raportul dintre variatia unui bun si variatia altui bun;
d) [ ] satisfactia maxima obtinuta cheltuind venitul disponibil.
---------------------------------------------------------------------
Fixarea intervalului de
variatie pentru care se determina elasticitatea pret a cererii depinde de:
a) [ x] n atura bunului respectiv;
b) [ ] calitatea acelui bun;
c) [ ] venitul cumparatoratorilor;
d) [ x] i nformatiile legate de curba cererii.
---------------------------------------------------------------------
Atunci cand
elasticitatea venit a cererii este negativa bunul respectiv este:
a) [ ] n ormal;
b) [ x] i nferior;
c) [ ] superior;
d) [ ] substituibil.
---------------------------------------------------------------------
In teoria productiei
perioada lunga este aceea in care, la nivelul firmei:
a) [ ] u
n singur factor de productie este fix, iar ceilalti sunt variabili;
b) [ ] toti factorii de productie sunt ficsi;
c) [ x] toti factorii de productie sunt variabili;
d) [ ] un singur factor de productie este variabil, iar ceilalti sunt ficsi.
---------------------------------------------------------------------
Pe termen scurt,
nivelul descrescator al productivtatii medii a muncii ii poate corespunde:
---------------------------------------------------------------------
49)Colectia: M icroec_ID_ian2006.colCapitol: 1 Mod de punctare: A1Punctajul: 2 Izocantele sunt:
a) [ ] c rescande si convexe;
b) [ x] d escrescande si convexe;
c) [ ] crescande si concave;
d) [ ] descrescande si concave.
---------------------------------------------------------------------
50)Colectia: M icroec_ID_ian2006.colCapitol: 1 Mod de punctare: A1Punctajul: 2 Echilibrul firmei se
realizeaza:
a) [ ] p
e perioada foarte scurta;
b) [ x] p e perioada scurta;
c) [ ] pe perioada lunga;
d) [ ] pe perioada foarte lunga.
---------------------------------------------------------------------
O crestere a ofertei
firmei monopoliste, atunci cand cererea pietei ramane neschimbata, determina:
a) [ ] o crestere a pretului de vanzare a bunului oferit;
b) [ ] diminuare a incasarii totale obtinute de firma;
c) [ ] diminuarea incasarii medii intr-o masura mai mare decat a incasarii marginale;
d) [ x] d iminuarea incasarii marginale intr-o masura mai mare decat a incasarii medii.
---------------------------------------------------------------------
Acordul intre mai multi
producatori privind stabilirea preturilor si impartirea pietelor de desfacere, fiecare conservandu-si individualitatea,
desemneaza:
a) [ ] t rustul;
b) [ x] c artelul;
c) [ ] concernul;
d) [ ] conglomeratul.
---------------------------------------------------------------------
In cazul penuriei,
interventia directa a guvernului in mecanismul preturilor are loc prin fixarea:
a) [ ] u
nui plafon de pret maxim, superior pretului de echilibru al pietei;
b) [ ] unui plafon de pret minim, inferior pretului de echilibru al pietei;
c) [ x] unui plafon de pret maxim, inferior pretului de echilibru al pietei;
d) [ ] unui plafon de pret minim superior pretului de echilibru al pietei.
---------------------------------------------------------------------
Pretul pamantului se
afla:
a) [ ] i n raport direct proportional cu rata dobanzii;
b) [ ] in raport invers proportional cu nivelul rentei;
c) [ x] in raport direct cu cererea pentru acest factor;
---------------------------------------------------------------------
55)Colectia: M icroec_ID_ian2006.colCapitol: 1 Mod de punctare: A1Punctajul: 2 Legile economiei sunt:
a) [ ] l egi naturale;
b) [ x] l egi obiective;
c) [ ] legi juridice.
---------------------------------------------------------------------
56)Colectia: M icroec_ID_ian2006.colCapitol: 1 Mod de punctare: A1Punctajul: 5 In punctul A, de
coordonate (1, 12) apartinanad curbei de indiferenta care corespunde functiei de utilitate U = X(y-4)=8, rata marginala
de substitutie a bunului X de catre bunul Y este:
a) [ x] 8 ;
b) [ ] 2;
c) [ ] 0,5;
d) [ ] 0,125.
---------------------------------------------------------------------
0Funactia de utilitate
a unui consumator este U(x,y) = Y(X+5). Daca P(x) = 3 si P(y) =2, bunurile X si Y sunt:
a) [ ] s ubstituibile;
b) [ ] strans substituibile;
c) [ x] independente;
d) [ ] complementare.
---------------------------------------------------------------------
Daca o scadere cu 5%
a pretului unui produs determina o reducere a cantitatii oferite din acel produs cu 8%, se poate aprecia ca oferta este:
a) [ ] i nelastica;
b) [ ] de elasticitate unitara;
c) [ x] elastica;
d) [ ] perfect inelastica.
---------------------------------------------------------------------
Rata medie a dobanzii
la un moment dat este d' = 25% iar pretul unei parcele de pamant este de 10 mil. lei. Arenda pe care o va plati un
agricultor posesorului parcelei vai fi:
a) [ ] R
= 100.000 lei;
b) [ ] 1 mil. lei;
c) [ x] R = 2.500.000 lei;
d) [ ] R = 25 mil. lei.
---------------------------------------------------------------------
Daca functia cererii
este Xc = 5000 - 80Px, iar functia ofertei este Xo = 220Px - 1000, cand guvernul fixeaza un plafon maxim de pret cu
20% mai mic decat cel de echilibru, cantitatea ce poate fi cumparata este:
a) [ ] 3 720;
b) [ x] 2 520;
c) [ ] 3400;
d) [ ] 1200.
---------------------------------------------------------------------
Keynes si-a plasat,
predilect, analiza la nivel:
a) [ x] m
acroeconomic;
b) [ ] microeconomic;
c) [ ] mondoeconomic.
---------------------------------------------------------------------
In economia de piata,
resortul principal al activitatii economice este:
a) [ ] s tatul;
b) [ x] c oncurenta;
c) [ ] autoconsumul;
d) [ ] interesul general.
---------------------------------------------------------------------
In punctul de satietate
sau de saturatie a consumatorului pentru un anumit bun:
a) [ ] u tilitatea totala a consumatorului data de consumul acelui bun este nula;
b) [ ] utilitatea marginala a bunului respectiv devine pentru consumatorul lui maxima;
c) [ ] utilitatea marginala a bunului respectiv devine pentru consumatorul lui negativa;
d) [ ] utilitatea totala este crescatoare, iar utilitatea marginala este descrescatoare.
---------------------------------------------------------------------
Cand se modifica
pretul relativ:
a) [ ] n u se modifica panta dreptei bugetare;
b) [ ] nu se modifica puterea de cumparare a venitului nominal;
c) [ ] se modifica numai panta dreptei bugetare;
d) [ ] se modifica numai venitul real;
e) [x] s e modifica atat panta dreptei bugetare cat si puterea de cumparare a venitului nominal.
---------------------------------------------------------------------
Grafic, datorita
efectului de venit, are loc:
a) [ ] o
deplasare in jos dea lungul aceleiasi curbe de indiferenta;
b) [ ] o deplasare in sus de+a lungul aceleiasi curbe de indiferenta;
c) [ x] o deplasare pe o alta curba de indiferenta.
---------------------------------------------------------------------
Cererea este de
elasticitate unitara daca:
a) [ ] l a o modificare a pretului, modificarea cererii in acelasi sens este de aceeasi proportie;
b) [ ] la o modificare a pretului, modificarea cererii in sens invers este intr+o proportie mai mare;
c) [ ] la o modificare a pretului, modificarea cererii in acelasi sens este intr-o proportie mai mica;
d) [ x] l a o modificare a pretului, modificarea cererii in sens invers este in aceeasi proportie.
---------------------------------------------------------------------
67)Colectia: M icroec_ID_ian2006.colCapitol: 2 Mod de punctare: A1Punctajul: 2 Pe perioada lunga,
pentru o firma:
a) [ ] f actorul munca este fix, iar factorul capital este variabil;
b) [ ] factorii de productie sunt ficsi;
c) [ x] toti factorii de productie sunt variabili;
d) [ ] tehnologia se schimba.
---------------------------------------------------------------------
Cand munca este
singurul factor de productie variabil, nivelului maxim al productivitatii medii a muncii ii corespunde:
a) [ ] n
ivelul maxim al productiei totale;
b) [ x] u n nivel al productivitatii marginale a muncii descrescator;
c) [ x] un nivel al productivitatii marginale a muncii egal cu productivitatea medie a muncii;
d) [ x] u n nivel crescator al productiei totale.
---------------------------------------------------------------------
69)Colectia: M icroec_ID_ian2006.colCapitol: 2 Mod de punctare: A1Punctajul: 2 Izocantele reflecta:
a) [ ] r ationalitatea consumatorului;
b) [ ] rationalitatea investitorului;
c) [ ] rationalitatea activitatii economice;
d) [ x] r ationalitatea producatorului.
---------------------------------------------------------------------
70)Colectia: M icroec_ID_ian2006.colCapitol: 2 Mod de punctare: A1Punctajul: 2 In cadrul perioadei
scurte se analizeaza:
a) [ x] e chilibrul firmei;
b) [ ] echilibrul ramurei;
c) [ ] echilibrul pietei;
d) [ ] echilibrul economiei nationale.
---------------------------------------------------------------------
Curba incasarii medii,
in cazul monopolului, este:
a) [ ] d istincta de curba incasarii marginale si dedesubtul ei;
b) [ x] d istincta de curba incasarii marginale si deasupra acesteia;
c) [ ] identica, confundata cu curba incasarii marginale;
d) [ ] crescatoare, deoarece monopolul urmareste maximizarea profitului.
---------------------------------------------------------------------
Pe o piata de tip
oligopolistic cantitatea vanduta depinde:
a) [ ] n
umai de cerere;
b) [ ] numai de pretul propriu;
c) [ x] si de reactiile celorlalte firme la deciziile sale;
d) [ x] s i de pretul concurentilor sai.
---------------------------------------------------------------------
In cazul abundentei,
interventia guvernamentala directa in mecanismul formarii preturilor are loc prin:
a) [ ] f ixarea unui plafon de pret maxim, superior pretului de echilibru al pietei;
b) [ x] f ixarea unui plafon de pret minim, superior pretului de echilibru al pietei;
c) [ ] fixarea unui plafon de pret maxim, inferior pretului de echilibru al pietei;
d) [ ] fixarea unui plafon de pret minim, inferior pretului de echilibru al pietei.
---------------------------------------------------------------------
Renta funciara
reprezinta o forma de venit in economia de piata care se cuvine:
a) [ ] s tatului sub forma de impozit, ca sursa de venit bugetar;
b) [ x] f ermierului, atunci cand este proprietarul pamantului pe care-l lucreaza;
c) [ x] proprietarului funciar, atunci cand pamantul este dat in arenda;
d) [ ] celui care expoateaza pamantul, indiferent de cine este proprietarul acestuia.
---------------------------------------------------------------------
Costurile fixe sunt
acelea care:
a) [ ] n
u se modifica pe termen lung;
b) [ ] se modifica pe termen scurt;
c) [ x] raman relativ constante atunci cans se modifica volumul productiei pe termen scurt;
d) [ ] se modifica in timp, de la o luna la alta.
---------------------------------------------------------------------
In punctul B, de
coordonate (2, 8), apartinand curbei de indiferenta care corespunde functiei de utilitate U = X(Y-4)=8, rata marginala
de substitutie a bunului X de catre bunul Y este:
a) [ ] 8 ;
b) [ x] 2 ;
c) [ ] 0,5;
d) [ ] 0,125.
---------------------------------------------------------------------
0Functia de utilitate a
unui consumator este U(x,y) = Y(X+5). Coeficientul de elasticitate a functiei de pret pentru bunul Y este:
a) [ ] 0 ;
b) [ x] 1 ;
c) [ ] 3;
d) [ ] 4.
---------------------------------------------------------------------
Pentru un output de
10.000 unitati pe an, costul variabil total al unei firme este de 50.000 u.m. si costul fix mediu este de 2 u.m.. Costul
total anual al firmei este:
a) [ ] 5
0.000;
b) [ ] 60.000;
c) [ x] 70.000;
d) [ ] 80.000.
---------------------------------------------------------------------
In perioada t1 salariul
nominal a crescut cu 50% iar preturile s-au dublat. Salariul real a scazut cu:
a) [ ] 6 0%;
b) [ x] 2 5%;
c) [ ] 20%;
d) [ ] 80%.
---------------------------------------------------------------------
Daca functia cererii
este Xc = 4000 - 20Px, iar functia ofertei este Xo = 40Px - 200, cand guvernul fixeaza un plafon maxim de pret cu
25% mai mic decat cel de echilibru, cantitatea ce poate fi cumparata este:
a) [ x] 1 900;
b) [ ] 1640;
c) [ ] 2950;
d) [ ] 1050.
---------------------------------------------------------------------
Filosofia proprie scolii
fiziocrate este:
a) [ ] r ationalismul;
b) [ x] o rdinea naturala;
c) [ ] centralismul;
d) [ ] colectivismul.
---------------------------------------------------------------------
In cadrul economiei
naturale:
a) [ ] i nstitutia cheie o reprezinta proprietatea privata;
b) [ ] motivatia principala a deciziilor este obtinerea celui mai mare profit;
c) [ ] autoconsumul putea lua numai forma autoconsumului final;
d) [ x] p amantul este principalul factor de productie.
---------------------------------------------------------------------
Daca utilitatea
marginala ar fi negativa:
a) [ x] o diminuare a consumului din bunul Y ar creste satisfactia individului;
b) [ ] o diminuare a consumului din bunul Y ar reduce satisfactia individului;
c) [ ] o crestere a consumului din bunul Y ar creste satisfactia individului;
d) [ x] o crestere a consumului din bunul Y ar reduce insatisfactia provocata de consumul sau;
e) [x] o diminuare a consumului din bunul Y ar reduce neplacerea provocata de consumul sau.
---------------------------------------------------------------------
Utilitatea marginala
este mereu pozitiva datorita:
a) [ ] f ormei curbelor de indiferenta;
b) [ ] raritatii resurselor;
c) [ x] rationalitatii consumatorului;
d) [ ] traditionalitatii consumatorului.
---------------------------------------------------------------------
Atunci cand
elasticitatea venit a cererii este negativa bunul respectiv este:
a) [ ] n ormal;
b) [ x] i nferior;
c) [ ] superior;
d) [ ] substituibil.
---------------------------------------------------------------------
Cererea este de
elasticitate subunitara daca:
a) [ ] l a o modificare a pretului, modificarea cererii in acelasi sens are loc intr-o proportie mai mica;
b) [ x] l a o modificare a pretului, modificarea cererii in sens invers are loc intr-o proportie mai mica;
c) [ ] la o modificare a cererii, modificarea pretului in sens invers are loc intr/o proportie mai mare;
d) [ ] la o modificare a cererii, modificarea pretului in acelasi sens are loc intr-o proportie mai mare.
---------------------------------------------------------------------
Pe termen scurt, o
intreprindere:
a) [ ] n
u poate sa-si modifice volumul productiei;
b) [ ] isi modifica volumul de capital folosit;
c) [ x] poate modifica volumul productiei;
d) [ x] p oate modifica volumul de munca folosita.
---------------------------------------------------------------------
Cand un singur factor
de productie (de exemplu L = munca) este variabil, nivelului maxim al productiviatii marginale a muncii îi corespunde:
a) [ x] u n volum al productiei totale crescator;
b) [ x] u n nivel al productivitatii medii a muncii crescator;
c) [ x] un nivel al productivitatii medii a muncii inferior productivitatii marginale a muncii;
d) [ ] un nivel al productivitatii medii a muncii descrescator.
---------------------------------------------------------------------
Costul economic este
acela care:
a) [ ] c uprinde numai costurile explicite;
b) [ ] cuprinde numai costurile implicite;
c) [ ] corespunde cheltuielilor efectuate de firma in legatura cu productia unei cantitati de output;
d) [ x] c uprinde atat costurile explicite cat si cele implicite.
---------------------------------------------------------------------
Perioada foarte scurta
este aceea in care se formeaza:
a) [ ] e
chilibrul firmei;
b) [ ] echilibrul ramurei;
c) [ x] echilibrul pietei;
d) [ x] p retul de echilibru al pietei.
---------------------------------------------------------------------
In punctul de echilibru
al firmei de monopol, pretul de vanzare:
a) [ ] e ste egal cu costul marginal;
b) [ x] e ste superior incasarii marginale;
c) [ ] egaleaza incasarea marginala;
d) [ ] este inferior incasarii marginale.
---------------------------------------------------------------------
Structura de piata pe
care exista un numar redus atat de vanzatori cat si de cumparatori poarta denumirea de:
a) [ ] m onopson;
b) [ x] o ligopol bilateral;
c) [ ] duopol;
d) [ ] concurenta monopolista.
---------------------------------------------------------------------
Interventia statului
asupra pretului in cazul penuriei are drept efect:
a) [ ] m
icsorarea pretului, ceea ce determina cresterea cantitatii de echilibru;
b) [ x] m icsorarea pretului, ceea ce determina iesirea unor producatori de pe piata si intrarea de noi consumatori, fapt
ce agraveaza penuria;
c) [ x] aparitia "pietei negre", pe care pretul de vanzare este mai mare decat cel fixat de catre stat;
d) [ x] a gravarea penuriei, daca nu este insotita de o crestere a subventiei acordate producatorilor.
---------------------------------------------------------------------
94)Colectia: M icroec_ID_ian2006.colCapitol: 3 Mod de punctare: A3Punctajul: 4 Rata reala a dobanzii:
a) [ x] r eprezinta suma reala care se plateste pentru folosirea unui credit de 100 unitati monetare pe timp de un an;
b) [ ] ia in considerare efectul inflatiei, determinandu-se ca suma intre rata nominala a dobanzii si rata inflatiei;
c) [ x] in perioada in care se resimte inflatia in economia unei tari, este mai mica decat rata nominala a dobanzii;
d) [ x] s e calculeaza ca diferenta intre rata nominală a dobânzii şi rata inflatiei.
---------------------------------------------------------------------
95)Colectia: M icroec_ID_ian2006.colCapitol: 3 Mod de punctare: A3Punctajul: 3 Daca cheltuielile
aferente stocarii bunurilor cresc:
a) [ x] c ostul total se mareste;
b) [ ] elasticitatea ofertei va creste;
c) [ x] elasticitatea ofertei se va reduce;
d) [ ] cantitatea oferita nu se modifica.
---------------------------------------------------------------------
În punctul A, de
coordonate (5, 9) si punctul C de coordonate (9, 7) apartinând curbei de indiferentă ce corespunde functiei de utilitate
U = 5X+ 7Y, rata medie de substituire a bunului X de către bunul Y este:
a) [ ] 1
;
b) [ ] 2,25;
c) [ x] 0,5;
d) [ ] 0,75..
---------------------------------------------------------------------
0Functia de utilitate a
unui consumator este U(x,y) = Y(X+5). Daca Px = 3 si Py =2, bunurile X si Y sunt:
b) [ ] strans substituibile;
c) [ x] independente;
d) [ ] complementare.
---------------------------------------------------------------------
Functia de productie
pentru un anumit bun este Q = 2K L. Preturile unitare ale factorilor de productie sunt: Pk = 800 unitati monetare
(u.m.), iar P = 500 u.m.. Combinatia optimala a factorilor pentru obtinerea unei productii de 5400 bucati este:
a) [ ] K
= 12, iar L = 15;
b) [ ] K = 8, iar L = 12;
c) [ x] K = 15, iar L = 12;
d) [ ] indeterminabila deoarece nu este dat nivelul costului total.
---------------------------------------------------------------------
Cifra de afaceri a unei
firme este de 520 mil. lei iar rata anuala a profitului este de 15%. profitul obtinut de firma la sfarsitul anului este:
a) [ ] 7
80.000 lei;
b) [ ] 5.800.000 lei;
c) [ x] 78.000.000 lei;
d) [ ] 442.000.000 lei.
---------------------------------------------------------------------
100)Colectia: M icroec_ID_ian2006.colCapitol: 3Mod de punctare: A
1Punctajul: 8D
aca functia cererii
este Xc = 600 - 50 Px, iar functia ofertei este Xo = 150Px - 1000, cand guvernul fixeaza un plafon minim de pret cu
25% mai mare decat cel de echilibru, cantitatea ce se cumpara este:
a) [ ] 5 00;
b) [ ] 400;
c) [ ] 1000;
d) [ x] 1 00.
---------------------------------------------------------------------
1Punctajul: 2P
rimul sistem
coerent de economie politica a fost reprezentat de:
a) [ ] m ercantilisti;
b) [ x] f iziocrati;
c) [ ] marginalisti;
d) [ ] marxisti.
---------------------------------------------------------------------
3Punctajul: 3I nstitutiile
fundamentale ale economiei de piata sunt:
a) [ ] p
roprietatea publica;
b) [ x] p roprietatea privata;
c) [ x] piata;
d) [ ] planul.
---------------------------------------------------------------------
3Punctajul: 4C
onsumatorul
ajunge la combinatia optimala a doua bunuri, X si Y, adica ajunge la echilibrul sau individual, atunci cand:
a) [ x] r ata marginala de substituire intre cele doua bunuri este egala cu panta dreptei bugetare;
b) [ ] rata marginala de substituire intre cele doua bunuri este egala cu raportul utilitatilor lor totale;
c) [ x] rata marginala de substituire intre cele doua bunuri este egala cu raportul preturilor lor;
d) [ ] se ajunge la maximizarea utilitatilor marginale ale celor doua bunuri.
---------------------------------------------------------------------
3Punctajul: 3C
urbele de
indiferenta sunt:
a) [ x] c onvexe;
b) [ ] concave;
c) [ ] crescatoare;
d) [ x] d escrescatoare.
---------------------------------------------------------------------
3Punctajul: 4C
are din urmatoarele
situatii ar putea determina o crestere a cererii pentru produsul X?
a) [ x] o crestere a preturilor bunurilor substituibile lui X;
b) [ ] o crestere a preturilor bunurilor complementare;
c) [ ] o scadere a venitului consumatorului;
d) [ x] o scadere a preturilor bunurilor complementare.
---------------------------------------------------------------------
3Punctajul: 4S
unt "inferioare"
acele bunuri pentru care:
a) [ ] e fectul venitului este pozitiv;
b) [ x] e fectul venitului este negativ;
c) [ ] la o diminuare a venitului, individul isi diminueaza consumul lor;
d) [ ] la o crestere a venitului, individul isi sporeste consumul lor;
e) [x] l a o crestere a venitului, individul isi reduce consumul lor.
---------------------------------------------------------------------
3Punctajul: 3I n teoria productiei,
perioada scurta este aceea in care:
a) [ x] f irma nu poate modifica cantitatea factorilor de productie folositi;
b) [ ] firma poate modifica atat cantitatea factorului capital cat si volumul factorului munca;
c) [ x] la nivelul firmei, un singur factor de productie este variabil, iar ceilalti sunt ficsi;
d) [ ] la nivelul firmei un singur factor de productie este fix, ceilalti fiind variabili.
---------------------------------------------------------------------
1Punctajul: 4A
tunci cand un
singur factor de productie (de exemplu L = munca) este variabil, volumul maxim al productiei corespunde situatiei in
care:
a) [ ] p
roductivitatea medie a muncii este zero;
b) [ ] productivitatea marginala a muncii este maxima;
c) [ x] productivitatea marginala a muncii este zero;
d) [ ] productivitatea medie a muncii este maxima.
---------------------------------------------------------------------
1Punctajul: 2C
osturile implicite
reflecta:
a) [ ] c onsumul factorilor pe care il achizitioneaza firma;
b) [ x] c onsumul factorilor pe care ii poseda firma;
c) [ ] dezeconomiile externe si economiile externe;
d) [ ] cheltuielile legate de activitatea unei intreprinderi.
---------------------------------------------------------------------
1Punctajul: 2E
chilibrul pietei se
realizeaza:
a) [ x] p e perioada foarte scurta;
b) [ ] pe perioada scurta;
c) [ ] pe perioada lunga;
d) [ ] pe perioada foarte lunga.
---------------------------------------------------------------------
1Punctajul: 3I n situatia de
monopol, pretul de vanzare este identic cu:
a) [ ] i ncasarea marginala;
b) [ x] i ncasarea medie;
c) [ ] costul marginal;
d) [ ] costul mediu.
---------------------------------------------------------------------
1Punctajul: 3L
a un duopol
simetric intre doua firme se poate ajunge daca:
a) [ ] a
mbele firme micsoreaza concomitent pretul;
b) [ ] ambele firme micsoreaza alternativ pretul;
c) [ x] se urmareste un echilibru stabil prin ajustarea cantitatilor;
d) [ ] doar una din firme adopta un comportament de dependenta.
---------------------------------------------------------------------
1Punctajul: 3I nterventia statului
asupra pretului in cazul abundentei are drept efect:
a) [ ] d iminuarea pretului de echilibru, spre un nivel stimulativ atat pentru producatori cat si pentru consumatori;
b) [ ] abandonarea ramurii de catre unii producatori, deoarece pretul coboara sub nivelul acceptabil;
c) [ ] diminuarea ofertei pana la echilibrarea cu cererea;
d) [ x] c resterea stocurilor si pierderilor de competitivitate in cazul fixarii unor preturi plafon minime superioare pretului
de echilibru.
---------------------------------------------------------------------
1Punctajul: 3M
arimea profitului se
afla:
a) [ ] i n raport direct proportional cu durata de rotatie a capitalului;
b) [ x] i n raport direct cu cantitatea de bunuri realizata;
c) [ ] in raport invers cu nivelul pretului de vanzare;
d) [ ] in raport direct cu nivelul costului.
---------------------------------------------------------------------
1Punctajul: 10Cand functia de
utilitate este de forma U = 2X(Y-5), elasticitatea cererii bunului X fata de pretul acestui bun este:
a) [ x] u nitara;
b) [ ] subunitara;
c) [ ] supraunitara;
d) [ ] zero.
---------------------------------------------------------------------
1Punctajul: 5I ntre punctele B de
coordonate (2, 8) si D de coordonate (8, 5), apartinand curbei de indiferenta care corespunde functiei de utilitate *U =
X(Y-4), rata medie de substituire a bunului X de catre bunul Y este:
a) [ x] 0 ,5;
b) [ ] 2,00;
c) [ ] 0,625;
d) [ ] 4,00.
---------------------------------------------------------------------
1Punctajul: 10Daca functia de
utilitate a unui consumator este U = X Y, atunci bunurile X si Y sunt:
b) [ ] complementare;
c) [ x] independente.
---------------------------------------------------------------------
1Punctajul: 9F
unctia de productie
pentru un anumit bun este Q = 2K L. Preturile unitare ale factorilor de productie sunt: PK = 800 unitati monetare
(u.m.), iar P =500 u.m.. Costul total in conditiile combinatiei optimale a factorilor pentru o productie de 5400 buc.:
a) [ x] e ste de 18.000 u.m.;
b) [ ] este de 1300 u.m.;
c) [ ] nu se poate determina deoarece nu se poate afla cu datele disponibile combinatia optimala;
d) [ ] este de 7.020.000 u.m.
---------------------------------------------------------------------
1Punctajul: 6I n perioada t1,
salariul nominal a crescut cu 50% iar preturile s-au dublat. Salariul real a scazut cu:
a) [ ] 6
0%;
b) [ x] 2 5%;
c) [ ] 20%;
d) [ ] 80%.
---------------------------------------------------------------------
1Punctajul: 8D
aca functia cererii
este Xc = 6000 - 100Px, iar functia ofertei este Xo = 300Px - 2000, cand guvernul fixeaza un plafon minim de pret cu
25% mai mare decat cel de echilibru, cantitatea ce se cumpara este:
a) [ x] 3 500;
b) [ ] 4000;
c) [ ] 5500;
d) [ ] 2000.
---------------------------------------------------------------------
1Punctajul: 3O
riginile
liberalismului modern se afla la:
a) [ ] m ercantilisti
b) [ ] fiziocrati
c) [ ] neoclasici
d) [ x] s coala clasica engleza
---------------------------------------------------------------------
1Punctajul: 3I n cadrul economiei
naturale:
a) [ ] i nstitutia cheie o reprezinta proprietatea privata
b) [ ] motivatia principala a deciziilor este obtinerea celui mai mare profit
c) [ ] autoconsumul putea lua numai forma autoconsumului final
d) [ x] p amantul este principalul factor de productie
---------------------------------------------------------------------
3Punctajul: 3D
in multimea
bunurilor si serviciilor existente, cumparatorul le va alege pe acelea care:
a) [ ] s unt cele mai ieftine
b) [ ] au fost produse printr-un consum cat mai redus de resurse
c) [ x] ii ofera cea mai mare satisfactie
d) [ x] i i maximizeaza utilitatea
---------------------------------------------------------------------
3Punctajul: 5D
aca utilitatea
marginala ar fi negativa:
a) [ x] o diminuare a consumului din bunul y ar creste satisfactia individului
b) [ ] o diminuare a consumului din bunul y ar reduce satisfactia individului
c) [ ] o crestere a consumului din bunul y ar creste satisfactia individului
d) [ ] o crestere a consumului din bunul y ar reduce insatisfactia provocata de consumul sau
e) [x] o diminuare a consumului din bunul y ar reduce neplacerea provocata de consumul sau
---------------------------------------------------------------------
1Punctajul: 3C
osturile fixe sunt
acelea care:
a) [ ] n
u se modifica pe termen lung
b) [ ] se modifica pe termen mediu
c) [ x] raman relativ constante atunci cand se modifica volumul productiei pe termen scurt
d) [ ] se modifica in timp, de la o luna la alta
---------------------------------------------------------------------
3Punctajul: 4C
a urmare a
efectului de venit:
a) [ x] c ererea pentru un bun creste atunci cand pretul sau se diminueaza
b) [ ] cererea pentru un bun x creste atunci cand venitul nominal creste
c) [ x] daca pretul unui bun x scade, are loc o sporire a venitului real
d) [ x] d aca pretul unui bun x scade, are loc o sporire a puterii de cumparare a venitului nominal ramas neschimbat
---------------------------------------------------------------------
3Punctajul: 3D
aca elasticitatea
pret incrucisata Ex/Py=0:
a) [ ] b unurile x si y sunt dependente in consum
b) [ x] o variatie a pretului lui y nu are nici o influenta asupra consumului bunului x
c) [ ] bunurile x si y sunt complementare
d) [ x] b unurile x si y sunt independente
---------------------------------------------------------------------
1Punctajul: 3E
fectul total al
modificarii pretului unui bun asupra cererii acestui bun se descompune in:
a) [ ] e fectul pret pur si efectul de cost
b) [ ] efectul de pret pur si efectul de substitutie
c) [ ] efectul de pret pur si efectul de utilitate
d) [ x] e fectul de pret pur si efectul de venit
---------------------------------------------------------------------
1Punctajul: 2M
odul in care
evolueaza productia unei firme pe perioada lunga de timp in conditiile cresterii cantitatilor factorilor in aceleasi
proportii se exprima prin conceptul de:
a) [ ] r andament de substitutie
b) [ ] functie de productie
c) [ x] randament de scara
d) [ ] functie a costurilor
---------------------------------------------------------------------
1Punctajul: 4V
ariatia costului de
productie al unui bun provoaca:
a) [ ] o variatie in acelasi sens a cantitatii oferite din bunul respectiv
b) [ ] o deplasare pe curba ofertei bunului respectiv in sus - cand creste si in jos - cand scade
c) [ ] o deplasare a curbei ofertei:spre dreapta - cand creste si spre stanga - atunci cand scade
d) [ x] o deplasare a curbei ofertei : spre dreapta - cand scade si spre stanga - atunci cand creste
---------------------------------------------------------------------
3Punctajul: 3C
ostul economic
este acela care:
a) [ ] c uprinde numai costurile explicite
b) [ ] cuprinde numai costurile implicite
c) [ x] corespunde cheltuielilor efectuate de firma in legatura cu productia unei cantitati de output
d) [ x] c uprinde atat costurile explicite cat si cele implicite
---------------------------------------------------------------------
3Punctajul: 3P
entru ca firma sa-si
maximizeze profitul in situatia de concurenta perfecta trebuie sa fie indeplinite urmatoarele conditii:
a) [ ] c ostul marginal = minimul costului mediu
b) [ x] c ostul marginal = pretul de vanzare
c) [ x] sa-si vanda productia la pretul de echilibru al pietei
d) [ ] costul mediu = pretul de vanzare
---------------------------------------------------------------------
1Punctajul: 3M
onopolistul, in
vederea maximizarii profitului sau total, isi va fixa o asemenea cantitate ce corespunde egalitatii dintre:
a) [ ] c ostul mediu si pretul de vanzare
b) [ ] costul mediu si incasarea marginala
c) [ ] costul marginal si costul mediu
d) [ x] c ostul marginal si incasarea marginala
---------------------------------------------------------------------
1Punctajul: 2C
aracteristica
principala a structurilor de tip oligopolistic este:
a) [ ] t ransparenta pietei
b) [ ] fluiditatea pietei
c) [ ] mobilitatea factorilor de productie

d) [ x] i nterdependenta actiunilor diferitilor producatori
---------------------------------------------------------------------
1Punctajul: 2P
entru cel care îl
plăteste, pentru angajator, salariul reprezintă:
a) [ ] u n venit
b) [ x] u n cost;
c) [ ] produsul marginal al factorului capital;
---------------------------------------------------------------------
1Punctajul: 8U
n agent economic
obtine o productie optima de 7680 bucati. Stiind ca pretul capitalului este triplu fata de pretul factorului munca iar
functia de productie este Q=40KL, cantitatile optimale folosite din cei doi factori sunt:
a) [ ] K
=24 si L=8
b) [ ] K=16 si L=12
c) [ x] K=8 si L=24
d) [ ] K=12 si L=16
---------------------------------------------------------------------
1Punctajul: 6D
aca venitul de care
dispune un consumator este de 200 um iar ecuatia dreptei bugetare este Y=-3X+100, pretul bunului X este:
a) [ ] 9

b) [ ] 12
c) [ x] 6
d) [ ] nu se poate determina
---------------------------------------------------------------------
1Punctajul: 5D
aca sporirea cu 8%
a pretului unui bun are ca efect reducerea cu 10% a catitatii cerute pentru un alt bun, aceste bunuri sunt:
a) [ ] i nferioare
b) [ ] independente
c) [ ] substituibile
d) [ ] superioare
e) [x] s trans complementare
---------------------------------------------------------------------
1Punctajul: 8D
aca functia cererii
este Xc=5000-80Px iar functia ofertei este Xo=220Px-1000, cand guvernul fixeaza un plafon maxim de pret cu 20%
mai mic decat cel de echilibru, cantitatea ce poate fi cumparata este:
a) [ ] 3 720
b) [ x] 2 520
c) [ ] 3400
d) [ ] 1200
---------------------------------------------------------------------
1Punctajul: 6D
aca o firma obtine
un profit de 200 milioane lei cu costuri totale de 800 milioane, rata profitului calculata pe baza cifrei de afaceri este:
a) [ ] 2 5%
b) [ x] 2 0%
c) [ ] 40%
---------------------------------------------------------------------
1Punctajul: 2R
elatiile de productie
si legile economice obiective apar ca obiect de studiu al economiei politice la:
a) [ ] D avid Ricardo
b) [ ] Leon Walras
c) [ ] JM Keynes
d) [ x] K arl Marx
---------------------------------------------------------------------
3Punctajul: 3C
are din urmatoarele
elemente nu sunt caracteristice economiei de piata:
a) [ ] l ibertatea de actiune si de alegere
b) [ x] i nteresul general, ca motivatie dominanta
c) [ x] planificarea centralizata
d) [ ] proprietatea privata
---------------------------------------------------------------------
3Punctajul: 3I n cadrul trierii
alegerilor si stabilirii unei ordini de preferinta, in vederea construirii unei functii de preferinta, se tine cont de:
a) [ x] r elatia de tranzitivitate
b) [ ] curba de izoutilitate
c) [ ] cantitatea maxima de bunuri ce se poate consuma
d) [ x] r elatia de nonsaturatie
e) [ ] harta de indiferenta
---------------------------------------------------------------------
1Punctajul: 4A
tunci cand
cantitatea consumata dintr-un bun scade, pentru consumatorul lui:
a) [ ] u
tilitatea totala si utilitatea marginala a acelui bun cresc
b) [ ] utilitatea marginala scade iar utilitatea totala creste
c) [ x] utilitatea marginala creste iar utilitatea totala scade
d) [ ] utilitatea totala si utilitatea marginala scad
---------------------------------------------------------------------
3Punctajul: 3D
aca cheltuielile
aferente stocarii bunurilor cresc:
a) [ x] c ostul total se mareste
b) [ ] elasticitatea ofertei va creste
c) [ x] elasticitatea ofertei se va reduce
d) [ ] cantitatea oferita nu se modifica
---------------------------------------------------------------------
1Punctajul: 3E
lasticitatea venit a
cererii exprima:
a) [ ] m odificarea cererii pentru un bun in functie de venitul producatorului
b) [ x] m odificarea cererii pentru un bun in functie de venitul consumatorilor
c) [ ] modificarea cererii pentru un bun in functie de anticiparile legate de evolutia inflatiei
---------------------------------------------------------------------
3Punctajul: 4D
aca elasticitatea
pret incrucisata 0<Ex/Py<1:
a) [ ] c ele doua bunuri sunt complementare
b) [ x] c ele doua bunuri sunt substituibile
c) [ ] cele doua bunuri sunt strans substituibile
d) [ x] d aca creste pretul lui y creste si consumul lui x dar in mai mica masura
e) [x] v ariatia pretului lui y si a cantitatii lui x este in acelasi sens
---------------------------------------------------------------------
1Punctajul: 3G
rafic, datorita
efectului de venit, are loc:
a) [ ] o
deplasare in jos de-a lungul aceleiasi curbe de indiferenta
b) [ ] o deplasare in sus de-a lungul aceleiasi curbe de indiferenta
c) [ x] o deplasare pe o alta curba de indiferenta
---------------------------------------------------------------------
3Punctajul: 3I n teoria productiei,
perioada foarte lunga este aceea in care, la nivelul firmei:
a) [ x] t ehnologia se schimba
b) [ x] p rogresul tehnic isi face aparitia
c) [ ] un singur factor de productie este fix iar toti ceilalti sunt variabili
d) [ x] c alitatea si productivitatea factorilor de productie se schimba
---------------------------------------------------------------------
3Punctajul: 4V
ariatia pretului
factorilor de productie provoaca:
a) [ ] o
variatie de acelasi sens a ofertei bunului fabricat cu respectivii factori de productie
b) [ x] o variatie de sens invers a ofertei bunului fabricat cu respectivii factori de productie
c) [ x] o deplasare a curbei ofertei spre stanga atunci cand pretul factorilor creste
d) [ ] o deplasare a curbei ofertei spre dreapta atunci cand pretul factorilor creste
---------------------------------------------------------------------
1Punctajul: 2C
osturile explicite
corespund:
a) [ x] p latii factorilor de productie pe care firma ii achizitioneaza din exterior
b) [ ] platii resurselor proprii ale intreprinderii
c) [ ] consumului factorilor de productie pe care ii poseda firma
---------------------------------------------------------------------
1Punctajul: 3I n conditiile
concurentei perfecte, daca firma doreste maximizarea profitului sau total:
a) [ ] v a trebui sa-si stabileasca volumul productiei care asigura un cost marginal mai mic decat pretul de vanzare
b) [ x] v a trebui sa-si vanda productia la pretul de echilibru al pietei
c) [ ] va trebui sa-si stabileasca volumul productiei ce asigura un pret de vanzare superior minimului costului mediu
variabil
---------------------------------------------------------------------
1Punctajul: 3I n conditii de
monopol pretul de vanzare tinde sa se stabilizeze la un nivel:
a) [ ] c u mult inferior costului mediu
b) [ ] cu mult inferior incasarii marginale
c) [ x] cu mult superior costului marginal
d) [ x] c u mult superior incasarii marginale
---------------------------------------------------------------------
3Punctajul: 3P
e o piata de tip
oligopolistic cantitatea vanduta depinde:
a) [ ] n
umai de cerere
b) [ ] numai de pretul propriu
c) [ x] si de reactiile celorlalte firme la deciziile sale
d) [ x] s i de pretul concurentilor sai
---------------------------------------------------------------------
1Punctajul: 2I n conditii de
concurenta monopolistica:
a) [ ] d
eciziile fiecarui producator sunt fara consecinte asupra situatiei concurentilor sai
b) [ ] deciziile fiecarui producator au consecinte asupra situatiei concurentilor sai
c) [ x] nu exista interdependente directe intre deciziile a doi producatori
---------------------------------------------------------------------
1Punctajul: 8U
n agent economic
obtine o productie optima de 5832 bucati. Stiind ca pretul capitalului este de doua ori mai mic decat pretul factorului
munca iar functia de productie este Q=36KL, cantitatile optimale folosite din cei doi factori sunt:
a) [ ] K =9,L=18
b) [ ] K=6, L=27
c) [ ] k=27 si L=6
d) [ x] L =9 si K=18
---------------------------------------------------------------------
1Punctajul: 6D
aca venitul de care
dispune un consumator este de 50um iar ecuatia dreptei sale bugetare este Y= -X+10, pretul bunului X este:
a) [ ] 1
b) [ x] 5
c) [ ] 10
---------------------------------------------------------------------
1Punctajul: 5D
aca sporirea cu
10% a pretului unui bun are ca efect reducerea cu 6% a cantitatii cerute pentru un alt bun, aceste bunuri sunt:
a) [ ] i nferioare
b) [ ] independente
c) [ ] substituibile
d) [ x] c omplementare
---------------------------------------------------------------------
1Punctajul: 8D
aca functia cererii
este Xc=2000-20Px, iar functia oferetei este Xo=80Px-400, cand guvernul fixeaza un plafon maxim de pret cu 25%
mai mic decat cel de echilibru, cantitatea oferita este:
a) [ x] 1 040
b) [ ] 1640
c) [ ] 1520
d) [ ] 600
---------------------------------------------------------------------
1Punctajul: 6D
aca o firma
inregistreaza o rata a profitului calculata pe baza cifrei de afaceri de 20%, costurile ei totale fiind de 400 milioane,
atunci masa profitului este:
a) [ ] 8 0 mil.
b) [ x] 1 00 mil.
c) [ ] 50 mil.
---------------------------------------------------------------------
1Punctajul: 2" Avutia Natiunilor" il
are ca autor pe:
a) [ ] D avid Ricardo
b) [ x] A dam Smith
c) [ ] J. S. Mill
d) [ ] Karl Marx
---------------------------------------------------------------------
1Punctajul: 3I nterventia statului in
economiile de piata moderne este, in principal:
a) [ ] i nexistenta
b) [ x] i ndirecta si globala
c) [ ] la nivel microeconomic
d) [ ] orientata in directia planificarii si centralizarii
---------------------------------------------------------------------
3Punctajul: 4R
ata marginala de
substituire si rata medie de substituire sunt identice daca:
a) [ x] p anta dintre doua puncte si panta intr-un punct ar fi egale pe oricare portiune a curbei de indiferenta
b) [ ] curba de indiferenta este convexa
c) [ x] curba de indiferenta este o dreapta
d) [ x] c ele doua bunuri sunt perfect substituibile
---------------------------------------------------------------------
1Punctajul: 3I n punctul de
satietate sau de saturatie a consumatorului pentru un anumit bun:
a) [ ] u tilitatea totala a consumatorului data de consumul acelui bun, este nula
b) [ ] utilitatea marginala a bunului respectiv devine pentru consumatorul lui maxima
c) [ ] utilitatea marginala a bunului respectiv devine pentru consumatorul lui negativa
---------------------------------------------------------------------
3Punctajul: 5P
e termen scurt
nivelului descrescator al productivitatii medii a muncii ii corespunde:
a) [ x] u n nivel crescator al productiei totale
b) [ ] un nivel crescator al productivitatii marginale a muncii
c) [ ] un nivel descrescator al costului mediu
d) [ x] u n nivel crescator al costului marginal
---------------------------------------------------------------------
166)Colectia: M
icroec_ID_ian2006.colCapitol: 7Mod de punctare: A
3Punctajul: 3C
ererea pentru un
bun normal este o functie:
a) [ ] c rescatoare fata de pretul acelui bun
b) [ ] descrescatoare fata de venitul consumatorului
c) [ x] descrescatoare fata de pretul acelui bun
d) [ x] c rescatoare fata de venitul consumatorului
---------------------------------------------------------------------
3Punctajul: 3D
aca elasticitatea
pret incrucisata este mai mare decat 1:
a) [ ] c ele doua bunuri sunt independente
b) [ ] cele doua bunuri sunt complementare
c) [ ] cele doua bunuri sunt strans complementare
d) [ x] c ele doua bunuri sunt strans substituibile
e) [x] c antitatea ceruta din X creste intr-o proportie mai mare decat cea a majorarii pretului lui Y
---------------------------------------------------------------------
3Punctajul: 3C
onfiguratia curbei
cererii functie de venit depinde de:
a) [ x] e fectul pozitiv sau negativ al variatiei venitului asupra consumului
b) [ ] intensitatea efectului pretului asupra consumului
c) [ x] intensitatea efectului venitului asupra consumului
d) [ ] intensitatea efectului consumului asupra venitului
---------------------------------------------------------------------
169)Colectia: M icroec_ID_ian2006.colCapitol: 7Mod de punctare: A 1Punctajul: 3I zocantele sunt:
a) [ ] c rescande si convexe
b) [ x] d escrescande si convexe
c) [ ] crescande si concave
d) [ ] descrescande si concave
e) [ ] concave si constante
---------------------------------------------------------------------
170)Colectia: M icroec_ID_ian2006.colCapitol: 7Mod de punctare: A 1Punctajul: 3C ostul de
oportunitate reprezinta:
a) [ ] c ostul social al unei activitati
b) [ x] v aloarea sansei alternative ce trebuie sacrificata in vederea realizarii actiunii respective
c) [ ] costul unei activitati privite prin prisma intregii societati
d) [ ] costurile implicite plus costurile explicite
---------------------------------------------------------------------
1Punctajul: 3C
osturile implicite
reflecta:
a) [ ] c onsumul factorilor pe care ii achizitioneaza firma
b) [ x] c onsumul factorilor pe care ii poseda firma
c) [ ] dezeconomiile externe si economiile externe
d) [ ] cheltuielile legate de activitatea unei intreprinderi
---------------------------------------------------------------------
3Punctajul: 4D
aca cererea este
sub influenta exclusiva a rationalitatii iar oferta este partial influentata de mediu:
a) [ x] c umparatorul este rational
b) [ x] i ntersectia curbelor ofertei si cererii va fi reprezentata de un arc
c) [ ] curba ofertei se reprezinta printr-o curba liniara
d) [ ] curba cererii se reprezinta printr-o curba suprafata
---------------------------------------------------------------------
173)Colectia: M icroec_ID_ian2006.colCapitol: 7Mod de punctare: A 1Punctajul: 3M
onopolistul:
a) [ ] p
oate impune pe piata, concomitent, atat cantitatea cat si pretul de vanzare
b) [ ] poate impune pe piata numai pretul de vanzare, deoarece cantitatea vanduta depinde de preferintele
consumatorilor
c) [ x] poate impune pe piata fie cantitatea vanduta, fie pretul de vanzare
d) [ ] nu poate impune nici o conditie din cauza legislatiei antimonopoliste
---------------------------------------------------------------------
174)Colectia: M icroec_ID_ian2006.colCapitol: 7Mod de punctare: A 1Punctajul: 3L
a un duopol
simetric intre doua firme se poate ajunge daca:
a) [ ] a
mbele firme micsoreaza concomitent pretul
b) [ ] ambele firme micsoreaza alternativ pretul
c) [ x] se urmareste un echilibru stabil prin ajustarea cantitatilor
d) [ ] doar una dintre firme adopta un comportament de dependenta
---------------------------------------------------------------------
175)Colectia: M icroec_ID_ian2006.colCapitol: 7Mod de punctare: A 3Punctajul: 3S alariul real:
a) [ ] r eprezinta suma reala exprimata in unitati monetare pe care o primeste salariatul pentru munca depusa
b) [ x] r eflecta puterea de cumparare a salariului nominal
c) [ x] ca marime, se afla in raport invers proportional cu costul vietii
d) [ ] reprezinta o marime asupra careia preturile marfurilor si tarifele serviciilor, nivelul impozitelor si taxelor
actioneaza direct proprtional
---------------------------------------------------------------------
1Punctajul: 8U
n agent economic
obtine o productie optima de 1450 bucati. Stiind ca pretul capitalului este dublu fata de pretul factorului munca iar
functia de productie este Q=29KL, cantitatile optimale folosite din cei doi factori sunt:
a) [ ] K
=10, L=5
b) [ ] K=2, L=25
c) [ x] K=5, L=10
d) [ ] K=25, L=2
---------------------------------------------------------------------
1Punctajul: 6D
aca venitul de care
dispune un consumator este de 40um iar ecuatia dreptei sale bugetare este Y= -5x+8, pretul bunului x este
a) [ ] 1
b) [ x] 2 5
c) [ ] 5
---------------------------------------------------------------------
1Punctajul: 5D
aca sporirea cu
12% a pretului unui bun are ca efect cresterea cu 7% a cantitatii cerute dintr-un alt bun, aceste bunuri sunt:
a) [ ] i nferioare
b) [ ] independente
c) [ x] substituibile
d) [ ] strans complementare
---------------------------------------------------------------------
1Punctajul: 8D
aca functia cererii
este Xc=3000-50Px iar functia ofertei este Xo=150Px-1000, cand guvernul fixeaza un plafon minim de pret cu 25%
mai mare decat cel de echilibru, cantitatea ceruta este:
a) [ ] 2 750
b) [ x] 1 750
c) [ ] 2000
d) [ ] 1000
---------------------------------------------------------------------
1Punctajul: 6D
aca o firma
realizeaza o rata a profitului, calculata pe baza costurilor totale, de 25% iar masa profitului este de 100 milioane lei,
cifra de afaceri este:
a) [ ] 4 00 mil.
b) [ x] 5 00 mil.
c) [ ] 600 mil.
---------------------------------------------------------------------
1Punctajul: 2T
eoria obiectiva a
valorii munca reprezinta o componenta esentiala a bazei teroretice la:
a) [ ] s coala neoclasica
b) [ ] mercantilisti
c) [ x] scoala clasica
d) [ ] keynesisti
---------------------------------------------------------------------
1Punctajul: 2L
a baza liberei
initiative sta:
a) [ ] c oncurenta
b) [ ] profitul
c) [ x] proprietatea privata
d) [ ] aparitia progresului tehnic
---------------------------------------------------------------------
3Punctajul: 3C
onstrangerea
bugetara reprezinta:
a) [ x] l imita impusa alegerii consumatorului de nivelul venitului si al preturilor
b) [ ] o curba care exprima optiunile consumatorului
c) [ x] o dreapta ce exprima multimea combinatiilor de bunuri ce pot fi procurate de un consumator in functie de
venitul sau si de preturile acestora
d) [ ] o functia matematica ce defineste panta curbei de indiferenta
---------------------------------------------------------------------
3Punctajul: 4C
onsumatorul
ajunge la combinatia optimala a doua bunuri x si y, adica ajunge la echilibrul individual atunci cand:
a) [ x] r ata marginala de substituire intre cele doua bunuri este egala cu panta dreptei bugetare
b) [ ] rata marginala de substituire intre cele doua bunuri este egala cu raportul utilitatilor totale
c) [ x] rata marginala de substituire intre cele doua bunuri este egala cu raportul preturilor lor
d) [ ] se ajunge la maximizarea utilitatilor marginale ale celor doua bunuri
---------------------------------------------------------------------
185)Colectia: M icroec_ID_ian2006.colCapitol: 8Mod de punctare: A 3Punctajul: 3P retul pamantului:
a) [ x] r eprezinta renta funciara capitalizata
b) [ ] depinde de marimea rentei funciare invers proportional
c) [ x] depinde de nivelul ratei dobanzii
d) [ x] e ste influentat de raportul dintre cererea si oferta de terenuri ca si pretul oricarui alt bun adus pe piata
---------------------------------------------------------------------
186)Colectia: M icroec_ID_ian2006.colCapitol: 8Mod de punctare: A 1Punctajul: 2C el care a studiat
efectele variatiei venitului asupra consumului a fost:
a) [ ] J R Hicks
b) [ ] M Allais
c) [ ] Vilfredo Pareto
d) [ x] E rnest Engel
e) [ ] Fr. Perroux
---------------------------------------------------------------------
3Punctajul: 3D
aca elasticitatea
pret incrucisata Ex/Py < -1:
a) [ x] b unurile x si y sunt strans complementare
b) [ ] bunurile x si y sunt independente
c) [ ] bunurile x si y sunt complementare
d) [ ] bunurile x si y sunt strans substituibile
e) [x] o crestere a pretului bunului y provoaca o reducere intr-o proportie mai mare a cantitatii cerute din x
---------------------------------------------------------------------
1Punctajul: 3C
a urmare a
efectului de substitutie, un consumator cumpara mai mult dintr-un produs atunci cand pretul acestuia scade,
deoarece:
a) [ ] v enitul sau real a crescut
b) [ ] venitul sau real a scazut
c) [ x] produsul este relativ mai ieftin decat anterior
d) [ ] alte produse sunt acum mai ieftine decat au fost
---------------------------------------------------------------------
3Punctajul: 4D
aca ofertantii spera
la o crestere a pretului in viitor, atunci in prezent:
a) [ ] v or produce mai mult pentru a reduce productia in viitor
b) [ x] v or reduce productia pentru a o creste in viitor
c) [ x] curba ofertei pentru acel bun se va deplasa spre stanga
d) [ ] curba ofertei pentru acel bun se va deplasa spre dreapta iar oferta va spori
---------------------------------------------------------------------
1Punctajul: 3C
unoscand costul
privat al unei firme, pentru a calcula costul social:
a) [ ] s e adauga economiile externe si se scad dezeconomiile externe
b) [ ] se adauga costurile implicite si se scad cele explicite
c) [ ] se adauga costurile explicite si se scad cele implicite
d) [ x] s e adauga dezeconomiile extrene si se scad economiile externe
---------------------------------------------------------------------
3Punctajul: 3A
tunci cand o firma
se afla in situatia de a lua o decizie economica, nu ia in considerare:
a) [ ] c osturile implicite
b) [ ] costurile explicite
c) [ ] costurile sale private
d) [ x] e conomiile si dezeconomiile externe
e) [x] r epercursiunile economice externe ale desfasurarii activitatii sale
---------------------------------------------------------------------
1Punctajul: 3P
unctul de inchidere
a firmei in conditiile concurentei perfecte, din punct de vedere al abordarii statice, reprezinta volumul productiei
corespunzator situatiei cand pretul de vanzare a ajuns la acel nivel la care:
a) [ ] c ostul marginal este egal cu pretul de vanzare
b) [ ] costul marginal este egal cu costul mediu total
c) [ x] costul marginal este egal cu costul mediu variabil
d) [ ] costul marginal este egal cu minimul costului mediu fix
---------------------------------------------------------------------
1Punctajul: 3C
urba incasarii medi
in cazul monopolului este:
a) [ ] d istincta de curba incasarii marginale si dedesubtul ei
b) [ x] d istincta de curba incasarii marginale si deasupra acesteia
c) [ ] identica, confundata cu curba incasarii marginale
d) [ ] crescatoare, deoarece monopolul urmareste maximizarea profitului
---------------------------------------------------------------------
3Punctajul: 3I n situatia de
concurenta monopolistica, lupta de concurenta se poate realiza prin:
a) [ x] p ret
b) [ x] c antitate
c) [ x] produse
d) [ x] c alitate
---------------------------------------------------------------------
3Punctajul: 3M
arimea salariului
nominal depinde de:
a) [ ] p retul fortei de munca
b) [ x] s ituatia economica
c) [ ] marimea ratei dobanzii
d) [ x] p olitica de salarizare
---------------------------------------------------------------------
1Punctajul: 8U
n agent economic
obtine o productie de 576 bucati la un cost mediu de 4 unitati monetare pe bucata. Stind ca pretul capitalului este de
3 ori mai mic decat pretul factorului munca iar functia de productie este Q=3KL, cantitatile optimale folosite din cei doi
factori sunt:
a) [ ] L
=16, k=12
b) [ ] K=8, L=24
c) [ x] L=8 si K=24
d) [ ] L=12 si K=16
---------------------------------------------------------------------
1Punctajul: 6D
aca venitul
consumatorului este egal cu 50 unitati monetare, pretul bunului X este de 6 um iar pretul bunului Y este de 2 unitati
monetare, pe dreapta bugetara se situeaza cosul :
a) [ ] ( 8,2)
b) [ ] (6,8)
c) [ ] (7,8)
d) [ x] ( 5,10)
---------------------------------------------------------------------
1Punctajul: 5D
aca scaderea
pretului unui bun cu 7% are ca efect majorarea cererii cu 12%, cererea este:
a) [ ] d
e elasticitate subunitara
b) [ ] perfect elastica
c) [ x] de elasticitate supraunitara
d) [ ] inelastica
---------------------------------------------------------------------
1Punctajul: 8D
aca functia cererii
este Xc=5000-2Px iar functia ofertei este Xo=38Px-7000, cand guvernul impune un plafon maxim de pret cu 25% mai
mic decat cel de echilibru, deficitul de oferta este:
a) [ ] 4
550
b) [ ] 1550
c) [ x] 3000
d) [ ] 150
---------------------------------------------------------------------
1Punctajul: 6I ntr-o anumita
perioada salariul nominal s-a dublat, in timp ce salariul real s-a injumatatit. Preturile:
a) [ ] a
u crescut cu 100%
b) [ ] au crescut de trei ori
c) [ x] au crescut cu 300%
d) [ ] au crescut cu 400%
---------------------------------------------------------------------
201)Colectia: M icroec_ID_ian2006.colCapitol: c1Mod de punctare: A3Punctajul: 4
De-a lungul unei
curbe de indiferenta avand functia , rata marginala de substituire a bunului X de catre bunul Y:
a) [ ] r amane neschimbata, in oricare punct al curbei;
b) [ x] v ariaza in fiecare punct al curbei;
c) [ x] este constanta atunci cand curba de indiferenta se prezinta sub forma unei drepte;
d) [ ] este continuu descrescatoare de-a lungul curbei, de la dreapta la stanga.
---------------------------------------------------------------------
De-a lungul unei
curbe de indiferenta avand functia , rata marginala de substituire a bunului X de catre bunul Y:
a) [ x] e ste continuu descrescatoare de-a lungul curbei, de la stanga spre dreapta;
b) [ x] e ste supraunitara intr-un punct A de coordonate (X, Y) daca X<Y;
c) [ ] se calculeaza, in orice punct al curbei ca raport intre utilitatea marginala a bunului Y si utilitatea marginala a
bunului X;
d) [ ] se determina, in orice punct al curbei, ca raport al preturilor bunurilor X, respectiv Y.
---------------------------------------------------------------------
De-a lungul unei
curbe de indiferenta care are functia , rata marginala de substituire a bunului X de catre bunul Y:
a) [ ] e ste subunitara intr-un punct A de coordonate (X, Y) daca X < Y;
b) [ x] s e calculeaza, in orice punct al curbei, ca raport al utilitatilor marginale ale bunului X, respectiv Y;
c) [ ] se determina in punctul de echilibru al consumatorului, ca raport al preturilor bunurilor Y , respectiv X;
d) [ ] nu este altceva decat "panta intr-un punct" a curbei, fiind pozitiva deoarece variatiile celor doua cantitati sunt de
acelasi sens.
---------------------------------------------------------------------
Daca
este ecuatia dreptei bugetare,

a) [ ] o
rice punct situat pe aceasta dreapta reprezinta o combinatie a celor doua bunuri, X si Y, prin care
consumatorul obtine utilitate agregata maxima;
b) [ x] o rice punct situat in afara triunghiului delimitat de coordonate si dreapta bugetara reprezinta o combinatie a
celor doua bunuri, X si Y, pe care consumatorul nu o poate obtine;
c) [ ] orice punct situat in interiorul triunghiului delimitat de axele de coordonate si dreapta bugetara reprezinta o
combinatie a celor doua bunuri, X si Y, pentru care consumatorul cheltuieste in intregime venitul consacrat
achizitionarii lor;
d) [ ] combinatia optimala este aceea pentru care consumatorul cheltuieste cel mai mic venit.
---------------------------------------------------------------------
Daca ne situam pe
o curba de indiferenta:
a) [ ] u
tilitatea totala este cu atat mai mare cu cat combinatia intre cele doua bunuri, X si Y este reprezentata printr-un
punct aflat mai departe de punctul de origine al axelor de coordonate;
b) [ ] utilitatea totala este mai mica daca se apropiem de punctul de origine al axelor de coordonate;
c) [ x] utilitatea marginala a bunului X se reduce pe masura ce punctul reprezentand combinatia celor doua bunuri, X
si Y, aluneca pe curba de la dreapta spre stanga.
d) [ x] u tilitatea marginala a bunului Y se reduce pe masura ce punctul reprezentand combinatia celor doua bunuri, X
si Y, aluneca pe curba de la stanga spre dreapta.
---------------------------------------------------------------------
2Daca functia de
utilitate este , venitul consumatorului este V = 52 unitati monetare (u.m.), u.m., iar
u.m.,
a) [ x] U
tilitatea maxima agregata este egala cu 484;
b) [ ] Rata marginala de substitutie in punctul A de coordonate (11; 35) de pe curba de indiferenta este egala cu 3.
c) [ ] Functia cererii pentru bunul X este ;

d) [ x] D in punctul de vedere al legilor lui Engel, bunul X este un bun normal, din categoria alimentelor.
---------------------------------------------------------------------
207)Colectia: M icroec_ID_ian2006.colCapitol: c1Mod de punctare: A3Punctajul: 1 0Daca functia de
utilitate este
a) [ ] L a un "cos" format din 15 unitati din bunul X si 20 unitati din bunul Y, utilitatea marginala a bunului Y este egala
cu 28;
b) [ x] c and creste venitul consumatorului ponderea cheltuielilor cu achizitionarea bunului X in totalul cheltuielilor de
consum scade;
c) [ ] bunurile X si Y sunt, din punctul de vedere al elasticitatii incrucisate, a cererii pentru bunul X fata de pretul
bunului Y, bunuri complementare;
d) [ x] C and creste venitul consumatorului creste si cheltuiala pentru procurarea bunului X.
---------------------------------------------------------------------
208)Colectia: M icroec_ID_ian2006.colCapitol: c1Mod de punctare: A1Punctajul: 4 Dreapta de izocost:
a) [ ] r eprezinta ansamblul combinatiilor factorilor de productie munca si capital care asigura acelasi volum de
productie, la un cost total dat si la un anumit nivel al preturilor;
b) [ ] este expresia grafica a constrangerii bugetare a consumatorului;
c) [ x] cu cat are panta in marime absoluta mai mare, cu atat inseamna ca munca este mai scumpa in raport cu
capitalul;
d) [ ] se deplaseaza spre stanga, paralel cu ea insasi, daca preturile factorilor cresc in aceeasi proportie, dar intr-o
masura mai mica decat nivelul costului total pe care si-l poate permite firma.
---------------------------------------------------------------------
Pe termen scurt,
unui nivel al productiei la care produsul marginal este descrescator,
a) [ ] i i corespunde un cost mediu total crescator;
b) [ x] i i poate corespunde un produs mediu descrescator;
c) [ x] ii corespunde un cost marginal crescator;
d) [ x] i i poate corespunde si un cost mediu total descrescator.
---------------------------------------------------------------------
Randamentelor de
scara crescatoare le corespund:
a) [ ] c osturi totale descrescatoare pe termen lung;
b) [ x] e conomii de scara;
c) [ ] dezeconomii de scara;
d) [ x] c osturi medii descrescatoare pe termen lung.
---------------------------------------------------------------------
Punctul de
inchidere a firmei:
a) [ ] r eprezinta acel nivel al productiei sub care costul marginal este mai mare decat costul mediu variabil;
b) [ x] e ste acel nivel al productiei pentru care volumul total al incasarilor firmei din vanzarea productiei sale acopera
totalul costurilor variabile;
c) [ x] se determina egaland costul marginal cu costul mediu variabil;
d) [ ] este atins atunci cand pretul de echilibru al pietei devine egal cu minimul costului marginal.
---------------------------------------------------------------------
5Pe piata unui
anumit bun, X, oferta totala este definita prin functia , iar cererea totala este definita prin functia
. Daca functia costului mediu variabil al uneia din cele n firme identice participante ca ofertante pe
aceasta piata este , iar costul fix total este egal cu 120,
a) [ ] p retul de echilibru al pietei este egal cu 51;
b) [ x] c antitatea de echilibru de pe piata bunului X este egala cu 54,
c) [ ] numarul de firme identice participante pe aceasta piata in situatia realizarii echilibrului pe termen scurt este egal
cu 9;
d) [ x] p entru ca firma sa ajunga la punctul ei de inchidere, pretul de echilibru al pietei trebuie sa scada cu 45.
---------------------------------------------------------------------
Daca pentru un bun
X functia ofertei totale este , iar functia cererii totale este ,

a) [ ] C
antitatea maxima ce poate fi cumparata pe piata acestui bun fara nici o interventie in mecanismul formarii
preturilor este egala cu 480;
b) [ ] Cand guvernul impune un plafon maxim de pret cu 25% mai mic decat cel de echilibru, cantitatea vanduta si
cumparata pe piata este cu 120 unitati mai mare decat inaintea interventiei;
c) [ x] in cazul interventiei de la punctul b) se inregistreaza un deficit de oferta egal cu 180;
d) [ x] C and guvernul impune un plafon minim de pret cu 25% mai mare decat pretul de echilibru se inregistreaza un
excedent de oferta egal cu 180.
---------------------------------------------------------------------
Rata reala a
dobanzii:
a) [ ] r eprezinta suma reala platita pentru a folosi o suta de unitati monetare timp de un an de zile;
b) [ ] reprezinta cantitatea de bunuri si servicii ce pot fi procurate cu ajutorul dobanzii nominale;
c) [ ] se determina ca diferenta intre dobanda nominala si rata inflatiei;
d) [ x] p oate fi negativa daca rata inflatiei este mai mare decat rata nominala a dobanzii;
---------------------------------------------------------------------
215)Colectia: M icroec_ID_ian2006.colCapitol: c1Mod de punctare: A1Punctajul: 9 Daca se depune
suma de 2.000.000 lei intr-un depozit pe termen la banca, la o rata a dobanzii de 12%,
a) [ x] D upa 5 luni de zile dobanda castigata in varianta capitalizarii lunare a dobanzii este cu 2020 lei mai mare decat
in varianta fara capitalizare a dobanzii;
b) [ ] In 3 ani, fara capitalizarea dobanzii, deponentul castiga 240.000 lei;
c) [ x] Dupa 3 ani, cu capitalizarea anuala a dobanzii, suma ajunge la 2.809.856 lei.
---------------------------------------------------------------------
Cand salariul
nominal creste intr-o proportie mai mica decat nivelul general al preturilor:
a) [ ] s alariul real creste;
b) [ x] s alariul real scade;
c) [ ] salariul real ramane neschimbat.
---------------------------------------------------------------------
Cand guvernul
impune un plafon maxim de pret mai mic decat cel de echilibru al pietei:
a) [ ] c antitatea vanduta si cumparata pe piata devine mai mare decat inaintea interventiei;
b) [ ] apare un excedent de oferta;
c) [ ] apare un deficit de cerere;
d) [ x] a pare un deficit de oferta.
---------------------------------------------------------------------
In conditiile
concurentei perfecte, pe termen lung, cand intr-o ramura firmele sunt identice:
a) [ ] e chilibrul ramurii se realizeaza cand pretul de echilibru al pietei devine egal cu costul marginal;
b) [ x] i ntrarea in ramura respectiva a noi firme identice reduce cantitatea de echilibru individual, a fiecarei
intreprinderi;
c) [ ] echilibrul ramurii se realizeaza cand profitul total a fiecareia dintre intreprinderile sale devine maxim;
d) [ ] echilibrul ramurii desemneaza situatia in care profitul total obtinut in cadrul ei devine maxim.
---------------------------------------------------------------------
Cand cantitatea
produsa si adusa pe piata de un monopol ar fi mai mica decat cea corespunzatoare echilibrul pe termen scurt,
a) [ x] c ostul mediu total ar putea fi mai mare decat costul marginal;
b) [ x] c ostul marginal ar putea fi mai mare decat costul mediu;
c) [ ] pretul de vanzare de pe piata este superior incasarii medii;
d) [ ] incasarea marginala este inferioara costului mediu total.
---------------------------------------------------------------------
Pe o piata cu
concurenta monopolistica:
a) [ ] e
xista un singur producator-vanzator, iar bunul tranzactionat nu are substituienti apropiati;
b) [ x] t rasatura esentiala este legata de diferentierea produsului;
c) [ x] exista un numar mare de producatori - vanzatori, fara ca intre deciziile a doi producatori priviti izolati sa existe
interdependente directe;
d) [ ] consumatorul este satisfacut intr-o masura mai mica decat in conditiile monopolului absolut.
---------------------------------------------------------------------
Daca utilitatea
marginala a unui bun ar fi negativa, diminuarea cantitatii consumate din acel bun ar determina:
a) [ ] r educerea satisfactiei individului;
b) [ x] r educerea neplacerii provocate de consumul sau;
c) [ x] cresterea utilitatii totale;
d) [ x] c resterea satisfactiei individului;
e) [ ] mentinerea neschimbata a utilitatii totale.
---------------------------------------------------------------------
Cand pe o curba de
indiferenta se diminueaza cu o anumita cantitate volumul consumat din bunul Y:
a) [ x] u tilitatea marginala a lui Y creste;
b) [ x] b unul Y devine din ce in ce mai rar;
c) [ x] doar o cantitate crescanda din X va putea mentine utilitatea totala neschimbata;
d) [ ] utilitatea marginala a lui X creste;
e) [ ] bunul X devine din ce in ce mai rar.
---------------------------------------------------------------------
Combinatia
optimala este definita de punctul in care:
a) [ x] p
anta dreptei bugetare si cea a curbei de indiferenta sunt identice;
b) [ x] c urba de indiferenta este tangenta la dreapta bugetara;
c) [ ]
---------------------------------------------------------------------
Daca preturile a
doua bunuri X si Y cresc dar nu in aceeasi proportie ci de n ori iar de m ori si n<m:
a) [ ] d reapta bugetara se va deplasa spre dreapta;
b) [ x] d reapta bugetara se va deplasa spre stanga;
c) [ ] dreapta bugetara isi va mari panta;
d) [ x] d reapta bugetara isi va reduce panta;
e) [ ] nivelul utilitatii va fi superior situatiei initiale.
---------------------------------------------------------------------
Daca pretul bunului
X creste de n ori iar cel al bunului Y se reduce de m ori:
a) [ x] d reapta bugetara isi va mari panta;
b) [ ] dreapta bugetara isi va reduce panta;
c) [ ] dreapta bugetara ramane neschimbata;
d) [ x] d reapta bugetara sufera un proces de rasucire.
---------------------------------------------------------------------
Drept urmare a
efectului de venit, daca pretul lui X se majoreaza:
a) [ ] c onsumul se va deplasa pe respectiva curba de indiferenta;
b) [ ] consumatorul va putea mari cantitatea cumparata din Y prin substituirea bunului X;
c) [ x] puterea de cumparare a consumatorului se diminuiaza;
d) [ x] v enitul real al consumatorului se diminuiaza;
e) [ ] consumatorul se va plasa pe o curba de indiferenta situata mai la dreapta.
---------------------------------------------------------------------
Panta dreptei de
izocost fiind determinata prin raportul preturilor celor doi factori munca si capital, daca se utilizeaza munca in plus,
cantitatea de capital folosita:
a) [ ] s e diminueaza cu atat mai repede cu cat munca este mai ieftina in raport cu capitalul;
b) [ ] creste cu atata mai repede cu cat munca este mai ieftina in raport cu capitalul;
c) [ x] se diminueaza cu atat mai repede cu cat munca este mai scumpa in raport cu capitalul;
---------------------------------------------------------------------
Pe termen scurt,
nivelului crescut al productivitatii medii a muncii ii corespunde:
a) [ ] i ntotdeauna un nivel crescator al productivitatii marginale a muncii;
b) [ ] intotdeauna un nivel descrescator al costului marginal;
c) [ ] un nivel crescator al costului marginal;
d) [ x] u n nivel descrescator al costului mediu;
e) [ ] intotdeauna un nivel descrescator al productivitatii marginale a muncii.
---------------------------------------------------------------------
Pe termen scurt,
nivelului descrescator al productivitatii medii a muncii ii corespunde:
a) [ x] u n nivel al productivitatii marginale a muncii descrescator;
b) [ ] un nivel al costului marginal descrescator;
c) [ x] un nivel al costului mediu crescator;
d) [ x] u n nivel al costului mediu si marginal crescator.
---------------------------------------------------------------------
In conditiile in care
curbele produsului mediu si produsului marginal se afla intr-o faza ascendenta:
a) [ x] c urbele costului mediu si marginal vor cunoaste un trend descendent;
b) [ ] numai curba costului mediu va cunoaste un trend descendent;
c) [ ] numai curba costului marginal va fi descrescatoare;
d) [ x] p rodusul total va spori intr-un ritm din ce in ce mai rapid.
---------------------------------------------------------------------
In conditiile
concurentei perfecte pe termen scurt, in ipoteza in care pretul de vanzare este mai mare decat minimul costului total
mediu, iar cantitatea produsa de firma este mai mare decat aceea la care se realizeaza echilibrul sau:
a) [ x] c urba costului marginal este crescatoare;
b) [ x] c urba costului mediu este crescatoare;
c) [ ] curba costului marginal este descrescatoare;
d) [ ] profitul mediu va fi mai mic decat profitul marginal.
---------------------------------------------------------------------
In conditiile
concurentei perfecte pe termen scurt in ipoteza in care pretul de vanzare este mai mare decat minimul costului total
mediu, iar cantitatea produsa de firma este mai mica decat aceea la care profitul mediu si profitul marginal sunt egale:
a) [ ] c urbele costului marginal si costului mediu vor fi intotdeauna descrescatoare;
b) [ x] c urba costului mediu va fi intotdeauna descrescatoate;
c) [ ] curba costului marginal va fi intotdeauna descrescatoare;
d) [ ] profitul marginal va fi mai mic fata de profitul mediu.
---------------------------------------------------------------------
In conditiile
concurentei perfecte pe termen scurt, in ipoteza in care pretul de vanzare este inferior minimului costului total mediu,
iar cantitatea produsa de firma este mai mare decat aceea la care se asigura egalitatea pret de vanzare si cost
marginal:
a) [ ] c urbele costului marginal si costului mediu vor fi intotdeauna crescatoare;
b) [ ] curbele costului marginal si costului mediu vor fi intotdeauna descrescatoare;
c) [ ] profitul mediu va fi inferior costului mediu;
d) [ x] c urbele costului variabil mediu a costului marginal vor fi crescatoare.
---------------------------------------------------------------------
In conditiile
concurentei perfecte si al fixarii pretului stabil de lunga perioada, daca se modifica si cererea totala pe piata:
a) [ x] c and aceasta scade firmele inframarginale pot deveni marginale;
b) [ ] cand aceasta scade firmele marginale pot deveni inframarginale;
c) [ x] cand aceasta creste vor intra in ramura firme cu conditii de productie si mai nefavorabile;
d) [ ] cand aceasta creste fostele firme inframarginale vor deveni marginale.
---------------------------------------------------------------------
Daca pe termen
scurt volumul productiei unei firme monopoliste este mai mare decat nivelul corespunzator egalitatii dintre costul
marginal si incasarea marginala:
a) [ ] c urbele costului marginal si costului mediu vor fi intotdeauna crescatoare;
b) [ x] i ncasarea medie este superioara incasarii marginale;
c) [ ] incasarea medie descreste in masura mai mare decat incasarea marginala;
d) [ x] c urba costului marginal este crescatoare;
e) [ ] profitul mediu va fi intotdeauna superior profitului marginal.
---------------------------------------------------------------------
4Pe piata unui bun
X se cunosc functia ofertei şi functia cererii . Daca functia costului
mediu variabil al uneia din cele n firme identice ofertante pe aceasta piata este , iar
costul fix total este de 1800:
a) [ ] p retul de echilibru pe piata bunului X este de 3420;
b) [ x] n umarul de firme identice participante pe aceasta piata in situatia realizarii echilibrului pe termen scurt este de
380;
c) [ ] profitul total obtinut de firma este de 2110;
d) [ x] p entru ca firma sa ajunga la punctul ei de inchidere pretul de echilibru al pietei trebuie sa scada la 31,67;
e) [ ] costul mediu fix pentru cantitatea de echilibru a firmei este de 300;
---------------------------------------------------------------------
0Daca functia de
productie este , preturile factorilor de productie sunt u.m. iar u.m. şi

costul total este de 10.020.000 u.m.
a) [ ] c ombinatia optimala a factorilor de productie este K = 310 si L = 610;
b) [ ] productia optimala este de 600.300;
c) [ x] costul mediu al productiei optimale este de 16,032;
d) [ x] p roductivitatea marginala a capitalului in situatia combinatiei optimale este de 2500;
e) [ ] productivitatea medie a capitalului in situatia combinatiei optimale este de 3420.
---------------------------------------------------------------------
Daca functia de
utilitate este , venitul consumatorului V = 60 u.m., iar , u,m şi u.m.:

a) [ ] c antitatea maxima ce poate fi cumparata este de X = 30 si Y = 60;
b) [ x] u tilitatea maxima este de 16.000;
c) [ ] daca pretul bunului Y se reduce la jumatate utilitatea maxima creste cu 20.000.
---------------------------------------------------------------------
O firma care are 20
de salariati produce si vinde 4000 unitati dintr-un bun, la un pret unitar de 500 u.m., inregistrand costuri totale de
1.600.000 u.m.:
a) [ ] m asa profitului este de 600.000;
b) [ ] rata profitului calculata pe baza cifrei de afaceri este 25%;
c) [ ] rata rentabilitatii este de 20%;
d) [ x] p roductivitatea medie a muncii este de 200 bucati pe lucrator.
---------------------------------------------------------------------
0Daca functia de
utilitate este :
a) [ ] c oeficientul de elasticitate a cererii pentru bunul X iar functie de pretul sau este de 2;
b) [ ] coeficientul de elasticitate a cererii pentru bunul X in functie de pretul lui Y este de 2;
c) [ x] din punct de vedere al elasticitatii pret incrucisate bunurile X si Y sunt independente;
d) [ x] d in punct de vedere al "legilor" lui Engel bunul X face parte din categoria celor "normale".
---------------------------------------------------------------------
In cazul
monopolului se atinge profitul mediu maxim daca:
a) [ ] p
rofitul total este maxim;
b) [ ] costul total este minim;
c) [ x] derivata functiei profitului mediu in raport de variatia productiei este zero;
d) [ ] costul mediu este minim;
---------------------------------------------------------------------
In cazul concurentei
perfecte se obtine profitul mediu maxim in punctul in care:
a) [ ] p
rofitul total este maxim;
b) [ x] c ostul mediu este minim;
c) [ x] derivata functiei profitului mediu in raport cu variatia productiei este zero;
d) [ ] se realizeaza echilibrtul pe termen scurt.
---------------------------------------------------------------------
In situatia de
monopol curba incasarii medii mai reprezinta:
a) [ ] c urba ofertei;
b) [ x] c urba cererii pietei<
c) [ x] curba pretului;
d) [ ] curba incasarii marginale.
---------------------------------------------------------------------
In situatia de
monopol, profitul se maximizeaza daca:
a) [ ] c osturile medii sunt minime;
b) [ x] c ostul marginal este egal cu incasarea marginala;
c) [ ] costul marginal este minim;
d) [ ] costul mediu este egal cu incasarea medie;
---------------------------------------------------------------------
O crestere a pantrei
dreptei bugetare poate fi rezultatul:
a) [ x] u nei cresteri doar a pretului bunului X;
b) [ x] u nei scaderi a pretului bunului Y;
c) [ x] unei cresteri a pretului lui X si a scaderii pretului lui Y;
d) [ x] u nei scaderi a pretului ambelor bunuri, dar mai accentuat a pretului bunului Y.
---------------------------------------------------------------------
O crestere in
aceeasi proportie a preturilor bunurilor X si Y determina:
a) [ x] o deplasare spre stanga a dreptei bugetare, paralel cu ea insasi;
b) [ ] o deplasare, spre dreapta a dreptei bugetare, paralel cu ea insasi;
c) [ x] o scadere a venitului real;
d) [ ] o scadere a venitului nominal.
---------------------------------------------------------------------
Daca venitul unui
consumator creste in conditiile ramanerii constante a preturilor bunurilor X si Y, atunci curba de indiferenta:
a) [ ] s e deplaseaza spre stanga;
b) [ x] s e deplaseaza spre dreapta;
c) [ ] isi modifica panta;
d) [ ] ramane nemodificata, avand loc o deplasare de-a lungul acesteia.
---------------------------------------------------------------------
In faza
randamentelor crescatoare, intreprinderea:
a) [ ] a
tinge faza de eficienta maxima;
b) [ x] a re costuri descrescatoare;
c) [ x] are costuri medii mai mari decat cele marginale;
d) [ ] are o productivitate medie descrescatoare.
---------------------------------------------------------------------
Daca pe termen
scurt, produsul mediu este crescator si cel marginal descrescator, atunci:
a) [ ] p rodusul mediu este mai mare decat cel marginal;
b) [ x] c ostul mediu este mai mare decat cel marginal;
c) [ ] intreprinderea a atins faza de eficienta maxima;
---------------------------------------------------------------------
Daca pe termen
scurt costul mediu este descrescator, iar produsul marginal este crescator, atunci:
a) [ x] p
rodusul mediu este mai mic decat cel marginal;
b) [ x] c ostul mediu este mai mare decat cel marginal;
c) [ ] randamentele sunt descrescatoare;
d) [ x] r andamentele sunt crescatoare.
---------------------------------------------------------------------
Un producator se
afla in echilibru daca:
a) [ x] s i-a maximizat profitul total;
b) [ x] a re un raport al productivitatilor marginale egal cu raportul preturilor factorilor de productie;
c) [ ] productivitatea marginala a factorilor este egala cu zero;
d) [ ] productivitatile medii sunt maxime.
---------------------------------------------------------------------
Stabilirea unor
plafoane de pret maxim inferioare pretului de echilibru la un anumit produs determina:
a) [ ] o
crestere a ofertei;
b) [ x] o crestere a cererii;
c) [ x] ca pe termen lung sa apara un dezechilibru intre cerere si oferta;
d) [ x] o iesire de pe piata a producatorilor marginali.
---------------------------------------------------------------------
In cazul
monopolului, cantitatea pentru care profitul mediu este zero corespunde:
a) [ ] u
nei incasari medii egale cu zero;
b) [ x] i ncasarii medii egale cu costul mesiu;
c) [ x] unui profit total egal cu zero;
d) [ ] unui cost mediu maxim.
---------------------------------------------------------------------
In alegerea unui
consumator, daca Px creste si Py scade venitul ramanand constant atunci:
a) [ ] d
reapta bugetara se deplaseaza spre dreapta, paralela cu ea insasi;
b) [ x] d reapta bugetara se apropie de origine cu punctul de intersectie cu abscisa;
c) [ x] panta dreptei bugetare creste ;
d) [ ] dreapta bugetara se apropie de origine cu punctul de intersectie cu ordonata.
---------------------------------------------------------------------
0Functia cererii
pietei pentru un bun produs de o firma de monopol este p = 1198 - 5q. Functia costului total pentru aceasta firma
este:
a) [ x] c antitatea de echilibru este q =100;
b) [ x] b eneficiul maxim este B = 59900;
c) [ ] cantitatea maxima pentru care beneficiul este nul este q = 25
---------------------------------------------------------------------
0Se da o functie de
utilitate de forma
a) [ x] f unctia cererii individuale a pietei pentru bunul y este ;

b) [ ] daca si iar atunci, la echilibru şi ;
c) [ ] bunurile sunr substituibile.
---------------------------------------------------------------------
Cand functia de
utilitate a unui consumator este , atunci:
a) [ x] f unctia cererii pentru bunul y este ;

b) [ ] daca V = 100, şi , atunci combinatia optimala este x = 10 si y = 10;
c) [ x] daca Px se reduce la jumatate, noua combinatie optimala devine x = 50 si y = 10.
---------------------------------------------------------------------
258)Colectia: M icroec_ID_ian2006.colCapitol: c3Mod de punctare: A3Punctajul: 1 0O piata cu
concurenta perfecta este descrisa de urmatoarele functii: si :

a) [ ] P retul de echilibru este P = 100;
b) [ x] D aca statul impune un plafon minim de pret cu 30 de u.m. mai mare decat cel de echilibru, atunci excedentul
de oferta va fi de 360;
c) [ ] Daca statul impune un plafon maxim de pret cu 20% mai mica decat cel de echilibru, atunci deficitul de oferta va
fi de 200 u.m.;
d) [ x] C antitatea vanduta si cumparata pe piata dupa interventia guvernamentala de la punctuil c) este cu 80 mai
mica decat fara interventie.
---------------------------------------------------------------------
O intreprindere cu o
functie de productie de tipul si un cost de productie de 290 u.m. cumpara factori de productie
la preturile si ,
a) [ ] c ombinatia optimala va fi K = 15 si L = 12;
b) [ x] p
rodusul marginal al muncii, la echilibru va fi ;
c) [ ] produsul marginal al capitalului, la echilibru va fi ;

d) [ ] productia optima in conditiile costului dat este Q = 32.
---------------------------------------------------------------------
Daca pe termen
scurt pretul de vanzare coboara sub minimul costului mediu atunci:
a) [ ] f irma se inchide;
b) [ x] f irma isi continua activitatea;
c) [ x] firma inregistreaza pierderi;
d) [ x] f irma nu-si mai acopera in intregime costurile fixe.
---------------------------------------------------------------------
Pe termen scurt,
cand factorul munca variaza si capitalul este constant, la un nivel maxim al productiei totale:
a) [ ] p
roductivitatea medie este mai mica decat cea marginala;
b) [ ] productivitatea marginala este maxima;

c) [ ] productivitatea marginala este egala cu cea medie;
d) [ x] p rodusul mediu al muncii este descrescator.
---------------------------------------------------------------------
Cand pretul de
echilibru pe termen scurt este mai mic decat minimul costului total mediu, dar superior minimului costului variabil
mediu:
a) [ ] o
utputul care maximizeaza profitul corespunde egalitatii cost total mediu - cost marginal;
b) [ x] o utputul care minimizeaza pierderea corespunde egalitatii cost marginal - pret de echilibru;
c) [ x] pierderea este mai mica decat costul fix;
d) [ ] profitul mediu este crescator.
---------------------------------------------------------------------
Pe termen lung,
cand costul total mediu este descrescator:
a) [ x] r andamentele de scara sunt crescatoare;
b) [ ] randamentele de scara sunt descrescatoare;
c) [ x] se produce fenomenul economiilor de scara;
d) [ ] costul fix mediu este descrescator.
---------------------------------------------------------------------
Pe termen scurt,
cand pretul de echilibru este superior minimului costului total mediu:
a) [ x] p entru nivelul productiei de echilibru profitul marginal este zero, iar cel total este maxim;
b) [ x] d aca se depaseste nivelul optim al productiei profitul marginal este negativ iar cel total descrescator;
c) [ x] pentru nivelul productiei de echilibru costul marginal este crescator si superior costului total mediu;
d) [ ] pentru un nivel al productiei mai mare decat cel de echilibru, profitul marginal este pozitiv, iar cel total crescator.
---------------------------------------------------------------------
Pentru un monopol
privat pe termen scurt in cazul echilibrului:
a) [ x] p retul de echilibru este superior costului marginal si incasarii marginale;
b) [ ] pretul de echilibru este egal cu costul marginal si incasarea marginala;
c) [ ] nivelul optim al productiei corespunde egalitatii dintre costul total mediu si incasarea medie;
d) [ x] n ivelul optim al productiei corespunde egalitatii dintre costul marginal si incasarea marginala;
---------------------------------------------------------------------
Pentru un monopol
privat pe termen lung:
a) [ ] e chilibrul se realizeaza cand costul total mediu este egal cu incasarea marginala;
b) [ x] u rmarirea profitului maxim nu mai este intotdeauna un obiectiv prioritar;
c) [ ] echilibrul se realizeaza la egalitatea pret de vanzare - cost marginal;
d) [ x] f ara a urmari profitabilitatea, echilibrul se realizeaza atunci cand pretul de vanzare egaleaza costul total mediu.
---------------------------------------------------------------------
Fiind date curbele
costurilor medii si marginal pe termen scurt, urmatoarele afirmatii sunt adevarate?
a) [ ] c urba costului fix mediu este o paralela cu abscisa;
b) [ x] c urba costului variabil mediu are punctul de minim mai jos si mai la stanga fata de punctul de minim al curbei
costului total mediu;
c) [ x] curba costului marginal are punctul de minim mai jos si mai la stanga fata de punctele de minim ale curbelor
costurilor variabil mediu si total mediu;
d) [ x] c and costul total mediu este crescator costul marginal este mai mare.
---------------------------------------------------------------------
Pe termen lung, in
ipoteza in care firmele nu sunt identice, echilibrul ramurii:
a) [ ] s e realizeaza la egalitatea pret = cost marginal;
b) [ ] se realizeaza la egalitatea cost total mediu = cost marginal = pret de vanzare pentru firma inframarginala;
c) [ x] se realizeaza cand profitul firmei marginale devine nul;
d) [ ] se realizeaza cand profitul firmei inframarginale devine nul.
---------------------------------------------------------------------
Renta funciara
diferentiala:
a) [ x] s e explica prin fertilitatea diferita a terenurilor:
b) [ x] s e explica prin pozitionarea diferita fata de rute comerciale, spatii de depozitare sau piete de desfacere;
c) [ ] va fi incasata de proprietarii loturilor de fertilitati diferite mai putin de proprietarul lotului marginal care nu
incaseaza nici o renta;
d) [ x] i mbraca forma rentei diferentiale de gradul I datorata fertilitatii naturale a pamantului si rentei diferentiale de
gradul II datorata investitiilor succesive pe acelasi lot.
---------------------------------------------------------------------
Pragul de
rentabilitate:
a) [ x] s e mai numeste si punct mort al intreprinderii;
b) [ ] corespunde egalitatii cost marginal = pret de vanzare;
c) [ x] corespunde egalitatii cost total = incasare totala;
d) [ x] d elimiteaza zona de profit de cea de pierdere pentru o intreprindere.
---------------------------------------------------------------------
Pe termen scurt,
unui nivel descrescator al productivitatii marginale a muncii ii corespunde:
a) [ ] u n nivel mai mic al productivitatii medii;
b) [ x] u n nivel intotdeauna crescator al costului marginal;
c) [ ] un nivel intotdeauna crescator al costului total mediu;
d) [ x] o crestere din ce in ce mai lenta a produsului total.
---------------------------------------------------------------------
Pe termen scurt,
unui nivel descrescator al productivitatii medii a muncii ii corespunde:
a) [ ] u
n nivel intotdeauna crescator al produsului total;
b) [ x] u n nivel descrescator si mai mic al productivitatii marginale;
c) [ x] un nivel crescator al costului total mediu;
d) [ x] u n nivel crescator al costului marginal;
---------------------------------------------------------------------
Cand pretul unui
bun X creste in timp ce pretul celuilalt bun Y si venitul nominal raman neschimbate,
a) [ ] c onsumatorul consuma mai mult din bunul X si mai putin din bunul Y;
b) [ x] c onsumatorul se deplaseaza spre o curba de indiferenta cu un nivel de utilitate mai mic;
c) [ ] venitul real sau nivelul utilitatii consumatorului ramane neschimbat.
---------------------------------------------------------------------
Cand pretul unui
bun X creste de m ori, iar pretul celuilalt bun Y creste de n ori, m fiind mai mic decat n:
a) [ x] v enitul real in termenii bunului X scade mai putin decat venitul real in termenii bunului Y;
b) [ ] panta dreptei bugetare creste;
c) [ x] panta dreptei bugetare scade;
d) [ ] dreapta bugetara se deplaseaza spre dreapta.
---------------------------------------------------------------------
Cand pretul unui
bun X scade de m ori si pretul celuilalt bun Y creste de n ori, iar m>n, atunci:
a) [ ] P anta dreptei bugetare creste;
b) [ x] P anta dreptei bugetare scade;
c) [ ] Venitul real in termenii bunului Y creste;
d) [ x] V enitul real in termenii bunului X creste.
---------------------------------------------------------------------
Costul de productie
al unei firme, in conditiile concurentei perfecte, este de forma . Stiind ca pretul de echilibru
al pietei este 500 u.m., atunci:
a) [ ] f unctia costului variabil mediu este ;

b) [ x] c antitatea care maximizeaza profitul firmei este q = 24 unitati;
c) [ x] profitul firmei in conditiile atingerii echilibrului este 5700 u.m.;
d) [ ] punctul de inchidere corespunde combinatiei q = 10; p = 20.
---------------------------------------------------------------------
4Pe termen scurt, o
intreprindere monopolista are functia costului total de forma CT = 2q. Daca functia cererii pietei este de forma Q = 24 -
4p, atunci:
a) [ x] p rofitul maxim al firmei este 16 u.m.;
b) [ ] costul marginal in conditiile productiei optime este 16 u.m;
c) [ ] incasarea marginala are functia ;

d) [ x] c ostul marginal este egal cu costul total mediu si este 2 u.m.
---------------------------------------------------------------------
0Costul pe termen
lung al unei firme, in conditiile concurentei perfecte, este . Atunci:
a) [ ] C ostul marginal este ;

b) [ x] E chilibrul ramurii este dat de combinatia q = 10; p = 80
c) [ ] P
rofitul firmei in conditiile atingerii echilibrului ramurii este de 800 u.m.;
d) [ x] C ostul marginal in conditiile echilibrului ramurii este 80 u.m..
---------------------------------------------------------------------
O intreprindere din
concurenta perfecta are functia costului total pe termen scurt . Daca pretul de echilibru
este P=100, atunci:
a) [ x] C antitatea care maximizeaza profitul este q = 20;
b) [ x] M asa profitului este 1000 u.m.;
c) [ ] Rata profitului calculata la cifra de afaceri este 100%;
d) [ ] Rata rentabilitatii este de 50%.
---------------------------------------------------------------------
O firma produce
intr-o perioada o productie de 2000 buc, iar pretul de vanzare este P = 100.000 u.m./buc. Rata profitului calculata la
cifra de afaceri este de 15%. In aceste conditii:
a) [ x] C ostul total este 170 mil. u.m.;
b) [ ] Masa profitului este 15 mil. u.m.;
c) [ x] Daca pretul de vanzare creste cu 20% toate celelalte ramanand neschimbate, atunci cifra de afaceri creste tot
cu 20%.
---------------------------------------------------------------------
Dublarea
concomitenta a preturilor bunurilor si a venitului consumatorului determina:
a) [ ] s caderea utilitatii totale maxime a combinatiei optimale
b) [ ] deplasarea spre origine a dreptei bugetare;
c) [ ] modificarea inclinatiei dreptei bugetare;
d) [ x] m entinerea neschimbata a nivelului de utilitate a combinatiei optime.
---------------------------------------------------------------------
Curbele de
indiferenta sunt descrescatoare deoarece:
a) [ x] u tilitatea marginala a bunurilor consumate este mereu pozitiva si descrescatoare;
b) [ x] i ntre cantitatile consumate din bunurile X si Y exista o relatie negativa de-a lungul unei curbe de indiferenta;
c) [ ] UmX este pozitiva iar UmY este negativa;
d) [ ] bunurile X si Y sunt imperfecte substituibile.
---------------------------------------------------------------------
Echilibrul
consumatorului corespunde situatiei in care:
a) [ ] d
reapta bugetara intersecteaza curba de indiferenta;
b) [ x] p anta dreptei bugetare si panta curbei de indiferenta devin identice;
c) [ x] raportul utilitatilor marginale ale celor doua bunuri devine egal cu raportul preturilor lor,
d) [ ] rata marginala de substitutie are valoarea maxima.
---------------------------------------------------------------------
Cand, pe termen
scurt, produsul marginal al muncii scade:
a) [ ] p
rodusul total sporeste cu o ratie crescatoare;
b) [ x] p rodusul total creste cu o ratie descrescatoare;
c) [ x] produsul total descreste atunci cand produsul marginal ar deveni negativ;
d) [ ] produsul mediu al muncii se diminueaza continuu.
---------------------------------------------------------------------
Echilibrul
producatorului corespunde situatiei in care:
a) [ x] d reapta de izocost este tangenta la izocanta;
b) [ x] r aportul productivitatilor marginale ale factorilor egaleaza raportul preturilor factorilor de productie;
c) [ x] panta dreptei de izocost si panta izocantei devin identice;
d) [ ] cand rata marginala de substitutie tehnica are valoarea minima.
---------------------------------------------------------------------
286)Colectia: M icroec_ID_ian2006.colCapitol: c5Mod de punctare: A1Punctajul: 2 In conditiile
concurentei perfecte, pe termen scurt, echilibrul firmei corespunde situatia in care:
a) [ ] i ncasarea marginala este superioara costului marginal;
b) [ ] profitul marginal este maxim;
c) [ ] curbele costului total mediu si marginal se intalnesc;
d) [ ] curba costului total mediu strapunge curba incasarii marginale.
---------------------------------------------------------------------
In concurenta
perfecta:
a) [ ] e chilibrul firmei se produce atunci cand diferenta dintre pretul de vanzare si costul marginal este maxima;
b) [ x] e chilibrul firmei se produce atunci cand diferenta dintre pretul de vanzare si costul marginal este nula;
c) [ ] firma obtine un profit total maxim atunci cand profitul marginal este maxim;
d) [ ] firma se afla in echilibru atunci cand profitul mediu este maxim.
---------------------------------------------------------------------
In conditiile
concurentei perfecte, pe termen scurt, o firma:
a) [ ] t rebuie sa-si inchida activitatea atunci cand pretul de vanzare coboara sub minimul costului mediu total;
b) [ x] i si poate continua temporara activitatea atunci cand inregistreaza pierderi daca pretul de vanzare este superior
minimului costului mediu variabil;
c) [ ] poate modifica pe termen scurt pretul de piata prin suplimentarea productiei determinate, la randul ei, de
cresterea cantitatii de munca;
d) [ x] t inde sa-si fixeze productia la nivelul la care costul marginal egaleaza incasarea marginala.
---------------------------------------------------------------------
In conditiile
concurentei perfecte, echilibrul ramurii cu firme identice corespunde situatiei in care:
a) [ ] p retul de vanzare este superior costului marginal;
b) [ x] p retul de vanzare atinge valoarea de minim a costului mediu total;
c) [ ] costul marginal este superior pretului de vanzare;
d) [ x] p retul de vanzare = minimul costului mediu total = costul marginal.
---------------------------------------------------------------------
In conditiile
concurentei perfecte, echilibrul ramurii se realizeaza prin:
a) [ ] m odificarea cantitatii factorului munca;
b) [ x] m odificarea cantitatii din toti factorii de productie;
c) [ ] prin deplasarea curbei cererii;
d) [ x] p rin schimbarea pretului de echilibru al pietei.
---------------------------------------------------------------------
Firma monopolista
isi maximizeaza profitul atunci cand:
a) [ ] p roductia ei corespunde egalitatii dintre costul marginal si incasarea medie;
b) [ x] p roductia ei corespunde egalitatii dintre costul marginal si incasarea marginala;
c) [ ] profitul marginal este maxim;
d) [ ] profitul mediu este maxim.
---------------------------------------------------------------------
In conditii de
monopol:
a) [ ] c urba incasarii medii si cea a incasarii marginale sunt identice;
b) [ ] curba incasarii marginale se situeaza deasupra curbei incasarii medii;
c) [ ] echilibrul firmei corespunde productiei la care costul marginal egaleaza pretul de vanzare;
d) [ ] echilibrul firmei corespunde productiei la care costul mediu egaleaza pretul de vanzare.
---------------------------------------------------------------------
Productiei de
echilibru a unei firme monopoliste ii corespunde:
a) [ x] u n pret de vanzare superior costului mediu;
b) [ ] un pret de vanzare egal cu costul marginal;
c) [ ] o incasare marginala superioara incasarii medii;
d) [ ] un cost mediu egal cu costul marginal.
---------------------------------------------------------------------
Interventiile
guvernamentale directe determina:
a) [ ] d
eplasarea curbei cererii;
b) [ ] deplasarea curbei ofertei;
c) [ x] aparitia penuriilor de produse;
d) [ ] deplasarea simultana a curbelor cererii si ofertei.
---------------------------------------------------------------------
Atunci cand
guvernul urmareste sporirea ofertei interne de bunuri:
a) [ ] c reste taxele vamale la import;
b) [ x] d iminueaza contingentele la import;
c) [ ] acorda prime la export;
d) [ ] sporeste primele la export.
---------------------------------------------------------------------
0Sunt date functiile
de utilitate , , , . In aceste conditii:

a) [ ] c ombinatia optimala este E(25, 10);
b) [ x] u tilitatea totala a combinatiei optimale este 2420;
c) [ x] coeficientul elasticitatii venit, calculat cu venitul si preturile date, este 0,96;
d) [ ] la dublarea pretului bunului X, utilitatea totala a combinatiei optime se reduce la jumatate.
---------------------------------------------------------------------
0Daca functia de
productie a unei firme este Q = K L, iar preturile sunt si . atunci:

a) [ ] e
cuatia caii de expansiune a firmei este L = 4K;
b) [ x] f irma prezinta randamente de scara crescatoare;
c) [ ] functia costului marginal pe termen lung este ;
d) [ ] functia costului mediu total pe termen lung este ;

---------------------------------------------------------------------
0Sunt date, functia
de utilitate . combinatia optimala E(6, 10) si venitul V = 500. Atunci:
a) [ x] u
tilitatea totala a combinatiei optimale scade la zero prin dublarea lui ;
b) [ ] coeficientul elasticitatii incrucisate are valoarea 0,5;

c) [ ] bunul X prezinta o cerere de elasticitate unitara in raport de propriul pret;
d) [ ] coeficientul de elasticitate a cererii bunului X in functie de venit este egal cu 1.
---------------------------------------------------------------------
299)Colectia: M icroec_ID_ian2006.colCapitol: c5Mod de punctare: A3Punctajul: 8 Se da o functie de
productie de forma . daca preturile factorilor sunt si iar Q = 8000 atunci, pentru
combinatia optimala:
a) [ ] p
roductivitatea marginala a muncii este 250;
b) [ ] productivitatea marginala a capitalului este 500;
c) [ x] produsul mediu al muncii este 266,6;
d) [ x] p rodusul mediu al capitalului este 900.
---------------------------------------------------------------------
Se dau
urmatoarele: , , . Atunci:
a) [ x] c ombinatia optimala este E(21; 8);
b) [ ] combinatia optimala este E(16,4; 41);
c) [ ] bunurile X si Y sunt complementare.
d) [ ] bunul X este un bun superior.
---------------------------------------------------------------------
In modelul
concurentei perfecte, cresterea cererii pentru o oferta constanta determina:
a) [ ] c resterea pretului si scaderea cantitatii de echilibru;
b) [ x] c resterea pretului si cresterea cantitatii de echilibru;
c) [ ] scaderea pretului si cresterea cantitatii de echilibru;
d) [ ] scaderea pretului si scaderea cantitatii de echilibru.
---------------------------------------------------------------------
In modelul
concurentei perfecte, fixarea unui pret mai mare decat pretul de echilibru determina:
a) [ x] a paritia unui excedent de oferta;
b) [ x] a paritia unui deficit de cerere;
c) [ ] aparitia unui deficit de oferta;
d) [ ] aparitia unui excedent de cerere.
---------------------------------------------------------------------
Pe o piata
caracterizata de concurenta perfecta, in conditii de echilibru:
a) [ ] f irma isi maximizeaza profitul marginal;
b) [ ] firma isi maximizeaza profitul mediu;
c) [ x] firma isi maximizeaza profitul total;
d) [ x] p rofitul marginal obtinut de firma este zero.
---------------------------------------------------------------------
Pe o piata
caracterizata de concurenta perfecta:
a) [ x] e chilibrul firmei se realizeaza pentru acea cantitate de output care asigura egalitatea intre costul marginal si
venitul marginal;
b) [ x] e chilibrul firmei se realizeaza pentru acea cantitate de output care asigura egalitatea intre costul marginal si
pretul pietei;
c) [ ] profitul total al firmei este zero cand costul marginal egaleaza pretul pietei;
d) [ x] p rofitul total al firmei este zero cand costul mediu egaleaza pretul pietei.
---------------------------------------------------------------------
In modelul de
echilibru pe termen scurt, pe o piata cu concurenta perfecta:
a) [ x] d aca pretul de vanzare este inferior minimului costului variabil mediu, firma iese de pe piata;
b) [ ] in conditii de echilibru, firma obtine un profit marginal mai mare decat profitul mediu;
c) [ ] la punctul de optim, costul marginal este superior pretului pietei;
d) [ ] la punctul de optim, costul marginal este inferior costului total mediu, dar superior costului variabil mediu.
---------------------------------------------------------------------
In modelul de
echilibru pe termen lung, pe o piata cu concurenta perfecta:
a) [ ] p retul de vanzare tinde sa egaleze minimul costului variabil mediu al firmei inframarginale;
b) [ x] p retul de vanzare tinde sa egaleze minimul costului total mediu al firmei marginale;
c) [ ] echilibrul se stabileste atunci cand pretul de vanzare devine egal cu minimul costului marginal;
d) [ x] i n conditii de echilibru al ramurii, daca firmele sunt identice, costul marginal egaleaza costul total mediu.
---------------------------------------------------------------------
307)Colectia: M icroec_ID_ian2006.colCapitol: c6Mod de punctare: A1Punctajul: 4 Pe o piata de
monopol:
a) [ ] i ncasarea marginala este superioara incasarii medii;
b) [ ] echilibrul firmei se realizeaza la acel nivel al outputului pentru care pretul pietei egaleaza costul marginal;
c) [ x] echilibrul firmei se realizeaza la acel nivel al outputului pentru care incasarea marginala egaleaza costul
marginal ;
d) [ ] in conditii de echilibru, costul marginal al firmei egaleaza incasarea marginala si incasarea medie.
---------------------------------------------------------------------
In caz de penurie
pe o piata, interventia guvernului:
a) [ x] s e poate realiza direct prin fixarea unui pret mai scazut decat pretul pietei;
b) [ ] determina cresterea ofertei si scaderea cererii;
c) [ x] determina pe cai indirecte cresterea ofertei si reducerea cererii;
d) [ x] a re ca rezultat accentuarea penuriei, in conditiile interventiei directe
---------------------------------------------------------------------
Interventia
guvernamentala directa in mecanismul formarii preturilor:
a) [ x] s e realizeaza prin fixarea unui pret mai scazut decat pretul pietei, in cazul penuriei;
b) [ ] se realizeaza prin fixarea unui pret mai scazut decat pretul pietei, in cazul abundentei;
c) [ ] este eficienta, restabilind echilibrul pietei;
d) [ x] a ccentueaza dezechilibrele.
---------------------------------------------------------------------
Pentru restabilirea
echilibrului unei piete aflate in stare de abundenta, statul poate interveni prin:
a) [ ] r educerea taxelor vamale la importuri;
b) [ x] s timularea exporturilor;
c) [ x] contingentarea importurilor;
d) [ ] acordarea de subventii producatorilor.
---------------------------------------------------------------------
Conform teoriei
productiei, pe termen scurt:
a) [ ] f irma poate suporta reducerea pretului pe piata, pana ce acesta atinge minimul costului total mediu;
b) [ ] in punctul de inch8idere al firmei, profitul total este zero;
c) [ ] profitul mediu este maxim atunci cand incasarea marginala egaleaza costul marginal;
d) [ x] p rofitul total este maxim atunci cand pretul egaleaza costul marginal
---------------------------------------------------------------------
Curba ofertei pe
termen scurt, in situatie de concurenta perfecta:
a) [ ] e
ste curba costului marginal pentru niveluri ale productiei mai mari decat cel corespunzator minimului costului
total mediu;
b) [ x] e ste curba costului marginal pentru niveluri ale productiei mai mari decat cel corespunzator minimului costului
variabil mediu;
c) [ x] este formata din ansamblul punctelor de optim ale producatorului;
d) [ x] e ste formata din ansamblul combinatiilor intre factorii de productie care asigura un profit marginal egal cu zero.
---------------------------------------------------------------------
Pe termen scurt, un
producator rational se plaseaza in zona de productie pentru care:
a) [ ] p
rodusul marginal si produsul mediu cresc;
b) [ ] produsul marginal este descrescator si negativ;
c) [ x] produsul marginal si produsul mediu sunt descrescatoare si pozitive;
d) [ ] se asigura maximizarea profitului mediu.
---------------------------------------------------------------------
In evolutia costurilor
unitare, atunci cand productia creste , se constata:
a) [ x] c ostul fix mediu scade continuu, pe masura cresterii productiei;
b) [ ] costul marginal este superior costului mediu variabil pe intervalul in care ultimul scade;
c) [ x] costul marginal este superior costului mediu total pe intervalul in care ultimul creste;
d) [ ] costul total mediu creste, atinge un maxim, apoi scade.
---------------------------------------------------------------------
Atunci cand pe
termen scurt, productia creste:
a) [ ] c onform randamentelor marginale crescatoare, costul marginal scade in prima etapa, atinge un minim, apoi
creste;
b) [ ] costul mediu si produsul mediu variaza direct proportional;
c) [ x] pe portiunea in care produsul mediu scade, costul marginal creste;
d) [ ] pe portiunea in care produsul marginal scade, costul mediu creste.
---------------------------------------------------------------------
0Functia de utilitate
a unui consumator este . Ecuatia constrangerii bugetare are forma iar venitul de care
dispune consumatorul este 100 u.m.. In aceste conditii:
a) [ x] P x = 4 si Py = 10;
b) [ ] cantitatea maxima ce poate fi cumparata din bunul X este 10;
c) [ ] combinatia optimala este X =10, Y = 40;
d) [ x] u tilitatea agregata maxima pe care o poate obtine consumatorul este 125.
---------------------------------------------------------------------
Functia de utilitate
a unui consumator este . Pretul bunului X este u.m. , cel al bunului Y este u.m. iar
venitul de care dispune consumatorul este V = 10.000 u.m. In aceste conditii:
a) [ ] c antitatea maxima din bunul X care poate fi achizitionata este 250;
b) [ x] c ombinatia optimala este X = 500 si Y = 125;
c) [ ] panta dreptei bugetare in marime absoluta este 4;
d) [ ] cantitatea maxima din bunul Y care poate fi achizitionata este 100.
---------------------------------------------------------------------
Functia de
productie a unei firme este . In conditiile in care , si Q=100:

a) [ x] f irma prezinta randamente de scara crescatoare;
b) [ x] c ombinatia optimala este K = 5 si L = 10;
c) [ ] costul de productie aferent combinatiei optimale este 25.
d) [ ] productivitatea marginala a muncii in conditiile combinatiei optimale este 20.
---------------------------------------------------------------------
Un producator are
functia de productie de forma . Preturile factorilor de productie sunt: si iar

producatorul urmareste sa obtina un output de 125.000 buc. In aceste conditii:
a) [ x] f irma prezinta randamente de scara crescatoare;
b) [ ] combinatia optimala este K =100 si L = 12,5;
c) [ ] productivitatea medie a capitalului este 1250 buc. in conditiile combinatiei optimale;
d) [ x] c ostul total aferent combinatiei optimale este de 15.000 u.m.
---------------------------------------------------------------------
4Functia cererii pe
o piata este iar functia ofertei are forma . Functia costului total pentru una din
numeroasele firme identice de pe piata este . In aceste conditii:

a) [ ] f irma obtine profit total maxim pentru un nivel al productiei q = 100;
b) [ x] p rofitul maxim obtinut de firma este de 51 u.m.;
c) [ ] firma obtine un profit mediu maxim de 16 u.m. pentru un nivel al productiei q = 7;
d) [ x] r ata profitului, raportata la cifra de afaceri este de 51%.
---------------------------------------------------------------------
In modelul
concurentei perfecte, cresterea ofertei pentru o cerere constanta determina:
a) [ ] c resterea pretului si scaderea cantitatii de ecxhilibru;
b) [ x] s caderea pretului si cresterea cantitatii de echilibru;
c) [ ] scaderea pretului si scaderea cantitatii de echilibru.
---------------------------------------------------------------------
In modelul
concurentei perfecte, fixarea unui pret mai mic decat pretul de echilibru determina:
a) [ ] a
paritia unui excedent de oferta;
b) [ ] aparitia unui deficit de cerere;
c) [ x] aparitia unui deficit de oferta;
d) [ x] a paritia unui excedent de cerere.
---------------------------------------------------------------------
Pe o piata
caracterizata de concurenta perfecta:
a) [ ] f irma poate influenta pretul pietei;
b) [ x] p unctul de inchidere a firmei este productia corespunzatoare minimului costului variabil mediu;
c) [ ] punctul de inchidere a firmei este minimul costului total mediu;
d) [ ] in conditii de echilibru, costul marginal egaleaza costul total mediu.
---------------------------------------------------------------------
In modelul de
echilibru pe termen scurt, pe o piata cu concurenta perfecta:
a) [ ] d aca pretul de vanzare este inferior minimului costului total mediu, firma atinge punctul de inchidere;
b) [ x] l a punctul de optim, costul marginal este superior costului total mediu;
c) [ ] la punctul de optim, costul marginal este inferior costului total mediu.
---------------------------------------------------------------------
Pe o piata de
monopol, in conditii de echilibru pe termen scurt:
a) [ x] p rofitul marginal este zero;
b) [ ] profitul mediu este maxim;
c) [ x] firma se afla totdeauna in zona randamentelor marginale descrescatoare;
d) [ x] p roductivitatea medie si marginala scad.
---------------------------------------------------------------------
Cand pretul de
echilibru al pietei este neremuneratoriu pentru ofertanti interventia statului:
a) [ ] s e poate realiza direct prin fixarea unui pret mai scazut decat pretul pietei;
b) [ ] determina pe cai indirecte cresterea ofertei si scaderea cererii;
c) [ x] determina pe cai indirecte reducerea ofertei si cresterea cererii;
d) [ x] s e poate realiza direct prin fixarea unui plafon minim de pret.
---------------------------------------------------------------------
Pentru restabilirea
echilibrului unei piete aflate in stare de abundenta, statul poate interveni prin:
a) [ x] m asuri de stimulare a cererii;
b) [ ] descurajarea stocarii si transformarii tehnice;
c) [ x] diminuarea fiscalitatii;
d) [ ] masuri de crestere a pretului pietei.
---------------------------------------------------------------------
Conform functiei de
productie pe termen scurt:
a) [ ] p
rodusul marginal este superior produsului mediu in zona in care produsul mediu este descrescator;
b) [ ] produsul marginal, in punctul sau de maxim, este egal cu produsul mediu;
c) [ x] produsul mediu, in punctul sau de maxim, este egal cu produsul marginal;
---------------------------------------------------------------------
In modelul de
echilibru al producatorului:
a) [ ] e
xista mai multe izocante pentru un nivel dat al tehnologiei;
b) [ ] pentru cazul general, rata marginala de substitutie tehnica este crescatoare;
c) [ x] in punctul de optim, rata marginala de substitutie tehnica intre factorul X si factorul Y este egal cu raportul
invers al productivitatilor marginale ale celor doi factori;
d) [ ] pentru combinatia optimala, raportul productivitatilor medii ale celor doi factori este egal cu raportul preturilor;
---------------------------------------------------------------------
In evolutia
productiei:
a) [ ] a
tunci cand firma creste productia, inregistreaza in prima etapa costuri medii descrescatoare, corespunzatoare
dezeconomiilor de scara;
b) [ ] atunci cand firma creste productia, inregistreaza in prima etapa randamente de substitutie crescatoare si apoi
randamente de substitutie descrescatoare;
c) [ x] atunci cand firma creste productia, inregistreaza in prima etapa randamente de scara si apoi dezeconomii de
scara;
---------------------------------------------------------------------
Atunci cand pe
termen scurt produsul marginal al muncii este maxim:
a) [ ] n e aflam in faza de productie eficienta;
b) [ ] costul mediu este minim;
c) [ ] costul marginal este minim si superior costului mediu;
d) [ x] p rodusul mediu al muncii este inferior produsului marginal.
---------------------------------------------------------------------
Atunci cand, in
conditiile concurentei perfecte, pretul de vanzare devine egal cu minimul costului mediu total
a) [ ] f irma se afla in situatia de inchidere;
b) [ x] f irma nu inregistreaza profit,
c) [ ] profitul marginal este egal cu profitul mediu;
d) [ ] profitul marginal este maxim.
---------------------------------------------------------------------
Fie P pretul de
echilibru al pietei, mai mare decat minimul costului mediu total al unei firme. Firma produce pana in punctul in care
costul sau mediu devine minim. In aceasta situatie:
a) [ x] P rofitul marginal este egal cu profitul mediu;
b) [ x] P rofitul mediu este maxim, iar profitul marginal este in scadere;
c) [ ] Marimea productiei peste acest nivel aduce dupa sine pierderi;
d) [ ] firma trebuie sa se inchida intrucat nu isi poate acoperi in intregime costurile variabile.
---------------------------------------------------------------------
Daca o firma
monopolista produce pana in punctul in care costul sau mediu devine egal cu incasarea medie:
a) [ ] p rofitul sau este maxim;
b) [ ] profitul mediu este zero, dar exista inca un profit marginal;
c) [ ] incasarea marginala devine egala cu incasarea medie;
d) [ x] p retul devine egal cu costul mediu total.
---------------------------------------------------------------------
Fixarea unui plafon
maxim de pret de catre stat inferior pretului de echioibru conduce la:
a) [ x] c rearea unui deficit de oferta;
b) [ x] c rearea unui excedent de cerere;
c) [ ] cresterea excesiva a ofertei;
---------------------------------------------------------------------
2Cererea si oferta
pe o piata sunt definite prin urmatoarele relatii: si . Functia costurilor totale
pentru una din numeroasele firme identice de pe piata este .In aceste conditii:
a) [ ] f irma inregistreaza un profit total maxim de 19.000 u.m.;
b) [ x] p e piata activeaza un numar de 421 firme;
c) [ x] firma isi inchide activitatea la un nivel al productiei q = 1;
d) [ ] costul marginal egaleaza pretul de vanzare pentru un nivel al productiei q = 29.
---------------------------------------------------------------------
a unui consumator este . Ecuatia constrangerii bugetare are forma iar venitul de care
dispune consumatorul este de 100 u.m..
a) [ ] b
unul X este un bun cu cerere de elasticitate supraunitara in raport cu propriul pret;
b) [ x] b unurile X si Y sunt independente din punctul de vedere al elasticitatii incrucisate;
c) [ x] bunul X este un bun normal din punctul de vedere al elasticitatii functie de venit;
d) [ ] bunul Y este un bun superior din punctul de vedere al elasticitatii functie de venit;
---------------------------------------------------------------------
a unui consumator este de forma iar ecuatia constrangerii bugetare este . In
conditiile unui venit de 1000 u.m.:
a) [ x] P x = 100 si Py = 50;
b) [ ] Utilitatea agregata pe care o poate obtine consumatorul este 26;
c) [ x] Combinatia optimala este E(4; 12);
d) [ ] Utilitatea marginala a bunului X in conditiile combinatiei optimale este 2.
---------------------------------------------------------------------
0Functia de
productie a unei firme este Q = 2KL. In conditiile in care , si :
a) [ x] f unctia CT pe termen lung este ;
b) [ x] f unctia CTM pe termen lung este ;
c) [ ] functia pe termen lung este .

---------------------------------------------------------------------
Un producator are
functia de productie de forma .In conditiile in care , si CT = 2500:

a) [ x] p roductia maxima pe care o poate obtine producatorul este 9.765.625;
b) [ ] productivitatea marginala a muncii in cazul combinatiei optimale este 781.250;
c) [ x] productivitatea medie a muncii in cazul combinatiei optimale este 78.125;
d) [ ] productivitatea medie a capitalului in cazul combinatiei optimale este 78.125.
---------------------------------------------------------------------
Cantitatea maxima
care poate fi consumata din bunul X , in conditiile in care venitul si pretul bunului Y raman neschimbate, se dubleaza.
In aceasta situatie:
a) [ ] p
anta dreptei bugetare (in marime absoluta) se dubleaza;
b) [ x] p retul bunului X scade cu 50%;
c) [ x] panta dreptei bugetare se micsoreaza cu 50%;
d) [ ] cantitatea maxima consumata din bunul Y creste cu 50%.
---------------------------------------------------------------------
342)Colectia: M icroec_ID_ian2006.colCapitol: c8Mod de punctare: A3Punctajul: 3 Daca pretul bunului
X creste intr-o proportie mai mare decat pretul bunului Y, in conditiile in care venitul ramane constant, atunci:
a) [ ] p
anta dreptei bugetare se micsoreaza;
b) [ ] cantitatea maxima care poate fi procurata din bunul X creste mai mult decat cantitatea maxima din Y;
c) [ x] panta dreptei bugetare se mareste;
d) [ x] c antitatea maxima care poate dfi consumata din bunul Y scade mai putin decat cantitatea maxima ce poate fi
consumata din bunul X.
---------------------------------------------------------------------
Daca pretul bunului
X creste, iar pretul bunului Y scade, in conditiile in care venitul ramane neschimbat, atunci:
a) [ ] d reapta bugetara se rasuceste in jurul pounctului de intersectie cu abscisa;
b) [ x] p anta dreptei bugetare se mareste;
c) [ ] cantitatea maxima care poate fi consumata din bunul Y scade;
d) [ ] cantitatea maxima care poate fi cumparata din bunul X creste.
---------------------------------------------------------------------
Atunci cand, pe
termen scurt, costul marginal scade:
a) [ ] p rodusul total scade;
b) [ ] productivitatea medie a muncii este maxima;
c) [ ] productivitatea marginala a muncii creste si este inferioara productivitatii medii a muncii;
d) [ x] p roductivitatea medie a muncii creste si este inferioara productivitatii marginale a muncii.
---------------------------------------------------------------------
In conditii de
concurenta perfecta, echilibrul firmei se realizeaza in punctul in care:
a) [ x] p rofitul marginal este zero;
b) [ x] p rofitul total este maxim;
c) [ x] pretul de echilibru al pietei este egal cu venitul marginal al firmei;
d) [ ] profitul mediu este minim.
---------------------------------------------------------------------
Daca o firma
monopolista produce pana in punctul in care costul marginal devine egal cu incasarea marginala:
a) [ x] p rofitul total al firmei este maxim;
b) [ ] pretul de vanzare este mai mare decat incasarea medie;
c) [ x] pretul de vanzare este mai mare decat incasarea marginala;
d) [ ] costul mediu este minim.
---------------------------------------------------------------------
Fixarea unui plafon
minim de pret de catre stat, superior pretului de echilibru:
a) [ ] e ste o masura de interventie directa menita sa ridice nivelul de trai al consumatorilor;
b) [ ] genereaza un excedent de cerere;
c) [ ] este o masura menita sa combata penuria;
d) [ x] c onduce la crearea unui deficit de cerere.
---------------------------------------------------------------------
In situatia in care
statul doreste sa asigure pentru societate servicii de buna calitate la preturi cat mai mici (fara a urmari profitul) intr-un
domeniu in care detine monopolul:
a) [ ] p
oate merge cu productia pana in punctul in care costul mediu total se situeaza deasupra incasarii medii;
b) [ ] poate produce pana in punctul in care costul mediu devine minim;
c) [ x] poate produce pana in punctul in care costul mediu devine egal cu incasarea medie;
d) [ x] p oate produce pana in punctul in care profitul total este zero.
---------------------------------------------------------------------
In conditii de
concurenta perfecta, pe termen scurt,
a) [ ] i ncasarea marginala a firmei este egala cu costul marginal;
b) [ x] c ererea pentru bunul firmei este perfect elastica;
c) [ x] incasarea marginala este constanta;
d) [ ] incasarea medie este egala cu pretul de vanzare.
---------------------------------------------------------------------
Pe o piata de
monopol:
a) [ x] o ferta pietei este identica cu oferta firmei;
b) [ ] incasarea marginala este constanta si egala cu pretul de vanzare;
c) [ ] incasarea marginala este egala cu incasarea medie;
d) [ x] c urba incasarii medii este situata deasupra curbei incasarii marginale.
---------------------------------------------------------------------
Daca pretul pietei
ajunge pana la nivelul la care costul mediu total se intersecteaza cu costul marginal:
a) [ ] p rofitul firmei inca exista, dar e in scadere;
b) [ ] profitul firmei este zero;
c) [ ] incasarile firmei sunt maxime;
d) [ x] f irma trebuie sa se inchida.
---------------------------------------------------------------------
Intr-o ramura cu
firme identice:
a) [ x] p retul stabil pe termen lung se fixeaza atunci cand ultima firma intrata in ramura inregistreaza profit zero;
b) [ x] i ntrarea de noi firme conduce la scaderea pretului de echilibru al pietei;
c) [ ] echilibrul se realizeaza cand pretul de vanzare devine egal cu minimul costului mediu variabil;
d) [ ] echilibrul se realizeaza cand costul marginal este minim.
---------------------------------------------------------------------
Atunci cand
produsul marginal al muncii descreste pe termen scurt:
a) [ ] p
rodusul mediu al muncii este inferior produsului marginal;
b) [ ] produsul total descreste din ce in ce mai repede;
c) [ x] produsul mediu al muncii este superior produsului marginal al muncii;
d) [ x] p rodusul mediu al muncii este descrescator.
---------------------------------------------------------------------
Pe termen lung,
atunci cand panta dreptei de izocost creste:
a) [ ] c ombinatia optima de capital si munca se deplaseaza, grafic, spre dreapta;
b) [ ] raportul dintre preturile factorilor se micsoreaza;
c) [ x] combinatia optima de capital si de munca se deplaseaza, grafic mai spre stinga;
d) [ x] i zocanta corespunzatoare punctului de optim se deplaseaza spre stinga.
---------------------------------------------------------------------
Atunci cand costul
mediu total scade:
a) [ ] p rodusul total scade;
b) [ x] c ostul mediu variabil scade;
c) [ ] costul marginal este superior costului mediu;
d) [ x] p rodusul mediu al muncii creste.
---------------------------------------------------------------------
0Functia cererii pe
o piata este iat functia ofertei . Functia costului total pentru una din multele
firme identice este . In aceste conditii:
a) [ x] e chilibrul pietei se realizeaza la un pret de echilibru

b) [ ] firma se afla in situatie de echilibru pentru un nivel al productieiq = 100;
c) [ x] pe piata exista 17 firme;
d) [ x] c antitatea tranzactionata pe piata, in situatia de echilibru, este de 170.
---------------------------------------------------------------------
0Pe o piata, functia
cererii este iar functia ofertei .Functia costului total pentru una din
numeroasele firme identice de pe piata este .In aceste conditii:
a) [ ] c ombinatia de echilibru pe piata este u.m. si ;

b) [ x] f irma obtine un profit maxim de 11.996 u.m. pentru un nivel al productiei optime q - 19;
c) [ ] r ata profitului, raportandu-ne la cifra de afaceri, este de 25%;
d) [ ] rata rentabilitatii este de 50%.
---------------------------------------------------------------------
358)Colectia: M icroec_ID_ian2006.colCapitol: c8Mod de punctare: A3Punctajul: 1 2Functia de utilitate
a unui consumator este de forma iar ecuatia constrangerii bugetare este .In
conditiile unui venit de 1000 u.m.:
a) [ x] u
tilitatea agregata maxima pe care o poate obtine consumatorul este 50;
b) [ x] e cuatia curbei de indiferenta pe care se afla combinatia optimala este ;

c) [ ] rata marginala de substitutie in punctul A(9, 7) este 2;
d) [ x] U tilitatea marginala a bunului Y in conditiile combinatiei optimale este 5.
---------------------------------------------------------------------
aunui consumator este de forma . In conditiile in care , si V = 1000:

a) [ ] b
unul X este un bun cu cerere de elasticitate subunitara in raport cu propriul pret;
b) [ ] bunurile X si Y sunt bunuri independente din punctul de vedere al elasticitatii incrucisate;
c) [ x] bunul Y este un bun normal din punctul de vedere al elasticitatii functie de venit;
d) [ x] b unurile X si Y sunt bunuri complementare din punctul de vedere al elasticitatii incrucisate.
---------------------------------------------------------------------
Un producator are o
functie de productie de forma . In conditiile in care , si CT = 2500:

a) [ ] f irma prezinta randamente de scara descrescatoare;
b) [ ] combinatia optimala este K =125 si L = 25;
c) [ x] cantitatea optima de munca este cu 100 mai mare decat cantitatea optima de capital;
d) [ x] c antitatea maxima de capital pe care o poate achizitiona producatorul este 50.
---------------------------------------------------------------------
Pe termen scurt,
nivelului maxim al productivitatii marginale a muncii ii corespunde:
a) [ ] u n nivel al productivitatii medii a muncii egal cu productivitatea marginala a muncii;
b) [ ] nivelul maxim al costului marginal;
c) [ ] un nivel descrescator al productivitatii medii a muncii;
d) [ x] u n nivel descrescator al costului mediu.
---------------------------------------------------------------------
Daca venitul
nominal se reduce in conditiile mentinerii constante a preturilor celor doua bunuri:
a) [ ] c urba de indiferenta se va deplasa spre dreapta;
b) [ ] panta dreptei bugetare va creste;
c) [ ] panta dreptei bugetare va scadea;
d) [ x] c onsumatorul va spori consumul bunurilor inferioare.
---------------------------------------------------------------------
Daca pretul bunului
X se diminueaza intr-o proportie mai mare decat pretul bunului Y, in conditiile mentinerii constante a venitului nominal
al consumatorului:
a) [ ] p anta dreptei bugetare creste;
b) [ x] p anta dreptei bugetare scade;
c) [ ] dreapta bugetara se deplaseaza spre dreapta paralela cu ea insasi;
d) [ ] consumatorul isi va diminua consumul din cele doua bunuri.
---------------------------------------------------------------------
In conditiile
concurentei perfecte, pe termen scurt, daca pretul de vanzare este mai mic decat minimul costului total mediu:
a) [ ] f irma isi maximizeaza profitul in punctul in care pretul de vanzare este egal cu costul marginal;
b) [ ] firma isi inceteaza activitatea deoarece nu isi mai poate acoperi costurile totale;
c) [ x] firma poate continua productia doar daca pretul de vanzare este mai mare decat minimul costului mediu
variabil;
d) [ ] firma poate continua productia doar daca pretul de vanzare este mai mare decat costul mediu fix.
---------------------------------------------------------------------
In conditiile
concurentei perfecte, pe termen scurt, daca pretul de vanzare este mai mare decat minimul costului total mediu al
intreprinderii:
a) [ ] f irma nu isi mai poate continua activitatea;
b) [ ] firma este in echilibru, atunci cand pretul de vanzare este egal cu minimul costului mediu variabil;
c) [ x] firma isi maximizeaza profitul pentru nivelul productiei la care pretul de vanzare este egal cu costul marginal;
d) [ ] ramura este in echilibru.
---------------------------------------------------------------------
Pe o piata cu
concurenta perfecta, pe care exista doua tipuri de firme, marginale si inframarginale, pe termen lung, daca pretul
pietei este egal cu minimul costului total mediu al intreprinderilor inframarginale:
a) [ ] r amura este in echilibru;
b) [ x] f irmele marginale sunt in pierdere;
c) [ ] firmele marginale isi maximizeaza profitul;
d) [ x] c ostul mediu al intreprinderilor marginale este superior pretului pietei.
---------------------------------------------------------------------
In cazul cresterii
costului de productie si mentinerii constante a preturilor factorilor de productie, pentru o firma:
a) [ ] p anta dreptei de izocost va creste;
b) [ ] panta dreptei de izocost va scadea;
c) [ ] elasticitatea ofertei va creste;
d) [ x] i zocanta se va deplasa spre dreapta.
---------------------------------------------------------------------
Pentru bunurile
inferioare:
a) [ ] a
tunci cand venitul consumatorului creste, cererea creste;
b) [ ] efectul venitului asupra consumatorului este negativ;
c) [ x] efectul venitului asupra consumului este pozitiv.
---------------------------------------------------------------------
Daca la reducerea
venitului, consumul unui bun X se reduce intr-o proportie mai mare decat reducerea venitului:
a) [ ] b
unul X este un bun inferior;
b) [ x] b unul X este un bun superior;
c) [ x] efectul venitului asupra consumatorului este pozitiv;
d) [ ] efectul venitului asupra consumului este negativ.
---------------------------------------------------------------------
Atunci cand un
individ consuma cantitatile optime din doua bunuri, X si Y:
a) [ ] u tilitatile marginale pentru cele doua bunuri sunt maxime;
b) [ x] c urba de indiferenta este tangenta la dreapta bugetara;
c) [ ] consumatorul a ajuns la saturatie;
d) [ x] c onsumatorul obtine satisfactia maxima.
---------------------------------------------------------------------
371)Colectia: M icroec_ID_ian2006.colCapitol: c9Mod de punctare: A1Punctajul: 2 Izocanta reprezinta:
a) [ ] o
curba care exprima preferintele de consum ale individului;
b) [ ] constrangerea bugetara a producatorului;
c) [ x] ansamblul combinatiilor de munca si capital care, in raport cu o stare data a tehnologiilor, permit obtinerea
aceleiasi productii;
d) [ ] ansamblul combinatiilor de munca si capital care, in raport cu o stare data a tehnologiilor, permit obtinerea
aceluiasi cost total al productiei.
---------------------------------------------------------------------
Atunci cand
producatorul utilizeaza cantitatea optima din cei doi factori de productie:
a) [ ] p roductivitatile marginale ale celor doi factori vor fi maxime;
b) [ x] p roductia totala va fi maxima;
c) [ ] profitul mediu va fi maxim;
d) [ x] i zocanta si dreapta de izocost vor fi tangente.
---------------------------------------------------------------------
Pentru o firma care
are pozitie de monopol intr-o anumita ramura de activitate, productia poate creste dincolo de nivelul la care pretul de
vanzare este egal cu costul mediu, in conditiile in care:
a) [ ] m
onopolul este privat si urmareste maximizarea profitului;
b) [ ] monopolul este public si urmareste maximizarea profitului;
c) [ x] monopolul este public si beneficiaza de subventie;
d) [ ] in nici o situatie acest lucru nu este posibil.
---------------------------------------------------------------------
Punctul mort al unei
intreprinderi:
a) [ ] r eprezinta punctul de inchidere a firmei;
b) [ x] r eprezinta punctul de la care firma incepe sa obtina profit;
c) [ ] reprezinta punctul in care firma reuseste doar acoperirea costurilor variabile, amanand recuperarea costurilor
fixe pana la imbunatatirea situatiei firmei;
d) [ x] r eprezinta punctul in care cifra de afaceri este egala cu costul total.
---------------------------------------------------------------------
Elasticitatea ofertei
creste:
a) [ ] a tunci cand costul de productie creste;
b) [ x] c u cat perioada de timp este mai mare;
c) [ ] cu cat perioada de timp este mai mica;
d) [ ] atunci cand nu exista posibilitatea de stocare a productiei.
---------------------------------------------------------------------
0Functia de utilitate
care defineste comportamentul unui consumator are forma , venitul consumatorului este de
100 u.m., iar ecuatia constrangerii bugetare este .

a) [ ] U
tilitatea maxima a consumatorului este egala cu 10;
b) [ x] P returile celor doua bunuri sunt , ;

c) [ ] Bunurile X, Y sunt substituibile;
d) [ x] B unurile X si Y sunt complementare.
---------------------------------------------------------------------
care defineste comportamentul unui consumator are forma . Bunul X este un bun,
a) [ ] n ormal, din categoria alimentelor;
b) [ x] n ormal, din categoria imbracaminte, locuinta;
c) [ ] superior;
d) [ ] inferior.
---------------------------------------------------------------------
0O firma care
actioneaza pe o piata cu concurenta perfecta are o functie a costului total de forma .

pretul pietei este P = 66 u.m., iar functia cererii pietei este D = 4660 - 10P
a) [ x] P rofitul maxim al firmei este 187 u.m.;
b) [ x] N umarul firmelor de pe piata este 1000;
c) [ ] Productia pentru care firma obtine profit maxim este 10;
d) [ ] Costul variabil mediu este 20 u.m.
---------------------------------------------------------------------
0O firma care
actioneaza pe o piata cu concurenta perfecta, are o functie de productie . Stiind ca pretul de vanzare al
bunului produs de firma este de 1 u.m., u.m., u.m.

a) [ ] P
roductia pentru care firma obtine profit maxim este q = 10;
b) [ ] Profitul maxim este de 18 u.m.;
c) [ x] Firma realizeaza o pierdere de 9 u.m.;
d) [ x] L a echilibru, costul total al firmei este 18 u.m.
---------------------------------------------------------------------
2Pe o piata cu
concurenta perfecta se cunosc functia cererii, si functia ofertei . Una
dintre firmele de pe aceasta piata are o functie a costurilor de forma: .

a) [ x] P roductia pentru care profitul firmei este maxim este de 17 buc;
b) [ ] Productia pentru care profitul firmei este maxim este de 7000 buc.
c) [ ] cantitatea de echilibru a pietei este de 17 buc.
d) [ ] profitul maxim al firmei este de 3000 u.m.
---------------------------------------------------------------------

Micro Grile Unite 1 2

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Micro Grile Unite 1 2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Micro economie

Intrebari examen - Raspunsuri

1. Ce corelatie exista intre nevoile umane,interese si resurse ?

Constitutive pentru politica economică sunt conflictele de scopuri Ştiinţa politicii

9. Care sunt trasaturile generale ale economiei de schimb?

R. Trăsăturile generale ale economiei de schimb:

a) Specializarea agenţilor economici

Cea mai largă utilizare cunoaşte tipologia ce stă la baza sistemului de

R. Rezultatele finale exprimă valoarea bunurilor economice ajunse în ultimul

18. Explicati consumul ?

R. Finalitatea activităţii economice este satisfacerea nevoilor-consumul. În spiritul

19. In ce consta legea generala a cererii ?

R. Raporturile de cauzalitate dintre modificarea preţului unitar al unui bun

20. Cand cerea este elastica,inelastica,unitara,perfect elastica ,perfect inelastica ?

unde: C ­ proporţia modificării cererii;

a) Ecvx >1 şi venitul creşte, ponderea cheltuielilor pentru marfa x în cheltuielile

28. Capitalul fix si circulant ?

30. Optimul de productie,analizat prin costul marginal si mediu ?

R Costul global cuprinde ansamblul costurilor corespunzătoare unui volum de

41. Pretul de monopol ?

42. Implicarea statului in formarea pretului ?

52. Relatia dintre rata dobanzii si rata inflantiei ?

55. Comentati internalizarea externalitatilor ?

R. Internalizarea externalităţilor înseamnă evidenţierea costurilor şi beneficiilor

Spre exemplu, cheltuielile bugetare pentru restabilirea şi conservarea diversităţii

a unei intreprinderi este de tipul Intreprinderea prezinta randamente de scara:

d) [​ ] ​se determina folosinf formula: , unde = valoarea actualizata a venitului viitor; =

c) [​ ] ​mobilitatea factorilor de productie

este ecuatia dreptei bugetare,

c) [​ ] ​Functia cererii pentru bunul X este ;

X functia ofertei totale este , iar functia cererii totale este ,

productie este , preturile factorilor de productie sunt u.m. iar u.m. şi

utilitate este , venitul consumatorului V = 60 u.m., iar , u,m şi u.m.:

a) [​ x] f​ unctia cererii individuale a pietei pentru bunul y este ;

utilitate a unui consumator este , atunci:

a) [​ x] f​ unctia cererii pentru bunul y este ;

concurenta perfecta este descrisa de urmatoarele functii: si :

c) [​ ] ​produsul marginal al capitalului, la echilibru va fi ;

b) [​ ] ​productivitatea marginala este maxima;

a) [​ ] f​ unctia costului variabil mediu este ;

c) [​ ] ​incasarea marginala are functia ;

a) [​ ] C​ ostul marginal este ;

de utilitate ​, , , ​. In aceste conditii:

productie a unei firme este Q = K L, iar preturile sunt si . atunci:

c) [​ ] ​functia costului marginal pe termen lung este ;

d) [​ ] ​functia costului mediu total pe termen lung este ;

b) [​ ] ​coeficientul elasticitatii incrucisate are valoarea 0,5;

productie a unei firme este . In conditiile in care , si Q=100:

functia de productie de forma . Preturile factorilor de productie sunt: si iar

numeroasele firme identice de pe piata este . In aceste conditii:

productie a unei firme este Q = 2KL. In conditiile in care , si :

a) [​ x] f​ unctia CT pe termen lung este ;

b) [​ x] f​ unctia CTM pe termen lung este ​;

c) [​ ] ​functia pe termen lung este .

functia de productie de forma .In conditiile in care , si CT = 2500:

firme identice este . In aceste conditii:

a) [​ x] e​ chilibrul pietei se realizeaza la un pret de echilibru

numeroasele firme identice de pe piata este .In aceste conditii:

a) [​ ] c​ ombinatia de echilibru pe piata este u.m. si ;

b) [​ x] e​ cuatia curbei de indiferenta pe care se afla combinatia optimala este ;

aunui consumator este de forma . In conditiile in care , si V = 1000:

functie de productie de forma . In conditiile in care , si CT = 2500:

100 u.m., iar ecuatia constrangerii bugetare este .

b) [​ x] P​ returile celor doua bunuri sunt , ;

unde: C proporţia modificării cererii;

d) [ ] se determina folosinf formula: , unde = valoarea actualizata a venitului viitor; =

c) [ ] mobilitatea factorilor de productie

c) [ ] Functia cererii pentru bunul X este ;

a) [ x] f unctia cererii individuale a pietei pentru bunul y este ;

a) [ x] f unctia cererii pentru bunul y este ;

c) [ ] produsul marginal al capitalului, la echilibru va fi ;

b) [ ] productivitatea marginala este maxima;

a) [ ] f unctia costului variabil mediu este ;

c) [ ] incasarea marginala are functia ;

a) [ ] C ostul marginal este ;

de utilitate , , , . In aceste conditii:

c) [ ] functia costului marginal pe termen lung este ;

d) [ ] functia costului mediu total pe termen lung este ;

b) [ ] coeficientul elasticitatii incrucisate are valoarea 0,5;

a) [ x] f unctia CT pe termen lung este ;

b) [ x] f unctia CTM pe termen lung este ;

c) [ ] functia pe termen lung este .

a) [ x] e chilibrul pietei se realizeaza la un pret de echilibru

a) [ ] c ombinatia de echilibru pe piata este u.m. si ;

b) [ x] e cuatia curbei de indiferenta pe care se afla combinatia optimala este ;

b) [ x] P returile celor doua bunuri sunt , ;