Sunteți pe pagina 1din 3

Eroarea amagitoare a conceptului de cerere si oferta.

Inainte de a prezenta acest capitol, consider ca este necesar a se aminti ce inseamna conceptul de cerere si oferta. Conceptul de cerere i oferta este un model economic din teoria economic dezvoltat de Antoine Augustin Cournot, publicat n 1838. n 1868 Alfred Marshall a ncercat s utilizeze acest model pentru a explica economiile competitive i a face predicii asupra preului i a cantitii de bunuri produse. Cererea reprezint nevoile de bunuri si servicii care se satisfac prin intermediul pietei, adic prin vnzare-cumprare. Cererea are drept suport puterea de cumprare a oamenilor; de aceea, ea exprim , n acelai timp, cantitatea de bunuri si servicii cerute, la un moment dar, la preurile existente, considernd date veniturile i preferinele cumprtorilor. Cererea poate fi: - individual, adic din partea unui singur cumprtor la un bun economic sau la altul; - total, adic din partea tuturor cumprtorilor la bunul sau serviciul respectiv; - global care exprim ansamblul cererii din partea tuturor cumprtorilor i la toate bunurile i serviciile existente; aceasta se exprim n forma bneasc, fiind astfel posibile msurarea i compararea. Cererea, ca volum, structura i nivel al cerinelor de consum, se schimb de la o perioad sau alta, avnd, deci, un caracter dinamic. Principalii factori de care depinde dinamica cererii sunt: nevoile, venitul si preul. Relaia dintre cheltuielile de consum i venit a fost analizat n sec al XIX-lea pentru prima dat, de ctre E.Engel i poart denumirea de "curba lui Engel". Cercetnd bugetele de familie din mai multe ri, acesta a desprins concluzia potrivit creia importana relativ a diferitelor cheltuieli de consum n raport cu venitul se modific diferit. Astfel, s-a observat, c atunci cnd venitul crete, ponderea cheltuielil or pentru alimente scade, ponderea cheltuielilor pentru mbrcminte i locuin este relativ constant, iar ponderea cheltuielilor pentru servicii (educaie, cultur etc.) crete. Cererea se afl n raport invers proporional fata de pre: cnd preul crete, cererea scade, deoarece la un venit dat posibilitatea de cumprare se micoreaz; cnd preul scade, cererea crete.
1|Page

Oferta reprezint cantitatea de bunuri sau servicii pe care un agent economic este dispus s o ofere spre vnzare ntr-o anumit perioad de timp. Oferta ca i cererea se refer la un pre anume, i poate fi privit ca ofert a unui bun, a unei industrii, a unei firme i ca ofert total de pia. Desigur, n funcie de nivelul cererii, cantitatea care se vinde efectiv poate s difere de cantitatea oferit.

Capitolul incepe cu descrierea unei intamplari adevarate petrecute dupa al doilea


razboi mondial. Dupa ce razboiul a incetat, Giovanni Assel, un fost comerciant italian de diamante, ulterior de ceasuri a auzit de existenta unor stridii care aveau in interior perle negre. Impreuna cu un francez, Jean Claude Brouillet,a hotarat sa vanda perle negre desi nu exista si nu existase niciodata cerere pentru acest tip de produs. Desi in primul an de la deschiderea afacerii nu s-a efectuat nicio tranzactie, Assael i-a venit ideea sa vorbeasca cu un prieten - negustor de pietre pretioase. Acesta l-a rugat sa aseze in vitrina magazinului sau aceste perle cu un cost extrem de ridicat. In paralel, Assael, a comandat o pagina intreaga de reclama in care perlele negre erau asezate printre diamante, rubine si smaralde. Astfel, in cel mai scurt timp, fiecare ,,doamna importanta" din oras purta la gat un sirag cu perle negre. Cum se explica acest aspect? Pentru a explica acest lucru, autorul aminteste de Konrad Lorenz cu bobocii de gasca - fenomen numit imprinting.Asemeneni acestor boboci, se pare ca si la oameni e valabil acest lucru: daca vedem pt prima data un produs nou, acceptam primul pret care ne este prezentat si care devine astfel ,,ancora" cu efect pe termen lung in algerile noastre. Astfel, daca Assael si-a ,,ancorat" perlele de cele mai frumoase pietre pretioase din lume, acestea au ramas ,,ancorate" de pretul celorlalte nestemate pentru totdeauna. Dar cum se explica acest mecanism si cum functioneaza? In viata de zi cu zi suntem bombardati de preturi; dar nu etichetele de pret nu sunt ancore - ele devin ancore atunci cand ne gandim sa cumparam un produs pentru care secere acel pret anume. De exemplu, daca vedem un televizor cu anumite caracteristici la un pret de 1500 de lei, acest pret nu este o ancora. Pretul devine o ancora doar in momentul in care ne hotaram sa cumaram un televizor cu aceleasi cracteristici. Ca urmare, pretul intiparit, va fi ancora, borna de referinta in functie de care discutam sau gandim cand povestim de televizoare ce acele caracteristici. Mecanismul ancorarii influenteaza achizitii de tot felul - de exemplu persoanele care se muta in alt oras sau doresc sa cumpere ceva din alt oras, raman ancorati de preturile pe care leau platit in orasul in care au locuit
2|Page

O alta problema discutata se refera la pendularea unui pret

ancora la altul - mai exact schimbarea permanenta a disponibilitatii de plata. S-a constatat in urma unor experimente efectuate ca prima ancora isi face simtita prezenta de-a lungul uni sir indelungat de decizii. TRANSFORMAREA DECIZII IN OBICEIURI PE TERMEN LUNG 1. Spiritul de turma sau imitatie gregara - se manifesta atunci cand presupunem ca un anume lucru este bun (sau rau) pe baza comportamentului anterior al altor oameni, iar propriile noastre actiuni le imita pe ale lor. Trecem pe langa un restaurant unde vedem 2 persoane care stau la coada, ne asezam si noi pentru ca consideram ca e bun. Alta persoana care trece pe langa acelasi restaurant va avea acelasi comportament. 2. Autoimitatia gregara - se manifesta atunci cand credem ca un anume lucru este bun sau raupe baza propriului nostru comportament anterior. - bei din intamplare o cafea la un bistro, scumpa in comparatie cu ce ai baut pana atunci, iti place gustul, dupa care mergi mai departe. In zilele urmatoare, treci pe langa acelasi bistro si e momentul sa decizionezi - compari preturi, calitatea cafelei din cele doua locuri. decizia ideala aceasta ar fi. In schimb, recurgi le metoda cea mai simpla - intri in acelasi bistro, cu ideea ca - ai mai fost in acel loc, itiplace cafeaua, deci asta trebuie sa fie o decizie buna. Zi dupa zi, ceea ce initial a fost o inamplare devine obicei. In acest fel s-a produs imitarea gregara pe noi insine. Dar cum e posibil ca, daca ancorarea se bazeaza pe pe deciziile noastre initiale, cum altceva devine decizie initiala? Noua experienta ni se pare atat de diferita a.i. fiind perceputa atat de diferit, aceasta devine ancora de aici inainte. 3. Coerenta arbitrara - preturile initiale sunt in mare masura ,,arbitrare" si pot fi influentate de raspunsurile la intrebari aleatorii; dar odata ce sunt instalate in mintea noastra, aceste preturi determina nu doar cat suntem noi dispusi sa platim pentru un anumit articol, ci si cat suntem dispusi sa platim pentru produse inrudite - acestea le face sa fie coerente. Conform coerentei arbitrare relatiile pe care noi le vedem pe piata intre cerere si oferta au la baza nu preferintele ci memoria. Asa se intampla cand se majoreaza preturile: de exemplu scumpirea benzinei , ar trebui sa reduca cererea. In mod obisnuit oamenii ar compara la inceput noile preturi cu ancora lor mentala, ca urmare ar reduce pt incepu consumul de benzina. Dar pe termen lung, si odata ce consumatorii s-au obisnuit cu noul pret consumul de benzina la pretul cel nou s-ar putea apropia de nivelul de dinainte de marirea taxei.

3|Page