Lectie Introductiva ( pag.

57-80 )
1. Cum ajunge o curb (funcie), pe graficul rectangular, s reflecte gradul maxim de
corelaie ntre variabilele economice (exogen i, respectiv, endogen) ? Exemplu:
cnd este oferta, sau cererea, corelat cel mai strns cu nivelul preului ?
R: Gradul maxim de corelatie se reflecta atunci cand variabilele exogenei sunt egale cu
variabilele engogenei . Corelatie maxima cand unghiul format de curba cu exogena,
endogena de 45 de grade, respective tangentaa 1
2. Ce distinge curba rectilinie, fa de cea non-rectilinie, n materia corelaiei dintre
mrimile economice ?
R: Rectilinie = dreapta
Non-rectilinie = curbe
Dreptele si curbele se despart pe cel putin 3 criterii:
1) Variatia legaturii intre variabile \ Proportionala / Relaxata
2) Panta
\ Fixa
/ Variabila
3) Intersectia cu axele
\ Obligatorie / Cazuala
3. Relaia dintre dou mrimi economice se regsete sub forma unei ecuaii liniare, sau
de gradele doi, trei, etc.,dup puterea maxim la care regsim variabila exogen. Ce
reprezint coeficientul liber (nensoind exogena x), n relaia exogen-endogen?
R: Intersectia axei Ox echivaleaza anularea valorii de pe axa Ox ( x=0 ) repectiv termenul (
coeficientul ) liber de (x) si (y) din expresia matematica a curbei ( functiei ). Aceste
intersectii se vor regasi in puncte de coordonate 0 si respectiv valoarea termenului
( coeficient ) liber al functiei : ex A ( o;a )
4. Pentru o corelaie liniar maxim ntre dou variabile economice, influena exogenei
asupra endogenei este una (nul, mic, medie, mare, extrem)
Consider ca este una medie deoarece in intersectia cu axa Ox valoarea exogenei induce
anularea endogenei, iar in intersectia cu Oy pe aceea a endogenei neinfluentate de exogena.
5. Funcia liniar multi-factorial, n comparaie cu corespondenta ei uni-factorial.
Explicai

Productia si Factorii de productie

6. Cum variaz producia pe termen scurt la creterea i la diminuarea productivitii

marginale ?
Valoarea factorului variabil este corespunzatoare productiei marginale maxime a acestui
factor. Cresterea propriu-zisa a productivitatii marginale determina cresterea accelerata a
productiei
7. Care este raportul ipostatic al productivitii marginale cu productivitatea medie (de
preferin, explicai grafic)
Curbele (QMG) si respectiv ( Qm ) ale productivitatiilor par sa se intretaie in dreptul
maximului productivitatii medii maxime ( QM ) ceea ce indica superioritatea maximului
productivitatii marginale Max ( QMG )
Max ( QMG ) > Max ( QM )
8. Care este contextul n care producia pe termen scurt ajunge s scad, odat cu
creterea angajrilor ?Creterea angajrilor are loc n condiiile att ale creterii, ct
i ale reducerii salariilor de angajare.
Eficienta implicarii factorior variabili ( productia pe termen scurt ) este una descrescatoare
( sageata in jos ) pe masura cresterii acestor factori ( angajari ).
9. Care este explicaia unei astfel de diferene ?

Graficul punctului de inflexiune + explicatia ...

10. Ce este curba izocuant ? Dar curba izocost ?

Izocuanta => unul si acelasi nivel al productiei ( izo-productie / izo-cantitate ) pentru

asocieri diferite ale cantitatilor de factor capital ( k ) si munca ( L )
Izocost => unul si acelasi nivel al costurilor, sunt descrescatoare
Sageata sus K - > sageata jos L / si invers
11. Cum interpretai economic c curbele izocuante (izo-producie) sunt perfect paralele

(nu se ntretaie) ?
Izocuantele sunt perfect paralele, oridinea izocuantelor indica cresterea productiilor pe
termen lung. Aceasta crestere este formata prin deplasarea curbei spre dreapta
12. Imaginm dou cmpuri de curbe izocuante: primul conine izocuante hiperbolice,

cellalt izocuante rectangulare. Care este diferena de semnificaie ntre cele dou
situaii ?
Diferenta intre cele 2 consta in rata marginala de substitutie.
13. Indicai raporturile ipostatice ale curbei izocost fa de curba izocuant (izo-

producie).
Nu am gasit raspunsul ...

14. O curb izocost se deplaseaz ctre dreapta, respectiv ctre stnga. Noua curb este,

respectiv nu este paralel cu cea dinti. Cum explicm i cum difereniem

semnificaiile acestor situaii ?
Paralelismul curbelor izocost se diferentiaza de cele izocuante intrucat este dat de nivelul
constant al raporturilor preturior factorilor intre doua sau mai multe momente diferite
Acolo unde curbele izocost nu sunt paralele intre ele fiecare izocost reprezinta si un
moment in care preturile factorilor sunt diferite de celelalte momente
15. Eficien i ineficien Pareto la ntlnirea izocuant-izocost. Explicai.

Atunci cand are loc o intersectie tangenta intre izocuanta si izocost, indica productia in
conditii de eficienta una si aceeasi combinatie de factori, determina nivelul productiei cu
costul total minim => EFICIENTA PARETO
Iar atunci cand are loc intersectia dubla izocuanta izocost prin deplasarea catre dreapta a
izocostului ( cresterea costului total ) schimba situatia => INEFICIENTA PARETO
16. Cum se construiete curba de expansiune a produciei eficiente ?

Curba de exapansiune a productiei eficiente se realizeaza astfel prin unirea rectilinie ( de la

originea O ) cu celelalte 3 puncte de eficienta in succesiune.
17. De cte feluri este randamentul la scar ? Care este explicaia complet a diferenierii

randamentelor la scar ?
Randamentul la scara este de 3 feluri :
Descrescator < 1
Proportional = 1
Crescator > 1
Cresterea cu o unitate a factorilor variabili poate determina cresterea, stagnarea sau
descresterea productiei si productivitatilor.
18. Artai influena variaiei preurilor factorilor de producie asupra curbei izocost.

Creste K => scade L = > forma descrescatoare a curbei izocost

Scade K => Creste L

Cererea de consum ( si utilitate )

19.
Imaginai dou curbe ale cererii pe un grafic. Care este
curba de elasticitate mai mare ? Explicai
D2 > D 1 - deoarece elasticitatea cererii creste cu cat curba se
deplaseaza mai mult
spre dreapta

Prima D1 a doua D2 pe axa

POQ

20. Explicai situaiile elasticitilor cererii i ofertei, considerate

extreme.
Elasticitatea cererii fata de pret capata importanta deosebita pentru
functia restransa a cererii In functie de coeficientul de elasticitate vom
avea elasticitate perfect inelastica Epx = 0; elasticitate inelastica E
( 0;1 ) si elasticitate perfect neutra
21.

Ce este surplusul consumatorului, care este semnificaia

acestui concept i ce se ntmpl n condiiile monopolului ?
Surplusul consumatorului reprezinta valoarea diferentei intre:
1) Productia totala a bunului x oferit societatii
2) Valoarea corespunzatoare pretului real al bunului x

22.
Bunuri considerate "speciale" n materia cererii, respectiv
a ofertei. Explicai.
Bunuri speciale => bunuri Griffen sau inferioare => reprezinta un
consum important la nivelul societatii. Sunt percepute drept baromentru
pentru dinamica pe termen scur a nivelului preturilor.
Bunurile Verblem sau de lux sunt percepute ac semnal al
depreciarii monedei autohtone. Cresterea pretului lor poate atrage
cresterea cererii
23. Curba cererii intersecteaz axa preului, n dreptul valorii de

cinci sute uniti monetare. Explicai.

La un nivel de pret mare, dar nu maxim, cantitatea este 0

24.

Enunai cele dou postulate marginaliste asupra teoriei

utilitii. Dar diferena de gndire din snul curentului
marginalist ?
Partile de baza maxim acceptate sunt 2 la numar:
a) Cresterea cantitatii ( ofertei ) unui bun genereaza descresterea
utilitatii sala marginale

b) Pentru bunuri substituite (x,y,z ..) egalitatea multipla de raporturi

intre cantitatile oferite si utilitatile marginale corespunzatoare
definesc o stare normala si de echilibru a economiei.
25. Definii curba de indiferen, n consum

Curba de indiferenta => locul geometric al cantitatilor de bunuri

substituite (x,y ) care indica indiferenta consumatorului in ceea ce
priveste satisfacerea unei utiltiati.

26. Ce este linia-buget ? Cum se ntlnete aceasta cu curba de

indiferen, n consum ?
U1 si U2 ... a si b
Apare tangenta la U2 si intrerupta
de U1
Pentru linia buget singura intersect.
Singura intersectie purtatoare de
informative este cea tangent ( A )

Oferta si echilibrul Cerere-Oferta

27. Curba ofertei intersecteaz axa preului n dreptul valorii de

cinci uniti monetare. Explicai comportamentul ofertanilor.

Prag de 5 prag de pret sub care ofertantul nu pune pe piata nimic
..varianta A

28. Preul bunului crete mai mult dect oferta (cantitatea oferit).

Explicai grafic i exemplificai cauzalitatea unei astfel de

situaii.

Varianta 4 ...Pretul ofertei creste abrupt, ceea ce inseamna cresteri de pret

progresiv mai mari, cauzata probabil de o oarecare lipsa a resurselor specifice
de productie