Sunteți pe pagina 1din 9

Rezolvari

1.Cum ajunge o curb (funcie), pe graficul rectangular, s reflecte gradul maxim de


corelaie ntre variabilele economice (exogen i, respectiv, endogen) ? Exemplu: cnd este
oferta, sau cererea, corelat cel mai strns cu nivelul preului ?
R:Gradul maxim de corelatie se reflecta atunci cand variabilele exogenei sunt egale cu
variabilele engogenei . Corelatie maxima cand unghiul format de curba cu exogena,
endogena de 45 de grade.
2.Ce distinge curba rectilinie, fa de cea non-rectilinie, n materia corelaiei dintre
mrimile economice ?
R:Dreptele si curbele se despart pe cel putin 3 criterii:
3.Variatia legaturii intre variabile \ Proportionala / Relaxata
2.Panta
\ Fixa
/ Variabila
1.Intersectia cu axele
\ Obligatorie / Cazuala
3.Relaia dintre dou mrimi economice se regsete sub forma unei ecuaii liniare, sau
de gradele doi, trei, etc.,dup puterea maxim la care regsim variabila exogen. Ce
reprezint coeficientul liber (nensoind exogena x), n relaia exogen-endogen ?
R:Intersectia axei Ox echivaleaza anularea valorii de pe axa Ox ( x=0 ) repectiv termenul
( coeficientul ) liber de (x) si (y) din expresia matematica a curbei ( functiei ). Aceste
intersectii se vor regasi in puncte de coordonate 0 si respectiv valoarea termenului ( coeficient
) liber al functiei : ex A ( o;a )
4.Cum variaz producia pe termen scurt la creterea i la diminuarea productivitii
marginale ?
R:Valoarea factorului variabil este corespunzatoare productiei marginale maxime a acestui
factor. Cresterea propriu-zisa a productivitatii marginale determina cresterea accelerata a
productiei
5.Care este raportul ipostatic al productivitii marginale cu productivitatea medie (de
preferin, explicai grafic)
R:Curbele (QMG) si respectiv ( Qm ) ale productivitatiilor par sa se intretaie in dreptul
maximului productivitatii medii maxime ( QM ) ceea ce indica superioritatea maximului
productivitatii marginale Max ( QMG )
Max ( QMG ) > Max ( QM )

6.Care este contextul n care producia pe termen scurt ajunge s scad, odat cu
creterea angajrilor ?
R:Eficienta implicarii factorior variabili ( productia pe termen scurt ) este una descrescatoare
( sageata in jos ) pe masura cresterii acestor factori ( angajari ).
7.Creterea angajrilor are loc n condiiile att ale creterii, ct i ale reducerii salariilor
de angajare. Care este explicaia unei astfel de diferene ?
R:
8.Ce este curba izocuant ? Dar curba izocost ?
R:Izocuanta => unul si acelasi nivel al productiei ( izo-productie / izo-cantitate ) pentru
asocieri diferite ale cantitatilor de factor capital ( k ) si munca ( L )
Izocost => unul si acelasi nivel al costurilor, sunt descrescatoare
9.Cum interpretai economic c curbele izocuante (izo-producie) sunt perfect paralele
(nu se ntretaie) ?
R:Izocuantele sunt perfect paralele, oridinea izocuantelor indica cresterea productiilor pe
termen lung. Aceasta crestere este formata prin deplasarea curbei spre dreapta
10.Imaginm dou cmpuri de curbe izocuante: primul conine izocuante hiperbolice,
cellalt izocuante rectangulare. Care este diferena de semnificaie ntre cele dou situatii ?
R:Diferenta intre cele 2 consta in rata marginala de substitutie.
11.Indicai raporturile ipostatice ale curbei izocost fa de curba izocuant (izoproducie).
R: Unul si acelasi nivel al productiei (curba izocuanta) poate fi atribuit unei diversitati

de niveluri ale costurilor- combinatii/asocieri de unitati de factori; Unul si acelasi


nivel al costurilor-curba izocost-poate corespunde mai multor niveluri ale productiei.
12.O curb izocost se deplaseaz ctre dreapta, respectiv ctre stnga. Noua curb este,
respectiv nu este paralel cu cea dinti. Cum explicm i cum difereniem
R:Paralelismul curbelor izocost se diferentiaza de cele izocuante intrucat este dat de nivelul
constant al raporturilor preturior factorilor intre doua sau mai multe momente diferite
Acolo unde curbele izocost nu sunt paralele intre ele fiecare izocost reprezinta si un moment
in care preturile factorilor sunt diferite de celelalte momente

13.Eficien i ineficien Pareto la ntlnirea izocuant-izocost. Explicai.

R:Atunci cand are loc o intersectie tangenta intre izocuanta si izocost, indica productia in
conditii de eficienta una si aceeasi combinatie de factori, determina nivelul productiei cu
costul total minim => EFICIENTA PARETO
Iar atunci cand are loc intersectia dubla izocuanta izocost prin deplasarea catre dreapta a
izocostului ( cresterea costului total ) schimba situatia => INEFICIENTA PARETO
14.Cum se construiete curba de expansiune a produciei eficiente
R:Curba de exapansiune a productiei eficiente se realizeaza astfel prin unirea rectilinie ( de la
originea O ) cu celelalte 3 puncte de eficienta in succesiune.
15.De cte feluri este randamentul la scar ? Care este explicaia complet a diferenierii
randamentelor la scar ?
R:Randamentul la scara este de 3 feluri :
Descrescator < 1
Proportional = 1
Crescator > 1
Cresterea cu o unitate a factorilor variabili poate determina cresterea, stagnarea sau
descresterea productiei si productivitatilor.
16.Artai influena variaiei preurilor factorilor de producie asupra curbei izocost.
R:Creste K => scade L = > forma descrescatoare a curbei izocost
Scade K => Creste L
17.Explicai dinamica curbei cererii: de cte feluri este i care sunt mrimile care variaz
n fiecare situaie n parte ?
R: Dinamica curbei cererii este de doua feluri:
A) De-a lungul curbei cererii - pentru varianta exclusiva a pretului bunului
B) A curbei cererii in totalitate: - Spre dreapta sau spre stanga
- Cu pastrarea formei (izomorfismul) curbei
cererii originale.
18.Imaginai dou curbe ale cererii pe un grafic. Care este curba de elasticitate mai
mare ? Explicai
R:D2 > D 1 - deoarece elasticitatea cererii creste cu cat curba se deplaseaza mai mult
spre dreapta
Prima D1 a doua D2

19.Explicai situaiile elasticitilor cererii i ofertei, considerate extreme.


R:Elasticitatea cererii fata de pret capata importanta deosebita pentru functia restransa a
cererii In functie de coeficientul de elasticitate vom avea elasticitate perfect inelastica Epx =
0; elasticitate inelastica E ( 0;1 ) si elasticitate perfect neutra
20.Cum variaz elasticitatea cererii de-a lungul unei curbe liniare a cererii ?
R: Atunci cnd curba cererii este reprezentat printr-o linie dreapt, elasticitatea variaz n funcie de
zona sau punctul n care aceasta este msurat. n cazul unei curbe liniare a cererii, raportul Delta Q /
Delta P din formula elasticitii este constant, deci coeficientul de elasticitate depinde numai de raportul
P/Q. Atunci cnd preul crete,cantitatea cerut scade, deci raportul P/Q crete. Altfel spus, pe msur
ce preul crete, elasticitatea cererii crete i ea, deci curba cererii are un fragment inelastic i unul
elastic.

21.Care este raportul ntre elasticitatea cererii i valoarea total cerut, pe pia ?
R: Pretul bunului nu afecteaza cantitatea ceruta.
22.Ce este surplusul consumatorului i care este semnificaia acestui concept ?
R:Surplusul consumatorului reprezinta valoarea diferentei intre:
1) Productia totala a bunului x oferit societatii
2) Valoarea corespunzatoare pretului real al bunului x
23.Bunuri considerate "speciale" n materia cererii, respectiv a ofertei. Explicai.
R:Bunuri speciale => bunuri Griffen sau inferioare => reprezinta un consum important la
nivelul societatii. Sunt percepute drept baromentru pentru dinamica pe termen scur a nivelului
preturilor.
Bunurile Verblem sau de lux sunt percepute ac semnal al depreciarii monedei
autohtone. Cresterea pretului lor poate atrage cresterea cererii
24.Curba cererii intersecteaz axa preului, n dreptul valorii de cincisute uniti
monetare. Explicai.
R:La un nivel de pret mare, dar nu maxim, cantitatea este 0
25.Enunai cele dou postulate marginaliste asupra teoriei utilitii. Dar diferena de
gndire din snul curentului marginalist ?
R:Partile de baza maxim acceptate sunt 2 la numaR:
a) Cresterea cantitatii ( ofertei ) unui bun genereaza descresterea utilitatii sala
marginale

b) Pentru bunuri substituite (x,y,z ..) egalitatea multipla de raporturi intre cantitatile
oferite si utilitatile marginale corespunzatoare definesc o stare normala si de
echilibru a economiei.
26.Definii curba de indiferen, n consum.
R:Curba de indiferenta => locul geometric al cantitatilor de bunuri substituite (x,y ) care
indica indiferenta consumatorului in ceea ce priveste satisfacerea unei utiltiati.

27.Ce este linia-buget ? Cum se ntlnete aceasta cu curba de indiferen, n consum ?


R: Reprezinta maximul venitului individual al consumatorului, posibil de alocat satisfacerii
unei utilitati. Aceasta este tangenta la curba de indiferenta.
28.Curba ofertei intersecteaz axa preului n dreptul valorii de cinci uniti monetare.
Explicai comportamentul ofertanilor.
R:Prag de 5 prag de pret sub care ofertantul nu pune pe piata nimic ..varianta A
29.Preul bunului crete mai repede dect oferta (cantitatea oferit). Explicai grafic i
exemplificai cauzalitatea unei astfel de situaii.
R:Pretul ofertei este abrupt, ceea ce inseamna cresteri de pret progresiv mai mari,cauzata
probabil de o oarecare lipsa a resurselor specifice de productie.

30.Creterea preului bunului "x" determin surplusul consumatorului, respectiv


pe cel al productorului s... (creasc sau s scad). Explicai.
R: Scade, deoarece variatia surplusului consumatorului respecta aceeasi lege a cererii.
31.Cunoatei efectele deschiderii pieei ctre importuri asupra consumatorilor i
ofertanilor autohtoni ?
R: Efectele constau in faptul ca situatia creata va pastra intact comportamentul
consumatorului autohton, respectiv curba cererii sale, in vreme ce va mutila serios
cererea ofertei.
32.Ce este modelul "Cobweb", de reechilibrare cerere-ofert ? Ce factori
favorizeaz refacerea echilibrului cerere-ofert ?

R: Modelul Cobweb reprezinta o teorie a dezechilibrelor si neechilibrarii cere-oferta.


Variabilele principale ale modelului sunt:
1.Pretul cererii anului precedent
2.Pretul preliminat pentru oferta anului curent
3.Nivelul cererii curente
4.Nivelul ofertei curente
33.Artai caracteristicile cererii i ofertei de natur s refac echilibrul cerereofert.
R:Caracteristicile cererii si ofertei pt realizarea reechilibrului cere-oferta reprezinta
inelasticitatea cererii si elasticitatea ofertei.
34.Rata marginal de substituie a factorilor, n producie, este...
R:Rata marginala de substitutie a factorilor in productie este cantitatea necesara dintrun factor pentru a compensa reducerea cu o unitate dintr-un alt factor astfel incat
rezultatele sa ramana aceleasi.
35.Rata marginal de substituie a bunurilor, n consum, este Explicai i pentru
condiiile eficienei de tip Pareto.
R:Rata marginala de substitutie a bunurilor in consum este eficienta in
consum.Egalitatea ratei marginale de substitutie in consum intre cei doi indivizi si
referitor la cele doua bunuri => Eficienta Pareto => trecerea economica dintr-un punct
in altul (de la o stare la alta)
36.Rata marginal de transformare, ntre producii, este Explicai i pentru
condiiile eficienei de tip Pareto.
R:Eficienta in nivelul productiei echivaleaza eficienta transferabila reciproca intre
productii. Inseamna comuniunea ratelor marginale de substitutie - transformarea intre
productii
37..Definii i explicai curba "limitei (frontierei) produciilor"
R:Limita productiilor este proiectia curbei de expansiune comune pe graficul
productiilor (x) si (y), fundamentate pe fondul comun al resurselor de factori de
productie. Semnificatia acestei curbe este pozitionarea fixa a perechilor de productii
care se asociaza, in conditiile utilizarii intregului fond de resurse.
38.Eficiena Pareto -- parte a bunstrii -- n economie, este realizat atunci cnd:
(1)...; (2)...; (3)...; (4)...

R: 1. Un singur nivel al fiecarei productii


2. Asocierea de principiu a acestor niveluri
3.unic nivel al consumului fiecarui individ in parte
4.in materia fiecarui bun
5.consum individual asociat productiilor totale individuale
6.unei cantitati din fiecare factor de productie, implicata in totalitate si pe fiecare
productie rezultata.
39.Curba "Lorenz" i coeficienii Ginni. Explicai.
R: Curba Lorenz este un instrument reprezentativ pentru studiul inegalitatii
economice.
Coeficientii Ginni sunt valori subunitare si abstracte care indica un grad de
inegalitate cu atat mai mare, cu cat valoarea lor este mai mica.
40.Care este raportul costului marginal (CMG) cu celelalte costuri medii ?
R: Costurile medii echivaleaza tehnic costrulor specifice, respectiv costurilor pe
unitate de produs, iar costul marginal, variatiei costului unitar total.
41.Cum evolueaz Costul Fix Mediu (CFM) fa de nivelul produciei firmei (Q)?
R:Costul fix mediu evalueaza in mod descrescator fata de nivelul productiei firmei
42.Economii, dezeconomii i randament la scar. Explicai
R:Economiile la scara sunt indicate de panta descrescatoare a costului mediu pe
termen lung.
Dezeconomiile indica o limita materiala a posibilitatilor extinderii eficiente a firmei
Randamentul la scara este propriu situatiei pe termene prelungite a functiei de
productie, vizavi de cea a costurilor si analizeaza eficienta unitatii de productie.

43."Legea maximizrii profitului" firmei: enun i demonstraie grafic.


R: Maximizarea profitului presupune doua conditii de indeplinit:
1.cresterea costului marginal
2.pana la egalitatea intre costul marginal si venitul marginal
44:Cum este venitul mediu (VM) al firmei, fa de venitul marginal(VMG), n
concurena perfect i n concurena imperfect ?
R: In cadrul concurentei perfecte venitul mediu este egal cu venitul marginal. In
cadrul concurentei imprefecte venitul marginal este mai mic decat venitul mediu.

45:Curba ofertei, n condiii de monopol, tinde ctre? Explicai.


R:Curba ofertei in conditiile de monopol este la fel ca si costul marginal al firmei de
monopol. Tinde catre 0 si spre stanga deoarece exsita un singur ofertant.

46:Care este raportul ntre creterea produciei i creterea venitului total, n


concurena perfect i n concurena imperfect ?
R:In concurenta perfecta cresterea venitului firmei este proportionala cu cresterea
productiei,
47:Ce se ntmpl cu surplusul consumatorului n condiii de monopol ?
R: Sufera o reducere evidenta: de la situatia concurentiala la cea de monopol.
48:O firm n poziia de monopol poate, totui, reduce preul de vnzare sub
nivelul celui concurenial. Explicai.
R: Poate reduce pretul in cazul cresterii productiei proprii
49:Enunai obiectivele studiului macroeconomiei i, respectiv, politicii
macroeconomice.
R:Obiectivele studiului macroeconomiei si a politicii macroeconomice sunt echilibrul
general si cresterea economica.
50:Enunai i explicai sumar "legea ofertei creatoare de cerere proprie"
(J.B.Say).
R: Oricare cerere, manifestata pe o piata oarecare, detine suportul unei productii si
oferte concomitente.
51:n concepia Macromodelului Keynes, echilibrul extern (comercial) depinde
de realizarea macro-echilibrelor ? Identificai-le.
R: Descoperim in mebrul stang balanta comerciala echivalenta -in conditii de macro-echilibrubalantelor economii-ivestitii si respective impozite-cheltuieli publice(bugetul de stat).

52:Consumul (C) depinde, dar i susine nivelul venitului naional (Y), pe termen
scurt. Pe termen lung, dimpotriv, creterea consumului duneaz venitului naional.
Explicai.
R: Forma curbilinie a functiei consumului de nivelul venitului aduce descresterea ambelor
inclinatii(medie si marginala) catre consum ale venitului national

53:Pe termen scurt, economiile (S) reduc venitul naional (Y), iar pe termen lung
cresc nivelul acestuia. Explicai.
R: Pe termen lung economiile se fac benefice cererii agregate venitului national pe perioada urmatoare
si astfel criterii economice dar asta prin intermediul investiitiilor

54:Ce este cererea agregat ?


R:Cererea agregat reprezint totalitatea cheltuielilor agregate pe
care agenii
economici intenioneaz s le efectueze ntr-o anumit perioad, n
raport cu veniturile
agregate i nivelul general al preurilor
55:Explicai influena deficitului bugetar asupra creterii economice i asupra
inflaiei.
R: Deficitul bugetar este exedentul cheltuielilor publice peste nivelul veniturilor
statului care echivaleaza cresteri cererii agregate.Deficitul bugetar devine tentant
contributiei agentului economic stat la cererea agregata si la cresterea economica si
inclinarea spre satisfacerea preturilor altor agenti economici.O situatie cenzurata
numai de caracterul inflationist natural pentru deficitul bugetar si cresterea
economica.
56:Echilibrul general de pia, la clasici i la Keynes.
R: Clasicii vad echilibrul general puternic atasat conceptului de piata si concret ca pe
o presupusa forta de letagura intre echilibrele de pe pietele bunurilor si factorilor de
productie.