Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
6.Care este contextul n care producia pe termen scurt ajunge s scad, odat cu
creterea angajrilor ?
R:Eficienta implicarii factorior variabili ( productia pe termen scurt ) este una descrescatoare
( sageata in jos ) pe masura cresterii acestor factori ( angajari ).
7.Creterea angajrilor are loc n condiiile att ale creterii, ct i ale reducerii salariilor
de angajare. Care este explicaia unei astfel de diferene ?
R:
8.Ce este curba izocuant ? Dar curba izocost ?
R:Izocuanta => unul si acelasi nivel al productiei ( izo-productie / izo-cantitate ) pentru
asocieri diferite ale cantitatilor de factor capital ( k ) si munca ( L )
Izocost => unul si acelasi nivel al costurilor, sunt descrescatoare
9.Cum interpretai economic c curbele izocuante (izo-producie) sunt perfect paralele
(nu se ntretaie) ?
R:Izocuantele sunt perfect paralele, oridinea izocuantelor indica cresterea productiilor pe
termen lung. Aceasta crestere este formata prin deplasarea curbei spre dreapta
10.Imaginm dou cmpuri de curbe izocuante: primul conine izocuante hiperbolice,
cellalt izocuante rectangulare. Care este diferena de semnificaie ntre cele dou situatii ?
R:Diferenta intre cele 2 consta in rata marginala de substitutie.
11.Indicai raporturile ipostatice ale curbei izocost fa de curba izocuant (izoproducie).
R: Unul si acelasi nivel al productiei (curba izocuanta) poate fi atribuit unei diversitati
R:Atunci cand are loc o intersectie tangenta intre izocuanta si izocost, indica productia in
conditii de eficienta una si aceeasi combinatie de factori, determina nivelul productiei cu
costul total minim => EFICIENTA PARETO
Iar atunci cand are loc intersectia dubla izocuanta izocost prin deplasarea catre dreapta a
izocostului ( cresterea costului total ) schimba situatia => INEFICIENTA PARETO
14.Cum se construiete curba de expansiune a produciei eficiente
R:Curba de exapansiune a productiei eficiente se realizeaza astfel prin unirea rectilinie ( de la
originea O ) cu celelalte 3 puncte de eficienta in succesiune.
15.De cte feluri este randamentul la scar ? Care este explicaia complet a diferenierii
randamentelor la scar ?
R:Randamentul la scara este de 3 feluri :
Descrescator < 1
Proportional = 1
Crescator > 1
Cresterea cu o unitate a factorilor variabili poate determina cresterea, stagnarea sau
descresterea productiei si productivitatilor.
16.Artai influena variaiei preurilor factorilor de producie asupra curbei izocost.
R:Creste K => scade L = > forma descrescatoare a curbei izocost
Scade K => Creste L
17.Explicai dinamica curbei cererii: de cte feluri este i care sunt mrimile care variaz
n fiecare situaie n parte ?
R: Dinamica curbei cererii este de doua feluri:
A) De-a lungul curbei cererii - pentru varianta exclusiva a pretului bunului
B) A curbei cererii in totalitate: - Spre dreapta sau spre stanga
- Cu pastrarea formei (izomorfismul) curbei
cererii originale.
18.Imaginai dou curbe ale cererii pe un grafic. Care este curba de elasticitate mai
mare ? Explicai
R:D2 > D 1 - deoarece elasticitatea cererii creste cu cat curba se deplaseaza mai mult
spre dreapta
Prima D1 a doua D2
21.Care este raportul ntre elasticitatea cererii i valoarea total cerut, pe pia ?
R: Pretul bunului nu afecteaza cantitatea ceruta.
22.Ce este surplusul consumatorului i care este semnificaia acestui concept ?
R:Surplusul consumatorului reprezinta valoarea diferentei intre:
1) Productia totala a bunului x oferit societatii
2) Valoarea corespunzatoare pretului real al bunului x
23.Bunuri considerate "speciale" n materia cererii, respectiv a ofertei. Explicai.
R:Bunuri speciale => bunuri Griffen sau inferioare => reprezinta un consum important la
nivelul societatii. Sunt percepute drept baromentru pentru dinamica pe termen scur a nivelului
preturilor.
Bunurile Verblem sau de lux sunt percepute ac semnal al depreciarii monedei
autohtone. Cresterea pretului lor poate atrage cresterea cererii
24.Curba cererii intersecteaz axa preului, n dreptul valorii de cincisute uniti
monetare. Explicai.
R:La un nivel de pret mare, dar nu maxim, cantitatea este 0
25.Enunai cele dou postulate marginaliste asupra teoriei utilitii. Dar diferena de
gndire din snul curentului marginalist ?
R:Partile de baza maxim acceptate sunt 2 la numaR:
a) Cresterea cantitatii ( ofertei ) unui bun genereaza descresterea utilitatii sala
marginale
b) Pentru bunuri substituite (x,y,z ..) egalitatea multipla de raporturi intre cantitatile
oferite si utilitatile marginale corespunzatoare definesc o stare normala si de
echilibru a economiei.
26.Definii curba de indiferen, n consum.
R:Curba de indiferenta => locul geometric al cantitatilor de bunuri substituite (x,y ) care
indica indiferenta consumatorului in ceea ce priveste satisfacerea unei utiltiati.
52:Consumul (C) depinde, dar i susine nivelul venitului naional (Y), pe termen
scurt. Pe termen lung, dimpotriv, creterea consumului duneaz venitului naional.
Explicai.
R: Forma curbilinie a functiei consumului de nivelul venitului aduce descresterea ambelor
inclinatii(medie si marginala) catre consum ale venitului national
53:Pe termen scurt, economiile (S) reduc venitul naional (Y), iar pe termen lung
cresc nivelul acestuia. Explicai.
R: Pe termen lung economiile se fac benefice cererii agregate venitului national pe perioada urmatoare
si astfel criterii economice dar asta prin intermediul investiitiilor