1.

Explicaţi dinamica curbei cererii: de câte feluri este şi care sunt

mărimile care variază în fiecare situaţie în parte ?
a) de-a lungul curbei, cu variaţia preţului; a curbei în întregime, cu
variaţia altor variabile.
b) a înclinaţiei curbei, cu variaţia venitului consumatorului; altele, cu
variaţia preţului.
c) de-a lungul curbei, cu variaţia preţului; a curbei în întregime, cu
variaţia cantităţii cerute.
d) de-a lungul curbei, cu variaţia cantităţii cerute; a înclinaţiei
2. Ce este surplusul consumatorului şi care este semnificaţia acestui
concept ?
a) este o valoare, iar substratul ei este bunăstarea
consumatorului.
b) este o valoare corelată cu valoarea cerută de consumator.
C) este o cantitate de bun, cu dinamică corelată cu aceea a
cantităţii cerute de consumator.
d) este o valoare depinzând direct de nivelul preţului bunului.
3. Curba cererii intersectează axa preţului, în dreptul valorii de
cincisute unităţi monetare. Explicaţi.
a) consumatorul nu acceptă bunul de la acest nivel al preţului în sus.
b) este preţul optim de producţie.
c) este preţul corespunzător consumului maxim.
d) niciuna dintre afirmaţiile de la pct. a), b) şi c) nu este valabilă.
4. Ce distinge curba rectilinie de cea non-rectilinie, în materia
corelaţiei dintre mărimile economice ?
a) curba rectilinie prezintă, faţă de curbele non-rectilinii
(propriuzise), o corelaţie superioară între variabile.
b) la curba rectilinie, faţă de cele non-rectilinii (propriuzise), numai
influenţa exogenă-endogenă este superioară, nu şi corelaţia.
c) curba rectilinie prezintă, faţă de curbele non-rectilinii
(propriuzise), o influenţă şi o corelaţie constante între variabile.
d) termenul liber al ecuaţiilor funcţionale reprezintă altceva pentru
funcţia rectilinie, faţă de funcţiile non-rectilinii.
5. Ce este curba izocuantă ? Dar curba izocost ?
a) sunt două curbe reprezentând niveluri invariabile ale producţiei,
respectiv costurilor.
b) de-a lungul curbelor izocuante şi izocost se reflectă creşterea
producţiei, respectiv a costurilor.
c) izocuanta şi izocostul arată funcţiile inter-conectate ale producţiei
şi costurilor.
d) sunt două curbe ale căror semnificaţii se reduc la intersecţiile
dintre ele.
6. Intersecţia tangentă izocuantă-izocost indică nivelul factorilor de
producţie (capital şi muncă) pentru care:
a) costul producţiei este minim, astfel optim.
b) producţia nu mai poate creşte după ce a atins maximul propriu.
c) creşterea costurilor a fost blocată.
d) se aşteaptă, însfârşit, îmbunătăţirea raportului producţie-costuri.
7. Relaţia dintre două mărimi economice se regăseşte sub forma
unei ecuaţii liniare, sau de gradele doi, trei, etc., după puterea
maximă la care regăsim variabila exogenă. Ce reprezintă
coeficientul liber (neînsoţind exogena x), în relaţia exogenă-
endogenă ? a) semnificaţia termenului liber al ecuaţiei funcţionale
variază între funcţiile liniare şi cele non-liniare. b) autonomia
endogenei, în raport cu variabila exogenă. c) nivelul corelaţiei
exogenă-endogenă. d) depinde de semnul algebric al acestui
termen liber.
8. O curbă izocost se deplasează către dreapta, respectiv către
stânga. Noua curbă este, respectiv nu este paralelă cu cea dintâi.
Cum explicăm şi cum diferenţiem semnificaţiile acestor situaţii ? a)
este imposibil acest lucru; curbele izocost sunt paralele în mod
obligatoriu. b) deplasarea la stânga şi la dreapta a curbei izocost
este sinonimă descreşterii sau creşterii costurilor. c) diferenţa este
indusă de situarea şi comportamentul curbei izocuante, în preajma
curbei izocost. d) diferenţa este indusă de variaţia preţurilor
factorilor de producţie, unul faţă de celălalt.
9. Arătaţi influenţa variaţiei preţurilor factorilor de producţie asupra
curbei izocost. a) curba izocost se deplasează fără a-şi modifica
panta. b) are loc modificarea pantei fără deplasarea curbei. c)
 curba se deplasează cu modificarea pantei. d) nu are loc niciunul
dintre efectele enumerate mai sus.
10.Explicaţi dinamica curbei cererii: de câte feluri este şi care sunt
mărimile care variază în fiecare situaţie în parte ? a) de-a lungul
curbei, cu variaţia preţului; a curbei în întregime, cu variaţia altor
variabile. b) a înclinaţiei curbei, cu variaţia venitului
consumatorului; altele, cu variaţia preţului. c) de-a lungul curbei, cu
variaţia preţului; a curbei în întregime, cu variaţia cantităţii cerute.
d) de-a lungul curbei, cu variaţia cantităţii cerute; a înclinaţiei
curbei, cu variaţia elasticităţii.
11.Curba cererii intersectează axa preţului, în dreptul valorii de
cincisute unităţi monetare. Explicaţi. a) consumatorul nu acceptă
bunul de la acest nivel al preţului în sus. b) este preţul optim de
producţie. c) este preţul corespunzător consumului maxim. d)
niciuna dintre afirmaţiile de la pct. a), b) şi c) nu este valabilă.
12.Inelasticitatea perfectă a cererii şi, respectiv, ofertei, faţă de nivelul
preţului bunului: a) aparţine şi cererii, şi ofertei. b) spre deosebire
de elasticităţile uzuale, nu variază de-a lungul curbelor. c) exprimă
incapacitatea totală a cantitatea cerute şi/sau oferite de a se
modifica, independent de variaţia preţului bunului. d) prezintă toate
calităţile enumerate mai sus.
13.Bunuri considerate "speciale" în materia cererii, respectiv a ofertei.
Explicaţi. a) bunurile "speciale" se atribuie şi cererii, şi ofertei, iar
cererea-oferta lor funcţionează ca excepţii de la legea cererii şi
cea a ofertei. b) bunurile "speciale" se atribuie numai cererii, iar
cererea lor funcţionează ca excepţie de la legea cererii, faţă de
preţ. c) bunurile "speciale" se atribuie numai ofertei, iar oferta lor
funcţionează ca excepţie de la legea specifică, faţă de preţ. d)
bunurile "speciale" se atribuie şi cererii, şi ofertei, iar cererea-oferta
lor are în vedere relaţia cu totalitatea factorilor specifici, nu numai
cu preţul bunului.
14.Curba ofertei intersectează axa preţului în dreptul valorii de cinci
unităţi monetare. Explicaţi comportamentul ofertanţilor. a) ofertanţii
îşi vor alinia preţurile de ofertă la acest nivel. b) este preţul mediu
în raport cu preţurile de ofertă practicate. c) este preţul care
acoperă totalitatea costurilor de producţie-ofertă. d) este cel mai
mic preţ de ofertă practicat.
15.Legea "ofertei creatoare de cerere proprie" (J.B.Say): a) reduce
macro-sistemul la relaţia între firme şi indivizi (populaţie). b) indică
 echilibrul general ca o conectare a echilibrelor de pe pieţele
bunurilor şi factorilor de producţie. c) consideră şomajul drept
neesenţial şi conclude lipsa nevoii de intervenţie a statului în
economie. d) prezintă toate caracteristicile menţionate la punctele
a), b) şi c) de mai sus
MACRO.
16.Cererea agregată este: a) însumarea consumului, economisirii,
impozitelor şi importurilor. b) însumarea consumului, investiţiilor,
cheltuielilor publice şi exportului. c) însumarea investiţiilor,
cheltuielilor publice şi exportului. d) diferenţa dintre venitul naţional
şi consum.
17.Echilibrul general, la Keynes, cuprinde: a) echilibrul de piaţă. b)
echilibrul de piaţă, incluzând echilibrul extern. c) echilibrul de piaţă,
inclusiv cel extern, şi echilibrul monetar. d) echilibrul de piaţă,
inclusiv echilibrul extern, echilibrul monetar şi echilibrul forţei de
muncă.
18.Explicaţi influenţa deficitului bugetar asupra creşterii economice şi
asupra inflaţiei. a) deficitul bugetar este rezultatul exclusiv al
deficienţelor politico-manageriale, cauzând, la rândul lui, exclusiv
inflaţie. b) mărimea deficitului bugetar depinde de anvergura efectivă a
veniturilor şi cheltuielilor bugetare şi sectorului de stat, în sine factor
inflaţionist. c) deficitul bugetar exprimă "generozitatea" statului, prin
plusul de cheltuieli publice faţă de venituri, dar oricare dezechilibru în
defavoarea veniturilor are efect inflaţionist. d) deficitul bugetar atrage
deficit extern, ceea ce depreciază moneda naţională, dar, pe termen extins
revine favorabil asupra exporturilor şi creşterii economice.

Consumul (C) susţine nivelul venitului naţional (Y), pe termen: a)

scurt. b) lung. c) mediu-lung. d) atât scurt, cât şi lung şi mediu-lung, fiind
parte a cererii agregate (CA).
1. Nu comunică între ele, în Macromodelul JM Keynes:
a) venitul naţional cu consumul. b) economiile cu investiţiile. c)
fiscalitatea cu cheltuielile publice. d) importurile cu exporturile.
19.Curba ofertei, în condiţii de monopol, tinde către: a) curba ofertei,
în condiţii concurenţiale. b) costul marginal al firmei de mnopol. c)
nivelul elasticităţii cererii. d) surplusul producătorului-monopol.
 20.Funcţionează concomitent pe termen scurt şi pe termen lung
fluxul: a) venit naţional-consum. b) economii-investiţii. c) fiscalitate-
cheltuieli publice. d) importuri-exporturi.

1.
Cum ajunge o curbă (funcţie), pe graficul rectangular, să
reflecte gradul maxim de
corelaţie între variabilele economice (exogenă şi, respectiv,
endogenă) ? Exemplu:
când este oferta, sau cererea, corelată cel mai strâns cu nivelul
preţului ?
R: Gradul maxim de corelatie se reflecta atunci cand variabilele
exogenei sunt egale cu
variabilele engogenei . Corelatie maxima cand unghiul format
de curba cu exogena,
endogena de 45 de grade, respective tangentaa 1
2.
Ce distinge curba rectilinie, faţă de cea non-rectilinie, în materia
corelaţiei dintre
mărimile economice ?
R: Rectilinie = dreapta
Non-rectilinie = curbe
Dreptele si curbele se despart pe cel putin 3 criterii:
1)
Variatia legaturii intre variabile \ Proportionala / Relaxata
2)
Panta
\ Fixa / Variabila
3)
Intersectia cu axele
\ Obligatorie / Cazuala
3.
Relaţia dintre două mărimi economice se regăseşte sub forma
unei ecuaţii liniare, sau
de gradele doi, trei, etc.,după puterea maximă la care regăsim
variabila exogenă. Ce
reprezintă coeficientul liber (neînsoţind exogena x), în relaţia
exogenă-endogenă?
R: Intersectia axei Ox echivaleaza anularea valorii de pe axa
Ox ( x=0 ) repectiv termenul (
coeficientul ) liber de (x) si (y) din expresia matematica a curbei
( functiei ). Aceste
intersectii se vor regasi in puncte de coordonate 0 si respectiv
valoarea termenului
( coeficient ) liber al functiei : ex A ( o;a )
4.
Pentru o corelaţie liniară maximă între două variabile
economice, influenţa exogenei
asupra endogenei este una ... (nulă, mică, medie, mare,
extremă)
Consider ca este una medie deoarece in intersectia cu axa Ox
valoarea exogenei induce
anularea endogenei, iar in intersectia cu Oy pe aceea a
endogenei neinfluentate de exogena.
5.
Funcţia liniară multi-factorială, în comparaţie cu corespondenta
ei uni-factorială.
Explicaţi
Productia si Factorii de productie
6.
Cum variază producţia pe termen scurt la creşterea şi la
diminuarea productivităţii
marginale ?
Valoarea factorului variabil este corespunzatoare productiei
marginale maxime a acestui
factor. Cresterea propriu-zisa a productivitatii marginale
determina cresterea accelerata a
productiei
7.
Care este raportul ipostatic al productivităţii marginale cu
productivitatea medie (de
preferinţă, explicaţi grafic)
Curbele (QMG) si respectiv ( Qm ) ale productivitatiilor par sa
se intretaie in dreptul
maximului productivitatii medii maxime ( QM ) ceea ce indica
superioritatea maximului
productivitatii marginale Max ( QMG )
Max ( QMG ) > Max ( QM )
8.
Care este contextul în care producţia pe termen scurt
ajunge să scadă, odată cu
creşterea angajărilor ?Creşterea angajărilor are loc în condiţiile
atât ale creşterii, cât
şi ale reducerii salariilor de angajare.
Eficienta implicarii factorior variabili ( productia pe termen
scurt ) este una descrescatoare
( sageata in jos ) pe masura cresterii acestor factori ( angajari ).
9.
Care este explicaţia unei astfel de diferen e ?
ț
Graficul punctului de inflexiune + explicatia ...
10.
Ce este curba izocuantă ? Dar curba izocost ?
Izocuanta => unul si acelasi nivel al productiei ( izo-productie /
izo-cantitate ) pentru
asocieri diferite ale cantitatilor de factor capital ( k ) si munca
(L)
Izocost => unul si acelasi nivel al costurilor, sunt
descrescatoare
Sageata sus K - > sageata jos L / si invers
11.
Cum interpretaţi economic că curbele izocuante (izo-producţie)
sunt perfect paralele
(nu se întretaie) ?
Izocuantele sunt perfect paralele, oridinea izocuantelor indica
cresterea productiilor pe
termen lung. Aceasta crestere este formata prin deplasarea
curbei spre dreapta
12.
Imaginăm două câmpuri de curbe izocuante: primul conţine
izocuante hiperbolice,
celălalt izocuante rectangulare. Care este diferenţa de
semnificaţie între cele două
situa ii ?
ț
Diferenta intre cele 2 consta in rata marginala de substitutie.
13.
Indicaţi raporturile ipostatice ale curbei izocost faţă de
curba izocuantă (izo-
producţie).
Nu am gasit raspunsul ...
14.
O curbă izocost se deplasează către dreapta, respectiv către
stânga. Noua curbă este,
respectiv nu este paralelă cu cea dintâi. Cum
explicăm şi cum diferenţiem
semnificaţiile acestor situaţii ?
Paralelismul curbelor izocost se diferentiaza de cele izocuante
intrucat este dat de nivelul
constant al raporturilor preturior factorilor intre doua sau mai
multe momente diferite
Acolo unde curbele izocost nu sunt paralele intre ele fiecare
izocost reprezinta si un
moment in care preturile factorilor sunt diferite de celelalte
momente
15.
Eficienţă şi ineficienţă Pareto la întâlnirea izocuantă-izocost.
Explicaţi.
Atunci cand are loc o intersectie tangenta intre izocuanta si
izocost, indica productia in
conditii de eficienta – una si aceeasi combinatie de factori,
determina nivelul productiei cu
costul total minim => EFICIENTA PARETO
Iar atunci cand are loc intersectia dubla izocuanta – izocost prin
deplasarea catre dreapta a
izocostului ( cresterea costului total ) schimba situatia =>
INEFICIENTA PARETO
16.
Cum se construieşte curba de expansiune a producţiei eficiente
?
Curba de exapansiune a productiei eficiente se realizeaza
astfel prin unirea rectilinie ( de la
originea O ) cu celelalte 3 puncte de eficienta in succesiune.
17.
De câte feluri este randamentul la scară ? Care este explicaţia
completă a diferenţierii
randamentelor la scară ?
Randamentul la scara este de 3 feluri :
Descrescator < 1
Proportional = 1
Crescator > 1
Cresterea cu o unitate a factorilor variabili poate determina
cresterea, stagnarea sau
descresterea productiei si productivitatilor.
18.
Arătaţi influenţa variaţiei preţurilor factorilor de producţie asupra
curbei izocost.
Creste K => scade L = > forma descrescatoare a curbei
izocost
Scade K => Creste L
Cererea de consum ( si utilitate )
19.
Imaginaţi două curbe ale cererii pe un grafic. Care
este
curba de elasticitate mai mare ? Explicaţi
D2 > D 1 - deoarece elasticitatea cererii creste cu
cat curba se
deplaseaza mai mult
spre dreapta
Prima D1 a doua D2 pe axa
POQ
20.
Explicaţi situaţiile elasticităţilor cererii şi ofertei,
considerate
extreme.
Elasticitatea cererii fata de pret capata importanta deosebita
pentru
functia restransa a cererii In functie de coeficientul de
elasticitate vom
avea elasticitate perfect inelastica Epx = 0; elasticitate
inelastica E
( 0;1 ) si elasticitate perfect neutra
21.
Ce este surplusul consumatorului, care este
semnificaţia
acestui concept şi ce se întâmplă în condiţiile monopolului ?
Surplusul consumatorului reprezinta valoarea diferentei intre:
1)
Productia totala a bunului „x” oferit societatii
2)
Valoarea corespunzatoare pretului real al bunului „ x”
22.
Bunuri considerate "speciale" în materia cererii, respectiv
a ofertei. Explicaţi.
Bunuri speciale => bunuri „ Griffen „ sau inferioare =>
reprezinta un
consum important la nivelul societatii. Sunt percepute drept
baromentru
pentru dinamica pe termen scur a nivelului preturilor.
Bunurile „ Verblem „ sau de „ lux „ sunt percepute
ac semnal al
depreciarii monedei autohtone. Cresterea pretului lor
poate atrage
cresterea cererii
23.
Curba cererii intersectează axa preţului, în dreptul
valorii de
cinci sute unităţi monetare. Explicaţi.
La un nivel de pret mare, dar nu maxim, cantitatea este 0
24.
Enunţaţi cele două postulate marginaliste asupra teoriei
utilităţii. Dar diferenţa de gândire din sânul curentului
marginalist ?
Partile de baza maxim acceptate sunt 2 la numar:
a)
Cresterea cantitatii ( ofertei ) unui bun genereaza
descresterea
utilitatii sala marginale
b)
Pentru bunuri substituite (x,y,z ..) egalitatea multipla de
raporturi
intre cantitatile oferite si utilitatile marginale
corespunzatoare
definesc o stare normala si de echilibru a economiei.
25.
Definiţi curba de indiferenţă, în consum
Curba de indiferenta => locul geometric al cantitatilor
de bunuri
substituite (x,y ) care indica indiferenta consumatorului
in ceea ce
priveste satisfacerea unei utiltiati.
26.
Ce este linia-buget ? Cum se întâlneşte aceasta cu
curba de
indiferenţă, în consum
?
U1 si U2 ... a si b
Apare tangenta la U2 si intrerupta
de U1
Pentru linia buget singura intersect.
S
ingura intersectie purtatoare de
informative este cea tangent ( A )
Oferta si echilibrul Cerere-Oferta
27.
Curba ofertei intersectează axa preţului în dreptul
valorii de
cinci unităţi monetare. Explicaţi comportamentul ofertanţilor.
Prag de 5 – prag de pret sub care ofertantul nu pune pe piata
nimic
..varianta A
28.
Preţul bunului creşte mai mult decât oferta (cantitatea oferită).
Explicaţi grafic şi exemplificaţi cauzalitatea unei astfel
de
situaţii
.
Varianta 4 ...Pretul ofertei creste abrupt, ceea ce inseamna
cresteri de pret
progresiv mai mari, cauzata probabil de o oarecare lipsa a
resurselor specifice
de productie

1. Combinarea optimă a factorilor de producţie. Limite;

Legea randamentelor neproporţionale;
2. Eficienţa economică şi principalii indicatori de
exprimare. Productivitatea muncii;
3. Costul de producţie: definiţie, funcţii, tipuri;
4. Obiectivele producătorului (întreprinderii) şi
comportamentul economic al acestora;
5. Impactul progresului tehnic şi tehnologic în economie.
TERMENI CHEIE
Capital tehnic
Legea randamentelor
neproporţionale
Coeficientul capitalului
Munca
Combinarea factorilor de
producţie
Productivitate globală
Dezeconomii de scară
Produs marginal
Economii de scară
Produs mediu
Elasticitatea substituirii
Productivitate globală
Factor de producţie
Productivitatea muncii
Funcţia de producţie
Randamentul capitalului
Informaţie
Randamente factoriale
Izocuantă
Randamente de scară
73
GRILE
1. Procesul complex de unire al factorilor în procesul de
producţie a bunurilor şi serviciilor în scopul obţinerii
unei eficienţe economice optime reprezintă:
b) Combinarea factorilor de producţie;
2. Funcţiile de producţie:
c) Au în vedere combinarea factorilor de producţie;
3. Raportul dintre factorii de producţie utilizaţi şi
rezultatele obţinute reflectă:
d) Eficienţa combinării factorilor de producţie.
4. Identificaţi funcţia de producţie, ştiind că Q este
nivelul producţiei, K reprezintă cantitatea din factorul de
producţie capital utilizată, L reprezintă cantitatea din
factorul de producţie muncă utilizată, iar α şi β reprezintă
elasticitatea factorilor de producţie respectivi:
c) Q = f(K,L)
;
5. Înzestrarea tehnică a muncii sau raportul dintre capital
şi muncă (K/L) reprezintă:
74
a) Capitalul ce revine în medie pe un lucrător
;
6. Posibilitatea de a înlocui ocantitate dintr-un factor de
producţie cu o anumită cantitate din alt factor de
producţie în condiţiile realizării unui anumit nivel al
producţiei se numeşte:
a) Substituibilitatea factorilor de producţie
;
7. Izocuanta reprezintă ansamblul combinaţiilor factorilor
de producţie care permit menţinerea constantă a
volumului producţiei şi rezultă prin:
d) Substituirea factorilor de producţie.
8. Conform legii randamentelor descrescătoare, atunci
când un factor de producţie creşte progresiv, iar ceilalţi
rămân constanţi:
c) Producţia creşte într-o proporţie mai mare decât
factorul crescător, iar apoi mai încet decât acesta
;
9. Randamentul factorilor de producţie se calculează ca
raport între:
75
b) Veniturile realizate şi consumul de factori de
producţie
;
10. Un factor hotărâtor de care depinde eficienţa
combinării factorilor de producţie este:
b) Abilitatea întreprinzătorului
;
11. Rentabilitatea exprimă capacitatea întreprinderii de a:
b) Obţine profit
;
12. Cuvântul “marginal” este sinonim în economie cu:
a) Suplimentar
;
13. Productivitatea marginală a unui factor de producţie
reprezintă:
a) Sporul de producţie care se obţine prin folosirea unei
unităţi suplimentare dintr-un factor când ceilalţi r
ămân
constanţi;
14. Optimul paretian al alocării resurselor se realizează
atunci când:
76
c) O anumită alocare a resurselor care conduce la
creşterea bunăstării unui individ presupune
dezavantajarea celorlalţi;
15. Totalitatea cheltuielilor ocazionate de producerea
bunurilor şi serviciilor reprezintă:
b) Costul total de producţie;
16. Costurile directe:
c) Se repartizează direct pe unitatea de produs;
.
17. Costul contabil exprimă cheltuielile:
c) De producţie înregistrate în contabilitate;
18. Plăţile întreprinderii pentru factorii de producţie
utilizaţi şi achiziţionaţi de la alţi agenţi economici
reprezintă:
b) Costul explicit;
19. Identificaţi funcţia costului:
77
b) C = f(Q) , unde C este costul total iar Q este cantitatea
de bunuri;
20. Atunci când pe termen lung, costul mediu creşte pe
măsură ce creşte producţia, se
realizează:
a) Dezeconomii de scară;
21. Pe termen scurt, nivelul producţiei poate fi ajustat
prin modificarea:
c) Numărului de ore lucrate;
22.Creşterea intensităţii capitalului (K reprezintă factorul
de producţie capital, iar L reprezintă factorul de producţie
muncă) se realizează când:
b) K creşte mai repede decât L;
23. Pe măsură ce creşte volumul fizic al producţiei,
creşte:
b) Costul variabil