Ingrijirea Copilului Cu Tuberculoza Pulmonara

FUNDATIA ECOLOGICA GREEN
SCOALA POSTLICEALA F.E.G. OLTENITA

SPECIALIZAREA: ASISTENT MEDICAL GENERALIST
LUCRARE DE DIPLOMA
INDRUMATOR
As. med. Ivascu Mihaela
ABSOLVENT
Mandru Mihaela
Oltenita
2021
1
FUNDATIA ECOLOGICA GREEN
SCOALA POSTLICEALA F.E.G. OLTENITA
SPECIALIZAREA: ASISTENT MEDICAL GENERALIST
INGRIJIREA COPILULUI CU TUBERCULOZA PULMONARA
INDRUMATOR
As. med. Ivascu Mihaela
ABSOLVENT
Mandru Mihaela
Oltenita
2021
2
MOTTO :
" Există multe lucruri minunate pe lume, dar niciunul nu
este mai minunat decât omul. " SOFOCLE
CUPRINS
Argument
Istoric
I. Notiuni de anatomie si fiziologie a aparatului respirator
II. Tuberculoza pulmonara
3
II. 1. Definitie
II. 2. Etiologie
II. 3. Epidemiologie
II. 4. Patogenie
II. 5. Anatomie patologica
II. 6. Simptomatologie
II. 7. Investigatii
II. 8. Diagnostic pozitiv
II. 9. Forme clinice
II. 10. Diagnostic diferential
II. 11. Prognostic
II. 12. Complicatii
II. 13. Ptofilaxia TBC
II. 14. Tratament
III. Rolul asistentei medicale in ingrijirea copilului cu Tuberculoza Pulmonara
Ingrijiri specifice
Concluzii
Bibliografie
ARGUMENT
Cei în halate albe sunt consideraţi cei mai buni prieteni şi confidenţi ai bolnavilor,
obligaţi moral să răspundă la orice chemare, ziua sau noaptea, în tot cursul vieţii.
4
O literatură imensă a încercat să supună opiniei publice judecăţi aspre sau drepte,
orice faptă responsabilă săvârşită de un novice. Medicul reprezintă pentru toţi membrii
societăţii un fel de samaritean, de care îşi leagă speranţele toţi oamenii bolnavi.
Intregul personal medical este răspunzător de orice act medical pe care îl face,
trebuie să aibă o foarte bună pregătire profesională, să pună un diagnostic cât mai corect
şi cât mai precoce, să intervină la timp în cazurile grave care nu permit temporizare.
Orice minut de amânare este un pericol, deoarece în cazurile grave, evoluţia boli este
rapidă şi cu consecinţe ce nu pot fi prevăzute în gravitatea lor.
Prevenirea se poate face prin sfaturi privitoare la regimul de viaţă şi alimentar,
evitarea consumului exagerat de alcool şi tutun, dezinfecţia căilor respiratorii superioare,
spălare mâinilor.
Mi-am dorit să fiu asistent medical pentru a mă alătura celor ce luptă împotriva
bolii şi fac tot ce este posibil pentru a vedea cum aceasta este înfrântă iar sănătatea
luminează chipurile celor din jur.
Nimic nu te poate face mai fericit decât, ca prin eforturile şi munca ta să vezi cum
oamenii îşi recapătă sănătatea şi încrederea în ei înşişi.
Mulţumesc medicilor care mi-au fost profesori şi m-au ajutat să înţeleg tainele
acestei meserii.
ISTORIC
Ideea că tuberculoza este o boală familială, în sensul de "susceptibilitate
moştenită" prevalând asupra celui de boală infecţioasă şi contagioasă (cu risc de
5
contaminare mai mare în focarul familial) este larg răspândită în sânul populaţiei şi
defavorizează depistarea precoce, la primele simptome.
Tuberculoza este considerată astăzi ca cea mai importantă boală transmisibilă în
lume, pentru că annual se înregistrează peste 10 milioane de noi îmbolnăviri, iar numărul
lor creşte încontinuu, mai ales datorită exploziei demografice.
Tuberculoza este o boală infecto-contagioasă cu evoluţie cronică şi largă
răspândire în populaţie (în marea majoritate a ţărilor lumii) care, netratată sau incorect
tratată, are o fatalitate importantă.
Tuberculoza pulmonară reprezintă localizarea cea mai frecventă ca afecţiune a
întregului organism, determinată de pătrunderea şi multiplicarea în plămân a agentului
patogen al bolii (Mycobacterium tuberculosis) în condiţii de scădere a capacităţii de
apărare a organismului, sub influenţa unor factori de mediu defavorabili.
Boala ca atare este amintită în cele mai vechi documente orientale, înaintea erei
noastre. Un tablou mai detaliat al simptomelor ei nu a fost făcut decât în epoca greco-
romană de Hipocrate, Celsius, Anteu, Galenus.
Transmisibilitatea tuberculozei a fost intuită în epoca renaşterii de Paracelsus. In
secolul XVIII-XIX, Bayle, Laemec, Virchom, Rancke au descris treptat aspectele
anatomo-patologice ale bolii. Utilizând cu rigurozitate metoda anatomo-clinică, Laennec
a adus cele mai importante contribuţii la descrierea diverselor forme de tuberculoză
pulmonară, putând fi considerat ctitorul fiziologiei moderne.
În anul 1865, Vielemin demonstrează cel dintâi transmisibilitatea bolii prin
inocularea produselor patologice la animalul de experienţă. Agentul patogen al bolii este
descoperit şi el mai târziu (1822) de Robert Koch, care prepară şi prima tuberculină. Cu
ajutorul acesteia, Pirgnet. Montoux s-au pus la punct (după 1905), testarea la tuberculină
deschizând noi orizonturi în studiul şi înţelegerea alergiei tuberculoase.
Prin descoperirea razelor Roentgen se realizează un pas important în diagnosticul
şi diferenţierea formelor de tuberculoză. După 1900 se fac importante progrese în studiul
bacteriologic, radiologie, bronhologic, funcţional, elaborându-se metode de investigaţii,
care, cu perfecţionări aduse ulterior, se folosesc şi în prezent.
În tratamentul bolii, după o perioadă îndelungată de încercări şi de metode
specifice, unele destul de eficiente (colapsoterapia, rezecţiile pulmonare), se ajunge la
6
descoperirea streptomicinei (Waksman), care deschide o nouă eră, nu numai în terapie ci
şi în combaterea tuberculozei. Ulterior se descoperă o gamă întreagă de preparate
antituberculoase, neepuizată încă nici în prezent.
In profilaxia tuberculozei se introduc treptat metoda preventorizării şi a
dispensarizării (Robert Philip - 1917), vaccinarea BCG, depistarea RF, depistarea
bacteriologică (Canetti), chimioprofilaxia, chimioterapia modernă standardizată.
In România, primele statistici din a doua jumătate a secolului XIX, ca şi datele
ulterioare până după al doilea război mondial, ne situam între ţările cele mai tuberculizate
din Europa.
Între 1905 şi 1946, o serie de figuri progresiste ale medicinei româneşti ca: Babeş,
Cantacuzino, Haţiegan, Irimescu, Nasta, au depus eforturi remarcabile pentru constituirea
şi dezvoltarea unei şcoli româneşti de ftiziologie şi a unui armament adecvat în lupta
antituberculoasă.
In Romania, primele masuri organizate de profilaxie antituberculoasa, au fost
luate la inceputul secolului trecut, mai exact in anul 1901, cand se infiinteaza ”Societatea
pentru profilaxia tuberculozei” ( avandu-l drept presedinte pe domnul Petrini, in Galati) si
isi incepe activitatea primul dispensar antituberculos la spitalul Coltea, in anii urmatori
deschizandu-se primele sanatorii de cura si izolare la: Filaret, Bisericani, Barnova, iar in
Ardeal, Sanatoriul Geoagiu isi incepe efectiv activitatea in anul 1908.
In anul 1934 se infiinteaza ”Liga Nationala contra tuberculozei” care functioneaza
pana in anul 1948, cand conducerea luptei antituberculoase este preluata de stat, respectiv
de Ministerul Sanatatii.
Tuberculoza in tara noastra dateaza de mai multe secole. Daca admitem ca Ovidiu
s-ar fi imbolnavit de ftizie pe meleagurile noastre, inceputurile bolii pot fi gasite inca din
antichitate (Irimescu, 1931) .
Denumirea de oftica sau hectica se gaseste prima data in scrierile lui Dimitrie
Cantemir (1643-1723) , care si-a pierdut si una dintre fiice de aceasta boala. Ulterior se
intalnesc si alte aluzii la prezenta tuberculozei in familii boieresti, un ”indicator
epidemiometric” sui generis care permite sa se deduca o raspandire apreciabila a bolii in
populatia mai putin avuta si taraneasca.
7
Primele informatii statistice apar in arhivele din anii 1866-1870, relatate in
rapoartele asupra igienei publice si serviciului sanitar din Romania de Felix Obrejia s.a. .
Ele indica cu aproximatie, pana in 1900, in Bucuresti, si in celelalte orase ale tarii, o
mortalitate tuberculoasa osciland intre 500 si 400 la 100 000 de locuitori. Dupa 1900
pana in 1930, mortalitatea TBC a oscilat intre 320 si 200 la 100 000 de locuitori cu un
croset net in cursul primului razboi mondial, cand s-a atins in Bucuresti cifra de 672 la
100 000 de locuitori (in 1918) , iar in celelalte orase 419 la 100 000 de locuitori (in 1919)
. Ulterior, intre 1930 si 1946, curba a continuat sa scada lent, ajungand, dupa al-doilea
razboi mondial, in 1947, la 194.6 la 100 000 de locuitori.
Dupa 1948 incepe etapa contemporana a evolutiei tuberculozei, coincizand si cu
reorganizarea retelei si a luptei antituberculoase in regimul democrat popular si apoi
socialist. In aceasta etapa scaderea endemiei tuberculoase ia un ritm mai accelerat. Ea
poate fi urmarita atat prin indicele de mortalitate cat si prin (din 1950) cel de morbiditate
si de prevalenta a bolnavilor inregistrati in fisierele dispensarelot TBC. La aceasta se
adauga si sondajele privind incidenta si prevalenta infectiei.
Din 1964 se realizeaza in cadrul sectorului de epidemiologie si statistica din
Institutul de Ftiziologie o supraveghere epidemiologica sistematica anuala si
longitudinala a endemiei tuberculoase bazata pe prelucrarea, la inceput mecanica, in
prezent electronica, a tuturor datelor din tara.
In prezent, tuberculoza ramane la noi mai frecvent intalnita decat in alte tari
europene: anual apar 130 de cazuri la 100 000 de locuitori, adica aproximativ 30 000 de
bolnavi in toata tara, in timp ce media europeana indica 30 de bolnavi la 100 000 de
locuitori. Tinerii barbati sunt cel mai frecvent afectati.
I. NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A APARATULUI

RESPIRATOR
8
Aparatul respirator este alcatuit din totalitatea organelor care asigura
mecanismul respiratiei: al ventilatiei pulmonare, ca si al schimburilor de gaze de la
nivelul alveolelor pulmonare - hematoza. Acestea sunt:
-caile respiratorii superioare (cavitatile nazale si faringele)
-caile respiratorii inferioare (laringele, trahee si bronhii)
-plamanii, ca organe principale ale actului respirator.
Nasul si cavitatea nazala formeaza primul segment al acestui aparat. Nasul,

formatiunea mediofaciala cu caracteristici specifice fiecarui individ si cu dublu rol
functional (respirator si olfactiv) imbraca forma unei piramide cu fata in jos.
Fosele nazale comunica cu exteriorul prin doua orificii, numite narine, iar cu
faringle, prin doua orificii largi, meaturi nazofaringiene. Sinusurile frontale nazale sunt
captusite de o mucoasa foarte bogat vascularizata si impartita functional in doua regiuni:
una in treimea superioara, mucoasa olfactiva, si una in partea inferioara, mucoasa
respiratorie.
Faringele reprezinta locul de incrucisare a caii respiratorii cu cea digestiva, la
care va fi deschis.
9
Laringele, alcatuit dintr-un schelet cartilaginos, indeplineste functional rolul de a
proteja calea respiratorie, ca si rolul unui organ al fonatiei. Calitatile sunetului:
intensitatea, inaltimea, timbrul, sunt in raport de amplitudinea si numarul vibratiilor ca si
de integritatea aparatului de rezonanta, format de cavitatile din jur: vestibul laringian,
faringele, cavitatea bucala, cavitatea nazala, ca si sinusurile paranazale.
Traheea este un tub fibrocartilaginos care continua in jos laringele si se intinde pana
la nivelul vertebrei a IV-a, a V-a toracala, cu o lungime de 11-13 cm si cu un diametru de
circa 2 cm. Ca structura traheea este alcatuita dintr-o tunica fibromusculocartilaginoasa,
in grosimea careia se gasesc 6-20 semiinele cartilaginoase, legate intre ele prin ligamente
inelare. Posterior, unind cele doua capete ale potcoavei cartilaginoase, se afla membrana
traheeala, in grosimea careia se afla muschiul traheal.
 Plamanii reprezinta organele principale ale actului respirator. Ei ocupa aproape in
intregime cavitatea toracica, fiind fiecare situati in cate o cavitate pleurala - dreapta si
stanga, separate pe linia mediana de catre mediastinul toracic.
Plamanii sunt organele in care se realizeaza schimburile gazoase. Capacitatea
pulmonara este egala cu 4500-5000 cm3 . Culoarea plamanilor este in functie de varsta si
de substantele inhalate.
10
Avem un plaman drept si unul stang. Plamanul drept are 3 lobi, iar cel stang 2
lobi. Suprafata lor prezinta santuri adanci numite scizuri care impart plamanii in lobi. Au
forma unui trunchi de con cu baza spre diafragm si varful la baza gatului.
Fiecarui plaman i se descriu:
- 2 fete : 1 costala si una mediastinalul ( unde este hilul )
- 3 margini: anterioara, posterioara si inferioara
- o baza diafragmatica
- un varf ce corespunde regiunii de la baza gatului
 Structura :
- sunt alcatuiti dintr-un sistem de canale ce rezulta din ramificarea bronhiei principale
formandu-se arborele bronsic care reprezinta totalitatea ramificatiilor intrapulmonare
 Arborele bronsic este format din :

- bronhie principala – bronhii lobare : 3 si 2
- bronhii segmentare : 10 pentru fiecare plaman
- bronhii interlobulare : bronhiole terminale
11
- bronhiole respiratorii cu canale alveolare care se deschid in
alveolele pulmonare
Arborele bronsic poate prezenta dilatatii patologice sub forma de saci in care se
strang secretii, puroi numite bronsiectazii.
Fiecare plaman este format din :
- lob
- segmente
- lobuli
 Lobulul pulmonar este format din:
- bronhiole respiratorii
- canal alveolar
- alveole pulmonare
- vase de sange si limfatice
- nervi
Lobulul reprezinta unitateamorfologica si functionala a plamanului, la nivelul
caruia se realizeaza schimbul de gaze.
Plamanul are o structura parenchimatoasa, prezinta alveole pulmonare pline de
aer.
 Alveolele pulmonare
- au un epiteliu alveolar sub care se afla o bogata retea capilara ce provine din ramificatia
arterei pulmonare
- epiteliul alveolar impreuna cu epiteliul capilar formeaza membrana alveolo-capilara
unde au loc schimburile de gaze prin difuziune
- distrugerea peretiilor alveolari provoaca emfizem
 Pleura :
- plamanii sunt inveliti intr-o foita seroasa numita pleura
- are rolul de a usura miscarile plamanului
- este de 2 tipuri : - parietala ce vine in contact cu cavitatea toracica
- viscerala ce adera la suprafata plamanilor
12
- intre cele 2 foite exista cavitatea pleurala, virtuala, cu o cantitate infima de lichid. Cand
cavitatea pleurala devine reala, ea poate fi umpluta cu puroi ( pleurezie ), cu sange
(hemotorax) sau cu aer ( pneumotorax).
 Mecanica respiratiei - schimburile gazoase se realizeaza datorita succesiunii

ritmice a doua procese: inspiratia si expiratia, constituind ventilatia pulmonara.
Inspiratia este un proces activ care consta in contractia muschilor inspiratori
(muschiul diafragm, intercostal intern, micul pectoral, scalenii, marele dintat posterior) si
are drept rezultat marirea volumului cutiei toracice prin cresterea celor trei diametre:
longitudinal, transversal, anteroposterior. Modificarile de volum ale cutiei toracice
determina modificari corespunzatoare ale volumului plamanului deoarece prin pleura
viscerala plamanii sunt solidari cu cutia toracica. Pelicula de lichid pleural dintre cele
doua foite favorizeaza alunecarea acestora, dar si cresterea coeziunii dintre ele, astfel
plamanii urmeaza expansiunea toracica si se destind pasiv. Ca urmare, presiunea
intrapulmonara scade cu 2-3 mmHg fata de cea atmosferica si de aceea aerul atmosferic
patrunde in plaman.
13
Expiratia este un proces pasiv in conditii obisnuite, toracele revenind la
dimensiunile sale de repaus ca urmare a relaxarii musculaturii inspirtorii (intercostal
intern, dintatul posterior si inferior, muschii abdominali). In consecinta, plamanii nu sunt
tinuti in tensiune si revin la dimensiunile de dinaintea inspiratiei. Se creeaza in interiorul
plamanilor o presiune superioara cu 2-4 mmHg celei atmosferice, ceea ce face ca aerul
din plamani sa fie expulzat.In timpul efortului si in anumite conditii patologice expiratia
devine activa prin participarea muschilor respiratorii auxiliari. Miscarile inspiratorie si
expiratorie se succed ritmic fara pauza, in tot cursul vietii. Frecventa miscarilor
respiratorii in stare de repaus este de 16-20 respiratii/minut. Frecventa si amplitudinea
variaza in functie de necesitatile organismului in O2 si mai ales de cantitatea de CO2
produsa.
Reglarea ventilatiei pulmonare se face pe 2 cai: nervoasa si umorala. Reglarea
nervoasa este asigurata de centrii nervosi respiratorii bulbopontini. Mecanismul umoral
consta in influentarea centrilor nervosi de catre concentratia de CO2 si O2 din sange,
reglarea facandu-se printr-un mecanism de feed-back.
14
II. TUBERCULOZA PULMONARA ( TBC )
II.1. Definitie
Tuberculoza pulmonara este o boala infecto-contagioasa provocata de bacilul
Koch, afectand organismul in intregime, interesand cu precadere plamanul si avand de
obicei o evolutie cronica, pe parcursul careia se deosebesc doua etape : tuberculoza
primara si tuberculoza pulmonara.
Tuberculoza reprezintă prezenţa de manifestări clinice şi/sau radiologice
determinate de răspunsul organismului gazdă faţă de multiplicarea bacilului tuberculozei.
Infecţia tuberculoasă este infecţia latentă cu bacil Koch, în sens de formă
subclinică (tară manifestări clinice, bacteriologice sau radiologice).
II. 2. Etiologie
Desi marea majoritate a populatiei, cel putin in taraile europene, este infectata de
tuberculoza, numai 1-2% contracteaza tuberculoza boala.
Factorii de risc care duc la aparitia bolii sunt :
- terenul care cuprinde ansamblul caracterelor care fac un organism rezistent sau fragil ;
- varsta, riscul de a contracta boala fiind mai crescut intre 0-3 ani, la pubertate,
adolescenta si tinerete ( 15-30 ani ) ;
- caracterul contaminarii : masiva, prelungita
- scaderea rezistentei organismului prin subalimentatie, epuizare fizica sau psihica, teren
tarat ( diabet, alcoolism ), stari fiziologice ( sarcina, alaptarea) ;
- unele tratamente, in special corticoterapia
- apararea naturala slaba prin lipsa de contact cu tuberculoza de-a lungul generatiilor.
II. 3. Epidemiologie
Pentru a cunoaşte amploarea răspândirii oricărei boli într-o populaţie şi dinamica
ei în timp este indispensabilă o standardizare a elementelor de informaţie statistică:
acestea sunt premise obligatorii pentru planificarea de măsuri sanitare şi stabilirea
efectului aplicării lor.
15
Tuberculoza este o boală infecto-contagioasă răspândită în întraga lume, de aceea
se poate vorbi de o pandemie. Deoarece numărul de îmbolnăviri este relativ constant pe
întreg parcursul unui an şi variază puţin de la un an la altul, tuberculoza se manifestă ca o
afecţiune endemică.
După o primă perioadă de scădere rapidă a mortalităţii între 1947 şi 1953,
începând cu anul 1964 mortalitatea a înregistrat o scădere lentă dar relativ constantă până
în anul 1982, când s-a atins cea mai redusă valoare din ţara noastră. După acest an are loc
o inversare a dinamicii cu valori care depăşesc 10 %ooo în anul 1993 şi ating 11,8 %o Oo
în 1997, similar valorii din anul 1973, ceea ce poate fi interpretat ca un regres cu
aproximativ 25 de ani.
Incidenţa tuberculozei în funcţie de vârstă şi sex arată valori similare la ambele
sexe până la pubertate. După aceasta, incidenţa este semnificativ mai mare la bărbaţi (de
peste trei ori). La femei, între 20-24 de ani se înregistrează cea mai mare incidenţă.
Morbiditatea prin tuberculoză pulmonară la bărbaţi este mai ridicată decât la
femei, mai ales după vârsta de 25-30 de ani.
Prevalenta bolii - adică totalitatea cazurilor de tuberculoză pulmonară aflate în
evidenţa dispensarelor de tuberculoză - reprezintă 460,9%o.
Tuberculoza secundară, formă caracteristică vârstei adultului, înregistrează
frecvenţa maximă la tineri şi maturi în teritoriile cu incidenţă mare şi afectează
preponderent populaţia vârstnică în ţările cu risc foarte mic de infecţie.
II. 4. Patogenie
Agentul patogen, bacilul Koch, denumit astfel dupa numele celui care l-a
descoperit in 1882 Robert Koch, este un microorganism in forma de bastonas, cu un
invelis din ceara si substante grase. Se impregneaza greu cu colorantii obisnuiti, iar odata
colorat se decoloreaza greu cu alcool sau substante acide.
Exista 3 tipuri de bacil Koch :
- uman denumit Mycobacterium tuberculosis
- bovin
- aviar
16
De la omul bolnav, mai rar de la bovinele bolnave, bacilii sunt imprastiati prin
sputa, puroi, urina, lapte etc. Contaminarea se face :
 Pe cale aeriana, aproape intotdeauna prin bacilul Koch tip uman. De la bolnavii
de tuberculoza si produsele patologice ale acestora , germenii ajung in organismul
indiviziilor neinfectati fie direct ( ploaia de picaturi bacilifere ), fie indirect ( particule de
praf ).
 Pe cale digestiva mai rar, prin ingerarea unor alimente infectate ( lapte, unt ), in
special in tarile in care tuberculoza bovina este mai frecventa.
 Caile cutanate, transplacentare sunt exceptionale.
Patrunderea in organism a bacilului Koch determina leziuni anatomice ( sancru de
inoculare si adenopatia satelita), modificari biologiece ( reactii pozitive la tuberculina) si
semne clinice inconstante. Ansamblul acestor reactii este cunoscut sub numele de
primoinfectie ( tuberculoza primara ).
In cele mai multe cazuri, bacilii care patrund in organism nu produc nicio
tulburare ( exceptad reactia pozitiva la tuerculina). Este vorba de tuberculoza-infectie.
In alte cazuri, bacilii se multiplica, provoaca leziuni, cel mai adesea pulmonare.
Aceasta este tuberculoza boala. Prezenta bacilului Koch este indispensabila pentru
afirmarea diagnosticului de TBC.
Bacilul trebuie cautat in expectoratie si in lichidul de spalatura gastrica in cazul
tuberculozei pulmonare. Examenul bacteriologic se face de obicei direct, cu coloratia
Ziehl-Nielsen, bacilii aparand sub forma de bastonase fine, colorate in rosu pe fond
17
albastru. In situatii speciale,examenul se face fie dupa omogenizare, metoda care permite
concentrarea bacililor, fie pe medii de cultura speciale.
II. 5. Anatomie patologica

Se disting in TBC 2 tipuri de leziuni :
 Leziuni exsudative caracterizate la inceput printr-o reactie inflamatorie banala a
alveolelor. Aceste leziuni pot disparea sau se pot cazeifica.
Cazeificarea este o necroza prticulara, provocata de bacilul Koch, care transforma
tesuturile intr-o substanta cenusiu-galbuie, semanand cu branza de unde-i vine si numele.
Daca o leziune exsudativa cazeificata intra in contact cu o bronhie, materialul
cazeos este eliminat prin expectoratie, formandu-se caverna, care se prezinta ca o lipsa de
substanta, de dimensiuni variabile. Nu intotdeauna substanta cazeoasa se elimina si apare
caverna, uneori se poate fibroza sau calcifia.
 Leziunea productiva este tuberculul sau foliculul tuberculos. Acesta este alcatuit
dintr-o celula giganta, cu numerosi nuclei, avand asezate in straturi la periferie celule
numiteepitelioide si celule numite limfoide.
Macroscopic, leziunile productive se prezinta fie sub forma unor focare mici,
constituind granulia miliara, fie sub forma de tuberculi miliari.
In tuberculoza mai pot aparea si alteleziuni :
- adenopatii
- emfizem pulmonar
- atelectazie
- ingrosari sau aderente pleurale
 In tuberculoza primara leziunea primitiva este localizata in parenchimul
Pulmonar si se numeste sancru de inoculare.
18
Este un proces mixt, exsudativ si productiv ( bronhoalveolita cazeoasa). Pe cai
limfatice, infectia se propaga la ganglionii hiliari, unde constituie al doilea element al
complexului primar : adenopatia satelita.
 In tuberculoza secundara Leziunea caracteristica este caverna, a carei evolutie
este cronica.Diseminarile sunt de obicei bronhogene si se insotesc de pleurezie.
II. 6. Simptomatologie
Primo-infectia TBC la copil trece de cele mai multe ori neobservata, deoarece
manifestarile clinice sunt fruste ai nespecifice. Se apreciaza ca aproximativ 10% din
copiii infectati TBC pot face boala .
 Semne si simptome generale
La mai putin de jumatate dintre copiii cu TBC, indiferent de localizare, pot fi
prezente simptome generale:
- astenie
- inapetenta
- febra
- slabire in greutate
- transpiratii nocturne
Aceste simptome generale, in cazul in care sunt generate de TBC, se instaleaza
insidios, persista, se agraveaza progresiv si nu sunt influentate de medicatia
simptomatica.
* Febra este relativ frecventa, de obicei sub 38°C, si este inregistrata in proportie
care variaza intre 37 si 80% dupa diversi autori. Febra este relativ rapid influentata de
administrarea tratamentului specific antiTBC, disparând de obicei dupa primele doua
saptamâni de tratament.
 Semne cutanate si oculare
Indiferent de localizare, TBC poate genera manifestari cutanate si oculare, la circa
5-10% din cazuri. Acestea nu sunt leziuni specifice TBC, ci sunt semne de
hipersensibilitate tuberculinica. Pentru acest motiv, atunci când apare eritem nodos sau
kerato-conjunctivita flictenulara, trebuie luat in considerare si diagnosticul de TBC.
* Manifestarile clinice sugestive sunt:
19
- eritemul nodos apare sub forma unor noduli durerosi pe fata anterioara a gambelor si pe
fata posterioara a bratelor; leziunile sunt supradenivelate, dureroase, rosii, iar in evolutie
devin maro;
20
21
- conjunctivita flictenulara unilaterala evolueaza de obicei acut, cu lacrimare si fotofobie;
la examenul oftalmologic apar leziuni de culoare gri sau galbena la nivelul jonctiunii
dintre cornee si sclera; exista o multitudine de capilare sanguine care patrund in aceste
leziuni, dând aspectul de proliferare vasculara a conjunctivei; o astfel de leziune persista
aproximativ o saptamâna, dispare si apoi este inlocuita de altele; in unele cazuri severe
corneea capata aspect ulcerat.
Eritemul nodos si kerato-conjunctivita flictenulara sunt determinate frecvent si de
alte cauze.
Manifestaile mentionate mai sus, când sunt insotite de IDR la PPD pozitiva, pot
sugera etiologia tuberculoasa.
 Simptome si semne pulmonare
* Tusea este simptomul cel mai frecvent la bolnavul cu TBC pulmonar. Initial,
este seaca, dar pe parcursul bolii poate deveni productiva.
* Hemoptizia este un semn rar la copilul cu TBC. Poate sa apara la debut, pe
parcursul evolutiei bolii sau tardiv. Când apare tardiv, hemoptizia poate fi datorata
eroziunii peretelui bronsic de catre leziuni specifice calcificate. Hemoptizia poate sa
apara si in cadrul altor boli: bronsiectazii, alte infectii pulmonare, ruptura unor
telangiectazii sau anevrisme vasculare.
* Durerea de tip pleuretic poate sa apara in conditiile unui proces specific de
pneumonite cu localizare subpleurala sau in stadiul de debut al pleureziei. In formele
extinse de TBC pulmonar poate sa apara dispneea, insotita sau nu de insuficienta
respiratorie.
II. 7. Invstigatii
 In primoinfectia tuberculoasa :
1. Virajul la tuberculina permit diagnosticul de primoinfectie. Rectia la tuberculina
este o metoda de diagnostic bazata pe riposta cutanata violenta a organismelor
hipersensibilizate printr-o infectie tuberculoasa. Reactiile negative arata ca individul
testat nu a fost infectat cu bacil Koch.
22
Exista totusi cateva exceptii :
- in cursuli unor boli ca : rujeola datorita anergiei trecatoare
- la bolnavii de TBC, fie in cazul tuberculozei miliare, fie in perioada terminala a
tuberculozei ulcero-cazeoase.
Reactiile pozitive arata ca subiectul a venit in contact cu bacilul Koch, dar nu
indica daca este vorba de tuberculoza-boala sau de o tuberculoza-infectie. Mai mult, nu
precizeaza momentul contaminarii
2. Semne radiologice:
- sancrul de inoculare este situat la periferia plamanului, mai frecvent in dreapta, aparand
sub forma unei imagini fara contur net, de dimensiuni variabile. Cicatrizat su nu, poate
persista ca un nodul dens, opac
- adenopatia satelita este mult mai vizibila si se prezinta sub forma unor opacifieri
ovulare, unice sau multiple, bine delimitate, situate in regiunea hilului
 Tuberculoza miliara :
1. Examen radiologic :
- numeroase opacitati micronodulare, de marimea bobelor de mei, diseminate egal, de la
varf la baze, in ambii plamani
 Tuberculoza secundara :
1. Examenul radiologic evidentiaza :
- infiltrate sub forma de :
- opacitati rotunde sau ovalare situate, de obicei subclavicular
- opacitati omogene lobare sau segmentare
- opacitati nodulare
23
- opacitati liniare
- imagini cavitare
2. Examenele de laborator:
- in tuberculozele active :
- VSH accelerata
- HLG arata hiperleucocitoza, mai rara anemie
3. Se mai face exemenul bacteriologic al sputei.
 CT (tomografia computerizata)
Examenul CT este de o utilitate deosebita in tuberculoza copilului, intrucât examenul
radiologic clasic are multe limite generate de conditiile improprii de efectuare la copil,
precum si datorita imposibilitatii discriminarii intre anumite repere anatomice normale si
modificari patologice .
Examenul CT are o sensibilitate remarcabila in ceea ce priveste evidentierea
adenopatiilor hilare si mediastinale si diferentierea lor de structurile vasculare cu care se
confunda adesea. Se apreciaza ca adenopatiile cu diametrul mai mare de 10 mm pot fi
patologice .
Aspectul CT al ganglionilor in cazul TBC este descris ca o opacitate cvasi rotunda,
care are la periferie o zona mai densa, iar central densitate diminuata (necroza centrala).
Pot fi evidentiate, de asemenea, modificarile bronsice si parenchimatoase consecutive
compresiei sau erodarii peretelui bronsic de catre adenopatie.
Stenozele si alte modificari morfopatologice ale cailor aeriene apar ca ingustari
neregulate si ingrosari circumferentiare ale peretilor cailor aeriene.
CT este o metoda sensibila in identificarea afectarii parenchimului pulmonar si a
pleurei. Leziuni discrete care nu pot fi evidentiate de radiografia standard sunt evidentiate
de CT.
24
Sensibilitatea metodei in evidentierea adenopatiilor traheobronsice este mult
superioara radiografiei standard. CT este insa o metoda costisitoare si care presupune o
doza importanta de iradiere pentru copil.
 Examenul fizic
* Examenul fizic pulmonar ofera putine informatii pentru diagnostic, lipsite de
specificitate. In functie de tipul leziunilor bronhopulmonare pot fi puse in evidenta raluri
bronsice, raluri alveolare etc. Adeseori examenul fizic al toracelui este normal, cu
discordanta radio-clinica.
In formele diseminate de TBC se pot pune in evidenta:
- hepatomegalie
- splenomegalie
- limfadenopatie periferica, in functie de localizarea procesului tuberculos.
* In cazul acestor forme de boala examenul fundului de ochi evidentiaza
tuberculi coroidieni, granuloame localizate la nivelul retinei.
* Adenopatia periferica se inregistreaza in special la nivelul ganglionilor latero-
cervicali.
II. 8. Diagnostic pozitiv

Diagnosticul de certitudine se stabileste prin biopsie ganglionara.
Urmatoarele modificari clinice reprezinta criterii de probabilitate pentru diagnosticul
de TBC la copil :
- durata simptomelor mai mare de 4 saptamâni
- scaderea in greutate la 60% din greutatea ideala, in ultimele 4 saptamâni, fara a se
imbunatati in perioada respectiva
- febra care nu raspunde la tratamentul antibacterian nespecific.
Intr-o prima etapa, clinico-radiologica, ”tuberculoza care poate mima” numeroase
afectiuni pulmonare nespecifice, nu poate fi decat suspectata urmand ca intr-o a doua
etapa, bacteriologica, ea sa fie confirmata.
In literature francofona este larg folosit termenul ”depistare” . Depistarea poate
fi activa, cand suspectul este cautat in masa populatiei sanatoase (ex.: depistarea
25
radiofotografica integrala) sau pasiva cand dintre bolnavii cu simptome respiratorii si/sau
generale, care apeleaza la medic, sunt triati cei prezumtiv tuberculosi.
Confirmarea bacteriologica fundamenteaza un diagnostic de certitudine. Uneori
insa chiar in absenta confirmarii bacteriologica, etiologia tuberculoasa poate fi sustinuta
prin caracterul convergent al argumentelor radioclinice si epidemiologice. In acest caz se
poate formula un diagnostic de mare probabilitate sau, uneori, chiar de cvasicertitudine.
Pentru motivele aratate contributia depistarii active (radiologice) la descoperirea
cazurilor de tuberculoza este la actuala minora astfel incat depistarea paxiva ramane
metoda de baza care initiaza diagnosticul tuberculozei.
Simptomele si semnele clinice care justifica suspectarea tuberculozei sunt:
* tusea de regula productiva, cu caracter persistent. Conventional s-a stabilit ca daca
tusea dureaza mai mult de 3 saptamani (interval in care majoritatea
bronhopneumopatiilor acute nespecifice tusigene se vindeca) sputa trebuie examinata
bacteriologic (prin frotiu direct) . Cand este posibil un examen radiologic preliminar
poate consolida suspiciunea clinica. La tusitorii cronici (prin tabagism, supuratii, cancer
e.t.c. ) , examenul bacteriologic al sputei pentru BK trebuie sistematic efectuat atunci
cand bolnavii se prezinta la medic;
* hemoptizia, in toate variantele sale, reclama aceeasi atitudine ca in cazul simptomului
tuse ;
* durerea toracica, poate fi intalnita in pleureziile tuberculoase, pneumotoraxul spontan,
pleuritele uscate contigue cu leziunile corticale si la bolnavii cu tuse iritativa intense
(suprasolicitarea musculaturii respiratorii) ;
* dispneea, poate insoti pleureziile masive, pneumotoraxul spontanm tuberculozele
miliare pulmonare sau leziunile ftizice foarte extinse;
* semnele fizice, cand sunt prezente au caracter localizat si topografie cvasiselectiva in
lobii superiori ai plamanilor (focare de raluri uscate sau umede dupa tuse, submatitate
precutorie, respiratie bronsica s.a.);
* semnele generale (febra sau subfebra, transpiratii, inapetenta si/sau pierdere ponderala,
astenie sau adinamie e.t.c. ) sesizate sau nu de catre bolnav (anamneza le poate descoperi
retrospectiv) , constituie de foarte multe ori un fond patologic pe care se grefeaza, cu
valoare de semnal, semnele locale trecute in revista mai inainte;
26
In afara de elementele de suspiciune diagnostica mai sus
amintite, anamneza descopera uneori in trecutul bolnavului fie episoade repetate de tip
infectios considerate drept ”raceli frecvente” care ascund de fapt puseuri evolutive
tuberculoase, fie antecedente tuberculoase patente, cu localizare pulmonara sau
extrapulmonara, cunoscute si semnalate de bolnav ca atare. Informatii diagnostice
pretioase poate oferi, mai ales la bolnavii tineri, si contextul epidemiologic in care boala a
aparut (ex. : expunerea la contagiune in mediul familial si extrafamililal! ) . In special la
tineri IDR la tuberculina poate adauga informatii utile evalurii cazurilor suspecte.
Tabloul radiologic are drept principale caracteristici: topografia ”inalta” a
opacitatilor, aspectul lor de regula neomogen si polimorf, prezenta diseminarilor nodulare
uni/sau bilaterale, la care se adauga asimetria obisnuita a leziunilor (predominant
unilaterale) si uneori, componenta lor retractila (leziuni vechi reactivate) .
Etapa confirmarii suspiciunii este bacteriologica. Pozitivitatea sputei la examenul
microscopic si/sau in cultura, elimina dubiile diagnostice.Daca examenul bacteriologic,
corect si insistent efectuat, ramane totusi negativ, decizia diagnostica in favoarea sau in
defavoarea suspiciunii de tuberculoza revine medicului specialist.
II. 9. Forme clinice

 Primoinfectia tuberculoasa
1. Primoinfectie oculta ( latenta ) nu se insoteste de semne clinice si uneori nici
radiologice, fiind prezente numai semnele umorale
2. Primoinfectia manifesta prezinta, pe langa semne umorale si semneradiologice
alaturi de manifestari clinice.
3. Primoinfectie insotita de manifestari alergice, cel mai frecvent fiind eritemul
nodos.
 Tuberculoza miliara
1. Forma tifoidica
2. Forma meningitica, secifica copilului mic
3. Forma pulmonara, asfixica
 Tuberculoza secundara
1. Tuberculoza infiltrativa ( infiltratul precoce )
27
2. Tuberculoza fibrocazeoasa cavitara
3. Tuberculoza fibroasa
II. 10. Diagnostic diferential

 Tuberculoza primara
Polimorfismul radioclinic al primoinfectiei tuberculoase poate crea probleme de
diagnostic diferential cu o multitudine de afectiuni de cauza netuberculoasa. Astfel:
* Adenopatiile traheobronsice tuberculoase, insotite sau nu de anomalii radiologice ale
parenchimului pulmonar, pot fi confundate la copil cu cele intelnite in unele infectii
respiratorii netuberculoase (tuse convulsiva, pneumonii micoplasmatice, ruberola,
varicela s.a. ) , in limfoamele maligne sau in leucemii, iar la adult si in sarcoidoza sau in
cancerele metastatice.
* Procesele pneumonice tuberculoase pot ”mima” atat la copil cat si la adult tabloul
pneumoniilor si bronhopneumoniilor netuberculoase. Formele cazeoase, cu alura clinica
severa si tendinta de excavare trebuie diferentiate de procesele similare avand ca agenti
etiologici S. aureus, bacteriile anaerobe sau cele aerobe Gram-negative, ca de
ex. : Klebsiella ori Pseudomonas (pneumonii necrotice nespecifice) .Probleme de
diagnostic cu pneumoniile nespecifice pot ridica si formele imflamator-benigne ale
primoinfectiilor ( ”epituberculoase” ) .
* Afectul primar cu aspect de ”nodul solitar” poate da umbre radiologice foarte
asemanatoare cu cele avand ca substrat chistul hidatic, unele tumori benigne, cancerul
primitiv dau metastazic s.a. .
* Tuberculoza miliara trebuie diferentiata, la copil ca si la adult, de foarte numeroase
afectiuni cu tablou radiologic1miliaform . Dintre acestea pot fi citate; infectiile acute
cu S. aureus, M. pneumoniae, Cytomegalovirus, Pneumocystis carini s.a. , ca si edemele
pulmonare interstitiale (prin hipertensiune pulmonara venoasa) . Formele subacute sau
cronice, mai frecvente la adult, pot avea drept cauze: sarcoidoza, fibroza pulmonara
idiopatica, limfangita carcinomatoasa, silicoza, colagenozele s. a. .
Indiferent de varianta radioclinica a primoinfectiei tuberculoase, principalele
repere ale diagnosticului diferential sunt:
28
* varsta bolnavului, care sugereaza probabilitatea mai mare sau mai mica a unui anumit
tablou (ex. : incidenta ridicata a primoinfectiilor ”maligne” la copilul mic fata de relativa
lor raritate la adult) ;
* contextul epidemiologic, care poate orienta sau reorienta diagnosticul (ex. : notiunea
unui contagiu tuberculos recent ori relatia evidenta a imbolnavirii cu o epidemie sau
microepidemie locala cu agenti virali, microplasmici sau chlamidieni) ;
* IDR la tuberculina, care trebuie sistematic efectuata la copil si la adultul tanar. Virajul
tuberculinic si reactiile intense sunt semne care pot contribui substantial si uneori decisiv
la clarificarea diagnosticului;
* contextul radioclinic, care de la bun inceput sugereaza principalele prezumtii
etiologice, are un rol esential in selectionarea investigatiilor cu aport diagnostic decisiv.
Astfel, in pneumoniile necrotice evidentierea BK in sputa sau in aspiratul gastric
poate transa diagnosticul, dupa cum intr-o adenopatie mediastino-hilara, hemograma,
punctia nodulara osoasa si punctia-biopsie ganglionara pot confirma sau inlatura
diagnosticul de malignitate hematologica. In unele situatii, pe primul plan trec
exploatarile imagistice (ecografie, hemodensimetrie, rezonanta magnetica) , cuplate sau
nu cu cele biopsice, investigatiile endoscopice sau unele teste bacteriologice, imunologice
sau biochimice.
Indiferent de tabloul clinic, ori de cate ori tuberculoza nu poate fi exclusa din lista
ipotezelor diagnosticului diferential, se impune verificarea atenta si insistenta a
elementelor diagnosticului pozitiv al bolii, inclusiv tentativa evidentierii BK in lichidele
organice si/sau confirmari histobacteiologice a etiologiei pe fragmente tisulare. Testul
terapeutic, cu medicamente antituberculoase, test cu rezultat lent si deseori greu
evaluabil, trebuie in principiu considerat drept un procedeu de ultima instanta, aplicat
dupa epuizarea tuturor celorlalte mijloace diagnostice disponibile, inclusiv a testelor
terapeutice cu viza nespecifica (antibiotice, citostatice, radioterapie e.t.c. ) . De la aceasta
regula fac insa exceptie situatiile de urgenta, cu pericol vital evident.
 Tuberculoza secundara
Ftizia incipienta, fiind de regula paucibacilara (cu sputa microscopic negativa) ,
prezumtia diagnostica initiala, bazata numai pe date radioclinice, nu va putea omite si
29
ipoteza etiologiei nespecifice a bolii, ipoteza care trebuie eliminata prin investigatii
adecvate.
* formele pneumonice sau infiltro-nodulare cu evolutie clinica acuta simuleaza uneori
pana la confuzie pneumopatiile acute nespecifice cu deosebirea ca acestea din urma
reactioneaza prompt la un tratament antibiotic adecvat (pneumoniile bacteriene) sau
regreseaza spontan, ajutate sau nu de un simplu tratament simptomatic (unele pneumonii
virale sau microplasmice) ;
* infiltratul rotund tuberculos cu simptomatologie acuta sau subacuta poate fi,
ocazional, confundat cu infiltratul fugace cu eozinofilie (cu eozinofilie sangvina de 10-
60% si dinamica, spontan regresiva) sau, relativ rar, cu unele forme atipice ale
pneumopatiilor infectioase nespecifice, cu tuberculomul sau cu neoplaziile benigne sau
maligne;
* infiltratele tuberculoase cu evolutie insidoasa sau asimptomatica justifica uneori
ipoteza unui cancer pulmonar, primitiv sau metastazic, a unor neoinformatii benigne
(chist hidatic, tumori congenitale s.a.) a unui tuberculom s.a. .
In toate situatiile de mai sus amintite, ipoteza diagnosticului alternativ (in raport
cu suspiciunea de tuberculoza) trebuie confirmata sau infirmata prin investigatii orientate
de respectiva ipoteza. Gama acestor investigatii este larga mergand de la cele neagresive
(hematologice, biochimice, imunologice, imagistice s.a. ) pana la toracotomia
exploratorie.
Ftizia manifesta. Prezenta cvasiconstanta a BAAR in sputa restrange drastic in
ftizia manifesta campul diagnosticului diferential, cu conditia ca examenul bacteriologic,
aplicat sistematic bolnavilor cu tuse productiva persistenta sa devina pentru toti medicii o
conduita de rutina. In aceste conditii, capitolul vast al diagnosticului
diferential radiologic al cavernei tuberculoase isi pierde mult din interesul care i se
acorda in trecut.
In practica probleme diagnostice apar numai cand, din diferite motive, caverna
refuza sa-si declare imediat identitatea tuberculoasa pe plan bacteriologic.
In aceasta situatie vor putea fi luate in considerare:
* pneumopatiile microbiene adcedate, ca tablou clinic si de laborator continand de
regula trasaturi evocatoare ale etiologiei netuberculoase (ex.: debut acut brutal, herpes
30
labial, leucocitoza sangvina inalta, sputa ruginie sau fetida, raspuns la antibioterapia
nespecifica e.t.c.) ;
* cancerul bronhopulmonar excavat, primitiv sau metastazic, la care varsta, aspectul
radiologic, antecedentele, menifestarile focarului primar si evolutia orienteaza tactica
diagnostica;
* bronsectazia, mai ales in forma sa chistica, la care contextual anamnestic (episoade
supurative repetate) si raspunsul la chimioterapia nespecifica usureaza optiunea
diagnostica;
* chistele aeriene, congenitale sau dobandite, cu sau fara continut lichidat (imagine
hidroaerica) ca si chistele hidatice evacuate se inscriu de regula intr-un tablou radioclinic
care face posibila evitarea erorilor diagnostice;
* alte entitati morbide ca: emfizemul bulos, distrofia pulmonara progresiva, infarctul
pulmonar excavat, micozele pulmonare excavate, granulomatoza Wegener s.a. , cu tablou
confundabil cu cel al tuberculozei, nu apar decat cu totul exceptional in practica de rutina.
II. 11. Prognostic

Evoluția de la infecție la boală se produce în stadiul în care bacilii trec de
barierele de protecție imunitară și încep să se multiplice. În cazul tuberculozei primare
(aproximativ 1–5% din cazuri), această evoluție are loc imediat după infecția
inițială.Totuși, în majoritatea cazurilor, se produce infecția latentă, fără simptome
evidente. Acești bacili inactivi declanșează tuberculoza activă în 5–10% din cazurile
latente, adesea după mai mulți ani de la infectare.
Riscul de reactivare a bolii crește în caz de imunosupresie, produsă de exemplu de
infectarea cu virusul HIV. În cazul persoanelor co-infectate cu „M. tuberculosis” și HIV,
riscul de reactivare crește cu 10% pe an. Studiile care utilizează amprente ADN ale
tulpinilor „M. tuberculosis” demonstrează că reinfecția cauzează apariția tuberculozei
recurente mai des decât se credea până acum.Se consideră că reinfecția provoacă peste
50% din cazurile de tuberculoză reactivată în zonele cu răspândire mare a bolii.Riscul de
deces cauzat de tuberculoză a fost de 4% în anul 2008, în scădere de la cel de 8%
înregistrat în 1995.
31
II. 12. Complicatii
 In tuberculoza primara :
1. Complicatii congestive, numite epituberculoze
2. Perforatii ganglio-bronsice
3. Pneumonii sau bronhopneumonii
4. Caverne primare
5. Diseminari hematogene
 In tuberculoza secundara :
1. Pleurezia purulenta
2. Pneumotoraxul spontan
3. Hemoptizia
4. Tuberculoza laringelui sau intestinala
II. 13. Profilaxia tuberculozei

Profilaxia detine o pondere importanta in combaterea tuberculozei si are
urmatoarele obiective principale :
1. Intarirea rezistentei nespecifice a organismului prin cultura fizica si sport si
prin imbunatatirea contunua a conditiilor de mediu.
2. Intarirea rezistentei specifice se obtine prin vaccinarea antibuberculoasa, care
urmareste cresterea rezistentei la suprainfectiile cu bacil Koch. Vaccinarea BCG este o
metoda ce urmareste protejarea individului de tuberculoza boala.
3. Lupta in focar urmareste cunoasterea si limitarea/ neutralizarea tuturor
focarelor de contaminare. Prin acesta masura se urmareste :
- izolarea si tratarea bolnaviilor cu leziuni deschise
- sterilizarea sputei
- sterilizarea veselei, lenjeriei, a obiectelor si a hainelor
- izolarea, vaccinarea BCg si chimioprofilavia contactiilor, de la caz la caz.
4. Chimioprofilaxia consta in administrarea de tuberculostatice populatiei cu risc
crescut de imbolnavire sau reactivare :
- copii inca neinfectati cu TBC
- copii si adulti cu IDR pozitiva
32
5. Depistarea si tratamentul precoce se adreseaza tuturor cazurilor de TBC, in
faze cat mai precoce.
6. Educatie sanitara.
II. 14. Tratament

1. Igienico-dietetic :
- indispensabil in tratarea TBC
- cura de repaus. Bolnavul poate fi lasat in mediul sau, in spital sau in sanatoriu
- aeroclimatoterapia
- dietoterapia. Regimul alimentar trebuie sa fie bogat, variat. Trebuie evitata
supraalimentatia si regimurile bogate in grasimi. Alcoolul si tutunul vor fi interzise
- psihoterapia
2. Tratamentul simptomatic si adjuvant
- febra : Aminofenazona sau Fenilbutazona
- tuse seaca, iritativa : codeina, sedative, beladona
- expectorafie : sirop expectorand, sirop de platagina
- inapetenta : Madiol, tincturi amare
- insomnia, anorexia ; Bromoval, Clordelazin, Meprobamat
- hemoptizia : repaus total, calmarea bolnavului, punga cu gheata pe piept si abdomen,
hemostatice ( vitamina K )
- mici transfuzii repetate ( 200-300ml )
- durere : Codeina, Morfina, ACTH in perfuzie
3. Tratamentul etiologic este indispensabil si se face su tuberculostatice, care
sunt antibiotice si chimioterapice active in tratamentul si profilaxia TBC.Acestea sunt :
- majore : Rifampicina, Streptomicina, Etanbutol
- minore Etiopamida, Pirazinamida, Morfozinamida
- de rezerva Cicloserina, Tiocarlidul, Viomicina
Tuberculostaticele se folosesc in asocieri de 2-3.
* Izoniazida ( HIN ) se administraza de obicei oral 10mg/kgc/zi, sub forma
comprimatelor de 0,050 sau 0,100 g, dar si i.m. sau i.v. ( fiole de 10 ml ). Trebuie
asociata cu alte tuberculostatice. Are toleranta buna, dar pot aparea ianpetenta, greturi .
33
* Streptomicina se administreaza sub forma d Strepancil, in doze de 1-2g/zi, in 2
prize.
* Rifampicina ( Rifadin ) este bactericida si bacteriostatica. Se administreaza de
obicei oral in doze de 0,600-0,900g/zi.
* Etanbutolul este tuberculostatic bactericid.Se administreaza in doze de 25-
40mg/kgc/zi.
* Etionamida ( Nizotin ) sub forma de drajeuri de 0,250g si supozitoare de 0,500
g in doze orale de 0,750-1g/zi
4. Colapsoterapia medicala urmareste punerea in repaus a plamanului bolnav,
prin colabarea sa spre hil, suprimand astfel traumatismul respirator si favorizand procesul
de cicatrizare. Se realizeaza prin :
- pneumotorax artificial
- pneumoperitoneu
5. Tratament chirurgical se aplica in cazurile nerezolvate prin tratament
etiologic. Metodele utilizate sunt :
- exereza, metoda de electie ce consta in rezecarea unui segment, lob sau chiar a unui
plaman.
- toracoplastia cand exereza nu este posibila. Se rezeca un numar de coaste ( 3-6 ).
- pneumotoraxul extrapleural
6. Cultura fizica si terapia ocupationala.
7. Reincadrarea in munca a bolnaviilor.
III. ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA COPILULUI CU

TUBERCULOZA PULMONARA
Internarea si asigurarea conditiilor de spitalizare
Internarea este primul contact al bolnavului cu spitalul. Aceasta reprezinta

momentul in care asistenta medicala trebuie sa castige increderea copilului, factor
indispensabil pentru asigurarea insanatosirii.
34
Medicul, ajutat de asistenta medicala va efectua examenul clinic al pacientului,
vor fi intocmite foaia de observatie, examenul anamnestic, starea prezenta.
Asistentei ii revine sarcina de a:
- acorda ajutor bolnavului la dezbracare si imbracare;
- acorda ajutor la efectuarea ingrijirilor igienice;
- monitorizeaza functiile vitale;
- recolteaza probe pentru analizele de laborator recomandate de medic;
- administreaza medicatia recomandata de medic;
Scopul spitalizarii pacientului este vindecarea, iar asistenta medicala trebuie sa dea
dovada de caldura si blandete deoarece bolnavul are emotii si teama de spital.
Participarea asistentei medicale la examenul obiectiv
Rolul asistentei medicale in aceasta etapa este foarte important, ajutand bolnavul
sa se dezbrace si explicandu-i acestuia scopul acestui examen, sustinandu-l fizic si psihic
pe tot parcursul examinarii.
Asigurarea igienei corporale si generale.
Asistenta medicala are un rol deosebit in realizarea si asigurarea igienei pe
parcursul spitalizarii care inseamna de obicei o perioada destul de mare de timp.
Va asigura:
- aerisirea salonului;
- mentinerea curateniei riguroase a salonului, dezinfectia periodica prin aplicarea
masurilor de asepsie si antisepsie;
- mentinerea curateniei lenjeriei de pat si de corp prin schimbarea ei ori de cate ori
este nevoie;
- efectuarea toaletei partiale sau complete;
Efectuarea recoltarilor de produse biologice si patologice
1.Recoltarea sangelui prin punctie venoasa
Se realizeaza de obicei prin punctia venelor de pe antebratul dorsal sau orice alta
zona in functie de situatie. Cele mai comune locuri de punctie venoasa sunt cele de pe
antebrat (vena mediana, basilica si cefalica) urmate de cele de pe mana (plexul venos
metacarpian, venele dorsale).
Materiale necesare:
35
- garou;
- manusi de unica folosinta;
- seringi, ace de unica folosinta;
- vacutainere;
- holder, ac pentru holder;
- paduri cu alcool;
- etichete, formulare cerere analize;
- plasturi adezivi;
- recipiente pentru colectarea deseurilor medicale
Tehnica:
- asistenta se spala pe maini, imbraca manusile
- se confirma identitatea pacientului;
- se explica pacientului procedura;
- recoltarea se face cu pacientul intins in pat sau in pozitie sezanda pe scaun, cu
mana sprijinita;
- se evalueaza cel mai bun loc pentru eectuarea punctiei venoase;
- se observa si se palpeaza vena pentru o buna localizare;
- se aplica garoul;
- se cere pacientului sa tina pumnul strans;
- se dezinecteaza zona (din interior catre exterior) si se asteapta uscarea inainte de
punctionare;
- se punctioneaza vena sub un unghi de 30 grade;
- holderul trebuie mentinut intr-o pozitie sigura pentru a evita iesirea lui din vena;
- se va indeparta garoul imediat ce sangele incepe sa curga, pentru a preveni staza
si hemoconcentratia sangelui;
- dupa recoltare se aplica o compresa sterila deasupra acului si se scoate cu
blandete acul din vena. Se preseaza 2-3 minute pana ce se preste sangerarea.-
- se aplica un plasture mic adeziv;
- se verifica locul punctiei;
36
- se arunca materialele folosite in recipiente speciale pentru colectarea deseurilor
medicale;
- se conduce pacientul la salon (pat).
2.Recoltarea sputei: Sputa este un produs ce reprezinta totalitatea secretiilor ce se
expulzeaza din caile respiratorii prin tuse.
Metoda cea mai folosita pentru reacoltarea sputei este expectoratia (mai rar prin
aspiratie traheala si bronhoscopie).
Scop: identificarea germenilor responsabili de infectii si testarea sensibilitatii acestora
la antibiotice.
Modalitati de recoltare:
- prin expectoratie;
- prin spalatura gastrica;
- prin spalatura bronsica.
Recoltarea sputei prin expectoratie
Materiale necesare:
- recipient steril cu capac etans;
- eticheta adeziva si formular laborator;
- aerosol (clorura de sodiu 9%, acetilcisteina, apa distilata sau sterila) daca medicul
indica;
- servetele de hartie;
- tavita renala;
- pungi din material plastic;
- recipient pentru colectarea deseurilor medicale.
Pregatirea pacientului
Pregatirea psihica:
- se explica pacientului procedura pentru a reduce anxietatea si a obtine
colaborarea acestuia.
Pregatirea fizica:
- se instruieste pacientul sa nu manace, sa nu-si puna picaturi in nas, sa nu se spele
pe dinti inainte de recoltare;
- se apeleaza la drenaj postural daca expectoratia este dificila.
37
Efectuarea tehnicii:
- asistenta medicala se spala pe maini si imbraca manusile e unica folosinta;
- se aseaza pacientul pe scaun sau pe marginea patului;
- se roaga pacientul sa-si clateasca gura cu apa simpla;
- se instruieste pacientul sa inspire profund si sa expire de cateva ori pentru a-si
provoca tusea; la ultima expiratie sfatuim pacientul sa tuseasca profund si sa
expectoreze direct in recipient (aproximativ 15 ml de sputa);
- se acopera recipientul cu capacul;
- se sterge extensorul cu un servetel de hartie, se introduce in punga de material
plastic.
Ingrijirea pacientului dupa tehnica
- oferim pacientului un pahar cu apa pentru a-si clati gura;
- ajutam pacientul sa adopte o pozitie comoda;
- se observa respiratia;
- se educa pacientul pentru a colecta in continuare sputa.
Reorganizarea locului de munca:
- se colecteaza materialele folosite in recipiente speciale;
- se indeparteaza manusile;
- se spala mainile.
Notarea procedurii: se noteaza procedura in planul de ingrijire (data, ora, cantitatea,
culoarea, mirosul, consistenta)
Pregatirea produsului pentu laborator:
- se eticheteza recipientul (nume, prenume, data, ora, tip de examen, FO);
- se completeaza cererea de analiza;
Alimentatia bolnavului
Indiferent de modul de administrare al alimentelor, asistenta va avea in vedere

orarul meselor, prezentarea alimentelor intr-un mod cat mai atractiv, tinand cont pe cat
posibil de preferintele pacientului, in limita recomandarilor facute de medic.
38
In cazul copilului cu tuberculoza pulmonara alimentatia reprezinta unul dintre
factorii de sanogeneza cei mai importanti.
Nevoile energetice sunt putin mai crescute la copilul cu tuberculoza pulmonara.
Prin urmare, este nevoie de regim hiperproteic, cu 20% mai mare fata de nevoile zilnice
ale unui copil sanatos. Nu trebuie facut exces de glucide si grasimi. In schimb, regimul
trebuie sa fie bogat in calciu si fosfor. Se administreaza Vitamina A care este deficitara si
deasemenea vitamina C, B1, B6 si PP.
Participarea asistentei medicale la efectuarea tratamentului
Tratamentul este dietetic si medicamentos.

Tratamentul dietetic: alcatuirea regimului dietetic este facuta de medic; asistenta
medicala prin cunostintele teoretice ale alimentatiei dietetice, aplica in mod just si
supravegheaza alimentatia pacientului pe care il ingrijeste.
Mesele vor fi repartizate in 3 mese principale si 2 gustari pe parcursul unei zile in
functie de toleranta digestiva a copilului.
Este foarte important ca pacientul sa nu consume alte alimente decat cele
prescrise si deasemenea asistenta medicala va colabora cu familia pentru respectarea
regimului dietetic.
Tratamentul medicamentos:
Una din sarcinile cele mai importante ale asistentei medicale este administrarea
medicamentelor.
Medicamentele sunt substante folosite cu scopul de a preveni, ameliora sau
vindeca bolile. Actiunea acestora depinde in primul rand de structura lor chimica dar si
de doza si calea de administrare. Astfel, aceeasi substanta poate sa actioneze ca aliment,
medicament sau toxic in functie de cantitatea in care se administreaza.
Asistenta medicala trebuie sa aiba cunostinte exacte asupra modului de
administrare dar si a efectelor principale sau secundare ale acestora. Administrarea
medicamentelor trebuie facuta respectand: dozele terapeutice, indicatia, calea de
39
administrare, modul de administrare, incompatibilitatile medicamentoase dar si modul de
pastrare al medicamentelor.
In vederea urmarii efectului medicamentelor asistenta trebuie sa cunoasca: efectul
care se asteapta, timpul necesar, efectele secundare, fenomenele de hipersensibilitate
legate de actiunea medicamentelor. De multe ori, este nevoie de multa rabdare si
perseverenta, insistenta si educatie sanitara in partea asistentei, pentru a lamuri pacientul
asupra necesitatii administrarii medicamentelor.
Monitorizarea functiilor vitale si vegetative

Pulsul – poate fi masurat pe orice artera accesibila palparii care poate fi
comprimata pe un plan osos (artera radiala, temporala, carotida, femurala, humerala,
pedioasa posterioara).
Pacientul va fi pus in repaus fizic 10-15 minute, inainte de monitorizare.
Se repereaza santul radial la extremitatea distala a antebratului, in continuarea policelui.
Palparea pulsului se va face cu varful degetelor index, mediu si inelar de la mana dreapta.
Se executa o usoara presiune asupra peretelui arterial cu cele trei degete pana la
perceperea undelor pulsabile.
Fixarea degetelor se realizeaza cu ajutorul policelui care imbratiseaza antebratul la
nivelul respectiv. Numararea se face timp de un minut cu ajutorul unui ceas cu secundar.
Notarea se face in foaia de temperatura cu pix rosu pentru fiecare linie orizontala
socotindu-se 4 pulsatii.
Valorile normale ale pulsului sunt:
- copil 2-3 ani: 80-120 b/min
- copil 4-5 ani: 70-110 b/min
- copil>10 ani: 60-100 b/min
- adult: 60-80 b/min
Respiratia: - in timpul masurarii respiratiei pacientul va fi asezat in decubit dorsal fara
a se explica tehnica ce urmeaza a fi efectuata. Se numara respiratiile timp de un minut,
prin simpla observare a miscarilor respiratorii prin ridicarea si coborarea toracelui.
Pe foaia de temperatura se noteaza cu pix verde, fiecare linie orizontala reprezentand
doua respiratii.
40
Valorile normale ale respiratiei sunt:
- copil 1-2 ani: 24-40 resp/min
- 13-17 ani: 12-16 resp/min
INTRADERMOREACTIA LA TUBERCULINA
Intradermoreactia la tuberculina sau testul cutanat la tuberculina stabileste daca o

persoana are in prezent tuberculoza, daca a fost expus la boala in trecut sau daca a primit
vaccinul BCG impotriva tuberculozei.
Testul consta in injectarea strict intradermica de antigene (PPD) care provoaca o
hipersensibilitate intarziata ce duce la acumularea locala de celule mononucleare
(limfatice si fagocite mononucleare) exprimata macroscopic printr-o zona de induratie la
locul injectarii.
Infectia cu Mycobacterium Tuberculosis produce un tip de reactie cutanata de
hipersensibilitate. Reactia cutanata la tuberculina se produce in momentul in care celulele
imunitare specializare (celule T), sensibilizate printr-o infectie anterioara sunt activate de
catre sistemul imunitar si trimise catre locul injectiei producand o induratie.
Testul cutanat la tuberculina mai este cunoscut sub denumirea de testul
MANTOUX.
Materiale necesare:
- seringa de 1 ml gradata cu ac intradermic (scurt si subtire) de unica folosinta;
- fiola PPD concentratie de 20 u/ml
- tampoane sterile;
- dezinfectant;
- manusi de unica folosinta;
- recipiente de colectare a deseurilor medicale.
41
Loc de electie: - fata anterioara a antebratului stang, la distanta de leziuni cutanate, negi,
cicatrici.
Tehnica efectuarii testului IDR:
- spalare pe maini;
- imbracarea manusilor de unica folosinta;
- se dezinfecteaza locul de electie cu alcool;
- se trage in seringa de 1 ml – 0,1 ml din fiola;
- se injecteaza intradermic, urmarindu-se formarea unei papule albe, in ’’coaja de
portocala’’;
Interpretarea testului: se face la 72 de ore de la injectare. Identificarea marginilor
laterale ale induratiei prin palpare, eventual trecerea unui pix peste margini cu
presiunea foarte usoara.
Se masoara cu o rigla din plastic transparenta diametrul transversal al induratiei
(in milimetri).
In functie de diametrul reactiei:
- Reactia tuberculinica > = 10 mm = reactie pozitiva (diagnostic de infectie TBC
prezenta);
- Reactie tuberculinica < 10 mm = reactie negativa (infectie TBC absenta);
Reactie tuberculinica = 5 mm este considerata pozitiva la cei cu risc mare de progresie
spre boala prin imunodepresie (pacienti HIV, cu transplant de organe, tratament
imunosupresor – cu Prednison).
INGRIJIRI SPECIFICE
 Cazul I
Nume : O.
Prenume : A.
Varsta : 13 ani
Sex : masculin
Inaltime : 1,70 m
Greutate : 55 kg
Domiciliu : Oltenita, jud. Calarasi
42
Ocupatie : elev
Stare civila : necasatorit
Studii : 7 clase
Mediul : urban
Grupa sanguina: B(III)
RH: pozitiv
 Data internarii : 17.03.2017
 Data externarii : 23. 05.2017
 Diagnostic la internare : TBC pulmonar secundar fibro-cazeos policavitar LSD
si nodular infiltrativ LSS cu diseminari. Pleurezie bazala bilaterala.
 Motivele internarii :
- tuse cu expectoratie muco-purulenta
- transpiratii nocturne
- inapetenta
- astenie
- scadere accentuata in greutate
- febra
 Anamneza :
1. AHC : neaga TBC in familie
2. Antecedende personale fiziologice si patologice :
- hipoacuzie bilaterala
- hepatita virala in 2005
3. Conditii de viata si munca : bune, locuieste impreuna cu parintii intr-o casa salubra cu
3 camere, este elev.
4. Comportament :
- alimentatie normala
- nu este fumator
- nu consuma alcool
 Istoricul bolii :
43
S-a prezentat anterior internarii la medicul de familie acuzand o tuse uscata,
prelungita (peste 30 de zile) , si in urma consultului de specialitate si a analizelor de
laborator, a rezultat diagnosticul tuberculoza pulmonara. S-a recomandat internarea.
Ulterior, datorita accentuarii simptomatologiei mai sus mentionate, se prezinta la
medicul de familie, acesta il indruma catre Ambulatorul TBC pentru un examen de
specialitate, in urma caruia se decide internarea in serviciul nostru pentru investigatii
suplimentare si tratament de specialitate.
 Examen fizic :
1. Sistem neuro-muscular:
- mentine echilibrul
- bine orientat
- tonus normal
2. Aparat respirator:
- torace astenic
- bolnavul este usor tahipneic, cu amplitudinea miscarilor respiratorii scazuta, miscari
simetrice ale celor doua hemitorace in timpul repiratiei (22 resp/min)
3. Aparat cardio-vascular: puls normal, ritm regulat, TA normala
4. Aparat digestiv: bolnavul prezinta greutate sub valorile normale (55 kg la o inaltime de
1,70 m); apetitul este diminuat, bolnavul avand preferinta pentru lichide. Scaun de aspect
normal, 1/zi.
5. Aparat renal: bolnavul prezinta o diureza medie/ zi de 1200-1400 ml. Mictiuni
spontane, nedureroase.
6. Tegumente si mucoase: integre, palide, transpirate
7. Sistem emotional: pacientul este optimist, linistit. Coopereaza cu personalul sanitar.
 Examen clinic general:
1. Stare generala: mediocra
2. Tegumente si mucoase: curate, palide, transpirate
3. Tesut celular subcutanat: mult diminuat
4. Sistem ganglionar limfatic: ganglioni periferici patologici nu se palpeaza
44
5. Aparat respirator: Torace astenic; freamat pectoral diminuat ambele baze; sonoritate
pulmonara - submatitate 1/3 inferior drept; murmur vezicular - abolirea murmurului
vezicular 1/3 inferior drept.
6. Aparat cardio-vascular: frecventa cardiaca 76/min; TA = 130/90 mmHg; soc apexian
in spatiul V intercostal stg. pe linia medio-claviculara; aria matitatii cardiace in limite
normale; zgomote cardiace ritmice, de intensitate normala.
7. Aparat digestiv: farige normal; abdomen suplu, depresibil, nedureros la palpare; tranzit
intestinal prezent; ficat, splina - nepalpabile.
8. Aparat uro-genital: loje renale libere, rinichi nepalpabili, semn Giordano - negativ
bilateral; mictiuni fiziologice.
9. Sistem nervos, endocrin, organe de simt: hiperacuzie bilaterala.
 Radiografia pulmonara la internare: Opacitati nodulare izolate si confluente
subclaviculare dreapta si opacitati nodulare si zona hipertransparenta subclaviculara
stanga.
 Manifestari de dependenta
Nevoia Manifestari de Sursa de dificultate Diagnostic de
fundamentala dependenta nursing
A respira si a -respiratie -modificarea integritatii 1.Dispnee
avea o buna ingreunata (dispnee anatomice a aparatului 2.Circulatie
circulatie de repaus) respirator inadecvata
45
-modificarea -scaderea capacitatii de
frecventei expansiune pulmonare
respiratiei -respiratie superficiala
(22resp/min) prin cresterea frecventei
-modificarea respiratiei
amplitudinii -prezenta secretiilor
respiratorii (prin -procesul patologic
scadere) pulmonar
-tuse chinuitoare -procesul infectios
-tegumente palide -cunostinte insuficiente
despre obiceiurile
daunatoare
-anorexie
A se alimenta -scadere in greutate -procesul infectios Alimentare

si hidrata -anorexie -starea generala alterata neadecvata
-hipertermia
A elimina -expectoratie -procesul infectios 1.Eliminare

abundenta, -modificarea integritatii inadecvata
mucoasa, forma cailor respiratorii (expectoratie)
numulara, in -procesul infectios 2.Diaforeza
cantitate de 100-
150 ml/24h
-dificultate in a
respira
-tuse chinuitoare
-transpiratii
profuze,
predominant
nocturne
-disconfort
46
-deshidratare
(bolnavul acuza
senzatie de sete
permanenta)
A-si mentine -tegumente

tegumentele transpirate
integre si
curate
A evita -risc de -imunitate scazuta a 1.Risc de
pericolele suprainfectii organismului hemoptizie
-fatigabilitate -procesul infectios 2.Risc de infectie
-risc de hemoptizie -anorexie cu bacil Koch a
-risc de infectie cu -neaccesibilitate la anturajului
bK a anturajului informatii
-cunostinte -lipsa de cunoastere a
insuficiente despre mijloacelor de prevenire a
caile de transmitere raspandirii infectiei
a infectiei
A invata -bolnavul nu are --- Lipsa de

cunostinte informatie
suficiente
referitoare la boala
si modul de
transmitere a
acesteia
A-si pastra -subfebrilitati -procesul infectios Hipertermie
temperatura -transpiratii pulmonar
corpului in profuze
limite normale -sete intensa
47
 Problemele pacientului :
-Dificultate in a respira
-Alterarea circulatiei
-Dificultate in a se alimenta
-Expectoratie abundenta
-Transpiratii profuze
-Dificultati in a-si mentine temperatura corpului in limite normale
-Dificultatea de a evita pericolele
-Dificultatea de a invata
 Plan de nursing :
Diagnostic de Obiective Interventii Evaluare
nursing
Dispnee 1.Asigurarea -aerisesc salonul Dupa 5 zile
necesarului de dimineata si seara respiratia se
oxigen conform -asigur temperatura amelioreaza
nevoilor optima de 18-20°C
organismului pe tot -verific aparatura pentru
parcursul oxigenoterapie, sterilizez
spitalizarii. sonda, schimb apa din
2.Ameliorarea umidificator
respiratiei in 5 zile -recomand bolnavului
pozitia semisezanda
pentru usurarea respiratiei
-invat bolnavul sa faca
exercitii de
respiratie(inspir profund
si lent)
-constientizez bolnavul
despre efectul nociv al
fumatului
Hipertermie 1.Pacientul sa -aerisesc salonul Febra cedeaza
48
beneficieze de o -asigur imbracaminte dupa 20 zile.
stare de bine, de lejera
confort. -schimb lenjeria de pat si
2.Disparitia de corp ori de cate ori este
temperaturii in 15 nevoie
zile -invat bolnavul sa poarte
sosete din bumbac si sa le
schimbe frecvent
-asigur temperatura
optima in salon
-sterg bolnavul de
transpiratie
-calculez bilantul
hidric/24h
-servesc bolnavul cu
cantitati mari de lichide la
temperatura corpului (cel
putin 2 l/zi)
-masor temperatura de 2
ori/zi
-supraveghez bolnavul
1.Eliminare 1.Fluidificarea -educ pacientul cum sa Actul
inadecvata secretiilor in expectoreze, il invat sa nu expectoratiei
(expectoratie) urmatoarele zile inghita sputa, sa o mult usurat dupa
2. Diaforeza 2.Pacientul sa nu colecteze in scuipatoare 7 zile.
devina sursa de -sa nu stropeasca in jur Pacientul
infectii -sa nu arunce corpii colecteaza corect
nozocomiale straini in scuipatoare sputa.
Pacientul sa aiba o -curat mucoasa bucala si Dupa 7 zile
stare de bine, de dintii cu tampoane transpiratia a
confort fizic in -golesc, curat si diminuat.
49
timp de o dezinfectez scuipatorile Dupa 15 zile,
saptamana. -folosesc manusi cand bolnavul
manipulez scuipatorile prezinta
-mentin tegumentele transpiratii
pacientului curate si minime.
uscate
-spal tegumentele ori de
cate ori este necesar
-schimb lenjeria de pat si
corp
-mentin igiena riguroasa a
plicilor si a spatiilor
interdigitale
-asigur imbracaminte
usoara si comoda
-administrez lichide
caldute (cel putin 2 l/24h)
-administrez antitermice
la indicatia medicului
Alimentatie Pacientul sa fie -explorez preferintele Bolnavul
neadecvata - echilbrat pacientului acumuleaza
deficit nutritional -servesc pacientul cu progresiv in
alimente la o temperatura greutate.
moderata, prezentate
atragator, la ore regulate
-las pacientul sa aleaga
dupa gusturile sale
-urmaresc cantitatea de
alimente consumate
-cantaresc bolnavul
saptamanal
50
-maresc progresiv
valoarea nutritiva a ratiei
-asigur necesarul de
calorii/24h
-stabilesc programul
alimentatiei (3 mese si 2
gustari la orele 8-10-13-
16-19)
Circulatie Ameliorarea -sfatuiesc pacientul sa
inadecvata circulatiei intrerupa consumul de
tutun, alcool
-sa consume fructe,
zarzavaturi
1. Risc de 1.Reducerea -explic bolnavului ce este 1.Bolnavul nu

hemoptizie acestui risc prin hemoptizia si cum se acorda atentia
2. Risc de informarea corecta poate preveni cuvenita celor
infectie cu Bacil a pacientului -recomand respectarea enuntate.
Koch a 2.Reducerea tratamentului tuberculost. 2.Bolnavul
anturajului acestui risc prin -recomand sa renunte la recunoaste ca ar
informarea corecta alcool si tutun fi un potential
a bolnavului si -recomand evitatrea risc pentru cei
aplicarea unor expunerii la soare, caldura din jurul sau.
masuri de profiaxie si ingerarea de alimente
sau lichide fierbinti
-recomand evitarea
eforturilor fizice
-izolarea bolnavului in
sectia TBC
-sterilizarea veselei,
lenjeriei de corp si pat, a
obiectelor ce vin in
51
contact cu bolnavul
-sterilizarea recipientelor
in care se recolteaza sputa
-dezinfectia incaperilor
-educarea bolnavului in
ceea ce priveste actul
expectoratiei
-chimioprofilaxia
contactilor
Cunostinte Pacientul sa -explorez nivelul de Pacientul a
insuficiente acumuleze noi cunostinte al bolnavului acumulat noi
cunostinte despre -stimulez dorinta de cunostinte
boala si modul de cunoastere despre boala sa
transmitere al -constientizez bolnavul si modul de
acesteia asupra propriei transmitere al
responsabilitati privind acesteia
sanatatea
-corectez deprinderile
daunatoare sanatatii
(alimentatie inadecvata,
fumat, consum de alcool)
-explic importanta pe care
o are continuarea
tratamentului in
ambulator dupa externare
precum si importanta
controalelor periodice.
Data T.A. Puls Respirati Temp Recoltari de produse Examinari

mmH b/mi e . biologice si patologice paraclinice
g n Resp/min Grad
52
eC
17.III. 140/9 76 22 37,3° BK omog = BAAR(+) Radiogra-
0 C VSH=80-121 fie PA
Hgb=10,5g/dl Profil dr.
VEP=35%
L=8500
Glicemie
=101mg/dl
TGO=21u/l
TGP=33u/l
Uree=19mg/dl
Creat=0,8mg/dl
RBW=neg
Ex urina=Normal
18.III 135/ 74 22 37,4° Hemoglobina: 13 g%. ---
80 C Hematii: 40%.
Leucocite: 6000/mm3.
VSH:11 mm.
Proteinemie: 8.
Uree: 1.8 mg%.
Creatinina: 0.78mg%.
Glicemie: 96mg%.
TGO: 32 u/L.
TGP: 29 u/L.
19.III 135/8 70 21 37,2° --- ---

5 C
20.III 130/ 68 20 37,5° L. pleural ---
80 C BK=negativ
21.III 130/ 68 29 37,3° --- ---
80 C
22.III 125/ 68 20 37,4° --- ---
75 C
53
23.- 120/7 62-70 18-20 37,1- --- ---
28.III 0- 37,9°
135/8 C
5
29.III 120/7 62-70 17-19 37,0- --- ---
-7.IV 0- 37,4°
135/8 C
5
8- 120/7 62-68 17-20 36,4- Hemoglobina: 13 g%. ---
19.IV 0- 36,8° Hematii: 40%.
135/8 C Leucocite: 6000/mm3.
5 VSH:11 mm.
Proteinemie: 8.
Uree: 1.8 mg%.
Creatinina: 0.78mg%.
Glicemie: 96mg%.
TGO: 32 u/L.
TGP: 29 u/L.
20- 120/7 60-67 17-19 36,3- --- ---
30.IV 0- 36,8°
135/8 C
5
1- 120/7 60-66 16-19 36,2- --- ---
15.V 0- 36,7°
135/8 C
5
16.V 120/7 60-66 19 36,8° --- ---
0- C
135/8
5
17.V 120/7 60-65 18 36,5° BK omog=5b/100c ---
0- C VSH=54-90
135/8 Hgb=11,4mg/ dl
54
5 VEP=35%
L=6900
18- 120/7 60-64 18-19 36,2- --- ---

23.V 0- 36,8°
135/8 C
5
 Tratament:
Data Tratament Regim alimentar
17.III. Izoniazida: 3 pastile/zi. Hipercaloric
Pirazinamida: 3 pastile/zi.
Etanbutol: 3 pastile/zi.
Rifampicina: 4 capsule/zi.
Miofilin: o fiola/zi, timp de 5 zile.
Glucoza: 5% , un flacon pe zi timp de 5 zile.
Vitamina B6: o pastila/zi.
18.III Izoniazida: 3 pastile/zi. Hipercaloric
55
23.-28.III Izoniazida: 3 pastile/zi. Hipercaloric
29.III-7.IV Izoniazida: 3 pastile/zi. Hipercaloric
8-19.IV Izoniazida: 3 pastile/zi. Hipercaloric
56
20-30.IV Izoniazida: 3 pastile/zi. Hipercaloric
1-15.V Izoniazida: 3 pastile/zi. Hipercaloric
16.V Izoniazida: 3 pastile/zi. Hipercaloric
17.V Izoniazida: 3 pastile/zi. Hipercaloric
18-23.V Izoniazida: 3 pastile/zi. Hipercaloric
57
 Cazul II
Nume : L.
Prenume : D.
Varsta : 14 ani
Sex : masculin
Inaltime : 1,58 m
Greutate : 40 kg
Domiciliu : Budesti, jud. Calarasi
Ocupatie : fara ocupatie
Stare civila : casatorit
Studii : 8 clase
Mediul : rural
Grupa sanguina: 0 I
RH: pozitiv
 Data externarii : 26.05.2017
 Diagnostic la internare : TBC pulmonar secundar ulcero-cazeos poliulcerat
extins bilateral. Caz nou
- tuse cu expectoratie muco-purulenta
- dispnee de efort
- inapetenta
- scadere accentuata in greutate
- dureri toracice
 Anamneza :
1. AHC : mama este in evidenta activa cu TBC pulmonar din 2009
2. Antecedente personale: neaga boli cronice sau infecto-contagioase
3. Conditii de viata si munca:
- locuieste impreuna cu parintii si un frat intr-o casa compusa dintr-o camera, conditii
insalubre, improprii
58
4. Comportamente:
- fumator - aprox. 12 tigari/zi
- consuma alcool de 3 ani ocazional
Boala debuteaza insidios, cu trei saptamani inainte. Bolnavul slabeste in greutate si
forte fizice, prezinta tuse, dureri toracice, dispnee la efort. Bolnavul se prezinta la
medicul de familie si urmeaza tratament timp de o saptamana, dar nu poate preciza cu ce.
Deoarece simptomatologia bolii nu se amelioreaza, bolnavul se prezinta laUPU, pentru
un consult de specialitate, in urma caruia este trimis in serviciul nostru pentru investigatii
suplimentare si tratament de specialitate.
 Examen fizic :
1. Sistem neuro-muscular:
- bine orientat
- tonus normal
- torace astenic
- bolnavul este tahipneic, cu amplitudinea miscarilor respiratorii scazuta, miscari
simetrice ale celor doua hemitorace in timpul respiratiei; (R = 25 resp./min).
- prezinta tuse productiva, expectoratia este abundenta;
3. Aparat cardio-vascular:
- puls usor tahicardic (86 puls/min), ritmul este regulat
- T.A.= 110/70 mmHg
4. Aparat digestiv:
- bolnavul prezinta greutate sub valorile normale (40 kg la o inaltime de 1,58 m)
- apetitul este diminuat, bolnavul avand preferinta pentru lichide. Scaun de aspect normal,
1/zi.
5. Aparat renal:
- bolnavul prezinta o diureza medie/ zi de 1100-1300 ml
- mictiuni spontane, nedureroase.
59
7. Sistem emotional: pacientul este anxios, coopereaza cu personalul sanitar
1. Stare generala: mediocra;
2. Tegumente si mucoase: curate, mai palide;
3. Tesut celular subcutanat: foarte slab reprezentat;
4. Sistem ganglionar limfatic: ganglioni periferici patologici nu se palpeaza;
5. Sistem muscular: normoton, normokinetic;
6. Sistem osteo-articular: integru, mobil;
- torace astenic;
- freamat pectoral accentuat bilateral;
- hipersonoritate pulmonara;
- murmur vezicular,
- raluri subcrepitante bilateral.
- frecventa cardiaca 72/min;
- TA = 110/70 mmHg;
- soc apexian in spatiul V intercostal stg. pe linia medio-claviculara;
- aria matitatii cardiace in limite normale;
- zgomote cardiace ritmice.
- pulsuri periferice : pedioase pulsatile;
9. Aparat digestiv:
- farige normal;
- abdomen suplu, depresibil, sensibil la palpare in epigastru si hipocondru drept;
- tranzit intestinal incetinit; ficat la 2 cm sub rebordul costal;
- splina nepalpabila.
10.Aparat uro-genital:
- loje renale libere,
- rinichi nepalpabili,
- semn Giordano - negativ bilateral;
- mictiuni fiziologice.
60
11. Sistem nervos, endocrin, organe de simt: relatii normale
A respira si a -respiratie -modificarea integritatii Dispnee
avea o buna ingreunata (dispnee anatomice a aparatului
circulatie de efort) respirator
-modificarea -modificarea amplitudinii
frecventei respiratorii
respiratiei -respiratie superficiala
(25resp/min) prin cresterea frecventei
-modificarea respiratiei
amplitudinii -prezenta secretiilor
scadere) pulmonar
-tuse productiva
A se alimenta -scadere in greutate -procesul infectios Alimentatie

si hidrata -anorexie -starea generala alterata inadecvata
A elimina -expectoratie -procesul infectios 1.Eliminare

abundenta, muco- -modificarea integritatii inadecvata
purulenta, forma cailor respiratorii (expectoratie)
numulara, in 2.Diaforeza
cantitate de 100-
150 ml/24h
-dificultate in a
respira
-tuse
-transpiratii
profuze,
predominant
61
nocturne
-disconfort
A-si mentine -tegumente --- ---

integre si
curate
A evita -risc de -imunitate scazuta a 1.Risc de
pericolele suprainfectii organismului hemoptizie
-fatigabilitate -procesul infectios 2. Risc de infectie
-risc de hemoptizie -anorexie cu bacil Koch a
-risc de infectie cu -neaccesibilitate la anturajului
bK a anturajului informatii 3.Anxietate
-cunostinte -lipsa de cunoastere a
insuficiente despre mijloacelor de prevenire a
caile de transmitere raspandirii infectiei
a infectiei -anxietate
-facies crispat
-neliniste
-anticiparea
evenimentelor
negative
A invata -bolnavul nu are --- Lipsa de

cunostinte informatie
suficiente
si modul de
transmitere a
acesteia
A dormi si a se -somn agitat, -anxietate Insomnie
odihni -treziri frecvente -dispnee
62
-insuficiente ore de -agitatie
somn
-ochi incercanati
-Expectoratie abundenta
-Anxietate, dificultate in a se odihni
nursing
oxigen conform -asigur temperatura amelioreaza.
respiratiei in 15 -recomand bolnavului
zile pozitia semisezanda
exercitii de
respiratie(inspir profund
si lent)
63
-constientizez bolnavul
despre efectul nociv al
fumatului
-administrez bronho-
dilatatoare, MIOFILIN
3x1 tb/zi
1.Eliminare 1.Fluidificarea -administrez BROFIMEN Actul

inadecvata secretiilor in 1-1-0 tb expectoratiei
(expectoratie) urmatoarele zile -educ pacientul cum sa mult usurat dupa
2. Diaforeza 2.Pacientul sa nu expectoreze, il invat sa nu 7 zile.
devina sursa de inghita sputa, sa o Pacientul
infectii colecteze in scuipatoare colecteaza corect
nozocomiale -sa nu stropeasca in jur sputa.
Pacientul sa aiba o -sa nu arunce corpii Dupa 10 zile
stare de bine, de straini in scuipatoare transpiratia a
confort fizic in -curat mucoasa bucala si diminuat.
timp de o dintii cu tampoane Dupa 15 zile,
saptamana. -golesc, curat si bolnavul
dezinfectez scuipatorile prezinta
-folosesc manusi cand transpiratii
manipulez scuipatorile minime
-mentin tegumentele
pacientului curate si
uscate
-spal tegumentele ori de
cate ori este necesar
-schimb lenjeria de pat si
corp
-mentin igiena riguroasa a
plicilor si a spatiilor
64
interdigitale
usoara si comoda

dupa gusturile sale
alimente consumate
-cantaresc bolnavul
saptamanal
-maresc progresiv
calorii/24h
16-19)
1. Risc de 1.Reducerea -explic bolnavului ce este Bolnavul nu

Koch a 2.Reducerea tratamentului cu Bolnavul
65
anturajului acestui risc prin tuberculostatice recunoaste ca ar
3.Anxietate informarea corecta -recomand sa renunte la fi un potential
a bolnavului si alcool si tutun risc pentru cei
aplicarea unor -recomand evitatrea din jurul sau.
masuri de profiaxie expunerii la soare, caldura Dupa 7 zile
3.Disparitia si ingerarea de alimente anxietatea
anxietatii in timp sau lichide fierbinti dispare, bolnavul
de o saptamana -recomand evitarea este mai linistit,
eforturilor fizice deoarece stie ca
-izolarea bolnavului in se poate vindeca.
sectia TBC Bistrita
contact cu bolnavul
-sterilizarea recipientelor
in care se recolteaza sputa
expectoratiei
-chimioprofilaxia
contactilor
-identific cauza anxietatii
-sustin moralul
pacientului
-prezint cazuri
asemnatoare cu evolutie
buna
-informez pacientul
asupra duratei
66
aproximative a spiatlizarii
-informez pacientul
asupra importantei
respectarii tratamentului
-informez pacientul
asupra investigatiilor si
tratamentelor

insuficiente acumuleze noi cunostinte al bolnavului caumulat noi
sanatatea
fumat)
o are continuarea
tratamentului in
ambulator dupa externare
precum si importanta
controalelor periodice.

g n Resp/min Grad
eC
67
29.III 110/70 72 25 36,8° BK omog= BAAR(+) Radiografie PA
C VSH=62-76
Hgb=11g/dl
VEP=36%
L=8800
Glicemie =82mg/dl
TGO=35u/l
TGP=45u/l
Uree=23mg/dl
Creatinina=0,8mg/dl
RBW=neg
Ex urina=normal
30.III 115/ 74 22 36,6° --- ---
70 C
31.III 110/75 70 21 36,2° --- ---
C
1.IV 120/ 68 20 36,5° --- ---
70 C
4.IV 110/ 68 20 36,8° --- ---
60 C
7.IV. 125/ 68 20 36,4° --- ---
75 C
8.IV- 110/76 62-70 18-20 36,1-
25.V 0- 36,9°
135/85 C
26.V --- --- --- --- FUGIT DIN SECTIE ! ---
 Tratament:
29.III Brofimen Tb. 1-1-1 Hipercaloric
Vit B6 1tb dim.
HIN 100mg 1+1tb
PZM 500mg 1+1tb
30.III Brofimen tb 1-1-1 Hipercaloric
68
RMP150mg 1+1cp
EMB 400mg 1+1tb
31.III Brofimen tb 1-1-1 Hipercaloric
Vit B6 1tb dim.
HIN 2tb
RMP 2cp
PZM 2tb
EMB 2tb
1.IV Brofimen tb 1-1-1 Hipercaloric
Vit B6 1tb dim.
HIN 100mg 2tb
RMP 150mg 3cp
PZM 500mg 3tb
EMB 400mg 3tb
4.IV Brofimen tb 1-1-1 Hipercaloric
Ulcoran 2x1 tb
Vit B6 1tb dim.
HIN 100mg 2tb
RMP 150mg 3cp
PZM 500mg 3tb
EMB 400mg 3tb
7.IV. Brofimen tb 1-1-1 Hipercaloric
Ulcoran 2x1 tb
Miofilin 3x1 tb
Vit B6 1tb dim.
HIN 100mg 2tb
RMP 150mg 3cp
PZM 500mg 3tb
EMB 400mg 3tb
8.IV-25.V Brofimen tb 1-1-1 Hipercaloric
Ulcoran 2x1 tb
Miofilin 3x1 tb
Vit B6 1tb dim.
69
HIN 100mg 2tb
RMP 150mg 3cp
PZM 500mg 3tb
EMB 400mg 3tb
70
 Cazul III
Nume : M.
Prenume : F.
Varsta : 12 ani
Sex : masculin
Inaltime : 1,64 m
Greutate : 45 kg
Domiciliu : Oltenita, jud. Calarasi
Ocupatie : elev
Stare civila : necasatorit
Studii : 6 clase
Mediul : urban
Grupa sanguina: B III
RH: pozitiv
 Data externarii : 23.05.2017
 Diagnostic la internare : TBC pulmonar secundar ulcero-cazeos LSD si fibro-
cazeos policavitar plaman stg. BK(+)
- slabire in greutate
- apetit scazut
- oboseala
- junghi toracic
 Anamneza :
1. AHC : bunicul - fost bolnav TBC
2. Antecedente personale - neaga boli cronice si infecto-contagioase
3. Conditii de viata si munca: locuieste impreuna cu mama sa, intr-un apartament cu doua
camere
4. Comportamente: nefumator, nu consuma alcool; recalcitrant
71
Debut insidios, din luna ianuarie a anului curent, cu slabire in greutate, junghi toracic,
oboseala, febra, bolnavul este diagnostica de catre medicul de familie cu o pneumonie si
tratat 5 zile cu Ampicilina cps.; bolnavul fiind tahicardic, este suspectat si de o pericardita
si trimis la cardiolog. In cadrul investigatiilor efectuate, bolnavului i se cere un examen
ftiziologic. Se efectueaza radiografie P.A. si se depisteaza cu leziuni activ-evolutive. Se
trimite la internare in serviciul nostru pentru investigatii suplimentare si tratament de
specialitate.
 Examen fizic :
1.Sistem neuro-muscular:
- bine orientat
- tonus normal
- torace astenic
- bolnavul este usor tahipneic, cu amplitudinea miscarilor respiratorii scazuta
- miscari simetrice ale celor doua hemitorace in timpul repiratiei (22 resp/min)
- puls normal, ritm regulat,
- TA normala
4. Aparat digestiv:
- bolnavul prezinta greutate sub valorile normale (45 kg la o inaltime de 1,64 m);
- apetitul este diminuat, bolnavul avand preferinta pentru lichide. Scaun de aspect normal,
1/zi.
5. Aparat renal:
- bolnavul prezinta o diureza medie/ zi de 1400-1800 ml. Mictiuni spontane, nedureroase.
7. Sistem emotional: pacientul este anxios, agitat, usor recalcitrant; dificultati in
comunicarea cu personalul sanitar.
1. Stare generala: buna
2. Tegumente si mucoase: curate, mai palide
72
3. Tesut celular subcutanat: foarte slab reprezentat
4. Sistem ganglionar limfatic: ganglioni periferici patologici nu se palpeaza
5. Sistem muscular: normoton, normokinetic
6. Sistem osteo-articular: mobil, integru
- torace astenic;
- freamat pectoral accentuat in stg.,
- hipersonoritate pulmonara,
- murmur vezicular
-raluri subcrepitante hemitorace stg.
- frecventa cardiaca 92/min;
- TA = 110/70 mmHg;
- soc apexian in spatiul V intercostal stg. pe linia medio-claviculara;
- aria matitatii cardiace in limite normale;
- zgomote cardiace ritmice, de intensitate normala.
- pulsuri periferice : pedioase pulsatile.
9. Aparat digestiv:
- farige congestiv;
- abdomen suplu, depresibil, nedureros la palpare;
- tranzit intestinal incetinit;
- ficat, splina - nepalpabile.
10. Aparat uro-genital:
- loje renale libere, rinichi nepalpabili,
- semn Giordano - negativ bilateral;
- mictiuni fiziologice.
11. Sistem nervos, endocrin, organe de simt: relatii normale
73
A respira si a -respiratie -modificarea integritatii Dispnee
avea o buna ingreunata (dispnee anatomice a aparatului
circulatie de efort) respirator
-modificarea -scaderea capacitatii de
frecventei respiratiei expansiune pulmonare
(22resp/min) -respiratie superficiala prin
-modificarea cresterea frecventei
amplitudinii respiratiei
scadere) pulmonar
A se alimenta -scadere in greutate -procesul infectios Alimentatie

si hidrata -anorexie -hipertermia inadecvata
A elimina -transpiratii profuze, -procesul infectios Diaforeza =

predominant transpiratii
nocturne abundente
-disconfort
-deshidratare
(bolnavul acuza
senzatie de sete
permanenta)
A-si mentine -tegumente
integre si
curate
A mentine -febra -procesul infectios Hipertermie
temperatura -transpiratii profuze pulmonar
corpului in -sete intensa
limite normale
74
A evita -risc de suprainfectii -imunitate scazuta a Risc de hemoptizie
pericolele -fatigabilitate organismului Risc de infectie cu
-risc de hemoptizie -procesul infectios bacil Koch a
-risc de infectie cu -anorexie anturajului
bK a anturajului -neaccesibilitate la Anxietate
-cunostinte informatii
insuficiente despre -lipsa de cunoastere a
caile de transmitere mijloacelor de prevenire a
a infectiei raspandirii infectiei
-facies crispat -anxietate
-neliniste -agitatie
-anticiparea
evenimentelor
negative
A dormi si a se -somn agitat, -anxietate Insomnie
odihni -treziri frecvente -agitatie
-insuficiente ore de -hipertermie
somn
-ochi incercanati
A comunica cu -comunicare verbala -irascibilitate Irascibilitate

semenii cu personalul- -insuficiente cunostinte
ineficienta refritoare la boala sa
-bolnavul este
irascibil, recalcitrant
A invata -bolnavul nu are --- Lipsa de informatie
cunostinte suficiente
si modul de
transmitere a
acesteia
75
-Dificultati in a-si mentine temperatura corpului in limite normale
-Irascibilitate
nursing
oxigen conform -asigur temperatura amelioreaza
respiratiei in 5 zile -recomand bolnavului
pozitia semisezanda
exercitii de
respiratie(inspir profund si
lent)
Diaforeza Pacientul sa aiba o -mentin tegumentele Dupa 7 zile
stare de bine, de pacientului curate si uscate transpiratia a
confort fizic in -spal tegumentele ori de diminuat.
timp de o cate ori este necesar Dupa 15 zile,
saptamana. -schimb lenjeria de pat si bolnavul
76
corp prezinta
-mentin igiena riguroasa a transpiratii
plicilor si a spatiilor minime.
interdigitale
usoara si comoda
-administrez antitermice
dupa gusturile sale
alimente consumate
-cantaresc bolnavul
saptamanal
-maresc progresiv
calorii/24h
16-19)
1. Risc de 1.Reducerea -explic bolnavului ce este Bolnavul nu
77
Koch a 2.Reducerea tratamentului cu Bolnavul
anturajului acestui risc prin tuberculostatice recunoaste ca ar
3.Anxietate informarea corecta -recomand sa renunte la fi un potential
a bolnavului si alcool si tutun risc pentru cei
aplicarea unor -recomand evitatrea din jurul sau.
masuri de profiaxie expunerii la soare, caldura
si ingerarea de alimente
sau lichide fierbinti
-recomand evitarea
eforturilor fizice
-izolarea bolnavului in
sectia TBC Bistrita
contact cu bolnavul
expectoratiei
-chimioprofilaxia
contactilor

insuficiente acumuleze noi cunostinte al bolnavului acumulat noi
78
sanatatea
fumat, consum de alcool)
o are continuarea
tratamentului in ambulator
dupa externare precum si
importanta controalelor
periodice.
Hipertermie 1.Pacientul sa -aerisesc salonul Febra cedeaza
beneficieze de o -asigur imbracaminte dupa 20 zile.
stare de bine, de lejera
confort. -schimb lenjeria de pat si
2.Disparitia de corp ori de cate ori este
temperaturii in 15 nevoie
zile -invat bolnavul sa poarte
sosete din bumbac si sa le
schimbe frecvent
-asigur temperatura optima
in salon
-sterg bolnavul de
transpiratie
-calculez bilantul
hidric/24h
-servesc bolnavul cu
cantitati mari de lichide la
temperatura corpului (cel
putin 2 l/zi)
-masor temperatura de 2
79
ori/zi
-supraveghez bolnavul
-administrez antitermice,
PARACETAMOL 2tb/zi,
si tuberculostaticele
prescrise:HIN300mg
+RMP600mg
+PZM2000mg
+EMB1600mg, zilnic
Irascibilitate Pacientului sa i se -stimulez comunicarea cu Pacientul devine
insufle optimism si alti bolnavi cu un tonus mai optimist,
calm. psihic pozitiv, aflati in mai putin
curs de vindecare. irascibil,
comunica bine
cu ceilalti
bonavi si cu
personalul.

g n Resp/mi Grad
n eC
3.III 110/70 92 22 36,8° BK omog= negativ Radiogra-
C VSH=70-100 fie PA
Hgb=8,4g/dl
VEP=28%
L=11800
Glicemie=79mg/dl
TGO=31u/l
TGP=50u/l
Uree=17mg/dl
Creat=0,8mg/dl
80
RBW=neg
Ex urina=normal
4.III 120/70 74 22 37,4° --- ---
C
5.III 125/70 70 21 39,2° --- ---
C
6.III 110/ 68 20 39,5° --- ---
80 C
7.III 120/ 68 20 38,3° --- ---
70 C
8.III. 125/ 68 20 37,4° --- ---
75 C
10.III 120/ 68 20 37,4° --- ---
70 C
13.III 120/70 62 20 37,9° --- ---
C
14- 100/70 62-70 17-19 37,0- --- ---
23.III - 38,4°
125/80 C
24- 120/70 68 20 36,8° --- ---

28.III C
29.III 120/70 67 22 38,5° --- ---
-1.IV C
2- 110/60 66 19 38,0° --- ---
4.IV C
5- 100/60 60-65 19-21 36,9-
26.IV - 38,8°
12075 C
27.IV 100/60 60-65 17-19 36,5- VSH=74-78
-3.V - 36,9° Hgb=10,6
120/75 C VEP=35%
L=7200
TGO=31u/l
TGP=35u/l
81
BK omog= 3b/100c;
4- 100/60 60-68 17-20 36,2- 23 V Radiografie PA control
23.V - 36,8°
120/75 C
 Tratament:
3.III Paracetamol 2x1 tb Hipercaloric
Brofimen tb 1-1-1
Vit B6 1tb dim.
HIN 100mg 1+1tb
PZM 500mg 1+1tb
4.III Paracetamol 2x1tb Hipercaloric
Brofimen tb 1-1-1
Vit B6 1tb dim.
RMP 150mg 1+1cp
EMB 400mg 1+1tb
Brofimen tb 1-1-1
Vit B6 1tb dim.
RMP 150mg 1+1cp
EMB 400mg 1+1tb
Brofimen tb 1-1-1
Vit B6 1tb dim.
HIN 2tb
RMP 2cp
PZM 2tb
EMB 2tb
Brofimen tb 1-1-1
Vit B6 1tb dim.
HIN 100mg 3tb
82
RMP 150mg 4cp
PZM 500mg 4tb
EMB 400mg 4tb
8.III. Paracetamol 2x1tb Hipercaloric
Brofimen tb 1-1-1
Vit B6 1tb dim.
HIN 100mg 3tb
RMP 150mg 4cp
PZM 500mg 4tb
EMB 400mg 4tb
Metoclopramid 3x1tb
Brofimen tb 1-1-1
Vit B6 1tb dim.
HIN 100mg 3tb
RMP 150mg 4cp
PZM 500mg 4tb
EMB 400mg 4tb
Metoclopramid 3x1tb
Metaspar 3x1 cp
Brofimen tb 1-1-1
Vit B6 1tb dim.
HIN 100mg 3tb
RMP 150mg 4cp
PZM 500mg 4tb
EMB 400mg 4tb
Metoclopramid 3x1tb
Metaspar 3x1 cp
14-23.III Brofimen tb 1-1-1 Hipercaloric
Metoclopramid 3x1tb
Metaspar 3x1 cp
83
Rinofug 3x5 pic
Vit B6 1tb dim.
HIN 100mg 3tb
RMP 150mg 4cp
PZM 500mg 4tb
EMB 400mg 4tb
24-28.III Brofimen tb 1-1-1 Hipercaloric
Metoclopramid 3x1tb
Metaspar 3x1 cp
Rinofug 3x5 pic
Vit B6 1tb dim.
HIN 100mg 3tb
RMP 150mg 4cp
PZM 500mg 4tb
EMB 400mg 4tb
29.III-1.IV Brofimen tb 1-1-1 Hipercaloric
Metoclopramid 3x1tb
Metaspar 3x1 cp
Rinofug 3x5 pic
Doxicilina 1 cp/12h
Vit B6 1tb dim.
HIN 100mg 3tb
RMP 150mg 4cp
PZM 500mg 4tb
EMB 400mg 4tb
2-4.IV Brofimen tb 1-1-1 Hipercaloric
Metoclopramid 3x1tb
Metaspar 3x1 cp
Piafen 3x1 tb
Vit B6 1tb dim.
HIN 100mg 3tb
RMP 150mg 4cp
84
PZM 500mg 4tb
EMB 400mg 4tb
5-26.IV Brofimen tb 1-1-1 Hipercaloric
Metoclopramid 3x1tb
Metaspar 3x1 cp
Piafen 3x1 tb
Vit B6 1tb dim.
HIN 100mg 3tb
RMP 150mg 4cp
PZM 500mg 4tb
EMB 400mg 4tb
Ulcoran 2x1 cp
27.IV-3.V Brofimen tb 1-1-1 Hipercaloric
Metoclopramid 3x1tb
Metaspar 3x1 cp
Piafen 3x1 tb
Vit B6 1tb dim.
HIN 100mg 3tb
RMP 150mg 4cp
PZM 500mg 4tb
EMB 400mg 4tb
Ulcoran 2x1 cp
Tranxene 5mg 2x1 tb
4-23.V Se externeaza din lipsa de locuri. Hipercaloric
85
86
CONCLUZII
Tuberculoza este considerate azi ca cea mai importanta boala transmisibila din
lume, pentru ca anual se inregistreaza peste 10 milioane noi imbolnaviri, dintre care 4-5
milioane cazuri cu mare contagiozitate, iar numarul lor creste continuu, mai ales datorita
exploziei demografice.
Copiii mici nevaccinati se imbolnavesc cel mai usor si au cele mai severe
complicatii, putand fi soldate chiar cu deces.
Cea mai eficace metoda de reducere a incidentei bolii este izolarea si tratarea cat
mai precoce, corecta si completa a tuturor bolnavilor de tuberculoza. Tratata corect,
tuberculoza este cea mai vindecabila boala infectioasa, sub directa observare medicala de
specialitate.
Este bine ca persoanele care tusesc de mai mult de 3 saptamani, sa se prezinte la
un control medical. In felul acesta, tuberculoza poate fi diagnosticata cat mai devreme, iar
bolnavul tratat are cele mai multe sanse de vindecare, astfel perioada de contagiozitate
este redusa la maxim.
Tuberculoza este o boala care nu se vindeca singura ! De aceea, trecerea timpului
nu va face decat sa permita bolii sa avanseze si sa se agraveze, bacilii inmultindu-se si
realizand complicatii de temut. Oricine are acces la tratamentul tuberculozei, acesta fiind
gratuit pe toata durata lui, atat la copil, cat si la adult.
Cea mai buna profilaxie este mentinerea unui regim de viata ordonat, a unei
alimentatii rationale, bogate in produse proaspete, a igienei personale si a locuintei, a
odihnei active si pasive, pentru a mentine o imunorezistenta eficienta generala a
organismului, consumand de exemplu, si produse pe baza de catina, spirulina, echinaceea
sau cimbru, in functie de varsta.
In combaterea tuberculozei ca problema de sanatate publica, profilaxia ocupa
rolul primordial.
Elementele semnalate mai sus justifica atentia particulara acordata acum
tuberculozei. Deoarece combaterea tuberculozei nu se poate face decat integrat in cadrul
activitatii intregii retele sanitare, neputand fi numai apanajul activitatii speciali§tilor
87
pneumologi, este evidenta necesitatea disemmarii largi a cuno§tin|elor de baza ale acestui
domeniu medical.
Grija constanta a cadrelor medii si medicilor indreptata spre acest obiectiv,
constituie o garantie a rezolvarii ei ca problema de sanatate publica, intr-un termen nu
prea indepartat.
88
BIBLIOGRAFIE
1. TEHNICA INGRIJIRII BOLNAVULUI - VOL. I si II - C. Mozes, Ed.

Medicala 1978
2. GHID DE NURSING - Ed. Viata Medicala Romaneasca
3. TRATAT DE MEDICINA INTERNA - Prof. Radu Paun, Ed. Medicala 1983
4. FTIZIOLOGIE - Marcel Popescu, Ed. "POLSIB" Sibiu 1996
5. MANUAL DE MEDICINA INTERNA PENTRU CADRE MEDII - Borundel,
Ed. ALL
6. MANUAL DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIA OMULUI - clasa a XI-a - I.
Teodorescu Exarcu, S. Gherghescu, I. Ciunnat, Ed. Didactica si pedagogica 1990
7. Tratat de ftiziologie-sub redactia V. Moisescu, Autori: C. Anastasdu, Z. Barbu,
O. Bercea, V. Moisescu, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2003
8. Breviar de tuberculoza , Autori: Ovidiu Bercea si Puiu Panghea, Editura
Medicala, Bucuresti, 2003
9. Urgentele medicale-manual-sinteza pentru asistentii medicali, vol I, Autori:
Florian Chiru, Sorin Simion, Crin Marcean, Elena Iancu, Editura RCR Print, Bucuresti,
2003
10. Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos , Autori: Florian Chiru, Gabriela
Chiru, Letitia MorariuM Editura Cison, Bucuresti, 2002
89

Ingrijirea Copilului Cu Tuberculoza Pulmonara

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ingrijirea Copilului Cu Tuberculoza Pulmonara

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

FUNDATIA ECOLOGICA GREEN

SCOALA POSTLICEALA F.E.G. OLTENITA

INGRIJIREA COPILULUI CU TUBERCULOZA PULMONARA

I. NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A APARATULUI

Nasul si cavitatea nazala formeaza primul segment al acestui aparat. Nasul,

 Arborele bronsic este format din :

 Mecanica respiratiei - schimburile gazoase se realizeaza datorita succesiunii

II. 5. Anatomie patologica

II. 8. Diagnostic pozitiv

II. 9. Forme clinice

II. 10. Diagnostic diferential

II. 11. Prognostic

II. 13. Profilaxia tuberculozei

II. 14. Tratament

III. ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA COPILULUI CU

Internarea si asigurarea conditiilor de spitalizare

Internarea este primul contact al bolnavului cu spitalul. Aceasta reprezinta

Indiferent de modul de administrare al alimentelor, asistenta va avea in vedere

Participarea asistentei medicale la efectuarea tratamentului

Tratamentul este dietetic si medicamentos.

Monitorizarea functiilor vitale si vegetative

Intradermoreactia la tuberculina sau testul cutanat la tuberculina stabileste daca o

A se alimenta -scadere in greutate -procesul infectios Alimentare

A elimina -expectoratie -procesul infectios 1.Eliminare

A-si mentine -tegumente

A invata -bolnavul nu are --- Lipsa de

Hipertermie 1.Pacientul sa -aerisesc salonul Febra cedeaza

1. Risc de 1.Reducerea -explic bolnavului ce este 1.Bolnavul nu

Data T.A. Puls Respirati Temp Recoltari de produse Examinari

19.III 135/8 70 21 37,2° --- ---

18- 120/7 60-64 18-19 36,2- --- ---

A se alimenta -scadere in greutate -procesul infectios Alimentatie

A elimina -expectoratie -procesul infectios 1.Eliminare

A-si mentine -tegumente --- ---

A invata -bolnavul nu are --- Lipsa de

1.Eliminare 1.Fluidificarea -administrez BROFIMEN Actul

Alimentatie Pacientul sa fie -explorez preferintele Bolnavul

1. Risc de 1.Reducerea -explic bolnavului ce este Bolnavul nu

Cunostinte Pacientul sa -explorez nivelul de Pacientul a

Data T.A. Puls Respirati Temp Recoltari de produse Examinari

A se alimenta -scadere in greutate -procesul infectios Alimentatie

A elimina -transpiratii profuze, -procesul infectios Diaforeza =

A comunica cu -comunicare verbala -irascibilitate Irascibilitate

Cunostinte Pacientul sa -explorez nivelul de Pacientul a

Data T.A. Puls Respirati Temp Recoltari de produse Examinari

24- 120/70 68 20 36,8° --- ---

1. TEHNICA INGRIJIRII BOLNAVULUI - VOL. I si II - C. Mozes, Ed.

S-ar putea să vă placă și