Procesul de Nursing Gastro Curs 2

PROCESUL DE NURSING IN
GASTROENTEROLOGIE
2015
SURSE DE
DIFICULTATE
(CAUZE/ETIOLOGIE)
FACTORI DE RISC SI ASOCIERI
 ISTORIC FAMILIAL
 FUMAT
 GASTRINOM( SD. ZOLLINGER-ELLISON)
 HIPERCALCEMIE
 ANTIGENE ALE GRUPULUI SANGUIN 0( legate
preferential de H.pilori)
 H.PILORI-microorganismspiralat care secreta ureaza si
colonizeaza mucoasa gastrica antrala la pana la 100%
din persoanele care dezvolta UD si 70% din cele cu UG
 STATUS ECONOMIC SCAZUT
 STRESS, CAFEA , ALCOOL
 REFLUX ESOFAGIAN SI TULBURARI DE MOTILITATE
ESOFAGIENE
 BOLI PSIHICE: ANXIETATE, ATACURI DE PANICA, DEPRESII
 MEDICAMENTE: CORTICOIZI, AINS,doxiciclina, tetraciclina
,clorura de potasiu, sulfat feros,
 TOXICE
 Ingestie substante caustice , ingestie de ceai extrem de
fierbinte, fumatul de opiacee,
 Deficit de vit.A, zinc, molibden
 IRADIERE
 VIRUSURI NEUROTROPE
 Infectii bacteriene si micobacteriene ( pneumocystis carini)
 VAGOTOMIA (stomac operat)- TULBURARI

DE MOTILITATE
 DIABET ZAHARAT
 ALCOOLISM
 VIRUSURI( V.herpetic I sau II, citomegalovirus,
v.varicelo-zoosterian)
 CANDIDA( la persoanele imunocompromise)
MANIFESTARI DE
DEPENDENTA
SIMPTOME SI SEMNE
1. DUREREA ABDOMINALA
 Definiţie: Durerea abdominală este senzaţia dureroasă
resimţită de pacient la nivelul abdomenului.
Poate fi consecinţa:
 patologiei abdominale;
 patologiei extra abdominale
-durere cu punct de plecare la nivelul unor organe din afara
abdomenului şi care iradiază în zonele abdominale
- boli sistemice cu afectare abdominală secundară: DZ,
porfirii, intoxicaţii, tabes, hipertiroidism
a.Durerea abdominală parietală
(somatică)
 Originea în leziuni ale peretelui abdominal,

peritoneului parietal, rădăcina mezenterului şi
diafragm;
 Are la bază stimularea fibrelor senzitive prin
procese inflamatorii, edeme, infiltraţie
neoplazică, torsiune, tracţiune
 Caracteristici: -intensă, bine localizată;
-exacerbată de tuse, strănut,
mişcare;
b.Durerea abdominală viscerală
Îşi are originea în organele abdominale cavitare sau parenchimatoase.
Caracterul durerii:
 jenă, arsură, înţepătură;
 caracter colicativ (durere paroxistică intermitentă) consecutiv
spasmului unui organ visceral;
 intensitatea este mai redusă (exceptând colica);
 localizarea mai puţin precisă;
 este însoţită de fenomene vegetative (semne de
acompaniament): greţuri, vărsături, cefalee, transpiraţii,
paloare, colaps;
 este percepută într-un teritoriu somatic situat uneori la
distanţă faţă de viscerul afectat = durere raportată datorită
“amestecării” căilor sensibilităţii viscerale şi somatice la
nivel ganglionar postmedular); durerea viscerală este mai
puţin bine localizată;
Durerea abdominală
 Dificultatea de diagnostic
 Necesitatea unei analize atente a
acesteia.
Analiza durerii
1. în funcţie de modalitatea de debut
2. Înfuncţie de sediul durerii
3. În funcţie de alte coordonate
-iradiere
-caractere
- circumstanţe: influenţe favorabile şi
defavorabile
2.MODIFICĂRILE POFTEI DE
MÂNCARE(APETITULUI)
Definiţie: prin poftă de mâncare sau apetit se

înţelege fenomenul senzorial-afectiv
caracterizat prin dorinţa şi plăcerea unei
persoane de-a se alimenta.
Anorexia sau inapetenţa
Scăderea până la pierderea totală a poftei de mâncare → deficit caloric
→ sindrom de denutriţie.
Anorexia: -totală: interesând toate alimentele;
-electivă (selectivă): inapetenţă pentru anumite alimente:
-pentru carne, pâine grăsimi: neoplasme gastrice,
pancreatice;
-pentru grăsimi: boli hepatobiliare;
O varietate particulară a alterării poftei de mâncare = sitofobia =
teama bolnavului de-a se alimenta din cauza unui simptom neplăcut
declanşat de acest act.
Ex: -teama de durere în ulcerul gastric;
-teama de balonare (tulburări de motilitate digestivă; aerofagie);
-teama de vărsătură (stenoza pilorică);
Anorexia sau inapetenţa
 Cauze:
-boli gastrice: gastrite cronice, neoplasm;
-suferinţe hepatobiliare: hepatite cronice, ciroze, sindroame icterice;
-boli endocrine: hipotiroidism, insuficienţă hipofizară, boala Addison
(insuficienţă CSR);
-boli infecţioase, febrile, TBC;
-intoxicaţii:
-endogene: uremie, acidocetoză diabetică;
-exogene: etilism cronic, abuz de medicamente;
-boli hematologice:
-anemie (prin deficit de Fe, Vitamina B12);
- limfoleucoză, boli mieloprofiferative;
-neoplasm cu diferite localizări;
-boli psihice: -anorexia mentală a tinerelor fete;
-psihonevroze;
-psihoza bipolară( maniaco-depresivă), schizofrenie
Saţietate precoce
Simptom caracterizat prin apetit păstrat
(chiar exagerat la începutul mesei), urmat
de senzaţia de saţietate după primele
înghiţituri.
 Cauze:
- bolile în care este diminuată capacitatea
de rezervor a stomacului (rezecţie
gastrică, CC infiltrativ – linita plastică).
Hiperorexia
Creşterea apetitului.
Bulimia = foame intensă, de nestăpânit.
Cauze:
 -graviditate (fiziologică);
 -boli: -diabetul zaharat;
-tumorile pancreatice secretoare de insulină;
-hipertiroidism;
-infestaţii parazitare;
-boli psihice;
Polifagia = consumul unei cantităţi mari de alimente, cu apariţia tardivă
a senzaţiei de saţietate.
Parorexia
 apetitul viciat, poate prezenta diferite grade de
manifestare, de la preferinţele pentru alimente
mai neobişnuite, până la ingerarea de substanţe
improprii circuitului alimentar → tulburări psihice.
Exemple:
-pământ (geofagie);
-păr (tricofagie);
-excremente (coprofagie);
-gheaţă (pica);
3.Greaţa şi
vărsăturile
Vărsătura
 act reflex complex, prin care stomacul îşi elimină la exterior
conţinutul.
Poate fi determinată de:
 supradistensia sau iritarea oricărei porţiuni a tractului gastro-
intestinal superior;
 stimularea zonei chemoreceptoare (arie a SNC diferită de centrul
vomei) prin: administrarea de morfină, citostatice, digitală,
schimbarea de poziţie → “rău de mişcare”;
 sindroame de hipertensiune intracraniană (HIC) → vărsături
centrale în jet, fără efort, acompaniate de : cefalee, tulburări de
comportament şi ale senzoriului, neprecedate de greaţă: edem
cerebral, tumori cerebrale, meningoencefalite;
Greaţa
 senzaţie particulară, care precede
vărsătura, cel mai adesea cele două
simtpome acompaniindu-se.
Greaţa şi vărsăturile
INTERVIUL
→ Interviul stabileşte :
- caracterul -acut;
-cronic;
-frecvenţa;
-durata şi severitatea (numărul de vărsături,
cantitatea);
-momentul apariţiei în raport cu actul alimentar;
-aspectul lichidului;
-fenomenele de acompaniament;
-consecinţele asupra stării bolnavului;
Frecvenţa vărsăturilor
 ocazionale (migrenăm rău de mişcare);

 repetate (stenoza pilorică);
 incoercibile (disgravidie, intoxicaţii
grave, ileus)
Orarul vărsăturilor
 matinale: sarcină, etilism cronic, uremie;
 intraprandiale sau imediat postprandiale: afecţiuni
psihice: isterie, bulimie;
 postprandiale tardive: stenoză pilorică:
 conţinut în alimente ingerate cu câteva ore/zile,
 parţial digerate,
 miros fetid,
 vărsătura calmează durerea şi este provocată de bolnav
în acest scop;
Cantitatea
 mică şi repetată : sarcina, nevroze

 abundentă : stenoza pilorică
Conţinutul
variabil:
 alimentare: stenoza pilorică;
 bilioase: reflux duodeno-gastric, colecistopancreatite;
 apoase: CC gastric, alcoolism, sarcină;
 purulent: gastrite flegmonoase, abcese din vecinătate
deschise în stomac;
 fecaloide: fistule gastro-colice, ocluzia intestinală;
 sânge = hematemeză:
-roşu ± cheaguri;
-“zaţ de cafea”;
Mirosul
 acid, penetrant: boala ulceroasă;

 fecaloid: ileus, peritonită;
 indus artificial de o substanţă odorizantă
ingerată (alcool, insecticide, organo—
fosforice, clor etc.);
 amoniac în IR,
 acetonă în DZ decompensat;
Principalele cauze ale
vărsăturilor la adulţi
Afecţiuni digestive:
-urgenţe abdominale:
-peritonite;
-ocluzii intestinale;
-pancreatita acută;
-colecistita acută;
-boli digestive acute:

-gastroenterite acute;
-gastrita erozivă acută;
-boli digestive cronice:
-ulcer gastric şi duodenal;
-stenoză pilorică;
-tulburări de evacuări gastrice (diabet zaharat,
sclerodermie, stomac operat);
-sindrom subocluziv;
Principalele cauze ale vărsăturilor
la adulţi
 Afecţiuni extradigestive:
 -sarcină (primele 3 luni I disgravidie de I trimetrul);
 -afecţiuni neurologice şi ORL:
-HIC;
-sindroame meningeeme;
-migrene;
-sindromul meniere;
 -boli metabolice şi endocrine:
-acidocetoză diabetică;
-hiperazotemie;
-hipercalcemie;
-sindrom de hiperhidratare celulară;
insuficienţă CSR;
 -boli cardiovasculare: IM inferior;
 -afecţiuni psihiatrice: isterie, nevroze, anorexie mentală;
 -medicamente: digitală, teofilină, morfină, antibiotice, citostatice;
 -afecţiuni infecţioase:
4.HEMORAGIA DIGESTIVĂ
SUPERIOARĂ
HEMORAGIA DIGESTIVĂ
SUPERIOARĂ
HEMATEMEZA ŞI MELENA -sunt expresia

exteriorizării unui HDS – pierderea de sânge de
la nivelul tractului digestiv superior;
în HDS acute sângerarea se exteriorizează prin:
 hematemeză;
 melenă;
 hematochezie;
Hematemeza
exteriorizarea prin vărsătură a HDS;
-sângele vărsat:
-roşu;
-roşu-brun cu cheaguri;
-“zaţ de cafea”;
-aspectul depinde de timpul de stagnare a sângelui din
stomac;
-pentru producerea hematemezei pacientul trebuie să
piardă aproximativ 1.000 ml sânge → indice de
gravitate crescută al acestui simptom, comparativ cu
melena;
Melena
exteriorizarea prin scaun a sângelui pierdut în
cursul unei HDS, sub forma de scaune negre,
lucioase, urât mirositoare, de consistenţă
scăzută, “ca păcura”, ca urmare a transformării
Hb → Hematină;
 pentru apariţia unui scaun melenic sunt
necesari 50-60 ml sânge;
 o cantitate mai mare de sânge pierdut,
face ca melena să dureze > 3 zile;
Hematochezia
pierderea de sânge, puţin sau deloc modificat,
cu exteriorizare pe cale rectală sub formă de
sânge roşu, nedigerat;
 denotă pierdere masivă > 1 l, asociat cu un
tranzit intestinal accelerat;
 trebuie diferentiată de hemoragia digestiva
inferioara (rectoragia) în mod obişnuit rectoragia
reflectă o HDI;
Simptomatologia în HDS
 este determinată de gravitatea HDS (cantitatea şi ritmul de
pierdere)
 are la bază tulburări hemodinamice (hipovolemie → colaps
→ şoc) şi anemie acută.
 semnele clinice se instalează dacă HDS > 500 ml sânge;
 la pacienţii vârstnici, taraţi, pierderi mici pot determina
apariţia de simptome şi complicaţii majore consecutiv
hipoperfuziei tisulare şi hipoxiei( crize anginoase- infarct
miocardic, precipitarea unei insuficienţa cardiace latente,
sincope-accident vascular cerebral).
HDS gravitate
 În formele uşoare: aprox. 1.000 ml sânge pierdere;
-ameţeli, astenie, tahicardie moderată; TA clino =
normală; TA orto = ↓;
 În formele medii: 1-2 l sânge;

-puls > 100 b/minut;
-TA ≤ 100 mmHg;
-agitaţie, transpiraţii reci, sete, paloare, lipotimii la emisia
de scaun sau hematemeză;
 În formele severe: se pierde > 30-40 % din volumul
sângelui;
 > 2 litri/sânge → şoc hemoragic;
Analiza sindromului HDS
parcurge următorii paşi:
 confirmarea HDS;
 găsirea sediului şi cauzei sângerării;
 stabilirea gravităţii;
Valoarea elementelor
anamnestice:
 trecut ulceros sau istoric de pirozis sezonier pune problema unei
sîngerări prin reactivarea bolii ulceroase
 consum cronic sau recent de aspirină sau alte antiinflamatorii
nesteroidiene: gastrite erozive
 consum recent de alcool, preparate de fier: gastriră acută
 pacienţi în stare critică din secţiile de ATI: gastrită acută de stress
 istoric de intervenţie chirurgicală pe stomac: gastrita bontului,
neoplasm al bontului gastric
 istoric de disfagie şi pirozis: esofagită de reflux în stadiu avansat(
ulceraţii esofagiene , hemoragii)
 sindrom emetizant: sindrom Mallory-Weiss
 pacient vârstnic peste 60 ani: angiodisplazii cu localizare diversă la
nivelul oricărui segment al tubului digestiv
 proceduri recente diagnostice sau terapeutice hepatice( PBH,
palsarea de endoproteze în CBP): hemobilie exteriorizată prin melenă
 istoric de hepatită( virală, toxică, etc.),consum cronic de alcool: HDS
în cadrul unei ciroze hepatice( variceală sau nonvariceală
Valoarea examenul obiectiv al
pacientului cu HDS
Furnizează informaţii în funcţie de gravitatea HDS şi fondul patologic
pe care acesta apare;
 prezenţa stigmatelor insuficienţei hepatice( eritroză palmo-plantară,
angiom stelat, ginecomastie),hepato-splenomegalie, eventual icter,
ascită cu circulaţie colaterală : ciroză hepatică
 sensibilitate la palpare în epigastru şi zona duodenală: boală
ulceroasă
 malformaţii vasculare cutaneo-mucoase: teleangiectazia ereditară
Rendu-Ossler-Webef
 icter recent instalat, hepatomegalie dureroasă: hemobilie
 pigmentarea buzelor şi-a regiunii periorale: suspiciune de sindrom
Peutz-Jeghers caracterizat prin polipoză gastrică şi intestinală
Factorii de gravitate în HDS
 vârsta peste 60 ani;

 hematemeza;
 recurenţa hemoragiei (primele 48 ore);
 ciroza hepatică cu VE;
 boli asociate severe: insuficienţa cardio-
respiratorie, hepatică, renală, neoplasme;
 prezenţa la endoscopie a semnelor de HDS
activă
Cauzele HDS
I. HDS nonvariceale: -esofag,

-stomac;
-duoden;
-esofagitele;
-ulcerul gastro-duodenal activ;
-gastrita erozivă/duodenita erozivă: -AINS;
-leziuni de stres;
-alcoolice;
-sindromul Mallory-Weiss;
-tumori maligne (cancer esofagian, gastric);
-tumori benigne;
-hemangioame;
-malformaţii vasculare = angiodisplazii;
II. HDS variceale
-esofagiene = frecvente;
-gastrice;
-duodenale
Odată apărute , varicele eso-gastrice

evoluează în timp.
FACTORII DE RISC PRIVIND
SÂNGERAREA VARICEALĂ:
 DIMENSIUNEA VARICELOR
 PREZENŢA” RED SIGN ”
 GRADUL INSUFICIENŢEI
HEPATOCELULARE
5. HEMORAGIA DIGESTIVĂ
INFERIOARĂ
HEMORAGIA DIGESTIVĂ
INFERIOARĂ
- Se exteriorizează prin rectoragie (se impune diagnosticul
diferenţial cu hematochezia din HDS);
- există posibilitatea apariţiei melenei şi în HDI dacă
sângerarea s-a produs în intestinul subţire şi tranzitul
intestinal a fost suficient de lung ca să permită o digestie
parţială a sângelui eliminat;
-culoarea şi aspectul sângelui pierdut = indicator bun al
localizării sursei:
-roşu deschis în sângerările rectale;
-cu cheaguri, brun, în cele ale colonului drept sau
transvers;
Simptome de acompaniament în
HDI
 dureri la defecaţie + HDI → rectoragii, fisuri anale,
hemoroizi trombozaţi, ulceraţii rectale;
 diaree concomitentă cu sângerare → boală inflamatorie a
colonului (b.Crohn, CU);
 HDI precedată de dureri abdominale postprandiale → colită
ischemică;
 sângerarea masivă neînsoţită de alte simtpme: hemoragii
din diverticuloză, angiodisplazii, diverticulul Meckel;
 HTP → sângerări masive prin ruptură hemoroidală;
Evaluarea iniţială în hemoragia
acută gastro-intestinală
Implică aprecierea pe criterii clinice a importanţei hemoragiei,
reflectată de :
1. semne vitale posturale (FC, TA în clino şi ortostatism),
2. paloare sclerotegumentară,
3. senzaţie de sete,
4. diureza
5. frecvenţa hematemezei şi/ sau melenei
6. valoarea constantelor hematologice : hemoglobină, hematocrit,
monitorizate în dinamică.
Gradul sângerării iniţiale reprezintă unul dintre cei mai fideli

indicatori clinici ai indicaţiei endoscopiei de urgenţă, ştiut fiind
faptul că o sângerare iniţială mare reprezintă un factor de risc
al recurenţei hemoragiei în următoarele ore sau zile.
EXAMENE
COMPLEMENTARE
METODE DE DIAGNOSTIC
IN GASTROENTEROLOGIE
METODE DE DIAGNOSTIC IN
GASTROENTEROLOGIE
 EXAMENUL RADIOLOGIC AL ESOFAGULUI
- Tranzit baritat standard
- Video si cinefluoroscopia( detectarea
substratului anatomic si aprecierea tulb. de
motilitate)
 ESOFAGOSCOPIA ( in scop diagnostic si
tratament); nu exista contraindicatii absolute,
necesita anestezie locala a faringelui sau
anestezie generala
GASTROENTEROLOGIE
 MANOMETRIA ESOFAGIANA ( evaluarea pacientilor cu
pirozis, disfagie sau durere toracica)- determina
presiunea la nivelul sfincterului esofagian inferior si
superior, eficacitatea miscarilor propulsive
 MONITORIZAREA Ph ESOFAGIAN( reflux GE)
 TUBAJUL NASO-GASTRIC SAU INTESTINAL:
- Decompresia stomacului in caz de atonie gastrica , ileus
sau ocluzie
- Eliminarea toxinelor ingerate
- Prelevarea de continut gastric pentru analize
- Aport substante nutritive prin intermediul sondei
GASTROENTEROLOGIE
 ANALIZA SUCULUI GASTRIC
 ENDOSCOPIA DIGESTIVA SUPERIOARA
 ANOSCOPIA SI SIGMOIDOSCOPIA RIGIDA SI
FLEXIBILA
 COLONOSCOPIA
 PARACENTEZA( PUNCTIA ABDOMINALA)
 LAPAROSCOPIA DIAGNOSTICA
(CELIOSCOPIA)
CONSTIPATIA/
OCLUZIA
INTESTINALA
DEFINITIE
 SCADEREA FRECVENTEI DEFECATIEI
INSOTITA DE ELIMINARE INCOMPLETA
SI DUREROASA A SCAUNULUI ,
SCAUNE USCATE , DUREROASE
CONTEXT GENERAL
 DIAGNOSTIC FRECVENT INTALNIT
 APARE PREDOMINENT LA VARSTNICI
 POATE INSOTI GRAVIDITATEA
 MENTINEREA UNUI TRANZIT INTESTINAL
ADECVAT : DIETA, EXERCITII FIZICE ,
RESPECTAREA TABIETURILOR ZILNICE
LEGATE DE ACTUL DEFECATIEI
 CONSTIPATIA PROVOCATA DE : CANTITATE
MICA DE LICHIDE INGERATE, ALIMENTATIA
SARACA IN FIBRE, INACTIVITATEA ,
IMOBILIZAREA
CONTEXT GENERAL
 MEDICAMENTE : NARCOTICE, SUPRADOZARE DE
LAXATIVE,
 ABUZUL DE CLICME
 IGNORAREA SENZATIEI DE DEFECATIE
 STRESUL , DEPRESIA
 INTIMITATEA : CALATORIILE DEPARTE DE CASA ,
SPITALIZAREA
 CONSTIPATIA POATE PROVOCA : HEMOROIZI,
DIVERTICULOZA, FORTARE INTENSA IN TIMPUL
SCAUNULUI (POATE DUCE LA MOARTE SUBITA)
SAU PERFORATIE DE COLON
 CONSTIPATIA ESTE DEOBICEI EPISODICA DAR
POATE DEVENI CRONICA
CARACTERISTICI DEFINITORII-
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
1. DEFECATIE NEREGULATA
2. SCAUNE USCATE,ELIMINATE CU EFORT
3. FORTARE LA DEFECATIE
4. SCURGERE DE LICHID INTESTINAL
FECALOID
5. FALSE SENZATII DE DEFECARE
6. ANOREXIE
7. ABDOMEN DESTINS
8. GRETURI SI VARSATURI
9. CEFALEE, NELINISTE , DEPRESIE
10. EXPRIMAREA DURERII SAU FRICII DE
DURERE
FACTORI ASOCIATI – SURSE
DE DIFICULTATE
1. INGESTIE INADECVATA DE LICHIDE
2. DIETA SARACA IN FIBRE
3. INACTIVITATE, IMOBILIZARE
4. FOLOSIREA DE MEDICAMENTE
5. LIPSA INTIMITATII
6. DURERE
7. FRICA DE DURERE
8. ABUZ DE LAXATIVE
9. GRAVIDITATE
10. TUMORI COLON
11. BOLI NEUROLOGICE
OBIECTIVELE PN
 ELIMINAREA DE SCAUNE MOI, CU O
FRECVENTA PERCEPUTA CA
NORMALA PENTRU PACIENT
 PACIENTUL SA CUNOASCA MASURILE
DE PREVENIRE A CONSTIPATIEI
CULEGEREA DATELOR –
EVALUAREA INITIALA A
PACIENTULUI
1. EVALUAREA MODULUI OBISNUIT DE
ELIMINARE A SCAUNULUI :
- CULOAREA
- MARIMEA
- FRECVENTA ( NORMAL:2 SCAUNE PE
ZI LA UNUL LA 3-4 ZILE) ! CE
INSEAMNA “NORMAL”PENTRU
FIECARE PACIENT
CULEGEREA DATELOR – EVALUAREA
INITIALA A PACIENTULUI
2. EVALUAREA TIPULUI SI FRECVENTEI
FOLOSIRII LAXATIVELOR ;ABUZUL CRONIC
DE LAXATIVE POATE AFECTA MUSCHII SI
NERVII COLONULUI DEVENIND ATONIC SI
DESTINS
3. EVALUAREA FRECVENTEI FOLOSIRII
CLISMELOR PENTRU ELIMINARE; ABUZUL
POATE DUCE LA DEPENDENTA;COLONUL
DEVINE DESTINS SI NU MAI RASPUNDE
NORMAL LA IMPULSURILE PROVOCATE DE
PREZENTA MATERIILOR FECALE
4. EVALUAREA OBICEIURILOR
ALIMENTARE SI INGESTIEI DE
LICHIDE; APORTUL INADECVAT DE
FIBRE SI LICHIDE CUMULAT CU
ANXIETATEA POT CONTRIBUI LA
APARITIA CONSTIPATIEI
5. EVALUAREA NIVELULUI DE
ACTIVITATE: REPAOSUL PRELUNGIT
LA PAT, LIPSA EXERCITIILOR FIZICE SI
INACTIVITATEA POT CONTRIBUI LA
6.EVALUAREA MEDICATIEI FOLOSITE IN
MOD FRECVENT SI CARE POT AVEA
EFECT SECUNDAR CONSTIPATIA
EX:NARCOTICELE, ANTIDEPRESIVE,
ANTICOLINERGICE,ANTIHIPERTENSIV
E, FIER,CALCIU
7. EVALUAREA INTIMITATII NECESARE
ELIMINARII.
8.
8. EVALUAREA FRICII DE A AVEA

DURERI IN TIMPUL DEFECATIEI :
HEMOROIZII, FISURILE ANALE
9. EVALUAREA BOLILOR NEUROLOGICE
IN ANTECEDENTE SAU IN PREZENT :
B. PARKINSON, SCLEROZA MULTIPLA
INTERVENTII
 INCURAJAREA UNUI APORT
LICHIDIAN DE 2-3 LITRII DACA NU
EXISTA RESTRICTII
MEDICALE.PACIENTII VARSTNICI POT
AVEA RESTRICTII DATORITA
PROBLEMELOR CARDIO-VASCULARE
 INCURAJAREA UNEI DIETE BOGATE IN
FIBRE ( FRUCTE CRUDE,LEGUME
PROASPETE); SE RECOMANDA UN
MINIM DE 20 GRAME DE FIBRE PE ZI
INTERVENTII
 INCURAJAREA PACIENTULUI SA CONSUME
CEREALE, PRUNE SI ALIMENTE SUB
FORMA DE BOABE; ACESTEA SUNT
PURGATIVE NATURALE DATORITA
CONTINUTULUI CRESCUT DE FIBRE
 INCURAJAREA EXERCITIILOR FIZICE SI
PRACTICAREA REGULATA DE EXERCITII;
EXERCITIILE ABDOMINALE INTARESC
MUSCULATURA SI AJUTA LA USURAREA
ACTULUI DEFECATIEI
INTERVENTII
 INCURAJAREA ALCATUIRII SI
RESPECTARII UNUI ORAR AL
ELIMINARII ; PACIENTUL TREBUIE SA
URMAREASCA SA AIBA UN SCAUN
REGULAT , DUPA ORARUL SI
TABIETURILE SALE
 EVACUAREA MANUALA A
FECALOAMELOR BLOCATE LA
NIVELUL RECTULUI ( PACIENTI DEBILI
IN SPECIAL BATRANI NU VOR PUTEA
INTERVENTII
 SUGERAREA FOLOSIRII DIVERSELOR

METODE CARE POT MINIMALIZA
DISCONFORTUL RECTAL : BAI
LOCALE CALDUTE, PREPARATE
HEMOROIDALE CARE REDUC EDEMUL
TESUTULUI HEMOROIDAL
INTERVENTII
PACIENTI SPITALIZATI
 ORIENTAREA PACIENTULUI CU
PRIVIRE LA LOCATIA BAII SI
INCURAJAREA FOLOSIRII EI FARA
NICI UN FEL DE RESTRICTII
 POZITIA SEZAND,CU GENUNCHII
FLECTATI INDREAPTA POZITIA
RECTULUI , POTENTEAZA FOLOSIREA
MUSCHILOR ABDOMINALI SI
FACILITEAZA DEFECATIA
INTERVENTII
PACIENTI SPITALIZATI
 OFERIRE DE PLOSCA INCALZITA
PACIENTILOR IMOBILIZATI LA PAT.
ASISTAREA PACIENTULUI PENTRU
POZITIONAREA CU GENUNCHII
FLECTATI
 ASIGURAREA INTIMITATII
 TIMP PENTRU RELAXAREA
PACIENTULUI
EDUCATIE/CONTINUITATEA
INGRIJIRILOR
 CONSULTAREA DIETETICIANULUI
 EXPLICAREA SI MENTIONAREA :
- DIETA ECHILIBRATA CARE SA CONTINA
FIBRE , FRUCTE PROASPETE,LEGUME,
CEREALE – MINIM 20 GRAME DE FIBRE PE
ZI
- APORT LICHIDIAN ADECVAT – 8 PAHARE PE
ZI SAU 2000- 3000ml/zi
- MESE REGULATE
- RESPECTAREA ORARULUI PENTRU
ELIMINARE SI ACORDAREA UNUI
SUFICIENT PENTRU ACEASTA
- ACTIVITATE FIZICA REGULATA
EDUCATIE/CONTINUITATEA
INGRIJIRILOR
 INVATAREA PACIENTULUI SA
CITEASCA ETICHETELE DE PE
FIECARE ALIMENT CU DESCRIEREA
CARACTERISTICILOR SI
CONTINUTULUI ACESTUIA ; SA STIE
CONTINUTUL DE FIBRE AL
ALIMENTULUI RESPECTIV
 INVATAREA FOLOSIRII METODELOR
FARMACEUTICE INDICATE:LAXATIVE,
NURSINGUL BOLII DIAREICE
ACUTE
ELEMENTE GENERALE
 DURATA SCURTA – mai putin de 2
saptamani
 LA COPILUL PESTE 10 ANI VOLUMUL
SCAUNULUI ESTE ECHIVALENT CU CEL
AL ADULTULUI (volumele mai mari de 200
g)
CAUZE
 CEA MAI FRECVENTA – VIRALA
- Rotavirus
- Adenovirus enteric
- Callicivirus
• INFECTII BACTERIENE
- Salmonella
- E.coli
- Shigella
- Campylobacter
- Yersinia
- Holera
o PARAZITI
o DIAREEA ASOCIATA TATAMENTULUI ANTIBIOTIC
o SUPRAALIMENTAREA NN
o HIPERTIROIDISM
EPIDEMIOLOGIE
 BDA RAMANE UNA DINTRE CELE MAI
IMPORTANTE PROBLEME MEDICALE
 IN TARILE DEZVOLTATE PROBLEME MAI
PUTIN SEVERA ( SISTEM SANITAR DE
PREVENIRE )
 CALEA DE TRANSMITERE
 CALEA FECAL ORALA
 CONTACT DIRECT ( COLECTIVITATI)
 APA SAU ALIMENTE INFECTATE
 IARNA- virusi; VARA – bacterii
CULEGEREA DATELOR
 INTERVIUL
 TREBUIE OBTINUT UN ISTORIC AMANUNTIT
PUNANDU-SE ACCENTUL PE CONTACTUL CU
INDIVIZI AFECTATI IN SPECIAL COPII DIN
GRADINITE SAU CRESE
 SE STABILESTE ISTORICUL DETALIAT AL
DIETEI , PUNANDU-SE ACCENT PE SURSELE
DE APA , APORTUL DE CARNE DE PASARE,
LAPTE, PESTE
 FOLOSIREA ANTIBIOTICELOR
 ISTORICUL CALATORIILOR ESTE IMPORTANT
IN DETERMINAREA CAUZELOR ENDEMICE SAU
SEZONIERE
 EXPLICAREA TITULUI SACUNELOR SI A
OBSERVAREA SI EXAMENUL
FIZIC
 EXAMENUL FIZIC FURNIZEAZA PUTINE INFORMATII
CARE AR PUTEA AJUTA LA STABILIREA
AGENTULUI ETIOLOGIC
 MODIFICARILE OBSERVATE POT REFLECTA
DIVERSE COMPLICATII CAUZATE DE AGENTUL
ETIOLOGIC
 MODIFICARI OBSERVATE LA EXAMENUL FIZIC :
- SEMNE DE DESHIDRATARE
- Febra
- Scaune cu continut sanguinolent( micro si
macroscopic)
- Sensibilitate abdominala
- Varsaturi
COMPLICATII
 Severitatea COMPLICATIILOR depinde de
VARSTA , cu cat este mai mica cu atat
problemele sunt mai numeroase:
1. DESHIDRATAREA – daca este f. severa poate
fi insotita de modificari hidro-electrolitice si
acidoza
2. BACTERIEMIE, SEPTICEMIE , CONVULSII (
proces infectios mediat de toxine )
3. ABCESE SI OBSTRUCTIE LA NIVELUL
TRACTULUI INTESTINAL
4. SINDROMUL HEMOLITIC-UREMIC – E. Coli
(H7)
5. ENTEROPATIE CU PIERDERE DE
EXAMENE COMPLEMENTARE
 EVALUAREA SCAUNULUI
1. sangerari oculte si numar de leucocite
2. Oua si paraziti
3. Rotavirus ( testul Rotazyme)
4. Coproculturi pentru : E. coli, shigelle, etc.
 Ex. Radiologice : endoscopie, colonoscopie
 Teste sanguine : hemocultura, electrolitii ( in
managementul bolii )
MANIFESTARI DE
DEPENDENTA
 SINDROMUL DE DESHIDRATARE ACUTA
 SCAUN : ………..
 FRECVENTA…..
 ORAR……..
 CANTITATE…..
 CONSISTENTA…..
 CULOARE…….
 MIROS……..
 ASPECT DEOSEBIT SI SI ELEMENTE ANORMALE ……..
 FEBRA
 VARSATURI
 DURERI ABDOMINALE
PROBLEME DE DEPENDENTA
1. DISCONFORT ABDOMINAL DIN CAUZA
DURERILOR, GRETURILOR,
VARSATURILOR
2. SINDROM DE DESHIDRATARE CU
DEREGLARI HIDROELECTROLITICE -
LEGAT DE VARSATURI SI DIAREE
3. FEBRA- LEGATA DE ACTIUNEA
AGENTILOR INFECTIOSI
4. GRETURI, VARSATURI-LEGATE DE
INFECTIE SI INFLAMATIA TUBULUI
DIGESTIV
5. ALTERAREA NUTRITIEI PRIN DEFICIT DE
LICHIDE IN RAPORT CU NEVOILE
PROBLEME DE DEPENDENTA
6. DURERE ( CEFALEE DIN CAUZA TOXINELOR
SI ECHILIBRULUI HIDROELECTROLITIC )
7. DIFICULTATE IN A SE INGRIJI, LEGATA DE
SLABICIUNE , ADINAMIE
8. HIPERTERMIE DIN CAUZA STARII
INFECTIOASE SI DESHIDRATARII
9. TULBURARI CIRCULATORII –
HIPOTENSIUNE-COLAPS
10. ANXIETATE LEGATE DE APARITIA SI
EVOLUTIA BOLII
11. RISC DE COMPLICATII
12. EXANTEM ( FEBRA TIFOIDA, INFECTII
OBIECTIVE DE INGRIJIRE
1. SA NU MAI PREZINTE SEMNE DE DESHIDRATARE IN
TERMEN DE MAXIM 24 ORE
2. SA I SE DIMINUIEZE VARSATURILE IN TERMEN DE 6 ORE
3. PACIENTUL SA PREZINTE TRANZIT INTESTINAL AMELIORAT
IN DECURS DE 6 ORE
4. SA NU PREZINTE CEFALEE, COLICI ABDOMINALE IN
DECURS DE 2-3 ZILE
5. SA PREZINTE TEMPERATURA IN LIMITE NORMALE IN
DECURS DE 2-3 ZILE
6. SA PREZINTE TA IN LIMITE NORMALE – IN PRIMELE 24 ORE
7. PACIENTUL SA PREZINTE TEGUMENTE SI MUCOASE
PERIANALE CURATE SI INTEGRE
8. PACIENTUL SA-SI SATISFACA CELELALTE NEVOI
FUNDAMENTALE
9. PACIENTUL SA FIE ECHILIBRAT HIDROELECTROLITIC
10. PACIENTUL SA FIE ECHILIBRAT PSIHIC
INTERVENTII AUTONOME SI
DELEGATE
1. SA NU MAI PREZINTE SEMNE DE
DESHIDRATARE IN TERMEN DE MAXIM 24
ORE
 Asigura repaosul la pat
 Asigura o dieta hidrica corespunzatoare
pierderilor
 Asigura reechilibrare hidroelectrolitica –cu
solutii indicate ( ser fiziologic, solutii de
rehidratare, Dextran)
 Administreaza medicatia prescrisa in
functie de agentul etiologic
DELEGATE
3. PACIENTUL SA PREZINTE TRANZIT
INTESTINAL IN LIMITE FIZIOLOGICE IN DE
CURS DE 6 ORE ORE
• Recoltarea sangelui pentru hemocultura si
copriocultura Ingerarea unei cantitati suficiente
de lichide
 Serveste pacientul cu ; ceai, supa de morcovi,
zeama de orez
 Administreaza la indicatiile medicului
simptomatice, spasmolitice , antimicrobiene
 Dupa 4-5 zile trecerea la o alimentatie
completa
DELEGATE
4. PACIENTUL SA PREZINTE
TEGUMENTE SI MUCOASE PERIANALE
CURATE SI INTEGRE
 Curatarea regiunii perianale dupa fiecare
sacun
 Aplicarea de creme protectoare
 Dezinfectarea cu acid boric 2-3%
DELEGATE
5. PACIENTUL SA-SI SATISFACA
CELELALTE NEVOI FUNDAMENTALE
 Asigura repaus la pat
 Mentine constanta temperatura corporala
DELEGATE
6. PACIENTUL SA FIE ECHILIBRAT
HIDROELECTROLITIC
 HIDRATAREA PACIENTULUI PE CALE
ORALA SI PERFUZII
 MONITORIZAREA FUNCTIILOR VITALE
 CALCULAREA CANTITATII DE LICHIDE
INGERATE SI PERFUZATE SI CELE
ELIMINATE
 PIERDERILE CONTINUE TREBUIE
INLOCUITE INITIAL 1:1
DELEGATE
7. PACIENTUL / parintele SA FIE
ECHILIBRAT psihic
 SA DEA DOVADA DE INTELEGERE SI
RABDARE
 SA-L LINISTEASCA SI SA-L
INCURAJEZE
 EDUCATIA PACIENTULUI SI
PARINTELUI
EVOLUTIE
 MAJORITATEA EPISOADELOR SUNT
USOARE CU EVOLUTIE AUTOLIMITATA
 PREZENTA UNEI SUPRAVEGHERI ATENTE SI
MENTINEREA STARII DE HIDRATARE
DETERMINA EVOLUTIE FAVORABILA
 CAZURI SEVERE – MONITORIZAREA
ATENTA SI REEVALUAREA FRECVENTA A
STARII DE HIDRATARE
 DUPA DISPARITIA DIAREEI NU SUNT
NECESARE CONTROALE DE RUTINA
ERORI FRECVENTE
 Abuzul de antibiotice in general si, antibiotice
injectabile in particular
 Prelungirea excesiva a repausului digestiv (dieta
hidrosalina sau dieta de tranzitie)
 Fetisizarea aspectului scaunelor, cu riscul
prelungirii “infometarii” sugarului
 Recurgerea la perfuzii i.v. la sugari la care nu
este necesara aceasta cale de rehidratare
 Recurgerea la antidiareice
 Realimentarea cu produse neadecvate
 Exces de preparate hipo- sau delactozate
 Suprimarea laptelui matern
DESHIDRATAREA
INTRACELULARA - HIPERTONA
 Neliniste, agitatie
 Sete vie
 Febra (de deshidratare)
 Uscaciunea mucoaselor
 Consistenta “de coca” a tegumentului si tesutului
adipos
 Puls moderat, rapid
 TA moderat scazuta
DESHIDRATAREA
EXTRACELULARA - HIPOTONA
 Apatie, inertie, coma
 Colaps – absenta setei, chiar refuz al lichidelor
 Pliu cutanat persisten
 Infundarea si hipotonia globilor oculari
 Oase craniene incalecate la suturi
 Convulsii hiponatremice
 Puls foarte rapid
 TA foarte scazuta
Conduita de urgenta
 Rehidratarea este cea mai urgenta masura:
- ceai de plante indulcit cu zahar 3-5%, cu ados de
sare de bucatarie in cantitati mici sau apa fiarta si
racita zaharata
- solutie de glucoza 5% ser fiziologic
 La sugari necesarul de lichid 150-200
ml/kgcorp/24 h
 Rehidratarea pe cale orala este cea mai
fiziologica si trebuie aplicata ori de cate ori este
posibil
SDA prin pierdere predominanta de
sare
 Ge-sol peroral – daca nu exista intoleranta
gastrica si in caz de deshidratare acuta usoara
de 5-8%
 Contine:
- NaCl 3,5 g
- NaCO3 2,5 g
- KCl 1,5 g
- glucoza 20 g
 In caz de deshidratari mai mari de 10% se
administreaza iv lent, 15 ml de dextran,
macrodex
Conduita in spital
 Recoltarea sangelui pt determinarea:
- natriemiei
- potasemiei
- calcemiei
- magneziemiei
- proteinemiei
- Ht
 Instalarea perfuziei endovenoase
 Examenul complet de urina
 Tratamentul etiologic
 Supravegherea: curba ponderala, diureza,
NURSINGUL BOLII
DE REFLUX
GASTROESOFAGIA
N
DEFINITIE
 BRGE=TOTALITATEA SIMPTOMELOR
INSOTITE SAU NU DE MODIFICAREA
EX.COMPLEMENTARE CARE SUNT
PRODUSE DE REFLUXUL
CONTINUTULUI GASTRIC IN ESOFAG
CONTEXT GENERAL
 40% DIN POPULATIA GENERALA
PREZINTA PIROZIS CEL PUTIN ODATA
PE LUNA
SURSE DE DIFICULTATE
1. INCOMPENTENTA FACTORILOR
ANTIREFLUX
 RELAXAREA TRANZITORIE A
SFINCTERULUI ESOFAGIAN INFERIOR
 INSUFICIENTA “SISTEMULUI DE RURATARE
“A ESOFAGULUI
 SCADEREA SAU ABOLIREA MISCARILOR
PROPULSIVE ESOFAGIENE
 DIMINUAREA SECRETIEI DE SALIVA
 INTARZIEREA GOLIRII GASTRICE
SURSE DE DIFICULTATE
2. PIROZIS- STIMULTAREA
CHEMEORECEPTORILOR
3. DURERE TORACICA- STIMULAREA
BARORECEPTORILOR
4. CRESTEREA FACTORILOR DE AGRESIUNE :
ACID CLORHIDRIC, PEPSINA, BILA, SUC
PANCREATIC
5. SCADEREA FACTORILOR DE APARARE :
VASCULARIZATIE, CANTITATE DE MUCUS
SAU SCADEREA BICARBONATULUI DE
MANIFESTARI DE
DEPENDENTA
1.PIROZIS: senzatie de arsura retrosternala
inferioara
- poate iradia catre baza gatului ;
- apare la 75%din pacienti
- CONDITII DE APARITIE : dupa mese copioase,
modificari de postura care cresc presiunea
intraabdominala ( aplecarea trunchiului pe
abdomen, ridicarea de greutati imediat dupoa
masa ) sau rar in decubit dorsal
2.REGURGITAREA ACIDA : apar in conditii
similare dar mai ales noaptea in decubit dorsal
MANIFESTARI DE
DEPENDENTA
3. DUREREA RETROSTERNALA DE
ORIGINE NECARDIACA ( mai ales dupa
o alimentatie neadecvata )
4.DISFAGIA : imposibilitatea de a inghiti ,
dificultatea de a inghiti
 Se produce prin spasm
 Leziuni obstructive
 Stenoze esofagiene
 Cancer asociat
MANIFESTARI DE
DEPENDENTA
5. DURERI EPIGASTRICE – sediul in stanga
6. ANEMIE
7. ODINOFAGIA - ingitire dureroasa
8. SIALOREEA
9. SIMPTOME EXTRAESOFAGIENE :
- Faringita de reflux
- Laringita de reflux
= senzatie de corp strain in gat
- Reflux eso-traheo-bronsic: tuse si dispnee in decubit ; se
pot complica cu bronsite cronice , pneumonii acute
-
MANIFESTARI DE
DEPENDENTA
 SEMNE :
1. SCADERE PONDERALA
2. DENUTRITIE
3. SEMNE ALE ANEMIEI
 STAREA PSIHICA : ANXIETATEA
POATE MODIFICA SIMPTOMELE SAU
LE POATE DECLANSA
 SCADEREA CALITATII VIETII
PACIENTULUI
COMPLICATII
 ESOFAGITA PEPTICA -5%: simptomele
descrise cu aparitia frecventa a disfagiei,
anemiei, denutritiei, fenomenelor respiratorii
 STENOZA ESOFAGIANA : disfagia inferioara ,
bolnavul se alimenteaza cu dificultate , prezinta
denutritie progresiva
 ULCERUL ESOFAGIAN : dureri intense in
regiunea inferiora sternala iradiate transfifiant in
spate
 SINDROMUL BARRET: inlocuirea mucoasei
esofagiene cu mucoasa tip metaplazic= leziune
precanceroasa
BOLI ASOCIATE
 HERNIA GASTRICA TRANSHIATALA
 ULCERUL GASTRIC
1. METODE CARE ATESTA PREZENTA
REFLUXULUI GASTROESOFAGIAN
 ex. radiologic baritat
 ex. scintigrafic gastroesofagian
 Ph- metrie monitorizata
2. METODE PENTRU DETERMINAREA CAUZEI
3. METODE PENTRU DIAGNOSTICUL
LEZIUNILOR
 Ex. Radiologic
 Esofagoscopia
 Ex. Histopatologic
 EXAMENUL RADIOLOGIC BARITAT
 Usor de efectuat
 Neinvaziv
 Nu necesita echipament sofisticat
 Pentru evidentierea refluxului : manevre
speciale care cresc presiunea abdominala sau
pozitia Trendelenburg
 Evidentiaza 15-20% din refluxurile existente
 Poate aprecia tranzitul esofagian
 Modificari ale mucoasei
 DEZAVANTAJE : aparatura fixa ; expune la
radiatii
 EXAMENUL ENDOSCOPIC
 INDICATII : bolnavii care nu raspund la un
tratament corect ;bolnavii cu
simptomatologie alarmanta sau f.
frecventa ; bolnavii cu multe recidive
 EXAMENUL HISTOPATOLOGIC – biopsia
de mucoasa
 PH-METRIA ESOFAGIANA
MONITORIZATA IN 24 DE ORE
- Introducerea in esofagul distal a unei
sonde ce inregistreaza veriatiile de pH si
le transmite la un computer
Examenul endoscopic –
standard
 Bolnavii peste 50 ani
 Bolnavii cu semne alarmante : anemie,
HDS, scadere ponderala, disfagie,
odinofagie
 Bolnavii cu suspiciune de boala organica
Algoritm : pirozis + regurgitatii
acide
Bolnavi > 50 ani
Simptome alarmante Suspiciune boala organica
Explorare endoscopie superioara EDS
Atestare boala organica
Tratament
EDS negativ
Tratament antireflux
Algoritm : pirozis + regurgitatii
acide
Bolnavi < 50 ani
Fara semne alarmante

TEST TERAPEUTIC
OMEPRAZOL 7 ZILE
SIMPTOMELE CEDEAZA
CONTINUA TRATAMENTUL 4 SAPTAMANI
SIMPTOMELE PERSISTA
EXPLORARE
Interventii autonome
 EDUCATIA PACIENTULUI
- MODIFICAREA STILULUI DE VIATA
- RIDICAREA CAPULUI PATULUI CU 10-15
cm- la pacientii cu reflux nocturn
- EVITAREA MISCARILOR CARE CRESC
PRESIUNEA INTRAABDOMINALA : flexia
trunchiului pe abdomen ,
 REGIMUL ALIMENTAR
- Evitarea alimentelor care stimuleaza
secretia gastrica
- Evitarea alementelor care cresc
volumul si presiunea intragastrica
- Evitarea alementelor care intarzie
evacuarea gastrica
- Evitarea alementelor care irita mucoasa
esofagiana
 Alimente care cresc aciditatea gastrica :
- Supa de carne
- Alimente acide
- Citrice
- Cafeaua
- Alimente condimentate
• Alimente care intrazie evacuarea gastrica , cresc
volumul continutului fastric si presiunea
intragastrica
- Grasimi
- Prajeli
 Alimentele condimentate, preparatele de rosii,
ceapa cresc refluxul prin cresterea secretiei de
acid clorhidric si scaderea presiunii in sfincterul
inferior esofagian
 Ciocolata favorizeaza aparitia refluxului prin
efectul miorelaxant
 Bauturile nealcoolice ( sucuri, citrice, ananas,
cola, cafea) accentueaza prin continutul acid
 Alcoolul scade presiunea in sfincterul esofagian
inferior , creste secretia de acid
 Fumatul :scade presiunea in sfincterul esofagian
inferior si scade puterea de curatare a
esofagului
TRATAMENT MEDICAMENTOS
1. PROKINETICELE :
 metoclopramid
Efecte adverse : astenie marcata,
somnolenta sau stari de agitatie , diaree
sau galactoree
 domperidom( motilium )- fara efecte
adverse
 cisaprid( coordinax)
Efecte adverse : barborisme , diaree , aritmii
severe,
TRATAMENT
2. BLOCANTII RECEPTORILOR HISTAMINICI
- Cimetidina
- Ranetidina
- Famotidina nizatidina
3. INHIBITORII POMPEI DE PROTONI
- Omeprazolul
- Lanzoprazol
- Pantoprazol
4. TRATAMENT CHIRURGICAL
Cauzele esecului tratamentului
medical
1. Stil de viata neadecvat
2. Nerespectarea regimului alimentar
3. Tratament medicamentos insuficient
4. Temporizarea indelungata a recomandarii
endoscopiei digestive superioare
5. Existenta unei complicatii
6. Existenta unor boli asociate
7. Pacient necooperant
ULCERUL
GASTRODUODENAL
DEFINIŢIE
 Ulcerul este definit ca un defect al mucoasei gastrice
care depăşeşte musculatura mucoasei, zona respectivă
fiind înconjurată de un infiltrat inflamator.
 Ulcerul gastric este mai frecvent în decada a 5-a şi în
mediul rural, iar cel duodenal în decada a 4-a şi în mediul
urban.
FIZIOPATOLOGIE
 Ulcerul gastric şi duodenal apare prin dezechilibrul dintre
factorii de apărare ai mucoasei gastrice şi factorii
ulcerogeni.
 Principalii factori ulcerogeni sunt:
 - acidul clorhidric,
 - refluxul duodeno-gastric.
 Factorii de apărare sunt:
 - mucusul ,- bicarbonatul,
 - inhibiţia secreţiei gastrice de către grăsimile
alimentare.
Alţi factori implicaţi în apariţia ulcerului sunt :
 factorul genetic - creşte frecvenţa la cei cu
grupa sanguină O I,
 infecţia cu Helicobacter pylori
 fumatul,
 cafeaua,
 mese neregulate,
 exces de condimente,
 antiinflamatoarele steroidiene şi
nesteroidiene (aspirina,corticoizi),
 stresul fizic şi psihic
 frecvenţa mai mare la bărbaţi
MANIFESTARI DE DEPENDENTA (semne
si simptome )
 Principala manifestare clinică a ulcerului gastric şi
duodenal este durerea.
Caracteristicile durerii din ulcer:
 - ritmicitate: la 30' - 1 oră postprandial în cel gastric
sau
tardiv / nocturn în cel duodenal,
 - caracter: arsură, roadere, apăsare,
 - durată: 30'-1 oră, poate ceda după ingestia de
alcaline,
 - periodicitate: primăvara şi toamna.
Alte simptome:
 - vărsăturile( postprandiale ) sunt
precedate de senzaţia de greaţă şi durere,
vărsăturile sunt alimentare, iar după vărsătură
durerea dispare,
 - scăderea ponderală datorită alimentaţiei
deficitare,
 - astenie,
 - gust acru,
 - pirozis.
PROBLEMELE PACIENTULUI
 discomfort abdominal cauzat de durere
 anxietate
 deficit nutriţional şi de volum lichidian
 lipsa de cunoştinţe referitoare la prevenirea şi
tratamentul bolii
Risc de complicaţii :
 1. hemoragia digestivă superioară (
hematemeză şi / sau melenă )
 2. perforaţia (mai ales cel situat pe faţa
anterioară),
 3. penetraţia în organele vecine (ficat, căi biliare,
pancreas, colon şi mezocolon),
 4. stenoză pilorică - mai ales în ulcerul duodenal,
 5. malignizarea - în ulcerul gastric.
OBIECTIVE
 - dispariţia durerii,
 - stare de confort fizic şi psihic
 - prevenirea complicaţiilor prin modul de
viaţă , de alimentaţie,
 - tratamentul complicaţiilor,
 - alimentaţie corespunzatoare perioadei de
evoluţie a bolii,
 - vindecarea ulcerului,
 - prevenirea recidivelor ,
 - prelungirea perioadelor de remisiune .
PLAN DE ÎNGRIJIRE PENTRU UN PACIENT CU ULCER
GASTRODUODENAL
DIAGNOSTIC NURSING
I . Durere legată de iritarea mucoasei gastrice
PROBLEMELE PACIENTULUI OBIECTIVE / PLANIFICARE

 - subiectivă: am dureri abdominale  -diminuarea durerii
imediat după masă
 - după 8h de intervenţie
 - obiective: • apărare abdominală
medicală asupra
• nelinişte
pacientului 
• grimase faciale
ameliorarea durerii.
• dureri pe o scară
de 6 din 10 ↓
DEDUCŢIE  Demonstrată prin
 Arsura chimică a mucoasei gastrice postura relaxată a
↓
corpului , odihnă.
 Deteriorarea căptuşelii gastrice
↓
 Durerii acute
INTERVENŢII NURSING RAŢIONAMENT
 repaus fizic şi psihic la pat , 12-14 h /zi  - ↓durerea
postprandial
 - notarea durerii, amplasarea ei , durata
,intensitatea ( pe o scara de la 1 la 10 )
 - revizuirea problemelor care agravează
/ atenuează durerea
 - administrarea medicamentelor
 -neutralizează
prescrise respectand ritmul si modul de aciditatea
administrare :  - ↓secreţia de acid
 antisecretare –înaintea meselor gastric
 antiacide şi alcalinizante – la 1-2 h după
 - inhibă producerea
mese
de HCl
 antibiotic
 – eradicarea
Helicobacter pylori
 educarea pacientului:
- să nu utilizeze
medicamente fără  - salicilaţi sunt iritanţi ai
prescripţie medicală mucoasei gastrice
- să nu consume alimente
care irită mucoasa  - cofeina stimulează
gastrică (cafea, secreţia de HCl
alcool,picant)
 - să mestece bine  - pentru fracţiuni alimentare
alimentele mari  secreţia de HCl >
 - să mănânce la ore  - contribuie la menţinerea
regulate (mese mici si fracţiunilor alimentare în
frecvente) stomac, neutralizând
aciditatea secreţiei gastrice
 - să nu fumeze  - tabagismul creşte riscul
recidivei ulcerului
DIAGNOSTIC NURSING
II. Anxietate legată de evoluţia şi consecinţele afecţiunii
 Lipsa de cunoaştere a  - în 8 h reducerea anxietăţii
mjloacelor ajutătoare,  - dispariţia anxietăţii în 3
cunoaşterea obiceiurilor zile
sănătoase de viaţă
 - să-şi exprime înţelegerea
 Amenintarea integrităţii faţă de îngrijirile de sănătate
psihice şi / sau fizice în termen de 2 zile
 Neaccesibilitatea la  - să-şi exprime acceptarea
informaţii tratamentului în 8 h
 Frica faţă de mijloacele de  - să-şi exprime dispariţia
investigaţie si tratament fricii în 2 zile
DEDUCŢIE
Necunoaştere
↓
Anxietate
- încurajarea pacientului să-şi - achiziţionarea de

exprime temerile, să pună întrebări cunoştinţe permite
- explicarea necesităţii respectării reducerea temerilor şi
regimului igieno-dietetic şi a favorizează modificarea
tratamentului medicamentos comportamentului
- ajutarea pacientului să identifice - o bună comunicare
factorii stresanţi favorizează stabilirea
- furnizează explicaţii clare , unei relaţii de încredere
deschise, asupra îngrijirilor ce contribuie la
reducerea anxietăţii şi a
programate stresului
- asigură un climat calm, de - cunoaşterea factorilor
securitate de stres permite luarea
-îl învaţă şi- l determină să măsurilor specifice de
practice tehnici de relaxare eliminarea a acestora
DIAGNOSTIC NURSING
III. Deficit nutriţional legat de teama de durere la ingestia
alimentelor
- atingerea unui status
 Anxietate nutriţional optim în 3 zile
 Obisnuinţe
alimentare - alimentaţie corespunzatoare
deficitare perioadei de evoluţie a bolii,
nevoilor sale calitative şi
 Lipsa de cantitative
cunoaştere a
alimentelor permise - să urmeze regimul , cu
evaluare la 3 , 5 ,7 zile
sau interzise
educarea pacientului: - alimentele neiritante
să consume alimente
reduc durerile epigastrice
neiritante -mesele regulate duc la
neutralizarea acidului
săaibă mese regulate, să nu gastric, consumul de
mănânce înainte de culcare alimente înainte de culcare
măresc secreţia de acid
Dieta – individualizată în gastric
funcţie de fazele evolutive ale -alimentele trebuie sa fie
bolii ( 5-7 mese /zi ) uşor de digerat de aceea în
-Faza dureroasă
faza dureroasă sunt sub
-Faza de acalmie
forma lichidă sau piureuri
-Cunoaşterea alimentelor
- un climat destins reduce
interzise anxietatea diminuând
să servească masa într-un
secreţia de HCl
climat destins, relaxat
DIAGNOSTIC NURSING
IV. Lipsa de cunoştinţe referitoare la prevenirea şi tratamentul
bolii
PROBLEMELE PACIENTULUI OBIECTIVE /PLANIFICARE
 Lipsa de cunoştinţe, informaţii - achiziţionarea de
cunoştinţe necesare
 Refuzul ( dezinteresul )de a
pentru prevenirea şi
învăţa tratamentul bolii
 Dificultatea de a învăţa - să exprime înţelegerea

informaţiilor primite în
2 zile
 Ignoranţa faţă de dobandirea de
noi cunoştinţe , atitudini ,
deprinderi
evaluarea cunoştinţelor - capacitatea de
pacientului şi a motivaţiei sale concentrare pentru
oferirea informaţiilor necesare asimilarea noilor
prin: cunoştinţe depind de
folosirea unui vocabular pe starea psihică a
înţelesul pacientului pacientului, de nivelul de
alegerea momentului când anxietate şi bunăvoinţa sa
pacientul este odihnit şi - individualizarea
interesat să primească planului de învăţare
informaţii - educarea favorizează
să nu se depăşească timpul de asimilarea cunoştinţelor ,
20'- 30' modificarea
liniştirea pacientului referitor comportamentului şi a
la posibilitatea tratării afecţiunii interesului pacientului
Alte intervenţii ale AMSS
 Supraveghează pulsul , TA, apetitul , semnele de deshidratare
scaunul , greutatea corporală şi le notează în foaia pacientului
 Face bilanţul zilnic între lichidele ingerate şi cele excretate
 Pregăteşte pacientul fizic şi psihic pentru explorări funcţionale şi-
l îngrijeşte după examinare :
- examen radiologic cu sulfat de bariu
- fibroscopie esogastroduodenala cu biopsie
- chimism gastric
- recoltează materile fecale pentru proba Adler
 Pregăteşte pacientul preoperator , când se impune intervenţia
chirurgicală
 Educă pacientul pentru recunoaşterea semnelor complicaţiilor (
ex.scaun melenic )
EVALUARE
 la 8 h scopul este îndeplinit
 durerea este ameliorată,pacientul are o
poziţie normală , relaxată si se poate
odihni
 în 48 h
 pacientul nu mai este speriat , stresat , a
comunnicat , a învăţat despre boala sa
 a început să mănance comform indicaţilor
 a acceptat tratamentul
 nu mai fumează
Studiu de caz
 PACIENTUL MC in varsta de 33 ani se prezinta intr-un
serviciu de sanatate pentru dureri in abdomenul superior
– epigastru, pirozis , varsaturi alimentare ,scadere in
greutate 1,5 kilograme
INTERVIUL :
- TATA : ulcer duodenal
- PERSONAL : functie de conducere intr-o firma
multinationala , mese neregulate, fumator 25-30 tigarete
/zi, 3-4 cafele espreso zilnic , odihna insuficienta 4-5 ore
/ noapte
ISTORIC: dureri asemanatoare sezoniere toamna si
primavara , dureri aparute in special noaptea la 2 ore
dupa masa; nu a efectuat analize sau investigatii
durerea a cedat deobicei dupa 14 zile spontan
EXAMEN FIZIC : pacient palid, anxios , transpirat ,
Studiu de caz
 examene
complementare : rx
baritat
Studiu de caz
 Care sunt problemele de baza ale pacientului?
 Denumiţi diagnosticele de nursing pentru fiecare
problema a pacientului
 Descrieţi obiectivele de ingrijire aferente fiecarui
diagnostic de nursing , precum şi interventiile
necesare realizarii obiectivelor formulate
 Descrieti aspectul radiologic .
 Cărei afecţiuni îi corespunde acest aspect?
PROCESUL DE NURSING
14
NURSING GASTROENTEROLOGIE 3
 FRECVENTA: 3,5/100.000 LOCUITORI
 MAI FRECVENT LA :NEGRII,VARSTNICI
SI BARBATI
 REPREZINTA 1,5% DIN TOATE
CANCERELE SI 7% DIN CANCERELE
DIGESTIVE
 ROMANIA: RAPORT BARBATI/FEMEI:
2/1; INCIDENTA MARE INTRE 50-70 ANI
14
1. FACTORII EREDITARI
2. FACTORI LOCALI DE IRITATIE
 esofagita peptica ( 10-15 ani)
 acalazia( 8-10%)
 diverticulii esofagieni
 hernia gastrica transhiatala(7-8%)
 esofagita carentiala ( fier si vit.b12)
 tumorile benigne
1. FACTORI DIETETICI
 alimente contaminate cu nitrozamine
 consum de porumb alterat
 ceaiuri fierbinti 14
5
 deficiente nutritive : vit.e, c, vit. b6, vit.pp
NURSING GASTROENTEROLOGIE
 CANCERUL ESOFAGIAN DEBUTEAZA
SILENTIOS CU MENIFESTARI
DISCRETE :
1.DISFAGIE USOARA INTERMITENTA,
2.REGURGITATII,
3.DURERI RETROSTERNALE
OCAZIONATE DE INGESTIA MAI
RAPIDA A ALIMENTELOR SAU DE
MASTICATIA DEFECTUASA
14
6
 SIMPTOME OBSTRUCTIVE
- DISFAGIA : initial, constant si progresiv;
apare cand lumenul esofagului este redus
cu 50%;apare initial la solide apoi la
lichide ,
- ERUCTATII
- REGURGITATII ( acestea pot fi aspirate in
arborele traheo-bronsic si sa produca tuse
, bronsite sau pneumonii de aspiratie)
14
7
 SIMPTOME SECUNDARE INVAZIEI
TUMORALE
- Durerea presternala iradiata in omoplatul
stang ( invazie de mediastin)
- Perforatia tumorii determina fistule eso-
bronsice, pleurezii, mediastinite
- Hemoragia digestiva superioara masiva
- Anemia secundara prin perderi oculte
- Compresiunea n. recurent- voce bitonala
- Compresiunea n.frenic- sughit
- Compresiuni de plex brahial sau de vena
14
8
1. EXAMENUL RADIOLOGIC
 EX. RX PE GOL: imagine hidro-aerica
secundara obstructiei sau metastaze
 EX.RX.BARITAT : formele protruzive -
imagine lacunara, unica sau multipla;
formele ulcerative – nisa , formele
infiltrative- stenoza
AVANTAJELE :
1. Identifica pozitia tumorii
2. Demonstreaza nivelul obstructiei si
gradul ei 14
15
15
2. EXAMENUL ENDOSCOPIC,BIOPTIC SI
CITOLOGIC
- contituie principala metoda de diagnostic
- Aspecte:
a. Forma vegetanta- tumora conopidica
b.Forma infiltranta –stenoza asimetrica
c. Forma infiltrant-ulceroasa
3. ECOENDOSCOPIA – stadializarea
tumorilor esofagiene
4. CT/RMN- invaziile extraesofagiene ale
tumorii, metastaze, stadializare
5. SCINTIGRAFIA ESOFAGIANA : Fosfor
15
2
 TRATAMENT CHIRURGICAL : CURATIV
SI PALEATIV
 TRATAMENTUL ENDOSCOPIC :
CURATIV SI PALEATIV ( PROTEZELE
ESOFAGIENE )
 GASTROSTOMIA ENDOSCOPICA
 RADIO SI CHIMIOTERAPIA
 TRATAMENTUL ADJUVANT
15
Dilatatoare Savary-Gillard
Endoproteze
 CONTEXT GENERAL:
- CEA DE A DOUA CAUZA DE DECES PRIN
CANCER DIN LUME ( DUPA CANCERUL
PULMONAR)
- 750.000 CAZURI NOI DIAGNOSTICATE
ANUAL
- 650.000 CAZURI DE DECEESE ANUAL
- JAPONIA – primul loc in lume 100/100.000
loc
- USA mai putin de 10 cazurinoi/100.000loc
- ROMANIA: rata mortalitatii 29/100.000
15
5
1. FACTORI DE MEDIU
 CORELATIA POZITIVA INTRE CANCERUL
GASTRIC SI CONSUMUL DE ALIMENTE
CONSERVATE
- Prin uscare: peste uscat
- Fum
- Sarare in exces
- Dieta bogata in hidrocarbonate
 CORELATIA NEGATIVA DINTR CANCERUL
GASTRIC SI FACTORII DIETETICI
PROTECTORI :
- Legume si fructe proaspete( vitA, vitC)
15
- Ceapa, usturoi NURSING GASTROENTEROLOGIE 6
 NITRITII SI NITRATII ( apa , sol
alimente)
- Inalt grad de corelatie intre aportul de
nitrati in dieta si cancerul gastric
 FUMATUL SI ALCOOLUL
 HELICOBACTER PILORI – carcinogen
de ordinul I
15
2. FACTORII FAMILIALI SI GENETICI
 ISTORICUL FAMILIAL – creste riscul de
cancer gastric de 3X
 PREZENTA GRUPULUI SANGUIN A –
creste riscul cu 20%
3. AFECTIUNI CU RISC CRESCUT DE
CANCER GASTRIC
 Gastrita cronica atrofica- 80% precursor
de CG ;se dezvolta pe parcursul a 2-3
decade
 Anemia Biermer 15
 DURATA SIMPTOMELOR IN CG ESTE IN
GENERAL SCURTA -<1 AN
1. CANCERUL GASTRIC PRECOCE ( orice
pacient peste 40 ani care acuza un sindrom
dispeptic recent)
 ASIMPTOMATIC
 SIMPTOME DE TIP DISPEPTIC:
- DURERE EPIGASTRICA
- PIROZIS
- ERUCTARII
- GREATA SI VARSATURA NURSING GASTROENTEROLOGIE
15
9
2. CANCERUL GASTRIC AVANSAT
a. MANIFESTARI DE DEPENDENTA
SUGESTIVE PENTRU O AFECTIUNE
DIGESTIVA
b.MANIFESTARI DE DEPENDENTA
SUGERAND O ANUMITA LOCALIZARE LA
NIVELUL TUBULUI DIGESTIV SUPERIOR
c. MANIFESTARI DATORATE
COMPLICATIILOR
16
 DUREREA –primul simptom
 DURERE ASOCIATA CU SCADERE
PONDERALA
 DUREREA : cancer al micii curburi sau al
corpului gastric
 DUREREA : ACUTA SAU CRONICA ; APARE
IN 70% DIN ACZURI
 DUREREA : EPIGASTRICA
ASEMENATOARE DURERII DIN ULCER
SAU DURERE “ARSURA” , “PLENITUDINE
EPIGASTRICA”
 DUREREA: apare imediat dupa masa
16
1
 DISFAGIA JOASA – DEGLUTITIA
DIFICILA LOCALIZATA DE PACIENT
EPIGASTRIC ( CG care infiltreaza
cardia )
 VARSATURILE ALIMENTARE
REPETATE , ZILNICE CU ALIMENTE
NEDIGERATE – CG antral obstructiv
 SATIETATE PRECOCE- CG infiltrativ
16
 HEMORAGIA DIGESTIVA SUPERIAORA – sub forma de
melena sau hematemeza
 PERFORATIA – peritonita si abdomen acut
 EXTENSIA LA COLONUL TRANSVERS –
fistulagastrocolica manifestata prin varsaturi cu
caracter fecaloid sau aparitia alimentelor recent
ingerate in scaun
 METASTAZELE CG pot determina:
- Hepatomegalie cu icter
- Distensia abdominala –ascita prin metastaze
peritoneale
- Masa tumorala palpabila
- Infiltrare ombilicala
- Infiltrare epididimala sau testiculara 16
3
- Metastaze ovariene NURSING GASTROENTEROLOGIE
 TROMBOFLEBITA RECURENTA
 DERMATOMIOZITA
 KERATOZA VERUCOASA SI
PRURIGINOASA BRUSC INSTALATA
 SD. NEFROTIC NEUROPATIE
SENZITIVA SAU/SI MOTORIE
 ATAXIE
 AFECTARE PSIHICA: TULBURARI
16
COMPORTAMENTALE, TULBURARI DE
 ANOREXIA SELECTIVA – pentru carne
 SCADEREA PONDERALA : 80% din
pacientii cu CG avansat au o scadere
ponderala de peste 105 din greutatea
ideala
 FEBRA – in stadii terminale prin
necroza tumorii primitive sau
metastaze
 PALUAREA : anemia determinata de
16
6
1. TESTE BIOLOGICE UZUALE :
 ANEMIE- 40-50% din pacienti; DE TIP
feripriv, hipocrom
 TESTE DE INFLAMATIE CRONICA
NESPECIFICA: fibrinogen si VSH
mare)
 TESTE DE COLESTAZA : cresteri ale
gama GPT , si PA)
16
2. EXAMENUL RADIOLOGIC
- POZITIV INN 75% DIN CAZURI
- TEHNICI : STRAT SUBTIRE, DUBLU
CONTRAST
- ASPECT : infiltrativ, vegetant sau
ulcerativ
16
 Ecoendoscopia: permite stadializarea T şi N
 Bariu pasaj:
Metodă depăşită pentru diagnostic
Eficace în cancerele avansate
Înlinita plastică superior
endoscopiei
Nu diagnostichează formele
incipiente
3. EXAMENUL ENDOSCOPIC
4. TESTE IMUNOLOGICE –marcheri
oncologici
 Antigen carcinoembrionar
 Hipo/aclorhidria gastrica , scadrea
pepsinogenului seric si a gastrinei
serice
5. ECOGRAFIA ABDOMINALA – evaluare
preoperatorie NURSING GASTROENTEROLOGIE
17
0
 CG avansat:
1 – CG tip protruziv
2 – CG tip ulcerat
3 – CG tip infiltrativ
3
1. SE RECOMANDA LA POPULATIA DIN ARII
CU RISC CRESCUT DE CG
 JAPONIA – ENDOSCOPIE SUPERIOARA :
detectie precoce in 40 % din cazuri ; o rata
mare de curabilitate: chirurgicala cu rata de
supravietuire la 5 ani de 89-96%
2. POPULATIA SIMPTOMATICA CU RISC
CRESCUT
- Gastrita cronica atrofica – urmarire
periodica ES la 5 anicu prelevarea de
biopsie NURSING GASTROENTEROLOGIE
17
2
 OBIECTIVE :
- Cresterea supravietuirii prin rezectie
curativa
- Cresterea calitatii vietii prin tratamentul
durerii , obstructiei sau sangerarii
digestive
- METODE:
- - TRATAMENT CHIRURGICAL/
ENDOSCOPIC NURSING GASTROENTEROLOGIE
17
3
 CONTEXT GENERAL :
- RARE 5-10% DIN TUMORILE TUBULUI
GIGESTIV
- USA: 2500/AN ACZURI NOI
- PRODUC COMPLICATII SEVERE CU
DEZNODAMANT FATAL
17
 FACTORI ALIMENTARI : consum de
carne, grasimi animale , carne rosie
conservata si afumata
 BOLI CU POTENTIAL
CARCINOGENETIC – boli inflamatorii ale
intestinului subtire( B. Crohn) , enteropatia
glutenica
 FACTORI GENETICI
17
 SIMPTOME INSTALATE RAPID -90%
 SIMPTOME NESPECIFICE:
- DURERI ABDOMINALE CU LOCALIZARE
VARIABILA
- TULBURARI DISPEPTICE
 SIMPTOME DETERMINATE DE
COMPLICATII
- OBSTRUCTIA
- OCLUZII ACUTE
- SUBOCLUZIA CRONICA
- HEMORAGIA DIGESTIVA MASIVA
17
 SEMNE / EXAMEN FIZIC
- PALUARE
- MASA PALPABILA ABDOMINAL ASCITA
- CASECSIE
- ICTER
17
1. BIOLOGIC : anemie si cresterea
probelor inflamatorii , alterarea testelor
hepatice ( metastaze hepatice)
2. EX. RADIOLOGIC BARITAT-
TRANZITUL BARITAT AL
INTESTINULUI SUBTIRE
3. IRIGOGAFIA – pt. ileonul terminal
4. ECOGRAFIA – invazie tumorala si
metastaze NURSING GASTROENTEROLOGIE
17
8
Tratament chirurgical
By-pass chirurgical
Chimioterapie
Tratament chirurgical paleativ
17
 Toate tipurile de tumori maligne localizate
la nivelul colonului si resctului
 CONTEXT GENERAL:
- IN TARILE DEZVOLTATE A DOUA CAUZA
DE MORTALITATE PRIN CANCER – 14%
DIN TOTAL
- ROMANIA : 13,5% OOOO; valori peste
medie Arad, Timisoara, Bihor, Bucuresti
- >90% peste 50 ani
18
- Tendinta scaderea varstei de aparitie ,

CANCERUL COLORECTAL
 CANCER EREDITAR – gene
antimutatoare alterate : p
POLIP CARCINOM METASTAZE
18
 CANCERUL COLORECTAL NON-
EREDITAR
- 70-80%
- FACTORI DE MEDIU:
1. FACTORII ALIMENTARI: continutul crescut
de lipide animale , consumul de colesterol si
carne rosie , alimentatia saraca in fibre,
aportul insuficient de calciu, scaderea vit. A
,E si C , saruri de seleniu( rol protector) ,
18
asociere pozitiva intre CCR si bere ; asociere
 LEZIUNI PREMALIGNE:
- POLIPOZA COLONICA
- POLIPOZA JUVENILA FAMILIALA
RECTOCOLITA ULCEROHEMORAGICA
- IRADIEREA PELVINA
- COLECISTECTOMIA
- GASTRECTOMIA SUBTOTALA
18
 EXISTENTA UNUI LARG INTERVAL
CLINIC ASIMPTOMATIC – aprox. 5 ani
datorat cresterii lente a tumorii
 CARACTERUL NESPECIFIC AL
SIMPTOMATOLOGIEI
18
1. TULBURARI DE TRANZIT SAU
MODIFICAREA TRANZITULUI
HABITUAL :
- diaree care apare fara o cauza aparenta
- Constipatie care se accentueaza
progresiv
- Alternanta de perioade de constipatie
si diaree
- Falsa diaree – emisii de materii fecale
18
6
 DURERI ABDOMINALE
- Localizate pe traiectul colonului
- In neoplasmele penetrante durerea
iradiaza posterior si devine continua
- Tumorile de cec mimeaza o apendicita
acuta
- Dureri colicative insotite de zgomote hidro-
aerice – cancer stenozant
18
- Durerea dispare temporar dupa emisia de

 HEMORAGIILE DIGESTIVE
INFERIOARE
 ACUTE SAU CRONICE
1. COLON DISTAL SAU RECT-
RECTORAGII=sange rosu amestecat cu
materii fecale sau izolat la inceputul
scaunului
 HEMATOCHEZIE=emisie de sange
partial digerat de aspect rosu caramiziu
18
8
 OCLUZIA INTESTINALA INCOMPLETA :
- dureri intense insotite de balonari
- zgomote hidroaerice
- accentuarea peristaltismului
 MASA TUMORALA PALPABILA
-Se identifica tarziu
-Dura, neregulata, indolora
 SEMNE SI SIMPTOME GENERALE
NESPECIFICE
anorexia
18
scaderea in greutate
 SEMNE SI SIMPTOME DATORATE
COMPLICATIILOR
- Apar in stadiile tardive
- INVAZIA TUMORALA
- OCLUZIA INTESTINALA JOASA
- PERFORATIA
- FISTULE VEZICALE SAU VAGINALE
- METASTAZAREA: HEPATICA( icter),
PERITONEALA (ascita)
- SD. PARANEOPLAZICE : endocrine,
19
0
COMPLICAŢII
Metastazarea.
 Ocluzia
intestinală
 Perforaţia
CANCERUL COLORECTAL
1. RECTOSIGMOIDOSCOPIA RIGIDA
2. RECTOSIGMOIDOSCOPIA FLEXIBILA
3. COLONOSCOPIA
4. IRIGOGRAFIA
5. EXAMENUL ABDOMINAL PE GOL IN
ORTOSTATISM
6. RADIOGRAFIA TORACICA
7. SCINTIGRAMA OSOASA
8. ECOGRAFIA ECOGRAFIA
19
2
 DOZAREA IN SANGE SAU SPALATURA
COLONICA A ANTIGENULUI
CARCINOEMBRIONAR (ACE)- indicator
de prognostic care semnaleaza extensia
tumorala si aparitia metastazelor
 CISTOSCOPIA
 BILANT BIOLOGIC : anemia, leucocitoza,
VSH moderat marit, enzimele hepatice,
19
 TRATAMENT CHIRURGICAL
 RADIOTERAPIA
 CHIMIOTERAPIA
 TRATAMENT PROFILACTIC
19
TEMA
ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL CU STUDII SUPERIOARE

IN EXPLORAREA GASTROENTEROLOGICA
1. SCOP
2. INDICATII
3. CONTRAINDICATII
4. ROLUL AMSS IN EFECTUAREA EX.
COMPLEMENTAR:MATERIALE NECESARE
PREGATIRE, EFECTUARE, INGRIJIREA PACIENTULUI
POSTEXAMINARE
5. ACCIDENTE/INCIDENTE
HERNIA HIATALĂ
SINDROMUL MALLORY WEISS
ESOFAGITĂ HEMORAGICĂ
ULCER ESOFAGIAN
HEMORAGIC
ESOFAG BARRETT
ADENOCARCINOM ÎN
ESOFAGUL BARRETT
VARICE ESOFAGIENE
GASTRITĂ HEMORAGICĂ
ULCER GASTRIC HEMORAGIC
ULCER DUODENAL HEMORAGIC
HEMOBILIE
COLITA ULCEROASĂ
Intrebari ???????
DIVERTICUL COLON
HEMORAGIC
ANGIODISPLAZIE DE COLON
HEMORAGICĂ
ULCERUL COLONIC DIEULAFOY
HEMOROIZI INTERNI
HEMORAGICI
ADENOCARCINOM DE COLON

Procesul de Nursing Gastro Curs 2

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Procesul de Nursing Gastro Curs 2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PROCESUL DE NURSING IN

 VAGOTOMIA (stomac operat)- TULBURARI

 Originea în leziuni ale peretelui abdominal,

3. În funcţie de alte coordonate

Definiţie: prin poftă de mâncare sau apetit se

 ocazionale (migrenăm rău de mişcare);

 mică şi repetată : sarcina, nevroze

 acid, penetrant: boala ulceroasă;

-boli digestive acute:

HEMATEMEZA ŞI MELENA -sunt expresia

 În formele medii: 1-2 l sânge;

 vârsta peste 60 ani;

I. HDS nonvariceale: -esofag,

Odată apărute , varicele eso-gastrice

Gradul sângerării iniţiale reprezintă unul dintre cei mai fideli

8. EVALUAREA FRICII DE A AVEA

 SUGERAREA FOLOSIRII DIVERSELOR

Simptome alarmante Suspiciune boala organica

Explorare endoscopie superioara EDS

Atestare boala organica

Fara semne alarmante

CONTINUA TRATAMENTUL 4 SAPTAMANI

PROBLEMELE PACIENTULUI OBIECTIVE / PLANIFICARE

- încurajarea pacientului să-şi - achiziţionarea de

 Dificultatea de a învăţa - să exprime înţelegerea

- Tendinta scaderea varstei de aparitie ,

POLIP CARCINOM METASTAZE

- Durerea dispare temporar dupa emisia de

ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL CU STUDII SUPERIOARE

S-ar putea să vă placă și