SEMIOLOGIA

SINDROMULUI
DUREROS ABDOMINAL
 SINDROMUL DUREROS
ABDOMINAL
 Definiţie: Durerea abdominală este senzaţia
dureroasă resimţită de pacient la nivelul
abdomenului.
Poate fi consecinţa:
 patologiei abdominale;
 patologiei extra abdominale

-durere cu punct de plecare la nivelul unor organe

din afara abdomenului şi care iradiază în zonele
abdominale
- boli sistemice cu afectare abdominală secundară:
DZ, porfirii, intoxicaţii, tabes, hipertiroidism
 Durerea abdominală parietală
(somatică)

 Originea în leziuni ale peretelui abdominal,

peritoneului parietal, rădăcina
mezenterului şi diafragm;
 Are la bază stimularea fibrelor senzitive
prin procese inflamatorii, edeme, infiltraţie
neoplazică, torsiune, tracţiune
 Caracteristici: -intensă, bine localizată;

-exacerbată de tuse,
strănut, mişcare;
 Durerea abdominală viscerală
Îşi are originea în organele abdominale cavitare sau
parenchimatoase.
Caracterul durerii:
 -jenă, arsură, înţepătură;
 -caracter colicativ (durere paroxistică intermitentă)
consecutiv
 spasmului unui organ visceral;
 -intensitatea este mai redusă (exceptând colica);
 -localizarea mai puţin precisă;
 -este însoţită de fenomene vegetative (semne de
acompaniament): greţuri, vărsături, cefalee, transpiraţii,
paloare, colaps;
 -este percepută într-un teritoriu somatic situat uneori la
distanţă faţă de viscerul afectat = durere raportată
datorită “amestecării” căilor sensibilităţii viscerale şi
somatice la nivel ganglionar postmedular); durerea
viscerală este mai puţin bine localizată;
 Durerea abdominală
 Dificultateade diagnostic
 Necesitatea unei analize atente a
acesteia.
 Analiza durerii
1. în funcţie de modalitatea de debut
2. Înfuncţie de sediul durerii

3. În funcţie de alte coordonate

-iradiere
-caractere
- circumstanţe: influenţe favorabile şi
defavorabile
 MODIFICĂRILE POFTEI
DE MÂNCARE
(APETITULUI)

Definiţie: prin poftă de mâncare sau

apetit se înţelege fenomenul senzorial-
afectiv caracterizat prin dorinţa şi
plăcerea unei persoane de-a se
alimenta.
 Anorexia sau inapetenţa
Scăderea până la pierderea totală a poftei de mâncare →
deficit caloric → sindrom de denutriţie.
Anorexia: -totală: interesând toate alimentele;
-electivă (selectivă): inapetenţă pentru anumite
alimente:
-pentru carne, pâine grăsimi: neoplasme
gastrice, pancreatice;
-pentru grăsimi: boli hepatobiliare;
O varietate particulară a alterării poftei de mâncare =
sitofobia = teama bolnavului de-a se alimenta din cauza
unui simptom neplăcut declanşat de acest act.
Ex: -teama de durere în ulcerul gastric;
-teama de balonare (tulburări de motilitate digestivă;
aerofagie);
-teama de vărsătură (stenoza pilorică);
 Anorexia sau inapetenţa
 Cauze:
-boli gastrice: gastrite cronice, neoplasm;
-suferinţe hepatobiliare: hepatite cronice, ciroze, sindroame
icterice;
-boli endocrine: hipotiroidism, insuficienţă hipofizară, boala
Addison (insuficienţă CSR);
-boli infecţioase, febrile, TBC;
-intoxicaţii:
-endogene: uremie, acidocetoză diabetică;
-exogene: etilism cronic, abuz de medicamente;
-boli hematologice:
-anemie (prin deficit de Fe, Vitamina B12);
-limfoleucoză, boli mieloprofiferative;
-neoplasm cu diferite localizări;
-boli psihice: -anorexia mentală a tinerelor fete;
-psihonevroze;
-psihoza bipolară( maniaco-depresivă), schizofrenie
 Saţietate precoce
Simptom caracterizat prin apetit
păstrat (chiar exagerat la începutul
mesei), urmat de senzaţia de
saţietate după primele înghiţituri.
 Cauze:

- bolile în care este diminuată

capacitatea de rezervor a stomacului
(rezecţie gastrică, CC infiltrativ –
limita plastică).
 Hiperorexia
Creşterea apetitului.
Bulimia = foame intensă, de nestăpânit.
Cauze:
 -graviditate (fiziologică);
 -boli: -diabetul zaharat;
-tumorile pancreatice secretoare de insulină;
-hipertiroidism;
-infestaţii parazitare;
-boli psihice;
Polifagia = consumul unei cantităţi mari de alimente, cu
apariţia tardivă a senzaţiei de saţietate.
 Parorexia
 apetitul viciat, poate prezenta diferite
grade de manifestare, de la preferinţele
pentru alimente mai neobişnuite, până la
ingerarea de substanţe improprii circuitului
alimentar → tulburări psihice.
Exemple:
-pământ (geofagie);
-păr (tricofagie);
-excremente (coprofagie);
-gheaţă (pica);
Greaţa şi vărsăturile
 Vărsătura
 act reflex complex, prin care stomacul îşi elimină la
exterior conţinutul.
Poate fi determinată de:
 -supradistensia sau iritarea oricărei porţiuni a tractului
gastro-intestinal superior;
 -stimularea zonei chemoreceptoare (arie a SNC diferită de
centrul vomei) prin: administrarea de morfină, citostatice,
digitală, schimbarea de poziţie → “rău de mişcare”;
 -sindroame de hipertensiune intracraniană (HIC) →
vărsături centrale în jet, fără efort, acompaniate de :
cefalee, tulburări de comportament şi ale senzoriului,
neprecedate de greaţă: edem cerebral, tumori cerebrale,
meningoencefalite;
 Greaţa
 senzaţie particulară, care precede
vărsătura, cel mai adesea cele două
simtpome acompaniindu-se.
 Greaţa şi vărsăturile Analiza
semiologică
→ Anamneza stabileşte :

- caracterul -acut;
-cronic;
-frecvenţa;
-durata şi severitatea (numărul de
vărsături, cantitatea);
-momentul apariţiei în raport cu actul
alimentar;
-aspectul lichidului;
-fenomenele de acompaniament;
-consecinţele asupra stării bolnavului;
 Frecvenţa vărsăturilor

 -ocazionale (migrenăm rău de

mişcare);
 -repetate (stenoza pilorică);
 -incoercibile (disgravidie,
intoxicaţii grave, ileus
 Orarul vărsăturilor

 -matinale: sarcină, etilism cronic, uremie;

 -intraprandiale sau imediat postprandiale:
afecţiuni psihice: isterie, bulimie;
 -postprandiale tardive: stenoză pilorică

- conţinut în alimente ingerate cu câteva ore/zile,

- parţial digerate,
-miros fetid,
-vărsătura calmează durerea şi este provocată de
bolnav în acest scop;
 Cantitatea

 -mică şi repetată sarcina, nevroze

 -abundentă stenoza pilorică
 Conţinutul
variabil:
 -alimentare: stenoza pilorică;
 -bilioase: reflux duodeno-gastric,
colecistopancreatite;
 -apoase: CC gastric, alcoolism, sarcină;
 -purulent: gastrite flegmonoase, abcese din
vecinătate deschise în stomac;
 -fecaloide: fistule gastro-colice, ocluzia
intestinală;
 -sânge = hematemeză:
-roşu ± cheaguri;
-“zaţ de cafea”;
 Mirosul

 -acid, penetrant: boala ulceroasă;

 -fecaloid: ileus, peritonită;
 -indus artificial de o substanţă
odorizantă ingerată (alcool,
insecticide, organo—fosforice, clor
etc.);
 -amoniac în IR,
 - acetonă în DZ decompensat;
Principalele cauze ale vărsăturilor
la adulţi
Afecţiuni digestive:
-urgenţe abdominale:
-peritonite;
-ocluzii intestinale;
-pancreatita acută;
-colecistita acută;

-boli digestive acute:

-gastroenterite acute;
-gastrita erozivă acută;
-boli digestive cronice:
-ulcer gastric şi duodenal;
-stenoză pilorică;
-tulburări de evacuări gastrice (diabet zaharat, sclerodermie, stomac
operat);
-sindrom subocluziv;
 Principalele cauze ale vărsăturilor
la adulţi
 Afecţiuni extradigestive:
 -sarcină (primele 3 luni I disgravidie de I trimetrul);
 -afecţiuni neurologice şi ORL:
 -HIC;
 -sindroame meningeeme;
 -migrene;
 -sindromul meniere;
 -boli metabolice şi endocrine:
 -acidocetoză diabetică;
 -hiperazotemie;
 -hipercalcemie;
 -sindrom de hiperhidratare celulară;
 insuficienţă CSR;
 -boli cardiovasculare: IM inferior;
 -afecţiuni psihiatrice: isterie, nevroze, anorexie mentală;
 -medicamente: digitală, teofilină, morfină, antibiotice, citostatice;
 -afecţiuni infecţioase:
HEMORAGIA DIGESTIVĂ
SUPERIOARĂ
 HEMORAGIA DIGESTIVĂ
SUPERIOARĂ

HEMATEMEZA ŞI MELENA -sunt expresia

exteriorizării unui HDS – pierderea de
sânge de la nivelul tractului digestiv
superior;
în HDS acute sângerarea se exteriorizează
prin:
 -hematemeză;
 -melenă;
 -hematochezie;
 Hematemeza
exteriorizarea prin vărsătură a HDS;
-sângele vărsat:
-roşu;
-roşu-brun cu cheaguri;
-“zaţ de cafea”;
-aspectul depinde de timpul de stagnare a
sângelui din stomac;
-pentru producerea hematemezei pacientul
trebuie să piardă aproximativ 1.000 ml sânge →
indice de gravitate crescută al acestui simptom,
comparativ cu melena;
 Melena
exteriorizarea prin scaun a sângelui pierdut
în cursul unei HDS, sub forma de scaune
negre, lucioase, urât mirositoare, de
consistenţă scăzută, “ca păcura”, ca
urmare a transformării Hb → Hematină;
 -pentru apariţia unui scaun melenic
sunt necesari 50-60 ml sânge;
 -o cantitate mai mare de sânge
pierdut, face ca melena să dureze > 3 zile;
 Hematochezia
pierderea de sânge, puţin sau deloc
modificat, cu exteriorizare pe cale rectală
sub formă de sânge roşu, nedigerat;
 -denotă pierdere masivă > 1 l, asociat
cu un tranzit intestinal accelerat;
 - trebuie diferentiată de hemoragia
digestiva inferioara (rectoragia) în mod
obişnuit rectoragia reflectă o HDI;
 Simptomatologia în HDS
 este determinată de gravitatea HDS (cantitatea şi
ritmul de pierdere)
 are la bază tulburări hemodinamice (hipovolemie
→ colaps → şoc) şi anemie acută.
 semnele clinice se instalează dacă HDS > 500 ml
sânge;
 la pacienţii vârstnici, taraţi, pierderi mici pot
determina apariţia de simptome şi complicaţii
majore consecutiv hipoperfuziei tisulare şi
hipoxiei( crize anginoase- infarct miocardic,
precipitarea unei insuficienţa cardiace latente,
sincope-accident vascular cerebral).
 HDS gravitate
 În formele uşoare: aprox. 1.000 ml sânge
pierdere;
-ameţeli, astenie, tahicardie moderată; TA clino =
normală; TA orto = ↓;

 În formele medii: 1-2 l sânge;

-puls > 100 b/minut;
-TA ≤ 100 mmHg;
-agitaţie, transpiraţii reci, sete, paloare, lipotimii
la emisia de scaun sau hematemeză;
 În formele severe: se pierde > 30-40 % din
volumul sângelui;
 - > 2 litri/sânge → şoc hemoragic;
 Analiza sindromului HDS
parcurge următorii paşi:
 -confirmarea HDS;
 -găsirea sediului şi cauzei
sângerării;
 -stabilirea gravităţii;
Valoarea elementelor anamnestice:

 - trecut ulceros sau istoric de pirozis sezonier pune problema unei

sîngerări prin reactivarea bolii ulceroase
 - consum cronic sau recent de aspirină sau alte antiinflamatorii
nesteroidiene: gastrite erozive
 -consum recent de alcool, preparate de fier: gastriră acută
 - pacienţi în stare critică din secţiile de ATI: gastrită acută de
stress
 - istoric de intervenţie chirurgicală pe stomac: gastrita bontului,
neoplasm al bontului gastric
 - istoric de disfagie şi pirozis: esofagită de reflux în stadiu
avansat( ulceraţii esofagiene , hemoragii)
 -sindrom emetizant: sindrom Mallory-Weiss
 - pacient vârstnic peste 60 ani: angiodisplazii cu localizare diversă
la nivelul oricărui segment al tubului digestiv
 -proceduri recente diagnostice sau terapeutice hepatice( PBH,
ERCP, palsarea de endoproteze în CBP): hemobilie exteriorizată
prin melenă
 - istoric de hepatită( virală, toxică, etc.),consum cronic de alcool:
HDS în cadrul unei ciroze hepatice( variceală sau nonvariceală
 Valoarea examenul obiectiv al
pacientului cu HDS
Furnizează informaţii în funcţie de gravitatea HDS şi fondul
patologic pe care acesta apare;
 -prezenţa stigmatelor insuficienţei
hepatice( eritroză palmo-plantară, angiom stelat,
ginecomastie),hepato-splenomegalie, eventual icter, ascită
cu circulaţie colaterală : ciroză hepatică
 -sensibilitate la palpare în epigastru şi zona
duodenală: boală ulceroasă
 -malformaţii vasculare cutaneo-mucoase:
teleangiectazia ereditară Rendu-Ossler-Webef
 -icter recent instalat, hepatomegalie
dureroasă: hemobilie
 - pigmentarea buzelor şi-a regiunii
periorale: suspiciune de sindrom Peutz-Jeghers caracterizat
prin polipoză gastrică şi intestinală
 Factorii de gravitate în HDS

 -vârsta peste 60 ani;

 -hematemeza;
 -recurenţa hemoragiei (primele 48
ore);
 -ciroza hepatică cu VE;
 -boli asociate severe: insuficienţa cardio-
respiratorie, hepatică, renală, neoplasme;
 -prezenţa la endoscopie a semnelor de
HDS activă
 Cauzele HDS

I. HDS nonvariceale: -esofag,

-stomac;
-duoden;
-esofagitele;
-ulcerul gastro-duodenal activ;
-gastrita erozivă/duodenita erozivă: -AINS;
-leziuni de stres;
-alcoolice;
-sindromul Mallory-Weiss;
-tumori maligne (cancer esofagian, gastric);
-tumori benigne;
-hemangioame;
-malformaţii vasculare = angiodisplazii;
 II. HDS variceale
-esofagiene = frecvente;
-gastrice;
-duodenale
Factorul de risc numărul 1 în
dezvoltarea varicelor eso-gastrice
este creşterea presiunii HPVG peste
10 mmHg.
Odată apărute , varicele eso-gastrice
evoluează în timp.
 FACTORII DE RISC PRIVIND
SÂNGERAREA VARICEALĂ:

 DIMENSIUNEA VARICELOR
 PREZENŢA” RED SIGN ”

 GRADUL INSUFICIENŢEI
HEPATOCELULARE
HEMORAGIA DIGESTIVĂ
INFERIOARĂ
 HEMORAGIA DIGESTIVĂ
INFERIOARĂ
- Se exteriorizează prin rectoragie (se impune
diagnosticul diferenţial cu hematochezia din
HDS);
- există posibilitatea apariţiei melenei şi în HDI dacă
sângerarea s-a produs în intestinul subţire şi
tranzitul intestinal a fost suficient de lung ca să
permită o digestie parţială a sângelui eliminat;
-culoarea şi aspectul sângelui pierdut = indicator
bun al localizării sursei:
-roşu deschis în sângerările rectale;
-cu cheaguri, brun, în cele ale colonului drept
sau transvers;
 Simptome de acompaniament în
HDI
 -dureri la defecaţie + HDI → rectoragii, fisuri
anale, hemoroizi trombozaţi, ulceraţii rectale;
 -diaree concomitentă cu sângerare → boală
inflamatorie a colonului (b.Crohn, CU);
 -HDI precedată de dureri abdominale
postprandiale → colită ischemică;
 -sângerarea masivă neînsoţită de alte simtpme:
hemoragii din diverticuloză, angiodisplazii,
diverticulul Meckel;
 -HTP → sângerări masive prin ruptură
hemoroidală;
 Evaluarea iniţială în hemoragia
acută gastro-intestinală
Implică aprecierea pe criterii clinice a importanţei hemoragiei,
reflectată de :
 - semne vitale posturale (FC, TA în clino şi ortostatism),
- paloare sclerotegumentară,
-senzaţie de sete,
- diureza
- frecvenţa hematemezei şi/ sau melenei
 - valoarea constantelor hematologice : hemoglobină,
hematocrit, monitorizate în dinamică.
 Gradul sângerării iniţiale reprezintă unul dintre cei mai
fideli indicatori clinici ai indicaţiei endoscopiei de urgenţă,
ştiut fiind faptul că o sângerare iniţială mare reprezintă un
factor de risc al recurenţei hemoragiei în următoarele ore
sau zile.
HERNIA HIATALĂ
SINDROMUL MALLORY WEISS
ESOFAGITĂ HEMORAGICĂ
ULCER ESOFAGIAN
HEMORAGIC
ESOFAG BARRETT
ADENOCARCINOM ÎN
ESOFAGUL BARRETT
VARICE ESOFAGIENE
GASTRITĂ HEMORAGICĂ
ULCER GASTRIC HEMORAGIC
ULCER DUODENAL HEMORAGIC
HEMOBILIE
 ANGIODISPLAZIE
-CAPSULOENDOSCOPIE
COLITA ULCEROASĂ
DIVERTICUL COLON
HEMORAGIC
ANGIODISPLAZIE DE COLON
HEMORAGICĂ
ULCERUL COLONIC DIEULAFOY
HEMOROIZI INTERNI
HEMORAGICI
ADENOCARCINOM DE COLON