METABOLISMUL

PROTEINELOR
ASPECTE GENERALE
 METABOLISMUL AMONIACULUI
ASPECTE GENERALE
 Amoniacul rezultă în organism prin:
- dezaminarea oxidativă a aminoacizilor
- din proteinele alimentare sub acţiunea bacteriilor intestinale
- din ureea prezentă în lichidele din tractul gastrointestinal
 Normal amoniemia: 10-20 μg/100 ml
 Intoxicaţiile cu amoniac se manifestă prin: - greaţă
- vărsături
- convulsii
- coma prin hiperamoniemie
(când concentraţia NH3 ≈100 μg/100 ml)
 Mecanism: sustragerea α-Kg din ciclul celular şi diminuarea ATP

 Dovezi: nivelul Glu şi Gln sunt crescute în creier în intoxicaţiile cu

amoniac

 Problemă importantă: transportul NH3 prin sânge în formă netoxică

 CICLUL GLUTAMINA-GLUTAMIC
O
 La nivelul diverselor
COOH NH3 H2O C
ţesuturi (muşchi, creier, NH2
glande) are loc sinteza
CH2 Glutamin- CH2
glutaminei în prezenţa sintetazã
glutamin-sintetazei
CH2 CH2
CH NH2 Mg2+ CH NH2
 Reacţia este ireversibilă,
iar amoniacul – modulator pozitiv ATP ADP+Pa
 Gln – aminoacid propriu organismului (netoxic); concentraţia acestui aminoacid în sânge este de COOH
COOH 3-5 ori mai
mare decât a altor aminoacizi, ceea ce reflectă importanţa lui Glutaminã
Glutamic
(glutamidã)
 La ficat şi rinichi glutamina suferă acţiunea glutaminazei, care
eliberează amoniacul,
convertit în uree
(la ficat) eliminată
prin urină şi în ionul
amoniu (la rinichi)
eliminat de asemenea
O
prin urină C H2O NH3 COOH
NH2
CHdin2creier
 Formarea Gln – calea majoră de îndepărtare a amoniacului CH2
 Ureogeneza – calea majoră de detoxifiere a întregului organism faţă de amoniac

CH2 CH2
glutaminazã
CH NH2 CH NH2
COOH COOH
Glutaminã Glutamic
 MUSCHI
CREIER
GLANDE SANGE FICAT RINICHI
aminoacizi
dezaminare
oxidativã
Glutaminã Gln Glutaminã
NH3
glutamin- glutaminazã
sintetazã

Glutamic Glu Glutamic NH3

Rinichi Ficat

+
 Se poate vorbi de un adevărat NH4 Uree
ciclu Glutamină-Glutamic
Urinã Urinã
 CICLUL ALANINA-GLUCOZA

 Alanina şi glucoza contribuie la transportul amoniacului

prin sânge
 Transportul se face muşchi → ficat
 Se realizează un ciclu:
 MUSCHI SANGE FICAT
Aminoacizi
dezaminare
oxidativã
-Kg Alaninã Ala Alaninã -Kg
NH3

GDH GPT GPT GDH

Glutamic Piruvat Piruvat Glu

GDH
glicolizã gluconeogenezã
NH3
glucozã
Glucozã Glucozã ureogenezã

Uree

Urinã
UREOGENEZA. CICLUL KREBS-HENSELEIT
CICLUL ORNITINIC. ASPECTE GENERALE

 Omul elimină 80-90% din azotul ingerat – uree (ureotelice)

 Ureogeneza – caracteristici:
- are loc în ficat
- proces endoenergetic
- ciclu de 5 reacţii enzimatice la care participă 5 aminoacizi
- reacţiile au loc în mitocondrie şi citosol
- are loc în mai multe etape
UREOGENEZA. ASPECTE GENERALE
• Hepatocitele sunt singurele celule care exprimă gena
ornitin-carbamil-transferazei, enzimă a ureogenezei
(formarea citrulinei).

• Azotul utilizat de hepatocite provine din toate celulele

organismului sub formă de :
– Glutamină care transportă amoniacul într-o formă
mai puţin toxică
– Ionii de amoniu, în cantitate mai mică, rezultând din
dezaminările intestinale.

• Carbonul provine din bicarbonat.

 UREOGENEZA
• Enzimele se repartizează în matricea mitocondrială, citoplasmă şi
membranele RE.
• Glutamina transportă azotul până în mitocondriile hepatocitare.
• Un prim atom de azot este încorporat de carbamil-fosfat în citrulină.
• Al doilea atom de azot părăseşte mitocondriile sub formă de
glutamat pentru a fi transaminat. Aspartatul obţinut este condensat
cu citrulina pentru sinteza de arginină.
• Hidroliza argininei pe membranele RE permite eliberarea ureei
direct în cisterne de unde va difuza în venele supra-hepatice.
• α-cetoglutaratul intră în mitocondrii participând la gluconeogeneză.
Poate fi aminat de GDH, ieşind din nou pentru a forma aspartatul.
• Citrina (transportor membranar al glutamatului) schimbă glutamatul
contra unui aspartat care, după transaminare, va participa la GNG.
• Citrina participă la naveta malat/aspartat
UREOGENEZA
 ETAPELE UREOGENEZEI
1. Formarea carbamoilfosfatului
 Enzima: carbamoilfosfat-sintetaza, enzimă biotinică,
modulată pozitiv de N-acetil-glutamic;
 Carbamil-fosfat sintetaza I, mitocondrială, participă la
ureogeneză; diferită de carbamil-fosfat sintetaza II,
citoplasmatică (sinteza nucleotidelor pirimidinice).

2ATP 2ADP+Pa

Mg2+ NH2
CO2 + NH3 + H2O O C
carbamoilfosfat- O~ P
sintetaza
(N-acetil-glutamic) Carbamoilfosfatul
 Reacţia are loc în două etape:
- activarea CO2 prin legare de biotină (consum de ATP)
- CO2-biotinil-enzimă reacţionează cu NH3 (consum de ATP)
 Enzima – localizată în mitocondrie
 Enzima mitocondrială – enzimă alosterică modulată pozitiv de N-acetil-
glutamic
2. Formarea citrulinei
 Enzima: ornitin-carbamoil-transferază (OCT) numită şi ornitin-transcarbamoilază
 Reacţia are loc tot intramitocondrial

NH2
O C
 Carenţa OCT stă la originea unor sindroame de amoniemie, acumularea Gln în sânge şi hiperglutaminurie

NH2 NH
(CH2)3 NH2 (CH2)3
OCT
CH NH2 + O C CH NH2
COOH O~ P COOH
Pa
Ornitina Carbamoilfosfatul Citrulina
 ornitin-carbamoil-transferaza
• OCT este o enzimă mitocondrială hepatocitară. Ornitina este
un α aminoacid, omologul inferior al lizinei, care nu participă
la sinteza proteinelor. Intermediar al numeroaselor căi
metabolice, prezentă în matricea mitocondrială.

• OCT catalizează condensarea carbamil- fosfatului cu ornitina,

pentru sinteza citrulinei. Energia necesară sintezei este
furnizată prin hidroliza legăturii bogată în energie a carbamil-
fosfatului.

• Gena OCT este reprimată în toate celulele înafara

hepatocitelor, singurele celule capabile să catalizeze această
reacţie indispensabilă a ciclului ureogenetic.
 3. Formarea acidului argininosuccinic
 Enzima: argininosuccinat-sintetaza
 Reacţia – citosol
 Reacţia necesită ATP 2Pa

pirofosfatazã
COOH
ATP ADP+PPa NH CH
OH COOH
HN C H HN C CH2
NH N CH NH
H argininosuccinat- COOH
(CH2)3 + CH2 (CH2)3
sintetazã
CH NH2 COOH CH NH2
COOH Aspartic COOH
Izocitrulinã Acid argininsuccinic
 4. Formarea argininei
 Enzima: argininosuccinază
 Reacţia – citosol

COOH
NH CH NH2
HN C CH2 HN C H COOH
NH arginino- NH C
COOH succinazã +
(CH2)3 (CH2)3 C
HOOC H
CH NH2 CH NH2
COOH COOH Acid fumaric
Acid argininsuccinic Argininã
 5. Formarea ureei
 Enzima: arginaza
 Necesită Ca2+, Mn2+ şi are specificitate absolută
 Reacţia – citosol

NH2
HN C NH2
NH NH2 (CH2)3
arginazã
O C +
(CH2)3 NH2 CH NH2
CH NH2 H2O Uree COOH
COOH Ornitina
Argininã
 UREOGENEZA - MECANISME
 Mecanismul de acţiune al carbamoilfosfat-sintetazei

 Mecanism de acţiune al argininosuccinat sintetazei

SINTEZA ŞI
ROLUL
N-ACETIL-
GLUTAMATULUI
 UREOGENEZA – CONCLUZII

 Realizează detoxifierea organismului faţă de amoniac

 Amoniacul – toxic mai ales pentru SNC
 Cale consumatoare de energie
(4 legături ~ pentru o moleculă de uree)
 Ureea – eliminată prin urină (15-30 g/24 h)
UREOGENEZA – DEFICITE ENZIMATICE
1. Deficitul de carbamoilfosfat-sintetază (ereditar) cauzează hiperamoniemia de tip I
Consecinţe: - NH3 se acumulează în sânge şi ţesuturi
- ţesuturile consumă cantităţi mari de α-Kg
- ciclul Krebs şi producerea de ATP – diminuate
- creierul resimte primul deficitul de ATP
- frecventă întârzierea dezvoltării mentale
2. Lipsa enzimei transcarbamoilază este legată de cromozomul X şi generează hiperamoniemia de tip II
Consecinţe: - hiperamoniemie
- intoleranţă la proteine
- în sânge şi urină sunt cantităţi mari de Gln, iar în ţesuturi cantităţi mari de NH3
UREOGENEZA – DEFICITE ENZIMATICE
3. Lipsa argininosuccinat-sintetazei conduce la citrulinemie
Consecinţe: - în sânge şi lichidul cerebrospinal se găsesc cantităţi mari de citrulină
- citrulina se elimină masiv prin urină

4. Lipsa argininosuccinazei – eliminare crescută de acid argininosuccinic prin urină

5. Absenţa arginazei – hiperargininemie; creşte nivelul Arg în sânge şi lichidul cerebrospinal

 RELAŢIA CICLUL UREOGENETIC –
CICLUL KREBS
Se realizează la mai multe niveluri:
1. La nivelul acidului fumaric, un intermediar al ciclului citric. Intrând în ciclul citric fumaricul generează OAA, acesta prin transaminare Asp, care permite continuarea ureogenezei
2. Pe de altă parte:

Consumat în ciclul citric şi implicit

deplasarea echilibrului spre dreapta
Consecinţe: - ciclul citric se intensifică şi generează ATP
- NH3 în exces şi ATP activează carbamoilfosfat-sintetaza şi implicit ureogeneza

GDH
Glu -Kg + NH3
 -Cetoglutaric Glutamic

transaminare

Carbamoil- Aspartic
fosfat
Citrulinã
Oxalilacetic
CICLUL
UREOGENETIC
Ornitinã Argininosuccinic
L-Malic Citrat
CICLUL
KREBS

Uree Argininã Fumaric Izocitrat

Succinic -Cetoglutaric

Succinil-CoA