APRECIEREA INDICATORILOR ANTROPOMETRICI

Standardele naționale se obțin prin măsurarea efectivă a unui lot statistic semnificativ de elevi
din țara noastră. Se calculează valorile medii și abaterea standard în funcție de vârstă, sex, mediu
de proveniență al familiei. Abaterea standard ( deviația standard este o formulă de calcul ce ne
oferă un interval de variație în jurul valorilor medii. Este un interval științific calculat care
particularizeaza un anumit fenomen. Este un element esențial deoarece nu ne putem pune
problema ca un copil de 3 ani de sex masculin trebuie să aibă pentru inălțime valoarea de 93,708
cm și că orice abatere în plus sau în minus este problematică. La sexul feminin valoarea medie
este de 92,17 cm și orice abatere în plus sau minus este problematică.
Avem nevoie de un interval specific de variație a valorilor normale care ne va oferi informații
legate de evoluția normală sau patologică.
Cu ajutorul mediei și a valorii lui sigma vom realiza intervalele sigmatice:
MEDIA – 3 sigma
Intervalul valorilor foarte mici
MEDIA – 2 sigma
Intervalul valorilor mici
MEDIA – sigma
MEDIA Intervalul valorilor medii
MEDIA + sigma
Intervalul valorilor mari
MEDIA + 2 sigma
Intervalul valorilor foarte mari
MEDIA + 3 sigma

INTERPRETAREA REZULTATELOR:
 valorile plasate în intervalul media +/- sigma sunt considerate medii;
 nivelul cuprins între media + sigma și media + 2 sigma este mare;
 cel cuprins între media + 2 sigma și media + 3 sigma este foarte mare;
 valorile mici se încadrează între media – sigma și media -2 sigma;
 cele foarte mici sunt cuprinse între media - 2 sigma și media – 3 sigma.
O atenție deosebită trebuie acordată valorilor înălțimii și greutății care depășesc nivelul de
media + 3 sigma sau sunt mai mici de media – 3 sigma.
Este vorba de valori patologice care indică gigantism și obezitate (pentru cele ce depășesc media
+ 3 sigma) sau nanism și subnutriție (pentru cele mai mici de media – 3 sigma). Practic vom
avea diagnosticul de normalitate ( intervalul media -3 sigma și media + 3 sigma) și pe cel de
evoluție patologică.
DIAGNOSTICUL DE DEZVOLTARE FIZICĂ
Acest diagnostic permite aprecierea relației ce există între înălțimea și greutatea corporală a unui
copil/tânăr.
Înălțimea este determinată genetic, element confirmat de corelația pozitivă existentă între
înălțimea copilului și cea a părinților, între înălțimile fraților. Nu putem fi toți la fel și nu se pune
problema că înălțimea unei persoane este mai bună comparativ cu a altei persoane. Înălțimea este
a persoanei respective și mai ales a familiei din care provine. Sunt familii de persoane cu valori
mari ale înălțimii și familii la care înălțimea este mai mică sau medie. Nu contează așa este
familia din care provii, deci este totul în ordine.
Este important ca la înălțimea ce aparține copilului (dependentă de dezvoltarea fizică a familiei
din care provine) să existe și o greutate corporală corespunzătoare.
Dacă înălțimea și greutatea sunt plasate în același interval sigmatic dezvoltarea este armonică cu
indici foarte mici, mici, medii, mari și foarte mari.
Pentru a înțelege mai bine vom face intervalele sigmatice pentru fetele de 18 ani. Valoarea
medie a înălțimii este de 164,023 cm cu sigma ± 5,96 iar a greutății corporale de 54,591 kg cu
sigma ± 7,074

INALȚIME GREUTATE
MEDIA – 3 sigma-----------146,155 - - - - - - - - - - - - - - - -33,369
150- - - - - - - - - - - - - - - - -36 armonic foarte mic
MEDIA – 2 sigma----------152,111 - - - - - - - - - - - - - - - -40,443
156- - - - - - - - - - - - - - - - -45 armonic mic
MEDIA – sigma------------158,067- - - - - - - - - - - - - - - - 47,517
MEDIA 161- - - - - - - - - - - - - - - - -55 armonic mediu
MEDIA + sigma------------169,978- - - - - - - - - - - - - - - - -61,654
174- - - - - - - - - - - - - - - - -65 armonic mare
MEDIA + 2 sigma----------175,934- - - - - - - - - - - - - - - - -68,738
177- - - - - - - - - - - - - - - - - 71 armonic foarte mare
MEDIA + 3 sigma----------181,891- - - - - - - - - - - - - - - - -75,813

La valori ale înălțimii de 185 cm suntem atenți la diagnosticul de gigantism, iar la cele mai mici
de 146 cm la diagnosticul de nanism.
La valori ale greutații corporale mai mari de 76 kg este clar obezitate, iar la cele mai mici de 33
kg apare subnutriția.

În situația în care cei doi parametri sunt în intervale sigmatice diferite dezvoltarea este
dizarmonică cu plus sau minus de greutate față de înălțime.
Dacă înălțimea este plasată în intervalul mic sau mediu, iar greutatea în intervalul mare sau
foarte mare dezvoltarea este dizarmonică cu plus ponderal.

MEDIA – 3 sigma 146,155 33,369

151
MEDIA – 2 sigma 152,111 40,443
45
MEDIA – sigma 158,067 47,517
MEDIA + sigma 169,978 61,654
MEDIA + 2 sigma 175,934 68,738

MEDIA + 3 sigma 181,891 75,813

Fata are 151 cm deci este in intervalul media – 3 sigma și media – 2 sigma, iar greutatea de 45
kg în intervalul media -2 sigma și media – sigma – DIAGNOSTIC DE DEZVOLTARE –
DEZVOLTARE DIZARMONICĂ CU PLUS DE GREUTATE, PLUS PONDERAL, CU
OBEZITATE. Se poate folosi oricare din aceste exprimări.

Un alt exemplu
MEDIA – 3 sigma 146,155 33,369

MEDIA – 2 sigma 152,111 40,443

MEDIA – sigma 158,067 47,517
MEDIA + sigma 169,978 61,654
172
MEDIA + 2 sigma 175,934 68,738

71
MEDIA + 3 sigma 181,891 75,813

Diagnosticul este tot dizarmonic cu plus ponderal.

Dacă înălțimea este plasată în intervalul mediu sau mare, iar greutatea în intervalul mic sau
foarte mic dezvoltarea este dizarmonică cu minus ponderal.

MEDIA – 3 sigma 146,155 33,369

37
MEDIA – 2 sigma 152,111 40,443
156
MEDIA – sigma 158,067 47,517
MEDIA + sigma 169,978 61,654
MEDIA + 2 sigma 175,934 68,738

MEDIA + 3 sigma 181,891 75,813

Diagnostic DIZARMONIC CU DEFICIT PONDERAL, CU MINUS DE GREUTATE,

SUBPONDERAL

Alt exemplu

MEDIA – 3 sigma 146,155 33,369

MEDIA – 2 sigma 152,111 40,443

 MEDIA – sigma 158,067 47,517
MEDIA + sigma 169,978 61,654
65
MEDIA + 2 sigma 175,934 68,738

177
MEDIA + 3 sigma 181,891 75,813

Diagnostic dezvoltare dizarmonică cu deficit ponderal.

Vom face câteva exerciții

16 ani sex feminin înălțime greutate

MEDIA – 3 sigma----------144,781 - - - - - - - - - - - - - - - -32,891

MEDIA – 2 sigma----------150,838 - - - - - - - - - - - - - - - -39,051
MEDIA – sigma------------156,805- - - - - - - - - - - - - - - - 46,186
MEDIA -------------162,952- - - - - - - - - - - - - - - - 53,231
MEDIA + sigma------------169,008- - - - - - - - - - - - - - - - -60,455
MEDIA + 2 sigma----------175,065- - - - - - - - - - - - - - - - -67,590
MEDIA + 3 sigma----------181,123- - - - - - - - - - - - - - - - -74,726

Stabiliți diagnosticul de dezvoltare fizică al unei fete de 16 ani cu înălțimea de 154 cm și

greutatea corporală de 54 kg.

Dezvoltare dizarmonică cu plus ponderal.

Stabiliți diagnosticul de dezvoltare fizică al unei fete de 16 ani cu înălțimea de 162 cm și

greutatea corporală de 56 kg.

Dezvoltare armonică medie

Stabiliți diagnosticul de dezvoltare fizică al unei fete de 16 ani cu înălțimea de 174 cm și

greutatea corporală de 56 kg.

Dezvoltare dizarmonică cu minus ponderal

Stabiliți diagnosticul de dezvoltare fizică al unei fete de 16 ani cu înălțimea de 143 cm și

greutatea corporală de 56 kg.

Patologic
16 ani sex masculin înălțime greutate

MEDIA – 3 sigma----------149,353 - - - - - - - - - - - - - - - -33,112

MEDIA – 2 sigma----------157,055 - - - - - - - - - - - - - - - -42,086
MEDIA – sigma------------164,757- - - - - - - - - - - - - - - - 51,060
MEDIA -------------172,459- - - - - - - - - - - - - - - - -60,004
MEDIA + sigma------------180,160- - - - - - - - - - - - - - - - -69,081
MEDIA + 2 sigma----------187,863- - - - - - - - - - - - - - - - -77,992
MEDIA + 3 sigma----------195,565- - - - - - - - - - - - - - - - -86,966
Stabiliți diagnosticul de dezvoltare fizică al unui băiat de 16 ani care are înălțimea de 160 cm și
greutatea corporală de 61 kg.

Dizarmonic cu plus ponderal.

Stabiliți diagnosticul de dezvoltare fizică al unui băiat de 16 ani care are înălțimea de 185 cm și
greutatea corporală de 75 kg.

Armonic mare

Stabiliți diagnosticul de dezvoltare fizică al unui băiat de 16 ani care are înălțimea de 188 cm și
greutatea corporală de 65 kg.

Dizarmonic cu deficit ponderal.

Stabiliți diagnosticul de dezvoltare fizică al unui băiat de 16 ani care are înălțimea de 197 cm și
greutatea corporală de 65 kg.

Patologic

MICROCLIMATUL

Este complexul de factori fizici ai mediului ambiant care influențează schimbul de căldură dintre
organism și mediul ambiant. Ne interesează valorile acestor indicatori în locuințe și alte instituții.

Temperatura aerului reprezntă factorul demicroclimat cel mai frecvent studiat. Se apreciază cu
ajutorul termomeentului cu alcool sau cu mercur. Monitorizarea temperaturi pentru un interval
de 24 de ore se face cu ajutorul unui termograf.

Temperatura trebbuie să fie constanta în timp și spațu. Trebuie să fie constanta în toate cele 24
ore ale unei zile. Trebuie să fie constantă în spațiu deci în toată încăperea. Măsurarea se face pe
verticală la 0,30 m și 1,5 m de podea și la 0,3 m de tavan. Pe orizontală în cele 4 colțuri șii în
mijlocul încăperii.

Norme – temperatura optimă este de 18°C-20°C. Diferențele de temperatură pe orizontală pot

ajunge la 2-3°C, ar pe verticală la la1,5-2°C. Variațiile în 24 de ore nu trebuie să depășească 2-
3°C în sistemele centrale de încălzire și de 4-6°C la cele locale.
Umiditatea aerului este reprezentată de vaporii de apă prezenți în aer.

Aprecierea umidităţii se face prin: umiditatea absolută ce reprezintă cantitatea de apă prezentă
într-un anumit moment în aer; umiditatea maximă ce reprezintă cea mai mare cantitate de vapori
de apă ce pot fi prezenţi în aer la o anumită temperatură; umiditatea relativă este dată de raportul
procentual dintre cea absolută şi cea maximă.

Masurarea se face prin metode psihrometrice si higrometrice. În metoda psihometrică se

folosește un aparat prevăzut cu două termometre. Unul are rezervorul acoperit cu un tifon care se
va umezi iar celălalt aare rezeervorul liber. Se dă drumul la pompa care aspiră aer pe la nivelul
rezervolarelor celor două termometre. Cel liber va înregistra temperatura, cel umed va înregistra
o valoare mai mică dată de evaporarea apei. Diferența se citește din tabele și dă exact umiditatea
relativă.

În metoda higrometrică se folosește un mănunchi de fire de păr care prin absorbția apei își
modifică lungimea.

Umiditatea relativă este cuprinsă în mod normal între 35% și 65% cu o valoaare medie de 50%.
Valorile mai mici indică un aer uscat. Cele mai mari sunt periculoase deoarece favorizează
apariția igrasiei și a patologicei resspiratorii și alergice.

Cureții de aer interesează ca direcție și viteză. In interior o apreciem cu ajutorul direcției fumului
de țigară sau cu flacăra unei lumânări. În exterior se apreciează cu ajutorul copacilor –
deplasarea ramurilor acestora, a unor stegulețe plasate pe înălțimi.

Viteza se determină cu ajutorul unui anemometru mai aales în exterior. Este un aparat cu cupe
sau palete mișcate de vânt și care peermite măsurarea vitezei lor de deplasare. În spații închise se
face determinarea cu ajutorul unui termomeetru special denumit catatermometru. Se introduce în
apă caldă pentru a urca alcolul pe coloana gradată. Se cronometează timpul de coborâre de la 38
°C la 35°C ce variază în funcție de ambianța termică și de viteza curentului de aer ce va fi
calculată.

Se admite o valoare cuprinsă între 0,15 și 0,25 m/s. La valori peste 0,5 m/s viteza este prea mare
și apare senzația de frig.

Radiația calorică a pereților și a obiectelor din încăpere se apreciază cu ajutorul actinometrului

care este un termometru sspecial ce are 2 termometre introduse în incinte vidate. Unul are
rezervorul cu mercur negru și aabsoarbe radiația celălalt rezervorul alb și reflectă radiația. Apare
o diferență între cele două termomeetre care va fi apreciată prin înmulțire cu u factor de corecție
specific aparatului.

Radiațiile calorice se referă la temperatura pereților care nu trebuie să difere cu mai mult de 4 °C
față de temperatura aerului. Dacă diferența este mai mare apare senzația de frig.