IGIENA ŞCOLARĂ

Creșterea și dezvoltarea sunt două procese care particularizează primii 18-19 ani de viață ai unei persoane. Prin creștere înțelegem
procesul cantitativ prin care se obține acumularea de substanță organică. Dezvoltarea este procesul calitativ de trecere de la sistem
simplu la unul complex de organizare.
Creșterea trebuie atent studiată, urmărindu-se 3 elemente reprezentate de: modul de asigurare al creșterii; ce înseamnă normalitatea;
relația ereditate – mediu.
Modul de asigurare al creșterii – după unii autori este un proces continuu (evoluție progresivă de la început până la sfărșit), după alții
discontinu (se identifică anumite stadii, fiecare cu particularități proprii). Creșterea este un proces complex care suferă diferite
influențe, astfel că uneori este continuă (modificările aproape că nu sunt observabile) urmată de momente de evoluție prin salturi și
opriri .
Ce înseamnă normalitatea? – răspunsul la această întrebare poate fi uneori greu de dat deoarece fiecare persoană are anumite
caracteristici individuale. Au fost realizate o serie de norme ce corespund cazurilor tipice – pentru mers, vorbire, joc, evoluția
înălțimii.Totuşi, există copii a căror dezvoltare este diferită comparativ cu normele general recomandate. Iniţial, s-a considerat că în
aceste cazuri ceva nu merge aşa cum trebuie, fie la nivelul copilului, fie la nivelul familiei sau la nivel cultural. În prezent, aceste
diferenţe sunt apreciate ca o alternativă şi nu ca o dezvoltare inferioară. Specialiştii recunosc caracterul unic al fiecărui copil, familie şi
cultură.
Relația ereditate – mediu este complexă, fiind necesară studierea ei cu multă atenție. Un copil care are înscris în codul genetic valori
mari ale înălțimii, ajunge la aceste valori doar în condiții bune de viață. Copilul care are înscris în codul genetic valori mici nu ajunge
la un nivel superior nici în condiții bune de viață sau făcând permanent sport. În acest context, valorile indicatorilor antropometrici ai
copiilor trebuie corect interpretate.
Va fi apreciată somatoscopia, somatometria ș fiziometria.
Somatoscopia – este un examen clinic general în care sunt studiate și o serie de elemente particulare.
Aspectul corporal – la naștere copilul are capul mare ( reprezintă 25% din lungimea corporală totală), trunchiul mare și memmbrele
inferioare scurte ( 33% din lungimea corporală). În priml an de viață apare creșterea marcta în lungime și grosime a membrelor
inferioare legată de achiziția stațiunii bipede și a mersului.
În perioada prepubertară se dezvoltă cele două aspecte corporale specifice ginoid și android.
La sexul feminin se ezvoltă diametrul biiliac ( se lărgește bazinul), apare depunerea caracteristică a țesutului adipos pe fața anterioară a
toracelui, coapse și fese, membrele inferioare reprezintă 50% din înălțimea corpului.
La sexul masculin se dezvoltă diametrul biacromial, se dezvoltă asele musculare, iar membrele inferioare sunt mai lungi ( reprezintă
51-52% din lungimea corporală totală).
Starea tegumentelor – se apreciază culoarea tegumentelor pentru a dignostica o anemie, un icter sau prezența unor erupții.
Elasticitatea lor permite aprecierea starii de hidratare sau deshidratare a organismului. Ridicând un pliu cutanat ne interesează viteza
cu care acesta dispare. Dacă dispare imediat este vorba de o situație normală. Dacă dispare lent este vorba de o stare de deshidratare.
Sistemul ganglionar – la nou născut poate apare o micro-poliadenopatie cu ganglionii neaderenți și nedurerosi. Aceasta trebuie să se
atenueze de la un examen la celălalt.
Dezvoltarea musculaturii – analizănd cele două junătăți de corp acestea trebuie să fie simetricce, orice diferența mai mare de 0,5-1 cm
indică un proces patologic.
De asemena este important faptul că un copil mic nu face gesturi unilaterale. Mișcă membrele superioare sau inferioare, dar le mișcă
pe amândouă. Dacă copilul mișcă o mână cealaltă este pe planul patului atunci este vorba de o situație patologică. La fel este și la
nivelul membrelor inferioare. Dezvoltarea musculară apare treptat. Inițial copilul apucă un obieect cu ambele mâini, apoi câte un
obiect în fiecare mână și în fimal ajunge la a trece un obiect dintr-o mânâ în alta.
La începerea școlii se pune că un elev mic scrie cu tot corpul deoarece cu o mână scrie iar pe cealaltă o mișcă, mișcă și picioarele.
Apare difuzarea stimulilor nervoși în tot corpul fenomen ce se va atenua treptat și va dispărea către vârsta de 11-12 ani prin
maturizarea sistemului nervos.
Dezvoltarea aparatului osteo-articular – la naștere coloana vertebrală este dreaptă. La 3 luni apare curbura cervicală și copilul ridică
capul, la 6 luni cea dorsală și copilul poate sta în așezat, iar la 9-12 luni cea lombară și copilul începe să meargă. Se examinează
membrele superioare și inferioare – orice diferență mai mare de 0,5-1 cm indică un proces patologic.
Se examineaxă coloana, fiind inportantă mai ales postura corpului.aceasta este foarte bună în situația în care axele longitudinale ale
capului, trunchiului și membrelor inferioare sunt în același plan frontal.
Dezvoltarea caracterelor sexuale secundare - Schimbările fizice evidente apar între 10 - 14 ani la fete şi 12 - 16 ani la băieţi.
Maturizarea pubertară la sexul feminin implică:
dezvoltarea glandei mamare;
apariţia pilozităţii pubiene;
modificarea organelor genitale;
apariţia ciclului menstrual;
modificarea aspectului corporal.
Stadiul Varsta(ani) Sanii Orientarea Pilozitate Pilozitate Conformatia Menstruatie
vulvei pubiana axilara corpului
Copilaria Sub 10 ani 0 Anterioara 0 0 Nediferentiata 0
propriu-zisa
Prepubertatea 10-11 ani Bombeaza Anterioara 0 0 Usoara largire a 0
areola bazinului
mamara
Debutul 11-12 ani Glanda Incepe rotatia Perivulvara 0 Continua 0
pubertatii mamara in jos largirea
creste bazinului
Pubertatea in 12-13 ani Glanda In jos Acopera + sau - Tipic ginoid Primele cicluri
evolutie mamara jumatate din in mediul
creste pubis urban, absebta
in mediul
rural
Pubertatea in 13-14 ani Glanda In jos Acopera tot Discreta Tipic ginoid Prezenta dar
evolutie mamara pubisul nu este lunara
creste in si ovulatorie
continuare,
areola
mamara se
pigmenteaza
Pubertatea in 14-15 ani Glanda In jos Acopera tot Evidenta Tipic ginoid Prezenta,
evolutie mamara pubisul lunara,
creste ovulatorie

La sexul masculin maturizarea pubertară implică:

creşterea şi dezvoltarea organelor genitale;
apariţia pilozităţii;
schimbarea vocii;
dezvoltarea fizică generală.
Stadiu Varsta Testicule Penis Scrot Pilozitate Pilozitate Pilozitate Schimbare Conformatia
pubiana axilara faciala a vocii corpului
Copilaria Sub 12 De 3-4 cm Neted 0 0 0 0 Nediferentiat
propriuzisa ani marimea
unui bob
de
strugure
Prepubertate 12-13 ani Usor Usoara Neted 0 0 0 0 Nediferentiat
 crescut de crestere
volum
Debutul 13-14 ani Crescute Crescut Plisat si La baza 0 0 0 Nediferentiat
pubertatii de volum pigmentat pubisului
Pubertatea 14-15 ani Crescute Crescut Plisat si Acopera + sau - Puf subtire Debutul Discret
in evolutie de volum pigmentat jumatate schimbarii android
din pubis vocii
Pubertatea 15-16 ani Intens Crescut Plisat si Acopera + Mustata + Tipic
in evolutie crescute evident pigmentat tot pubisul android
de volum
Pubertatea 16-17 ani Intens Crescut Plisat si Triunghi ++ Mustata si ++ Tipic
in evolutie crescute evident pigmentat cu varful barba android
de volum la ombilic

Somatometria implică măsurarea greutății corporale și a înălțimii.

Greutatea se apreciază dimineața pe nemâncate după golirea vezicii urinare și cu copilul siumar îmbrăcat.
Înălțimea se apreciază la copilul mic cu ajutorul periometrului care este o măsușă gradată pe care se culcă copilul. La cel mare cu
ajutorul antropometrului ce este o tijă gradată anexată balanței medicale. Valorile obținute se raportează la cele de referință cunoscute
sub numele de standarde nașionale. Acestea se obțin prim măsurarea efectivă a unui lot statistic semnificativ de copii dintr-o anumită
zonă geografică. Se calculează valoarea medie și abaterea standard ceea ce ne permite să obținem intervalele de variație în jurul
mediei sau intervalele sigmatice.
Studiul realizat pe valorile de referință obținute în diverse țări în decada 1980-1989 au fost observate diferențe mari de dezvoltare
care orientează specialiștii către necesitarea realizării unor valori naționale de referință .
Ele permit cunoașterea particularităților de creștere ale populației infantile dintr-o anumită zonă geografică. Există diferențieri ale
creșterii determinate de factorul ereditar la care se adaugă cel socio-economic. În acest context, este preferabilă realizarea valorilor de
referință proprii cunoscute în țara noastră sub numele de standarde naționale.
Pe populația europeană la vârsta de 16 ani apar diferențe mari ale mediei înălțimii la ambele sexe. La sexul masculin valoriile medii
oscilează de la 177,4 cm la adolescenții din Olanda la 172,3 cm la cei din Romania. La sexul feminin oscilația este de la 167,7 cm la
tinerele din Olanda la 160,1 cm la cele din Grecia (Tabel I). În studiul realizat pe adolescenții de 16 ani din Bulgaria în intervalul 1998
și 2008 se observă o moderare a evoluției, fenomen ce trebuie cunoscut de specialiștii din domeniul antropologiei. La fetele de 16 ani
în 1998 valoarea medie a înălțimii a fost de 162,5 cm, iar în 2008 de 162,8, iar la sexul masculin de 173,7 cm în 1998 și de 174,4 cm
în 2008.
Într studiul comparativ realizat pe adolescenții din Vojvodina și Belarus la vârsta de 14 ani s-au obținut valori medii ale înălțimii
foarte diferite. La sexul masculin media a fost de 167,20 cm la tinerii din Vojvodina și de 163,09 cm la cei din Belarus. La sexul
femini valorile medii au fost de 162,49 cm în Vojvodina și de 160,92 cm in Belarus.

Tabelul I - Populație Europa - standarde 1980-1989

Tara Înălțime 16 ani Greutate 16 ani
Masculin Feminin Masculin Feminin
Cehoslovacia 175,0 164,0 64,0 54,8
Grecia 173,1 160,1 64,2 55,6
Ungaria 172,4 161,9 62,5 54,2
Olanda 177,4 167,7 62,1 57,5
Romania 172,3 162,0 60,1 54,1

Diferențele obținute trebuie cunoscute pentru a se putea interpeta corect evoluția tinerilor dintr-o anumită regiune geografică. La
populația ancestrala africana valorile medii pentru sexul masculin variază de laa 145,3 cm la tinerii din Namibia la 166,0 cm la cei din
Somalia. La sexul feminin variația este de la 140 cm la tinerele din Namibia la 159 cm la cele din Somalia (Tabel II).

Tabelul II - Populație ancestrală africană și amerindiană, europeană migrantă- standarde 1980-1989

Tara Înălțime 16 ani Greutate 16 ani
Masculin Feminin Masculin Feminin
Kenya 156,0 154,5 41,8 43,3
Namibia 145,3 140,0 32,8 34,4
Somalia 166,0 159,0 47,0 49,5
Rwanda 158,5 158,2 40,4 42,9
Ecuador (amerindieni) 146,9 142,9 45,6 45,5
  populație europeană migrantă
USA (mexicani-americani) 164,5 156,5 56,0 53,0
USA 172,6 163,5 63,5 56,6
Argentina 168,0 160,0 63,6 52,0

Standardele naționale se obțin prin măsurarea efectivă a unui lot statistic semnificativ de elevi din țara noastră. Se calculează valorile
medii și abaterea standard în funcție de vârstă, sex, mediu de proveniență al familiei.
Valorile de referință naționale permit evidențierea a două fenomene populaționale reprezentate de creșterea accelerată și de
dezvoltarea diferită pe mediu urban/rural.
Creșterea accelerată este pusă în evidență prin măsurări și remăsurări la intervale de 7 ani. În prezent înălțimea și greutatea la naștere
sunt mai mari, pubertatea apare mai rapid, iar creșterea se termină mai devreme. Ce generează acest fenomen nu se știe cu siguranță:
alimentația mai bună, condiții de viață adecvate, îngrijiri medicale atente. Sunt factori presupuși, dar nu confirmați cu exactitate. Este
un fenomen prezent în lumea întreagă, cu excepția populațiilor ancestrale izolate care trăiesc după reguli de acum 500-1000 de ani
(indienii din triburile izolate de lume).
În țara noastră valorile de referință din 1964 și 1999 evidențiază existența unei diferențe de 4,1 cm la sexul masculin și de 4,4 cm la
cel feminin (Tabel III). 

Tabelul III – Fenomenul de creștere accelerată la adolescenții din Romania

Parametru 1957 1964 1978 1985 1999
Masculin urban
Înălțime 16 ani 166,9 168,3 172,3 172,3 172,45
Greutate 54,2 55,8 60,2 60,1 60,04
  Feminin urban
Înălțime 16 ani 158,0 158,5 161,4 162,0 162,95
Greutate 51,1 51,5 53,9 54,1 53,32

Există diferențe de dezvoltare între elevii din diferite zone ale țării. La 16 ani tinerii din București sex masculin au valori medii ale
înălțimii de 172,8 cm pe când cei din culoarul Rucăr – Bran de 162,69 cm. La sexul feminin valorile medii la București sunt de 162,35
cm și scad la 159,05 cm la cele din culoarul Rucăr – Bran.
Al doilea fenomen populațional observat este legat de creșterea diferită pe mediu. Copii din urban au o evoluție mai bună comparativ
cu cei din rural. Este un aspect prezent peste tot în lume cu excepția copiilor/ tinerilor din S.U.A și Australia.
În țara noastră diferențele obținute au fost mari astfel că a fost necesară realizarea unor valori de referință diferite. La sexum masculin
aceste diferențe ajung pentru înălțime la 7-8 cm (Tabel IV)

Tabelul IV – Creștere diferită urban/rural masculin

Indicatori 1957 1964 1978 1985 1999
masculin U R U R U R U R U R
Înălțime 16 ani 166,9 158,4 168,3 160,9 172,3 164,9 172,3 164,93 172,45 164,9
Greutate 54,2 47,4 55,8 50,3 60,2 53,4 60,1 54,17 60,04 54,1
La sexul feminin diferențele sunt mai mici ajungând doar la 3- 4 cm (Tabel V).

Tabelul V – Creștere diferită urban/rural feminin

Indicatori 1957 1964 1978 1985 1999
feminin U R U R U R U R U R
Înălțime 16 ani 158,0 154,4 158,5 155,8 161,4 158,0 162,0 158,8 162,9 158,8
Greutate 51,1 48,3 51,5 49,6 53,9 51,7 54,1 52,35 53,32 52,3

Fiziometrie – se măsoară capacitatea vitală, forța musculară și tensiunea arterială.

Capacitatea vitală se măsoară cu ajutorul spirometrului sau spirografului. Cifra obținută va fi comparată cu standardele în funcție de
vârstă, sex. Scădrea valorilor cu mai mult de 20% față de valoarea standard se consideră patologică.

Forța musculară se apreciază cu ajutorul dinamometrului. Valoarea crește cu vâtsta și în funcție de sexul elevului. La sexul masculin
valorile sint mai mari comparativ cu cele de la sexul feminin.

Tensiunea arterială se măsoară cu ajutorul unui tensiometru care are diferite manșete. Se alege acea manșetă care acoperă 2/3 din
lungimea brațului.valorile cresc progresiv ajungând la 141/86 mm Hg abia la vârsta de 16 ani.