SCLEROZA MULTIPLA

Este o afectiune autoimuna inflamatorie, demielinizanta, multifocala a sistemului nervos central.

EPIDEMIOLOGIE
Scleroza multipla este o boala a adultului tanar, 29 – 33 de ani/plaja este mult mai larga (10 -
59 ani).

ETIOPATOGENIE
Cauza precisa a sclerozei multiple nu este cunoscuta deplin, dar majoritatea cercetarilor
stiintifice indica o serie de factori implicati in etiologia bolii, care actioneaza concomitent,
respectiv factorii: - virali;
- genetici;
- imunologici.

MORFOPATOLOGIE
Elementul morfopatologic definitoriu este placa de demielinizare relevata prin RMN cu
urmatoarele aspecte :
- placi confluente, punctiforme sau pseudotumorale
- placi cu distributie predominant in substanta alba (periventriculara, subcorticala), dar si in
substanta cenusie
- placi tinere – dimensiuni mari, largi, contururi imprecise
- placi vechi - mici, contururi nete, nu se asociaza cu fenomene inflamatorii si edem

TABLOU CLINIC
Simptomatologia de debut:
- monosimptomatic - nevrita optica
- parestezii
- deficit motor
- tulburari sfincteriene urinare,
diplopie, paralizie de facial,
nevralgie de trigemen

- polisimptomatic - deficit motor

- parestezii
- nevrita optica
Perioada de stare:
- sindrom piramidal
- tulburari vestibulare
- tulburari cerebeloase
- neuropatia optica retrobulbara
- tulburari senzitive
- tulburari ale nervilor cranieni
- tulburari genito-sfincteriene
- tulburari psihiatrice

SUB: Tablou Clinic, Tulburari vizuale, Forme clinice evolutive, Explorari paraclinice
EVOLUTIE
Evolutia sclerozei multiple :
- iregularitatea puseelor
- variabilitatea duratei
- variabilitatea simptomatologiei
- intensitatea deteriorarii neurologice
 forma remitent - remisiva (85 %) - pusee bine individualizate cu recuperare completa sau
cu deficite reziduale dupa remisiuni repetate; puseele apar la intervale neregulate.
 forma secundar progresiva (80%) - apare in conditiile in care evolueaza gradual prin
acumularea unor semne ireversibile, cu sau fara pusee ocazionale si remisiuni minore.
 forma primar progresiva (10%) - simptome care au debutat lent si s-au agravat progresiv
fara pusee sau remisiuni distincte, desi uneori se observa perioade in platou sau
imbunatatiri minore temporare.

TRATAMENT
Grupe de tratament
- Tratament imunomodulator - IFN β-1b (Betaferon)
- IFN β-1a (Avonex, Rebif)
- Copolimerul 1 (Copaxone)
- Tratament imunosupresor - Azathioprina
- Mitoxantrone
- Metotrexat
- Ciclofosfamida
- Ciclosporina

Terapia puseelor:
- corticoterapia:
- nu exista o schema unica recomandata
- se foloseste pentru termen scurt al puseelor
- reduce durata atacurilor - efectele privind reducerea sechelelor
dupa un atac, a invaliditatii pe termen lung sau a prevenirii de
noi atacuri fiind putin probabile si inca neconvingator dovedite
- metilpredisolon 0,5-1 g iv -3 zile urmat de medrol p.o. cu reducere a dozelor in trepte
- plasmafereza:
- realizeaza o filtrare neselectiva a unor componente plasmatice
potential patogene : anticorpi antimielina si factori blocanti care
pot influenta conducerea influxului nervos
- indicatii: cazuri cu pusee ce nu raspund la tratament, pusee
accentuate din timpul sarcinii.

Strategii de viitor privind terapia SM:

 terapii de blocare a activitatii celulelor T in complexul trimolecular; terapii antireceptor
de celule T;
 neutralizarea factorilor de activare a celulelor T;
 inducerea pe cale orala a tolerantei la autoantigeni;

SUB: Tablou Clinic, Tulburari vizuale, Forme clinice evolutive, Explorari paraclinice
  inhibarea adeziunii si migrarii celulelor implicate in procesul imun– inflamator, prin
bariera hematoencefalica;
 strategii de remielinizare si protectie a oligodendrocitelor;
 agenti de prevenire a pierderilor axonale.

*Nevrita optica
 Afectare retrobulbara
 Durere la nivelul globului ocular,
accentuata de miscarile acestuia
 Tipic unilaterala - afectarea bilaterala
simultana sugereaza o alta etiologie
 Scaderea variabila a acuitatii vizuale
(scotom) mai ales a vederii centrale
 Uneori afectarea sensibilitatii cromatice
 In general evolutie favorabila, cu
remisiune mai mult sau mai putin
completa
 Modificarile electrofiziologice (potential
evocat vizual modificat) persista dupa
normalizarea aparenta

SUB: Tablou Clinic, Tulburari vizuale, Forme clinice evolutive, Explorari paraclinice