Sunteți pe pagina 1din 27

SINDROMUL NEFROTIC (SN)

SINDROMUL NEFROTIC (SN)


DEFINIŢIE
Sindrom clinic şi biochimic de etiologie diversă, caracterizat prin:
- permeabilitate glomerulară crescută

- proteinuria masivă 3,5 g/zi selective

- edeme generalizate, masive

-hipoproteinemie (Prot. serice totale < 5,6g%)


SINDROMUL NEFROTIC (SN)
ETIOLOGIE / CLASIFICARE

➢ SN primar (“pur”)
cuprinde majoritatea cazurilor (2/3 din SN), de cauza necunoscuta si
predomina la copii (80%), intalnindu-se mai rar la adulti (20%).

➢ SN secundar (impur)
- reprezinta 1/3 din SN, predomina la adulti si apare in cursul unor afectiuni
cunoscute: nefropatii glomerulare preexistente, boli generale (DZ, amiloidoza,
colagenoze), boli infectioase si parazitare, intoxicatii cronice, reactii alergice,
boli cardiovasculare.
SINDROMUL NEFROTIC (SN)
CLASIFICARE CLINICO-EVOLUTIVĂ

SINDROMUL NEFROTIC “PUR” SINDROMUL NEFROTIC “IMPUR”

Răspuns bun la corticoterapie Răspuns în general prost la


(doar 5% din copii cu SN pur corticoterapie (un nr. mic de
sunt primar corticorezistenţi) cazuri răspund la administrare
de cortizon în doze mari şi timp
îndelungat)

Prognostic favorabil (vindecare Prognostic nefavorabil


după 1-4 ani de evoluţie în care (evoluţie în general spre IRC cu
prezintă recidive) exitus ăn uremie terminală)
Histologic: leziuni glomerulare Histologic: leziuni de
minime glomerulită, scleroză focală etc.
Se suprapun pe SN primitive Se suprapun pe SN secundare
SINDROMUL NEFROTIC (SN)
ANATOMIE PATOLOGICĂ
Macroscopic: rinichi mărit în volum, de aspect deschis la culoare (albicios)

Histopatologic:

a) leziuni glomerulare minime

b) leziuni glomerulare membranoase

c) leziuni glomerulare sclerozante


SINDROMUL NEFROTIC (SN)
TABLOUL CLINIC
Circumstanţe de apariţie: - după un episod infecţios (faringian, de căi
respiratorii inferioare)
- în cursul unei nefropatii cunoscute
- după o intoxicaţie
- fără antecedente patologice
Debutul: insidios, cu durata de 2-4 săpt.
- paloare, inapetenţă, iritabilitate, agitaţie, astenie,
subfebrilitate / febră, dureri abdominale difuze, cefalee,

Perioada de stare: proteinuria - semnul cardinal


edemele=consecinţa şi expresia clinică a proteinuriei

1. Sindromul hidropigen
2. Sindromul urinar
3. Sindromul umoral
SINDROMUL NEFROTIC (SN)
1. Sindromul hidropigen(edematos):
- edeme cu caracter renal (facies bufi, maleolare, pretibiale)
- revărsate lichidiene în seroase (pericardită, pleurezie, ascită, hidrocel) 
forma generalizată de anasarcă
- tegumente alb-ceroase

2. Sindromul urinar:
- oligurie (300 – 600 ml/24 ore), cu densitate urinara crescuta, de aspect
opalescent (datorita prezentei proteinelor si lipidelor)
- proteinurie masiva (peste 3,5 g/24 ore, semn obligatoriu pt diagnostic), selectiva sau
neselectiva
- sedimentul urinar – in SN secundar se poate asocia hematurie macroscopica sau
leucociturie
SINDROMUL NEFROTIC (SN)
3. Sindromul umoral:
- hipoproteinemia: semn cardinal şi obligatoriu în SN
atinge valori de 3 - 5 g%
disproteinemie: hipoalbuminemie
hipogammaglobulinemie
hiper 2 şi  globulinemie
inversarea raportului albumine /globuline
- hiperlipemia: 10-30g/l
- pierderea de proteine
- sinteza hepatică crescută
- hipercolesterolemie -
hipertrigliceridemie ser lactescent
- hiper betalipoproteinemie

4. Funcţiile renale: normale sau uşor diminuate în faza oligurică


Alte teste: VSH accelerat - reflectă hipo/disproteinemia
ASLO şi complementul normale
Evolutie

• Evolutia SN se face in pusee succesive, intretaiate de


perioade de remisie, spontane sau postterapeutice,
complete sau incomplete.
• Prognosticul este mai bun in SN primar la copii si rezervat in
SN primar si secundar la adulti, la care leziunile glomerulare
sunt intotdeauna mai severe.
• Insuficienta renala organica se instaleaza precoce in SN
secundar si tardiv in SN primar.
Tratament

Tratamentul igieno-dietetic
• evitarea eforturilor fizice mari, frigului si bailor reci, repaus
la pat 1-2 luni in perioadele evolutive
• regimul dietetic va fi hiperproteic (1,5-2 g/kg corp/zi) si
desodat cand se asociaza HTA si edeme.
Tratamentul simptomatic
• tratamentul edemului – regim desodat, diuretice
• tratamentul HTA
• tratamentul complicatiilor infectioase - se efectueaza cu
antibiotice nenefrotoxice (Penicilina, Ampicilina,
Eritromicina).
Tratamentul patogenic
• Corticosteroizii – cel mai utilizat este prednisonul. Este mai eficient in
SN primar si mai putin eficient (20%) in SN secundar.
• Imunodepresive – Azathioprina (Imuran) – sunt mai eficiente in SN
secundar decat in cel primar.
GLOMERULONEFRITELE
Sunt nefropatii inflamatorii glomerulare, caracterizate
clinic prin hematurie, proteinurie, HTA, retentie
hidrosalina (edeme) si retentive azotata si scaderea
filtrarii glomerulare (oligurie).
Clasificare
• dupa durata evolutiei - acute, subacute si cronice;
• dupa extinderea leziunilor – difuze si parcelare
• dupa etiologie – in streptococice si nestreptococice
GNDAP
Glomerulonefrita difuza acuta post-streptococica
Reprezinta inflamatia difuza acuta a glomerulilor renali,
dupa o infectie streptococica, evoluand cu sindrom
nefrotoc impur.
Etiologia streptococica se intalneste la 80% din GNDAP.
Agentul patologic cel mai des identificat este
streptococul β-hemolitic de grup A. (pyogenes)
Macroscopic, rinichii sunt mariti de volum, palizi si
netezi; se produce edematierea zonei corticale.
Tablou clinic

A. Perioada de debut
• brusc prin febra si alterarea starii generale
• insidios
• printr-o complicatie cardiovasculara.
Tablou clinic
Perioada de stare – 4 sindroame
❑Sindromul urinar : oligurie (≈ 500ml/24h), hematurie,
proteinurie moderata neselectiva, cilindri
❑Sindromul de retentie hidrosalina – edemul este prezent de la
inceput, palid, moale, localizat la fata si gambe sau generalizat
(anasarca)
❑Sindromul de retentie azotata – datorita scaderii filtrarii
glomerulare cresc moderat ureea (20-40 mg% → 60-80 mg%) si
creatinina (0,8-1,2 mg% → 1,5-2 mg%)
❑Sindromul cardiovascular – HTA, cu valori medii de 180/120
mm Hg; HTA severa se poate complica cu edem pulmonar acut
sau encefalopatie hipertensiva.
Alte constante biologice modificate:
• testele de inflamatie nespecifice – ↑VSH , ↑ fibrinogenul si
proteina C-reactiva
• teste de infectie streptococica – ↑ ASLO

• Diagnosticul se pune pe existenta sindromului nefritic


postinfectios, caracterizat prin semne clinice (edeme, oligurie si
HTA), biologice (hematurie si proteinurie) si serologice
(cresterea ASLO si scaderea complementului seric).
• Investigatia obligatorie: punctie renala + examen
anatomopatologic
Evolutie

• spre vindecare, 75-95% la copii si numai 5% la adulti, vindecare


apreciata dupa 3-12 luni cand dispar proteinuria, hematuria si HTA;
• spre cronicizare (20%), cu trecerea GNDA in GNC (
glomerulonefrita cronica) in mod lent sau rapid progresiv
• spre deces (5%), printr-o complicatie.
Tratament

Repausul la pat
• se mentine pana la disparitia semnelor clinice si
normalizarea sindromului biologic ( in medie 3-6
saptamani).
• Repausul favorizeaza reducere proteinuriei si a
edemelor.
• Totusi pentru evitarea complicatiilor trombotice, se
recomanda mers pe jos, in ritm moderat, 2-3
zile/sapt.
Tratament

Regimul dietetic
• dieta hiposodata (0,5-2 g de sare/zi, in functie de severitatea
edemelor si a HTA) , hipolipidica si hipoproteica
• este preferata dieta vegetariana, bazata pe soia si ulei de peste.
• aportul de apa se va reduce sub 500 ml/zi sau in functie de nivelul
diurezei.
Tratament

• Tratamentul etiologic – antibioterapia, desi nu mai influenteaza


procesele inflamatorii glomerulare, leziunile fiind deja constituite, are
efect de sterilizare a infectiei streptococice persistente.
• Tratamentul edemelor – implica, in primul rand, restrictie
sodata, dar se pot asocia si diuretice in cazurile asociate cu HTA sau
edem pulmonar.
Glomerulonefrite cronice

• Sunt nefropatii cu leziuni predominant glomerulare, evolutie


prelungita si progresiva catre insuficienta renala cronica (IRC).
• Constituie principala cauza a IRC (50%) si sunt mai frecvente la
barbati decat la femei (2:1).
Clasificare

• GNC primare (idiopatice), reprezinta majoritatea GNC (75%) si sunt


de etiologie neprecizata.
• GNC secundare – reprezinta 25% din GNC; au etiologie cunoscuta
(poststreptococica 15-20%) sau apar in cursul unor boli generale sau
de sistem (diabet zaharat, amiloidoza, colagenoze), sarcina.
Stadii ale GNC

• Stadiul latent – este asimptomatic, sugerat de


antecedente (GNA poststreptococica) si confirmat de
prezenta unei hematurii sau proteinurii discrete. Intervalul
intre acut si cronic al nefropatiilor glomerulare este variabil
(intre 2 si 20 de ani). Forma latenta de GNC este foarte rar
diagnosticata.
• Stadiul manifest – majoritatea GNC sunt diagnosticate in
acest stadiu, caracterizat prin: proteinurie permanenta,
hematurie microscopica, edeme, HTA si insuficienta renala.
Stadiul terminal
– pe masura ce leziunile de glomeruloscleroza
avanseaza, diminua proteinuria si hematuria si se
accentueaza anemia si retentia azotata (cresc ureea
si creatinina sanguina) si se trece in faza de IRC
terminala.
2 forme principale de GNC

• Forma hipertensiva (80%) – este cea mai frecventa forma de GNC si


se traduce prin HTA, cu modificari ale fundului de ochi (FO) si
cardiovasculare si modificari urinare reduse
• Forma nefrotica (20%) – se manifesta prin sindrom nefrotic: edeme si
proteinurie intensa, asociat cu semne de inflamatie glomerulara:
hematurie si cilindrurie.
Tratamentul igieno-dietetic – consta din :

• evitarea frigului, umezelii, eforturilor fizice mari si a


sporturilor deoarece produc ischemie renala si accentueaza
proteinuria si hematuria
• prelungirea repausului la cate 12 ore in cursul zilei
• regimul dietetic va fi normocaloric, normoproteic (1g/kg
corp/zi) si normosodat, in GNC fara HTA si retentie azotata
• in GNC cu sindrom nefrotic se recomanda regim hiperproteic
(1,5 g/kg corp/zi), iar in cele cu IR, hipoproteic
• dieta hiposodata se recomanda numai in GNC cu HTA si
edeme.
Tratamentul simptomatic se adreseaza:
• complicatiilor cardiovasculare – antihipertensive si diuretice care nu
scad fluxul sanguin renal – inhibitori de enzima de conversie
• pt insuficienta renala cronica – hemodializa periodica si transplantul
renal

S-ar putea să vă placă și