SCOALA POSTLICEALA F.E.G.

DISCIPLINA: NURSING IN REUMATOLOGIE Cursul nr. 1

COMPETENTE SPECIFICE MODULULUI NURSING IN REUMATOLOGIE

Modulului NURSING IN REUMATOLOGIE îi sunt corespunzatoare urmatoarele

competente:

C1. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor reumatismale.

C2. Identifica probelemele de dependenta si stabileste diagnosticele de îngrijire (nursing)

la pacientii cu afectiuni reumatismale.

C3. Elaboreaza planul de îngrijire (nursing).

C4. Aplica interventiile proprii si delegate.

C5. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate.

C1. ANALIZEAZA SEMNELE SI SIMPTOMELE SPECIFICE PACIENTILOR CU

AFECTIUNI REUMATOLOGICE

DEFINITIE

Reumatologia = este ramura medicinei care studiaza bolile reumatismale, afectiuni

caracterizate, din punt de vedere clinic, prin manifestari articulare si care au ca substrat anatomo-
patologic o leziune a tesutului conjunctiv

ETIMOLOGIE

Reumatismul este o afectiune care intereseaza predominant articulatiile. Acest termen

deriva de la cuvântul grec rheuma = curgere; termenul vrea sa sugereze caracterul curgator,
fluxionar sau schimbator al atingerilor articulare. Bolile reumatismale au o frecventa crescuta si
sunt întalnite la orice etapa de varsta.
 Bolile reumatismale se clasifica astfel:

 Boli reumatismale inflamatorii – cu evolutie acuta – Reumatismul articular

acut (RAA)

- cu evolutie cronica – Poliartrita reumatoida

(P.R.), Spondilita anchilozanta/anchilopoetica (S.A).

 Boli reumatismale degenerative (artrozele) – Omartroza, gonartroza,

coxartroza.

 Boli reumatismale abarticulare - (Nevralgia cervico-brahiala etc).

 Boli reumatismale metabolice – Guta (artrita gutoasa).

Manifestarile reumatice sunt foarte variate și sunt determinate de cauze diferite:

- microbiene sau nemicrobiene,

- autoimune sau necunoscute.
Desi in acceptiunea larga si curenta a notiunii, termenul de reumatism a devenit aproape
sinonim cu suferinta articulara, trebuie sa spunem totusi ca exista forme de reumatism si
nearticulare, acolo unde este tesut conjunctiv (ex. muschii). De aici si cea mai acceptabila
clasificare, care imparte reumatismul ca boala, in doua mari categorii, si anume: articular si
nearticular (abarticular).

Descoperirile in domeniul imunologiei, inflamatiei, structurii si metabolismului tesutului

cartilaginos au contribuit enorm la dezvoltarea reumatologiei.

Patologia reumatismala cuprinde manifestari ale caror mecanisme sunt de natura

imunologica, inflamatorie, degenerativa, ischemica si dismetabolica, care afecteaza structurile
aparatului locomotor ( extremitati osoase, tendoane, capsula, muschi, burse). Aceste procese
tulbura functia locomotorie prin aparitita unor fenomene distructive cartilaginoase, osoase,
capsulo-ligamentare. Apar astfel pozitii vicioase, achiloze, luxatii, subluxatii, instabilitatii, care
au potential invalidant, generand pierderea capacitatii profesionale si autoservirea.

Bolile reumatismale nu trebuie privite doar prin prisma afectarii aparatului locomotor, ci
si prin cea a numeroaselor si frecventelor determinari viscerale (pulmonare, hepatice, cardiace,
oculare etc.). Aceste boli constituie una din cauzele de suferinte fizice si pierderi economice pe
motiv de incapacitate temporara de munca pe care o creeaza. Ele implica probleme ale
individului, familiei si comunitatii.

Diagnosticul bolilor reumatismale se sprijina in egala masura pe anamneza, pe examenul

clinic general al bolonavului si pe cel al aparatului locomotor.
 Acuzele bolanvului cu o afectiune reumatologica sunt in principal:

 Durerea articulara (artralgia) de tip mecanic/inflamator

 Redoarea articulara
 Tumefactia articulara
 Durerea musculara (mialgia)
 Impotenta functionala articulara sau musculara
 Atonia - Scaderea fortei musculare
 Dureri osoase
 Cracmente
 Deformare articulara
 Atrofia musculara –scaderea masei musculare
 Modificarea mobilitatii articulare.
 Osteoporoza – scaderea densitatii osoase

Durerea este simptomul dominant care poate avea diferite cauze, asociindu-se unor boli
(durerea din bolile inflamatorii, durerile din patologia coloanei vertebrale, durerea extrarticulara
la nivelul insertiilor tendinoase si musculare, durerea de tip nevralgic).

DUREREA ARTICULARA (ARTRALGIA)

 localizare
- osoasa
- articulara: la articulatiile mici sau mari persistind la o singura articulatie sau
migrnd de la o articulatie la alta

De la inceput se precizeaza sediul durerii, adica localizarea care poate fi osoasa sau
articulara, la articulatiile mici sau mari, persistand la o singura articulatie sau migrand de la o
articulatie la alta.

Durerea aparatului locomotor poate fi

 directa (exprima suferinta structurilor sale, extremitati osoase, tendoane,

muschi),

 iradiata (gonalgia din coxartoza)

 proiectata (in ulcerul gastric, durerea poate apare lombar).

 conditii de aparitie
- la inceputul miscarii
- dimineata la trezire – este insoțită și se redoare matinală
 - permanent
- poate fi precedata de un episod inflamator amigdalian (în RAA)
- poate aparea dupa o masă abundentă, consum excesiv de alcool în accesul de
guta, diferentiind-o de durerea din puseul reumatismal.
 conditii de accentuare
- mișcare
- frig
 conditii de ameliorare
- repausul
- căldura
 în reumatismul articular acut (RAA) durerea este caracteristica: poliartrita mobila,
fugace, care intereseaza mai multe articulatii în acelasi timp, mai ales articulațiile mari,
cu caracter inflamator, miscările articulare sunt foarte dureroase.
 În poliartrita reumatoida, durerea se manifesta inițial cu polialgie. Se adauga redoare
articulara, tumefactii si deformări articulare, care intereseaza articulatiile mari.
 În spondilita ankilopoetica durerea este sacro-iliaca, surda, în repaus si nocturna,.
intereseaza articulatiile mici.
 În artroze durerea apare la miscare, dimineața, dispare în timpul zilei si reapar
seara, articulatii sunt ,, ruginite’’.

REDOAREA ARTICULARĂ

Reprezinta senzatia de intepenire articulara dureroasa; daca bolnavul o percepe mai ales
matinal, cu o durata de cel putin 30 de minute, poarta numele de redoare matinala. Bolnavul
poate percepe aceasta senzatie numai la debutul miscarii (dupa o perioada de reapaus) cu
disparitie dupa primele miscari, fapt ce este cunoscut sub numele de deruginirea articulara si se
intalneste in artoze.
  instalare
- dimineata
 localizare
- in poliartrita reumatoida - la nivelul articulatiilor mici de la mâini si picioare
- in spondilita ankilopoetică - in regiunea lombară, apoi dorsala (mobilitatea
coloanei vertebrale este redusă.
- redoare apare in perioada secundară, dar si tertiara a luesului (sifilis), cu
prinderea unei singure articulatii sau poliartritica

Anchiloza este expresia extrema a redorii.

DUREREA MUSCULARĂ (MIALGIA)

Este o acuza frecventa si este expresia directa a leziunilor musculare sau are origine
osteoarticulara si se poate insoti de contractura musculara.

TUMEFACȚIA ARTICULARĂ

Este un semn obiectiv si se poate insoti de toate semnele inflamatiei (dolor, rubor, calor),
articulatie rosie, calda si marita de volum in R.A.A. sau se insoteste de durere si afectare
functionala cu o durata de cel putin 6 saptamani in artrita cronica.

 este un semn obiectiv

 caracteristici
- articulatie rosie, caldă, mărită de volum
- tumefacție fluctuentă
  tumefactia este prezenta in artrite, când se dezvolta o inflamatie locală cu edem, dar in
artroze apare hipertrofie osoasa și osteofite. Rar apar hipertrofii musculare, Din cauza
invaliditatii articulare.
INCAPITATEA SAU IMPOTENȚA FUCNȚIONALĂ SAU ARTICULARĂ

Este frecventa, ea insoteste procesele inflamatorii, degenerative, abarticulare, mecanice si

imbraca aspecte variate, de la simpla jena articulara pana la pierderea partiala sau totala a
functiei segmentului sau aparatului locomotor in intregime. Ea se poate localiza la nivelul
centurii membrelor sau la coloana vertebrala in spondilita anchilozanta si la nivelul segmentelor
distale in poliartrita reumatoida. Se poate pierde capacitatea de mers, se poate anula autonomia
bolnavului transformand bolnavul untr-un depnedent familial si social.

 conditii de aparitie
- inflamatie articulara sau musculara
 localizare
- centurile membrelor
- coloana vertebrala
- segmente distale
- afecteaza activitatea profesionala si autoservirea
 ankiloza apare in artrita tuberculoasa. Atrofii, subluxatii si anchiloze apar in stadiul III.
al poliartritei reumatoide. In artroze apare limitarea miscarilor datorita osteoporozei si a
osteofitelor. Apar si crepitatii sau cracmente deoarece a disparut cartilajul articular.
 modificarea mobilitatii articulare cu limitarea mobilitatii sau mobilitate excesivă.
DEFORMAREA ARTICULARĂ
 Este cauzata de prezenta osteofitelor sau a exostozelor osoase.
 apare in poliartrita reumatoida la mâini si picioare, bolnavul devine un invalid, dupa 15-
20 de ani de boala, cu deformari articulare si anchiloze care il tintuiesc la pat.
 în spondilita ankilopoetica bolnavul prezinta cifoza si stergerea lordozei fiziologice.
 deformare osoasa apare și in artrita luetică (sifilis), in stadiul tertiar leziunile sunt
mutilante.

ATROFIA MUSCULARA se intalneste in poliartrita reumatoida, este dureroasa si

incepe la muschii interososi ai mainilor.

OSTEOFITELE sau „ciocurile de papagal” sunt excrescente osoase ce apar pe

capetele oaselor.

ABDUCȚIA reprezinta miscarea de indepartare a unui membru de linia mediana a

corpului.

ADDUCȚIA reprezinta miscarea de apropiere a unui membru de corp.

SCOALA POSTLICEALA F.E.G.

DISCIPLINA: NURSING IN REUMATOLOGIE

Cursul nr.2

C2. IDENTIFICAREA PROBLEMELOR DE DEPENDENTA SI STABILIREA

DIAGNOSTICELOR DE NURSING

2.1. CULEGEREA DATELOR se realizeaza in functie de pacient si de patologie.

Culegerea datelor constituie primul contact al asistentei medicale cu pacientul si
presupune colectarea informatiilor subiective si obiective privind starea de sanatate si
satisfacerea necesitatilor personale ale pacientului evaluat, atat in prezent cat si anterior
momentului evaluarii.
Culegerea datelor se poate realiza prin diverse metode si anume:
- observatia pacientului si sesizarea directa a surselor de dificultate ale acestuia
- anamneza sau interviul formal sau informal cu pacientul este metoda in urma careia
se obtin date importannte si anume:
- Se obtin date importante despre manifetarile de dependenta semnalate
De exemplu, in cazul unei paciente cu poliartrita anamneza trebuie sa
cuprinda urmatoarele date:
 varsta
 debutul bolii
 antecedente familiale (cazuri de poliartrite in familie)
 antecedente personale (amigdalite frecvente in copilarie)
 dieta
 medicatia utilizata
 expunerea la toxice
- Se obtin informatii despre istoricul bolii, antecedentele patologice si familiale
 - cercetarea documentelor medicale (F.O. clinică, bilete de iesire din spital, bilete de
trimitere, scrisori medicale, carnet de sănătate, retete, etc.),
- discutii cu membrii echipei medicale si cu apartinătorii,
- examen fizic general efectuat de catre medic.
Circumstante de aparitie ale afectiunilor aparatului locomotor:
 Procese inflamatorii (bursita, tendinita)
 Focare de infectie amigdaliene, dentare, bronsice determina
afectiuni reumatismale, care, dupa vindecare, pot lasa leziuni
sinoviale, cartilaginoase, poliarticulare
 Infectii amigdaliene, panaritii, furunculi, infectii tegumentare
superficiale pot constitui locuri de plecare a infectiei spre sistemul
osos (ex.osteomileita).
 Infectiile cu Bacilul KOCH produc tuberculoza osoasa si
osteoarticulara
 Tulburarile hormonale:
- In menopauza apare osteoporoza
- excesul sau lipsa hormonului de crestere duce la leziuni
proliferative, respective distructive ale osului si cartilajului
- afectiunile metabolice – diabetul perturba metabolismul conjunctiv
si articular
- accidentele rutiere, casnice, la locul de munca au drept consecinte
aparitita fracturilor, luxatiilor, entorselor, rupturi de tendoane, muschi, ligament.
Factorii de risc, delcansatori sau agravanti pot fi:
- varsta:
- la nastere copiii pot prezenta malformatii congenitale la nivelul aparatului
locomotor (picior stramb, luxatie de sold)
- la copii sunt frecvente fracturile si deformarile dupa rahitism
- in perioada pubertatii pot aparea: deformatii din cauza tuberculozei,
osteomielitei, tumori osoase; tulburari de crestere (apofizite) si deformari ale coloanei vertebrale
(cifoze,scolioze).
 - la adult sunt frecvente luxatiile, fracturile, afectiunile osteoarticulare de natura
infectioasa, afectiuni degenerative.
- varstnicii, din cauza proceselor fiziologice de resorbtie prezinta diverse fracturi
si afectiuni osteo-articulare cu evolutie severa. Chiar simpla inactivitate a varstnicului provoaca
durere si mobilitate articulare redusa.
- sexul:
- luxatia coxo-femurala se intalneste mai frecvent la fetite
- la femei in perioada de menopauza sunt mai frecvente afectiunile cu caracter
degenerative, osteomalacia, spondiloza
- la barbati, este mai frecventa osteopatia deformanta
- conditiile de habitat:
- frigul accentueaza durerile articulare si muscular
- ocupatia:
- la jucatorii de tenis – epicondilita
- la fotbalisti, balerini – rupture de menisc
- la pianisti – tenosinovite
- cei care lucreza in constructii sau presteaza munca fizica grea – hernia de disc
cervicale sau lombare.
- alimentatia excesiva:
- obezitatea afecteaza articulatiile portante, coloana vertebrala, ingreuneaza
procesul de recuperare
- imobilizare unui segment:
- atrage dupa sine atrofii musculare, rigiditate articulara.
- malformatii congenitale:
- la un pacient cu picior stramb congenital – aplecarea spre spate in timpul
mersului accentueaza lordoza lombara.
2.1.1. Manifestari de independenta:
- pacient constient
- pozitia corpului si a membrelor este corecta
- pacientul isi poate indeplini singur activitatile zilnice (spalat, pieptanat,
imbracat, dezbracat)
 - mobilitate păstrată (observam capacitatea de deplasare a pacientului si de
transfer de pe o suprafata pe alta inclusiv mobilitatea articulatiilor)
- tegumente si mucoase normal colorate,
- semne vitale (R, P, T.A.,D) in limite normale,
- absenta durerii,
- somn odihnitor,
- alimentatie adecvată,
- constitutie normală,
2.1.2. Manifestari de dependenta in functie de boala, de afectiunea reumatismala (semne si
simptome):
- bursita (inflamatia bursei seroase):
- sindrom inflamator (durere locala, tumefactie, caldura locala, roseate) –
dolor, calor, rubor.
- febra
- limitarea miscarilor
- epicondilita si tendinita (inflamatia tendoanelor)
- durere localizata, de obicei la cot, accentuata la apasare sau la miscarea
de supinatie si pronatie a mainii
- edem al cotului
- osteomielita (infectie articulara produsa cu ocazia unor traumatisme
deschise, interventii chirurgicale, plagi prin arme de foc)
- durere la nivelul articulatiei, exacerbate la apasare sau miscare; oblige
pacientul sa adopte pozitie antalgica
- febra ridicata
- frison
- puls accelerat
- tumefactie – la inceput in zona articulatiei apoi spre mijlocul
segemntului lezat
- impotenta functionala
- slabiciune, oboseala
 - in osteomielita coloanei vertebrale starea generala a pacientului este grav
alterata
- VSH crescuta
- leucocite crescute
- osteoporoza (scaderea masei osoase)
- fagilitate osoasa
- fracturi frecvente
- dureri (frecvente la nivelul coloanei vertebrale)
- deformari ososase (cifoza, scolioza) prin tasarea sau deformarea
verterbrelor
- calcemie scazuta, fosfatemie scazuta
- hipercalciurie
- osteopatia deformata (boala Paget – deformarea progresiva a oaselor – de
etiologie neclarificata)
- dureri osoase (frecvent la oasele gambei, coloanei vertebrale, bazinului);
de intensitate redusa (surda)
- deformari osoase prin ingustarea spatiilor medulare si deformarea osului
in exterior sau sub actiunea greutatii datorita scaderii rezistentei oaselor
- caldura locala
- tuberculoza osoasa si osteoarticulara (infectie cu bacilul KOCH la nivelul
unui os sau articulatii)
- simptomele apar insidios
- fenomene generale: debilitate, scadere ponderala, oboseala, ina pententa,
subfebrilitati, transpiratii nocturne
a) osteoartrita tuberculosa a coloanei vertebrale (morbul lui Pott)
intalnim urmatoarele semne si simptome:
- durere locala in regiunea dorso-lombara, care este intensificata si
permanenta dupa aparitita deformarilor osoase; este frecventa noaptea
- contractura musculara pe partile laterale ale vertebrelor afectate
care duc la imobilizarea zonei in timpul miscarilor active si pasive
- deformari osoase (cifoza) la nivelul coloanei vertebrale
 - modificari ale conformatiei toracelui
- odata cu tasarea corpului vertebral, procesul tuberculos se extinde
pe vertebra vecina si pe tesutul paravertebral sub forma unui infiltrate si abces rece
- impotenta functionala
- paralizia membrelor inferioare (complicatie a evolutiei bolii)
b) osteoartrita tuberculoasa coxofemurala
- durere intense localizata in regiunea soldului care iradiaza uneori
spre genunchi
- mers cu dificultate (schiopatat) prin evitarea antrenarii depline a
articulatiei
- atrofii muscular la nielul fesei
- abces rece in zona fesiera
- ruptura musculara:
- durere intens aparuta brusc
- impotenta functionala
- hematom intre capetele muschiului ca urmare a lezarii vaselor
sangvine
- deformare la nivelul rupturii cu o depresiune in dreptul
hematomului
- echimoza.
DE RETINUT!
Culegerea datelor va include si obtinerrea informatiilor referitoare la:
 Modul de instalare a problemelor
 Masuri luate pentru atenuare
 Eficienta acestor masuri
 Efectul asupra dinamicii familiale si sociale
SCOALA POSTLICEALA F.E.G.
DISCIPLINA: NURSING IN REUMATOLOGIE
Cursul nr.3

2.2. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR :

In aceasta etapa asistentul medical analizeaza problema de sanatate, caractersiticile (care
sunt cauzele, sursele de dificultate ) si selecteaza diagnosticul de nursing.
2.2.1. Probleme de dependenta:
 Durerea – este prezenta in majoritatea afectiunilor aparatului
locomotor; indiferent de intensitatea ei, durerea atenueaza dorinta
pacientului de a desfasura o activitate si predispune astfel ala
complicatii ale imobilitatii
 Intoleranta la miscare
 Alimentatie inadecvata prin deficit
 Imobilitate
 Vulnerabilitate fata de pericole
 Disconfort – din cauza durerii sau imobilizarii in aparatul gipsat, a
unor pozitii terapeutice (extensii, tractiune) sau a deformarilor
osoase, poate fi rezultatul durerii neameliorate, a neutilizarii unor
segemente anatomice sau a rigiditatii articulare.
 Potential de accidentare
  La pacientii cu un segment anatomic imobilizat, la cei care
nu utilizeaza mijloace auxiliare in timpul deplasarii sau
efectuarii unor activitati.
 Potential de complicatii
- la pacientii imobilizati, exista riscul aparititei
complicatiilor tegumentare, gastro-intestinale, cardio-respiratorii,
renale.
 Deficit de autoingrijire
 Este consecinta imobilizarii segmentelor corpului, a deformarilor si
rigiditatii articulare, care impiedica efectuarea unor miscari
 Perturbarea imaginii de sine
 Diminuarea functiei locomotorii (consecinta multor tulburari osteo-
musculare) atrage dupa sine scaderea capacitatii de efectuarea a unor
activitati. In aceasta situatie, la multi pacienti scade motivatia de a face
ceva, de a-si satisface nevoile fiziologice fundamentale, de a accepta
modificarea dinamicii familial, schimbarea locului de munca.
 Perturbarea imaginii corporale
- la pacientii cu deformari vizibile, cu amputatii ale unor
segmente de corp
- pierderea unui membru constituie o drama psihologica,
pacientul fiind in situatia de a infrunta pierderea
locomotorie, invaliditatea pe viata, schimbare in activitatea
sociala.
 anxietatea
- este prezenta la multi pacienti si este legata de iminenta
interventiei chirurgicale, accentuarea deformarilor, pierderea unui segment corporal,
intensificarea durerii, scaderea capacitatii de efectuare a activitatilor cotidiene.
2.2.2. Surse de dificultate:
- de ordin fizic (alterarea sistemului locomotor, durere)
- de ordin psihologic (anxietate, stres),
- de ordin social
- izolare
- lipsa de cunostinte privind mentinerea tonusului si a fortei musculare.