UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT

SPECIALIZAREA KINETOTERAPIE SI MOTRICITATE SPECIALA

DISCIPLINA: SEMIOLOGIE

MANIFESTARI CLINICE IN SUFERINTELE INFLAMATORII DEGENERATIV

ARTICULARE

1
 CUPRINS

pag

I. ORGANELE DE SIMT-DATE GENERALE 3

II. SISTEMUL VIZUAL. 4
II.1 SEGMENTUL RECEPTOR AL SISTEMULUI VIZUAL OCHIUL. 4

2
 Articulatia reprezinta in cel mai simplu mod de descriere modul de unire a doua sau mai multor
oase intre ele. In alcatuirea unei articulatii se gasesc urmatoarele elemente:
- extremitati osoase, cu fete articulare netede, plane sau bombate (excavate) si sferice, care vin in
contact si unele anexe (ex. meniscul);
- cartilaje articulare
- capsula articulara si ligamentele;
- sinoviala, care secreta lichidul sinovial;
Putem spune ca functional, articulatia este organul miscarii.
Miscarile articulare sunt de mai multe feluri: alunecare, rostogolire, rasucire (rotatie) si opozitie
(flexie, extensie).
Structura: tot ceea ce am descris mai sus ca element anatomic constructiv al articulatiilor (os,
cartilaje, capsule, muschi, tendon etc.) este un singur tip de tesut conjunctiv. Este tesutul de jonctiune si
conjunctie alcatuit din celulele conjunctive: fibrocite, fibre conjunctive (colagene) si substanta
fundamentala, care uneste toate aceste elemente si asigura unitatea si soliditatea tesutului. Dar si primele
alterari tisulare ce caracterizeaza reumatismul sunt localizate tot pe substanta fundamentala.
Manifestarile reumatice sunt foarte variate si sunt determinate de cauze diferite: cunoscute (microbiene
sau nemicrobiene) si necunoscute nca.
Desi n acceptia larga si curenta a notiunii termenul de reumatism a devenit aproape sinonim cu
"suferinta articulara", trebuie sa spunem totusi ca exista forme de reumatism si nearticulare, acolo unde
este tesut conjunctiv (ex. muschii). De aici si cea mai acceptabila clasificare, care mparte reumatismul
ca boala, n doua mari categorii, si anume: articular si nearticular sau abarticular.
Reumatismul articular cuprinde doua grupe mari, si anume:
- artrite (adica reumatism inflamator si infectios);
- artroze (reumatism degenerativ).
Reumatologia este ramura medicinii care studiaza bolile reumatismale, afectiuni caracterizate din
punct de vedere clinic prin manifestari articulare si care au ca substrat anatomopatologic o leziune a
tesutului conjunctiv. Reumatism care vine de la cuvintul grec rheumamatismos, care inseamna a
curge (manifestrile articulare au caracter fluxionar), cuprinde un grup de afectiuni care intereseaza
predominant articulatiile.Termenul vrea sa sugereze caracterul curgator, fluxionar sau chiar migrator al
manifestarilor articulare.
Bolile reumatice se caracterizeaza in principal, prin leziuni inflamatoare sau degenerative ale
tesuturilor conjunctive ale articulatiilor sau ale tesuturilor periarticulare. Aceste boli au etiologie variata
i evoluie cronica. Din punct de vedere clinic i terapeutic, bolile reumatice se deosebesc de
manifestarile pseudoreumatice ale altor boli. Boli reumatismale inflamatorii sunt practic raspunsul unui

3
sistem imun tulburat. Reumatismele inflamatorii in general sunt legate de incarcatura noastra genetica si
foarte mult de infectiile netratate la timp sau tratate necorespunzator. Aceste infectii "lente", perista in
organism. Organismul raspunde acestei agresiuni prin inflamatiile care se manifesta la nivelul intregului,
astfel aparind boala reumatismala inflamatorie.
Numeroase scoli de reumatologie din lume au elaborat clasificari ale bolilor reumatice, pe baza
mai multor criterii: clinic, etiologic, patogenetic. Unele dintre aceste clasificari grupeaza bolile
reumatice bazandu-se pe aspecte unilaterale si fara aplicabilitate practica. Artrozele sunt afeciuni
neinflamatoare ale articulaiilor mobile, care se caracterizeaz prin deteriorarea cartilajului articular
insotita de leziuni hipertrofice ale extremitatilor osoase.Suferinta artrozica poate fi monoarticulara,
bilaterala uneori sau poate prinde un numar redus de articulaii. Este cea mai frecvent boala reumatica,
incidena acesteia crescandodata cu varsta (mai frecvnet ntre 55 i 75 de ani); femeile sunt mai
frecvent interesate,comparativ cu barbaii (2/1). Artrozele nu sunt insoite de semne generale si nici de
leziuni extraarticulare. Reumatismul abarticular poate fi definit ca fiind suferina inflamatorie a partilor
moi periarticulare: muschi, tendoane, ligamente, burse. In funcie de structura afectata, se descriu
fibrozite, tendinite, entesite, bursite, paniculite. Cele mai frecvente, mai suparatoare si uneori invalidante
sunt tendinitele si bursitele umarului (periartrita scapulohumerala). Ca frecvena, urmeaza sindromul
umar-mana,retracia aponevrozei palmare, periartrita coxofemurala, nevralgia cervicobrahiala,
nevralgiasciatic.

Semne si simptome

-durerea in reumatismul articular acut este caracteristica:poliartrita

mobila, fugace, care intereseaza mai multe articulatii in acelasi
timp,mai ales articulatiile mari, cu caracter inflamator,miscarile
articulare sunt foarte dureroase.

Poliartrita reumatoida se manifesta initial cu polialgie. Se adauga

redoare articulara, tumefactii si deformari articulare, care intereseaza
articulatiile mari.

4
 In spondilita ankilopoetica durerea este sacro-iliaca,surda, in repaus
si nocturna,. intereseaza articulatiile mici.

In artroze durerea apare la miscare, diminiata, dispare in timpul zilei

si reapar seara, articulatii sunt ,, ruginite.

-redoare apare in perioada secundara, dar si tertiara a luesului, cu

prinderea unei singure articulatii sau poliartritica

In spondilita ankilopoetica mobilitatea coloanei vertebrale este

redusa.

-tumefactia este prezenta in artrite, cind se dezvolta o inflamatie

locala cu edem, dar in artroze apare hipertrofie osoasa si osteofite.Rar
apar hipertrofii musculare, datorita invaliditatii articulare..

-congestia este un semn local care apare in afectiuni ca reumatismul

articular acut, artrite, poliartritei reumatoide etc.

-ankiloza apare in artrita tuberculoasa Atrofii, subluxatii si anchiloze

apar in stadiul III. al poliartritei reumatoide. In artroze apare limitarea
miscarilor datorita osteoporozei si a osteofitelorApar si crepitatii sau
cracmente deoarece a disparut cartilajul articular.

-deformare osoasa apare in artrita luetica, in stadiul tertiar leziunile

sunt sclero-gomoase mutilante.

In poliartrita reumatoida stadiul IV. bolnavul devine un invalid ,

dupa 15-20 de ani de boala cu deformari articulare si anchiloze care il
tintuiesc la pat.

In spondilita ankilopoetica bolnavul prezinta cifoza si stergerea

lordozei fiziologice.

5
-febra este constanta la copii si adolescentii cu reumatismul articular
acut. Apar pusee de hipertermie la fiecare atingere a unei noi
articulatii, dar cedeaza la tratamentul cu salicilati sau corticoterapie.

Reumatismul articular acut (RAA)

Definitie este o boala generala cu caracter infecto-alergic, care

evolueaza in pusee acute, separate prin perioade de latenta, avind ca
manifestari generale:poliartrita acuta, cardita, coree, noduli
subcutanati si eritem marginal.

Etiopatogenie boala este urmarea unei infectii cu streptococ

hemolitic de grupa A care determina o angina streptococica, infectii
rino-faringiene sau o scarlatina ce precede boala. Patogenia alergica
se explica prin sensibilizarea organismului de catre streptococi
hemolitici de grupa A. Un rol important il coincidenta antigenica
intre streptococ si muschiul cardiac. Anticorpii antistreptococici duc
la paritia de autoanticorpi anti-miocard, vase, articulatii.

6
Factorii favorizanti: terenul, respectiv organismul infantil -alimentatia
carentiala,

-oboseala si surmenajul

-factorii de mediu: frigul, umezeala -bolile anergizante generale.

Boala apare la orice virsta, dar are incidenta maxima intre5-15 ani.

Simptomatologie

Manifestarile clinice sunt precedate de o angina eritematoasa sau

pultacee cu 10-18 zile.Urmeaza o perioada de vindecare aparenta de
1-3 saptamini

Perioada de stare se manifesta cu semne generale: febra este

constanta la copii si adolescentii cu reumatismul articular acut. Apar
pusee de hipertermie la fiecare atingere oboseala, paloare,
transpiratii, oligurie.

-Manifestarile articulare domina tabloul clinic si constau din dureri

articulare vii, tumefactie usoara, roseata si caldura locala.Artrita
afecteaza mai ales articulatiile mariale membrelor inferioare, apoi ale
celor superioare.Durerea este mobila, fugace, suferinta trec de la o
articulatie la alta.Semnele articulare pot lipsi la copilul mic.

-Manifestarile cardiace: cardita reumatismala poate reprezenta uneori

singurul semn al reumatismului. Apare de la inceputul primului atac
si dureaza 1-2 saptamini dupa ce au disparut semnele articulare.
Clinic se manifesta cu jena precordiala, palpitatii, dispnee,
hipotensiune, iar la auscultatie zgomotele cardiace sunt asurzite sau
apar sufluri.

7
-Manifestarile neurologice realizeaza coreea acuta Sydehamin in care
exista si leziuni pe creier.Clinic se caracterizeaza prin miscari
involuntare, dezordonate, rapide, de amplitudini diferite, localizate la
membre, mai ales cele superioare si la fata (miscari coreice).Dispar in
somn si sunt exagerate de efortul fizic si intelectual, emotii.In caz de
reumatism cerebral bolnavul prezinta delir, confuzie, insomnie,
anxietate ,hipertermie.

-Manifestari cutanate: nodozitati de marimea bobului de mazare,

nedureroase, periarticulare, eritem nodos, eritem marginat.

-Manifestari viscerale: pot aparea pneumonie, pleurezie, peritonita,

hepatita, pancreatita, nefrita, poliviscerita

Examenele paraclinice

-Hemograma arata anemie normocroma, leucocitoza cu neutrofilie,

limfopenie, monocitoza, eozinofilie.

-VSH este multa accelerat (40-50 mm/h) si scade paralel cu evolutia

bolii.

-Fibrinogenul este crescut ( N=100-200 u/ml) ajunge la valori de

1000-1200 u/ml.Titrul se mentine ridicat 4-6 luni si este unul din
testele importante pentru evolutie, diagnostic si tratament. -Exudatul
nazo-faringian poate evidentia prezenta streptococului hemolitic de
grupa A la debutul bolii.

-Radiografia pulmonara evidentiaza hipertrofia cordului, manifestari

specifice de pericardita, leziuni mitrale, aortice, pneumonie,
pleurezie.

8
-Electrocardiograma evidentiaza leziuni miocardice.

Evolutie

RAA se caracterizeaza printr-o tendinta la recidive, mai ales in

primii 5 ani.La fiecare recidiva, se reactiveaza focarele vechi si se
produc leziuni cardiace, cu afectare valvulare definitive care pot
evolua cu insuficienta cardiaca.

In forma obisnuita de boala un tratament corect aplicat duce la

vindecare fara sechele.

Tratament
Se face obligatoriu in spital si cit mai precoce

In faza acuta se indica masuri igieno-dietetice cu repaus la pat

obligatoriu cel putin 3-4 saptamin si apoi mobilizare treptata , sub
controlul VSH.Reluarea activitatii fizice se face in 2-3 luni, in functie
de evolutie.Alimentatia este hidrolactica in primele 2 zile, apoi lacto-
fainoso-vegetarian si apoi o alimentatie bogata in legume si fructe,
proteine animale si sarac in grasimi si sare.

Tratamentul medicamentos urmareste sterilizarea infectiei

streptococice si prevenirea recidivelor.Se administreaza peniciline de
sinteza 7-10 zile in spital si apoi tratament oral inca 7 zile.
Tratamentul de intretinere se face cu Moldamin 5 ani ,1 flacon /luna.

Tratamentul cu antiinflamatoare se face cu preparate de salicilati,

amidopirina, corticoterapie timp de 4-6 saptamini. Se administreaza
Prednison 2 mg/ kg corp/24 ore timp de 2-3 saptamini si apoi, 1 mg/
kg corp /24 ore inca 2-3 saptamini, cu scaderea treptata a dozelor.
Atentie la regimul alimentar care este obligatoriu desodat, bogat in
proteine si sarac in grasimi si glucide.

9
In caz de insuficienta cardiaca se administreaza tonice cardiace,
oxigen, repaus la pat, dietata hiposodata etc.

Dispensarizarea bolnavului se face cel putin 5 ani.Dupa puseul acut

timp, cel putin 3 luni se face control clinic lunar + VSH, EKC,
ASLO, fibrinogen, exudat faringian. Apoi controlul medical se face
la 3 luni, timp de 1 an, cu repetarea acelorasi investigatii.Se continua
tratamentul cu Moldamin la copil in doza de atac 1 flacon la 7-10zile
si apoi 1 flacon /luna. Timp de 5 ani, iar la adolescenti sau adulti
tratamentul de intretinere dureaza cel putin pina la 18 ani sau cel
putin 2 ani. La copii predispusi la angine repetate, conditii neigienice
de locuint etc. se recomanda asanarea focarelor amigdaliene, a
vegetatiilor adenoide sub protectie de antibiotice.
1. Durerea: - localizare

- caracter

- iradiere

- intensitate

- durerea provocata (sensibilitatea)

2. Redoarea articulara

3. Impotenta functionala

4. Simptomele extraarticulare (respiratorii, cardiace, digestive, renale, generale)

Antecedentele :
1. Personale patologice :
patologie infectioasa (ORL- infectie amigdaliana, stomatologica, scarlatina pentru RAA, TBC, endocardita
infectioasa, artrite septice-gonococ etc.)
anomalii metabolice (litiaza renala, nefropatie urica) in guta
manifestari sistemice diverse (dermatologice-purpura, leziuni faciale; renale, digestive)
factori profesionali care pot determina (sindrom Raynaud la trepidatii) sau declansa 131h71b
simptomatologia (efort fizic, expunere la frig si umezeala)

2. Heredocolaterale :
Patologia ereditara metabolica (guta)
Boli cu predispozitie genetica:

- Poliartrita reumatoida

10
 - Spondilita anchilopoetica

- Bolile de colagen

Examenul obiectiv :
1. Urmareste urmatoarele aspecte:

- tesuturile moi periarticulare

- volumul articulatiei

- deformarile

- sensibilitatea si

- mobilitatea articulatiilor

2. Metodele de examinare:

- inspectia

- palparea

- percutia

Semnele clinice evidentiate la inspectie :

Eritem localizat: RAA, artrite septice

Echimoze periarticulare: fracturi, luxatii, entorse

Lipomatoza periarticulara: gonartroze-lipartroza Weissenbach-Francon

Noduli subcutanati: tofi gutosi

noduli reumatoizi (PR)

noduli Meynet (RAA)

Tumefierea articulara

Semne clinice evidentiate la palpare si percutie :

Hidartroza: semnul valului

semnul socului rotulian

Durerea provocata (sensibilitatea):

manevra lui Eriksen (SA)

Semnul lui Illouz Coste - semnul trepiedului(SA)

11
 Semnul lui Lasegue (hernie de disc)

Deformarile articulare:

nodulii lui Heberdeen (artroze interfalangiene distale)

nodulii lui Bouchard (artroze interfalangiene proximale)

Boala Dupuytren

Mana in laba de cartita (PR)

Gonartroza (genu varum sau genu valgum)

Mobilitatea articulara si masuratorile clinice

Anchiloza fibroasa sau osoasa

Hipermobilitatea articulara

Masuratori:

- ale unui segment

- articulare

- pentru evidentierea desfasurarii unei regiuni in timpul miscarii - testul Schober

- unghiulare cu goniometru

Tehnica de examinare
. Simetrica

. Initial centripeta si apoi centrifuga

. Se incheie cu examinarea mersului

Examinarea mainii : se face cu ambele maini pe masa de examen in fata examinatorului pacientul stand
pe scaun

. Inspectie (eritem localizat, noduli subcutanati, tumefierea articulara)

. Durerea articulara provocata

. Deformari articulare (noduli Heberdeen si Bouchard)

. Mobilitatea articulara activa si pasiva: flexie-extensie, adductie-abductie, rotatie pentru mana si police

Examinarea cotului : se face in extensie si in pozitie anatomica cu palma orientata anterior

. Normal unghi deschis extern valgus fiziologic: 5 grade la barbati si 10-15 grade la femei

. Se pot observa deformari, tumefactii si palpa proeminentele osoase, capul radial si partile moi.

12
. Mobilitatea articulara:

- flexie-extensie (135 grade - 0 sau - 5 grade)

- pronatie-supinatie cu cotul flectat la 90 de grade fixat pe torace

Examinarea umarului : Articulatia cu cea mai mare mobilitate

. Inspectie, palpare, miscari active si pasive

. Trei grade de libertate de miscare a articulatiei determina 6 miscari:

- abductie-adductie

- proiectie inainte (flexie)

- proiectie inapoi (extensie)

- rotatie interna si

- rotatie externa.

. Tehnica abductie+rotatie externa pacientul atinge unghiul superointern al scapulei opuse trecand cu mana prin
spatele capului.

. Rotatie interna+adductie pacientul atinge acromionul opus prin fata capului sau unghiul inferior al omoplatului opus
prin spatele toracelui.

Examinarea coloanei vertebrale : se face in ortostatism cu capul ridicat si barbia inainte,

membrele inferioare lipite in extensie si cele superioare pe langa corp (pozitie de drepti)

. Inspectie: cifoza toracala, scolioza, torticolis,

. Palparea proeminentelor osoase si a partilor moi.

. Mobilitatea pentru fiecare segment in parte:

- coloana cervicala: menton-stern, occipit-perete, ureche-umar

- coloana toracala; perimetru toracic pe linia mamelonara in inspir si expir fortat - 7 cm

- coloana lombara: testul index-sol si testul Schober

Examinarea articulatiilor sacroiliace: palpare pe linia articulara sau manevre indirecte: semnul
trepiedului si manevra Eriksen (apasare puternica pe spinele iliace anterosuperioare cu bolnavul in decubit dorsal).

Examinarea articulatiei soldului apreciaza simetria prin inspectie si mobilitatea prin:

- departarea picioarelor (abductia) (N:45 grade)

- picior peste picior (flexia si adductia)

- marginea externa a piciorului pe genunchiul opus (flexia, abductia si rotatia externa)

13
 - ridicatul de pe scaun (extensie activa)

- semnul cheiei (rotatie, flexie, adductie, abductie)

Examinarea genunchiului se face in decubit dorsal in extensie completa. Se verifica flexia, extensia,
miscari de rotatie, mobilitatea rotulei.

. Inspectie: genu varum, genu valgum, genu flexum si genu recurvatum.

. Flexia pasiv sau activ (bolnavul se invita sa stea pe vine).

. Extensia pasiv sau activ (bolnavul se invita sa se ridice din pozitia pe vine in ortostatism).

. Mobilitatea rotulei (semnul rindelei-miscarea rotulei in sens craniocaudal determina cracmente).

Examinarea gleznei si piciorului

. Inspectie picior in valgus sau in varus. Bolta plantara disparuta: picior plat. Haluce defeormat inflamator (guta) sau
ortopedic (halux valgus).

. Miscarile in articulatia gleznei: flexie dorsala si plantara.

. Miscari in articulatia subtalara (subastragaliana): inversiune - ridicarea marginii interne a piciorului si eversiune -
ridicarea marginii externe a piciorului.

. Miscari in articulatia mediotarsiana adductia si abductia antepiciorului.

. Miscari in articulatiile degetelor(flexie si extensie).

Explorarea paraclinica in bolile reumatologice

A. Probele biologice a. In sange

1. Sindromul inflamator nespecific

- VSH

- Fibrinogen

- Proteina C reactiva

- Electroforeza (alfa2 globuline)

2. Sindromul disimunitar

Nespecifice: - Gamaglobulinele (electroforeza)

- Imunoglobulinele (imunelectroforeza)

- Complement C3 sau hemolitic total

- CIC

- Test Coombs (atc antieritrocitari, antitrombocitari)

14
 Specifici: - Factorii reumatoizi (FR) anticorpi de tip IgM fata de IgG seric. Se evidentiaza prin reactia Waaler Rose
(N:1/32-1/64) prin fixare de hematii sau pe particule de latex (N:1/40). Specifici 85% in PR si mai redus in
colagenoze si boli autoimune.
- Anticorpii antinucleari (AAN) evidentiati prin imunofluorescenta indirecta (inelar, omogen, patat sau
nucleolar). Tipuri: Atc anti ADN dublu catenar (nativ) specific LES si Atc anti AND histone numiti si factori LE implicati
in formarea celulei lupice.
- Atc anti-SS A (Ro) si anti-SS B (La) - sindrom Sjogren.
- Atc anti-Scl 70 - Scleroza sistemica progresiva.
- Atc anticentromer - Sindrom CREST.
- Atc anti Jo-1 - Polimiozita.
- Atc anti-U1-RNP - Sindrom Sharp.

3. Teste pentru evidentierea infectiei streptococice (RAA) - Exsudatul faringian

- Titrul ASLO > 330 ui
4. Antigenul HLA-B 27 util in diagnosticul spondilartritelor seropozitive
5. Acidul uric seric si urinar util in diagnosticul gutei
b.Examenul lichidului articular (citologic, bacteriologic, biochimic)
c. Biopsia membranei sinoviale (PR)

B.Explorari paraclinice
1. Examen radiologic articular conventional
2. CT articular
3. RMN
4. Scintigrafia osteoarticulara
C. Consulturi interdisciplinare (examen ORL, oftalmologic, cardiologic, pneumologic)

Reumatismul articular acut (RAA) - Boala Bouillaud-Sockolsky

. Boala cronica cu evolutie in pusee a copilului si adolescentului cu primul atac pana la 20 de ani, dar cu recidive pana
la 40 de ani.

. Determinat de infectia cu streptococ beta hemolitic de grup A cu mecanism autoimun.

. Tabloul clinic: criteriile lui Jones de diagnostic a RAA:

- Artrita

- Cardita

- Manifestari neurologice - Coreea minora Sydenham

- Manifestari dermatologice: noduli subcutanati Maynet si eritem marginat

- manifestari generale febra 38-39 grade.

ARTRITA caractere:
- Prinde articulatiile mari, asimetrica (genunchi, pumn, glezna si cot, foarte rar umar si sold niciodata coloana)
- Apar fenomene inflamatorii locale (artrite) - eritem, edem si impotenta functionala. Uneori numai artralgii.
- Durata prinderii unei articulatii 3-4 zile
- Caracter migrator
- Durata atacului reumatismal 3-4 saptamani cu vindecare fara sechele.
- Raspunde rapid la medicatia antiinflamatorie.

CARDITA severa da sechele valvular. Este o pancardita. RAA linge articulatiile si musca inima. Cuprinde:
- Miocardita - tahicardie, tulburari de ritm si conducere - Pericardita - uscata sau lichid minim
- Endocardita - leziuni valvulare cu sufluri cardiace
- Sechele valvulare - insuficiente valvulare (IM si IA) se constituie in 6 saptamani, iar stenozele valvulare (SA, SM) se
constituie intre 6 luni si 3 ani.

15
 Paraclinic
- Semne de inflamatie nespecifica
- Teste pentru evidentierea infectiei streptococice (titrul ASLO, exudat faringian)
- EKG bloc AV grad 1
- Eco cord leziuni cardiace

Poliartrita reumatoida (PR) - Artrita reumatoida

Frecventa la femei 35-50 de ani
Cauza bolii necunoscuta: factor genetic HLA DR4 si DR1, factori infectiosi, endocrini si autoimuni
Artrita se caracterizeaza prin:

- prinderea articulatiilor mici ale membrelor cu caracter proximal (MCF si interfalangiene proximale)

- caracter simetric si intensitate crescuta la mana dominanta

- durata prinderii articulare crescuta 6 saptamani - 2 luni

- se insoteste de redoare matinala si implotenta functionala

- initial fenomene inflamatorii locale (eritem, tumefiere) si in timp fenomene destructive articulare cu
deformari, deviatii si anchiloze.

Manifestari extraarticulare

1.Noduli reumatoizi subcutanati

2.Afectare pleuropulmonara (pleurita sau pleurezie cu lichid redus sau fibroza interstitiala difuza)
3. Afectare cardiaca (pericardita, miocardita, endocardita - insuficienta aortica)
4. Afectare oculara pol anterior (irita, iridociclita, scaderea secretiei lacrimale - Sindrom Sjogren).

Forme clinice
- Sindromul Felty: PR + splenomegalie + adenopatii + citopenie sanguina
- Forma juvenila de PR (Schaufard - Still): febra, hepatosplenomegalie, adenopatie, eruptie petesiala.

Paraclinic
- Sindrom de inflamatie nespecifica + anemie normocitara normocroma sau hipocroma
- Specific FR > 1/64-W Rose sau 1/40 Latex (forme seronegative primii 2 ani)
- Radiografia articulara arata in evolutie: pensarea spatiului articular, distrugeri articulare (eroziuni marginale si
geode) si anchiloze cu deformari si devieri. Uneori se face CT si RMN.
- Examen lichid articular - specific Ragocite
- Biopsia sinoviala leziuni specifice.

Spondilartrite seronegative
. Afectarea frecventa a coloanei vertebrale si a articulatiilor sacroiliace

. Absenta FR

. Prezenta antigenului de histocompatibilitate HLA B27 la majoritatea cazurilor cu angrenare familiala

. Manifestari extraarticulare frecvente (oftalmologice, pleuropulmonare, cardiace)

. Artropatii inflamatoare periferice diferite de cele din PR in sensul afectarii asimetrice a articulatiilor mari, predominant
la membrele inferioare.

1.Spondilita anchilopoetica (anchilozanta) SA :

16
 . Afecteaza predominant coloana vertebrala

. Procesul inflamator debuteaza frecvent la nivelul articulatiilor sacroiliace si progreseaza ascendent

. Evolueaza spre fibroza, osificare si anchiloza a coloanei vertebrale.

. Frecventa crescuta la barbati.

. HLA B27 prezent la 90-95% din pacienti

Tablou clinic
1.Subiectiv

- durere lombara cu aspect inflamator (sciatica in bascula)

- 20% artrite periferice localizate la sold si genunchi - Forma periferica sau scandinava
- talalgiile care sugereaza prezenta entesopatiei si sunt determinate de fasciita plantara sau tendinita achiliana.

2.Obiectiv

- durerea spontana si la presiune (semnul trepiedului si manevra Eriksen) pe articulatiile sacroiliace si regiunea
calcaneana

- diminuarea mobilitatii coloanei vertebrale de jos in sus: lombara (index-sol, Schober), toracala (circumferinta in inspir si
expir) si cervicala (menton-stern, occiput-perete, ureche-umar, miscari de rotatie ale capului). Final

-coloana complet rigida: pozitia de schior (bolnavul nu mai vede cerul).

Manifestari extraarticulare
- oculare pol anterior: irite, iridociclite
- cardiace: aortita si tulburari de conducere cu blocuri AV si sincopa Adams Stockes
- pulmonare: fibroza pulmonara, TBC pulmonar
- renale: amiloidoza, GN cu depunere de IgA
- neurologice prin compresiuni radiculare sau medulare

Paraclinic
A. Biologic
- Sindrom inflamator nespecific in fazele evolutive
- HLA B27 pozitiv 90-95%
B. Radiologic
- Modificari sacroiliace progresive: pseudolargirea spatiului articular (margine de timbru), osteocondensare,
pensarea spatiului articular si in final disparitia spatiului articular prin sudare.
- Modificarile vertebrale precoce: prezenta sindesmofitului care se dezvolta in plan vertical intre doua
vertebre ca un spicul, aspectul patrat al vertebrelor, rectitudinea coloanei lombare (coloana de bambus) in final
C. CT + RMN detecteaza modificarile sacroiliace si vertebrale in stadiile precoce
D. Scintigrafia cu Technetiu (Tc 99m)-hipercaptare la nivelul articulatiei inflamate.

2. Sindromul Reiter
. Spondilartrita seronegativa determinata de infectia genitala cu Chlamydia trachomatis si Mycoplasma sau enterala cu
Shigella dysenteriae sau Salmonella enteridis.

. HLA B27 este prezent la 65-90%.

17
 .

Tabloul clinic este reprezentat de triada:

1. Uretrita sau enterocolita dizenteriforma (cervicita la femeie) adesea ignorata cu aspect discret.
2. Artrita intalnita la toti bolnavii
3. Conjunctivita bilaterala cu durata de cateva zile sau saptamani. Rar irite sau iridociclite.

Pot sa apara si leziuni dermatologice cutanate palmoplantare cu aspect hipercheratozic si manifestari cardiace ca in SA.

Artrita din Sindromul Reiter

- Este intalnita la toti bolnavii.
- Apare dupa 3 saptamani-1 luna de la episoadele uretrale sau enterale.
- Prinde articulatiile mari, frecvent este monoarticulara, localizarea cea mai frecventa este la genunchi si glezna.
- Este asimetrica
- Are caracter acut cu fenomene inflamatorii locale (eritem, tumefactie, durere).
- Este persistenta cu durata peste 1 luna.
- In 20% din cazuri se asociaza cu prinderea articulatiilor sacroiliace, formele cu durata peste 1 an evoluand spre SA.
- Frecvent se insoteste de suferinte enteropatice cu tendinita achiliana, fasciita plantara si dureri la nivelul insertiei
tendoanelor pe os.

Paraclinic
- Sindromul inflamator nespecific cu leucocitoza
- HLA B27 prezent 65-90%
- Agentii infectiosi detectati in secretia uretrala (Chlamydii, micoplasme) sau scaun (Salmonella, Shigella).
Formele cu evolutie lunga peste 1 an evolueaza intr-o proportie crescuta spre SA.

3.Artrita psoriazica
. Reprezinta asocierea leziunilor de psoriazis cu leziuni de artrita seronegativa.

. Este o afectiune mai frecventa la barbati.

. Artropatia psoriazica asociaza leziunile de psoriazis la:

- afectarea articulatiilor interfalangiene distale + psoriazis unghial (47% - Deget in carnat )

- afectarea articulatiilor mari genunchi, sold, glezna (25%).

- afectarea coloanei vertebrale de tip spondilitic in 23% din cazuri, uneori numai cu afectarea articulatiilor
sacroiliace.

Paraclinic
- Sindrom inflamator prezent in perioadele de acutizare
- HLA B27 prezent (spondilartrita seronegativa)
- Examen radiologic de mare utilitate pentru diagnosticul bolii. Seamana cu cel din PR, dar are exceptii si anume:
- afectare oligoarticulara
- distructii de articulatii mici cu predilectie pentru articulatiile interfalangiene distale, dar cu protejarea
articulatiilor metacarpofalangiene si metatarsofalangiene.

4. Sindromul Behcet
. Descrisa initial ca o afectiune dermatologica caracterizata printr-o aftoza bipolara bucala si genitala, alaturi de o
afectare oculara (Hulusi Behcet- dermatolog din Istambul).

. Afectarea articulara este redusa la 30-40% din cazuri si are caracterul celei din Sindromul Reiter.

18
 . Uneori apar si leziuni tegumentare (eruptii asemanatoare eritemului nodos, tromboflebitei superficiale, pustule).

Colagenozele majore
. Colagenoza = termen care are ca substrat anatomopatologic degenerescenta fibrinoida a substantei fundamentale a
tesutului conjunctiv (Klemperer 1941).

. Entitati:

1. Lupusul eritematos sistemic (LES)

2. Sclerodermia (SD)

3. Dermatomiozita si Polimiozita (DM, PM)

4. Boala mixta a tesutului conjunctiv (Sindromul Sharp)

5. Sindromul Sjogren

1. Lupusul eritematos sistemic (LES)

. Afectiune caracterizata printr-un proces inflamator cronic difuz cu caracter autoimun care afecteaza multiple organe,
piele, articulatii, sistem nervos, seroase, etc.

. Boala a femeii tinere (raport femei/barbati: 7/1 - 9/1) grupa de varsta 15-45 ani. Actual se constata o
crestere a incidentei.

. Etiologie necunoscuta. Implicati factori genetici (HLA DR2, DR3), hormonali, de mediu (raze UV, virusuri),
medicamente (hidralazina, procainamida).

. Patogenie autoimuna de tip reactie imuna de tip 2 (anticorpi citotoxici) si mai frecvent de tip 3 (prin complexe
imune circulante).

Tablou clinic
Polimorf cu perioade de exacerbari si remisiuni.
Pot apare:
- Febra (la debut sau in exacerbari)
- Manifestari osteoarticulare si musculare, artralgii si artrite (90% din bolnavi)
- Afectare osoasa (necroza aseptica de cap femural) 10 %
- Manifestari cutaneomucoase
- Poliserozita
- Manifestari renale - nefropatia lupica
- Manifestari cardiovasculare
- Manifestari pulmonare
- Manifestari neuropsihice
- Manifestari oculare (retiniene si corneene)
- Manifestari digestive si ganglionare (adenopatie, hepatosplenomegalie, tulburari dispeptice)

Manifestarile osteoarticulare si musculare - artrita din LES

- Este simetrica
- Afecteaza in general articulatiile mici, cel mai frecvent IFP si MCF si pumnii, coatele, genunchii.
- Se insoteste de redoare matinala (50%)
- Nu determina eroziuni osoase ca in PR, deoarece procesul inflamator este exsudativ si nu proliferativ si ca urmare
nu lasa sechele, este reversibila si fara deformari.

Manifestarile cutaneomucoase
- Clasic eritem in fluture la nivelul fetei "vespertilio" sau "buterfly rush" pe eminentele malare, piramida nazala, santul
nazolabial usor reliefata si exacerbata de expunerea la soare. Se extinde si pe alte zone expuse la soare si apare in timp

19
eruptie eritemato maculo papulara.
- Alte maniferstari dermatologice:
- leziuni discoide (hipercheratoza, atrofie)
- leziuni vasculitice (purpura, eritem periunghial)
- leziuni urticariene, edem angioneurotic
- sindrom Raynaud si livedo reticularis
- alopecia frecvent circumscrisa si rar difuza si completa, frecvent reversibila. Parul uscat, lipsit de luciu si se
rupe la mica distanta de emergenta.

Poliserozita
- Pleurezia prezenta la o treime din bolnavi
- Pericardita frecventa determina dureri toracice si frecaturi pericardice
- Peritonita rara 5-10% dintre pacienti cu pleuropericardita.

Manifestarile renale - Nefropatia lupica

- Este cea care determina prognosticul bolii
- Este in primul rand GN focala sau difuza si poate duce la IRC, necesitand hemodializa.

Manifestarile cardiovasculare
- Pericardita
- Miocardita
- Endocardita verucoasa - Libman si Sacks (intereseaza predominant valva mitrala)
- Afectare coronariana (AS si arterita) - IMA la femei tinere
- Vasculite cu ulceratii tegumentare
- Tromboflebite recurente

Manifestari pulmonare
- De tip interstitial - pneumonia lupica
- Risc de TBC si pneumonii bacteriene sub corticoterapie

Manifestari neuropsihice
- Encefalopatia lupica cu afectarea SNC frecventa (30-50%)
- Cele mai ferecvente manifestari: convulsii, psihoza lupica, fenomene neurologice: AVC, meningite aseptice, paralizii
de nervi cranieni.

Explorari paraclinice
- Teste de inflamatie nespecifica crescute
- Anemie + leucopenie + trombocitopenie
- Tulburari de coagulare: Anticoagulantii lupici (Atc fata de fosfolipide - FVIII,IX,XII) dau reactii fals pozitive pentru
lues, incidenta crescuta a trombozelor, sindrom antifosfolipidic.
- Anomalii imunologice: AAN cei mai importanti pentru diagnostic 95%. Specifici Atc anti ADN dublu catenar
Celule lupice 60-80%
Test Coombs pozitiv direct si indirect (Atc antieritrocitari si antitrombocitari)
Complementul fractiunea C3 scazuta semn de implicare a reactiei imune de tip 3.
- Explorari pentru determinarile sistemice ale LES: renale, cardiace, cerebrale.

2. Sclerodermia - Scleroza sistemica

. Sclerodermie = piele dura

. Boala cronica a tesutului conjunctiv caracterizata prin obliterarea arterelor mici si capilarelor, fibroza si leziuni
degenerative care intereseaza pielea si posibil unele viscere.

. Mai frecventa la femei intre 25-50 de ani

. Etiopatogenie necunoscuta (implicati factori nervosi, imunologici, toxici si genetici).

20
Tabloul anatomoclinic
- Manifestari la nivelul pielii
- Sindromul CREST
- Afectarea tubului digestiv
- Afectarea pulmonara: 50% (fibroza pulmonara, HTP)
- Afectare renala: 25-35% prin vasculita duce la HTA si IRC
- Afectare cardiaca: fibroza miocardului si a pericardului
- Afectarea articulatiilor si muschilor (artralgii, artrite) predominant la articulatiile mici ale mainilor.

Manifestarile la nivelul pielii (dermatologice)

- Initial leziuni de tip inflamator si in final de fibroza si atrofie cutanata
- Degetele mainii se subtiaza si isi pierd mobilitatea si in formele avansate pe pulpa degetelor se observa zone de
necroza, ulceratii sau cicatrici stelate si chiar scurtarea falangei distale (in muscatura de soarece)
- Fata cu aspect de icoana bizantina: imobila, stergerea pliurilor tegumentare de pe frunte, nas subtiat, fin, buze
stranse cu pliuri radiale ce impiedica deschiderea larga a gurii (aspect de punga cu pliuri radiale - microstoma)
In formele avansate procesul atinge trunchiul si abdomenul. Tegumentele membrelor inferioare sunt mai rar afectate.

Sindromul CREST
- C = calcificari cutanate (degete)
- R = sindrom Raynaud
- E = esofagita
- S = sclerodactilie
- T = telangiectazii pe mucoase si tegumente

Afectarea tubului digestiv

- Esofag de sticla cu atrofie si peristaltica scazuta
- BRGE
- Sindrom de malabsorbtie

Paraclinic
- Anemie prin malabsorbtie
- Atc antiribonucleoproteina (anti RNP) de tip nucleolar
- Criglobuline de tip IgG
- Specific BIOPSIA CUTANATA permite un examen histologic amanuntit care evidentiaza fibroza, leziuni vasculare,
infiltrat inflamator perivasculat in derm si hipoderm.
- Capilaroscopia - reducerea numarului de anse capilare

3. Polimiozita si dermatomiozita
. Polimiozita boala inflamatorie nesupurativa a muschiului scheletic cu mecanism de producere imunologic si cu
predispozitie genetica (HLA DR3 si HLA B8)

. Tabloul clinic este dominat de miopatie

- Poate afecta orice muschi si se manifesta prin astenie musculara, durere, scaderea fortei musculare instalata
lent.

- Afecteaza simetric si initial segmentele proximale ale membrelor (centuri) si determina dificultati la urcatul
si coboratul scarilor, ridicatul mainilor, ridicarea capului, disfonie, disfagie, dificultati respiratorii

Dermatomiozita
- Reprezinta asocierea manifestarilor tegumentare la suferinta musculara. Se prezinta ca rash in ochelari localizat la
fata, periorbital si la buza superioara cu edem al ploapelor de culoare rosie - violaceu liliachie. Mai rar apare pe fata de
extensie a antebratelor, dosului mainii, genunchi, glezne sau pe gat si in zona decolteului ca un sal.
- Teleangiectazii prin dilatarea anselor capilare periunghial
- Calcificari musculare
- Fibroza pulmonara + pneumonii de aspiratie
- 20% sindrom paraneoplazic

21
Paraclinic
- Teste de inflamatie nespecifica crescute
- Enzime musculare crescute (CPK-MM si mioglobina)
- Atc specifici: anti Jo 1, anti PL 7, anti PL 12
- EMG: miopatie inflamatorie
- Specific BIOPSIA MUSCULARA cu examen anatomopatologic care arata leziunile musculare.

4. Boala mixta a tesutului conjunctiv - Sindromul Sharp

. Entitate clinica controversata care contine elemente clinice specifice pentru LES, SD, PM si PR. Specific este
prezenta anticorpilor circulanti antiribonucleoproteina nucleara nRNP, prezenti in ser la tritru inalt - Test
specific de diagnostic (si teste specifice bolilor inrudite).

. Etiologie necunoscuta, mecanism autoimun fecventa crescuta la femei tinere.

. Tablou clinic polimorf cu elemente din aceste boli:

- Sindrom Raynaud

- Leziuni cutanate ca in SD sau LES

- Poliartralgii sau artrite ca in PR dar nu lasa sechele

- Polimiozita ca in PM cu crsterea enzimelor musculare

- Specific AFECTAREA PULMONARA cu dispnee de effort si durere de tip pleural se confunda cu astmul
bronsic

- Rar afectare cardiaca, renala si nervoasa

5. Sindromul Sjogren
. Se caracterizeaza prin inflamatia cronica a glandelor salivare si lacrimale ce duce la o scadere a secretiei lor exocrine
cu producerea de cheratoconjunctivita si xerostomie (sindrom sicca)

. Mecanism autoimun

. Se asociaza frecvent cu PR sau SD 50% sau primitiv

. Afecteaza femeile in jur de 50 de ani

. Clinic apare: - scaderea secretiei lacrimale si salivare (uscaciunea ochilor, gura uscata) Plange fara lacrimi si
gusta fara saliva

- scaderea mirosului

- afectare renala, gastrita atrofica, hepatosplenomegalie (CBP si HCA)

Tablou biologic
- Teste de inflamatie nespecifica crescute
- Crioglobulinemie mixta
- SPECIFIC: Atc anti SS-A
Atc anti SS-B
Atc anti SS-C specifici pentru formele secundare sau PR

Artritele infectioase si reactive

22
 . Artritele infectioase propriu-zise sunt determinate de un germen microbian care se izoleaza din lichidul articular

. Artritele bacteriene apar numai la imunosupresati (cirotici, DZ) sau dupa traumatisme articulare si duc la distrugerea
articulatiilor.

. Clinic semne de inflamatie generala si locala.

. Paraclinic culturi pozitive din lichid + PMN > 50 000/ml si hemoculturi pozitive

. Tipuri: artrita gonococica, artrite cu stafilococ, E coli si artrita TBC

. Artritele tuberculoase dau abces rece la nivelul articulatiilor mari ale membrelor sau coloanei vertebrale (cifoza
angulara)

. Artritele reactive si cele virale se manifesta ca artralgii ce apar in contextul unor boli sistemice (HVA, RUH)

Guta
. Suferinta cu determinism genetic sau castigata a metabolismului acidului uric.

. Clinic bolnavii pot prezenta: episoade recurente de artrita acuta, nefropatie interstitiala cronica, litiaza renala,
depuneri tisulare periferice (tofi gutosi)

. In evolutie prezinta 4 stadii:

- faza de hiperuricemie asimptomatica

- artrita acuta gutoasa

- perioada intercritica 1-5-10 ani

- guta cronica tofacee

Artrita acuta gutoasa

- Apare numai la 5% din bolnavii cu hiperuricemie asimptomatica
- Declansat de ingestia de alcool, exces alimentar, traumatisme.
- 85-90% debut monoarticular, articulatia cel mai frecvent afectata fiind ARTICULATIA MTF a halucelui. In ordine
descrescatoare mai pot fi afectate glezna, calcaiul, genunchiul, pumnul, degetele mainii, cot
- Debut exploziv in plina sanatate de obicei noaptea cu durere foarte mare ce trezeste bolnavul din somn.
- Articulatie calda, rosie, tumefiata cu aspect pseudoflegmonos.
- Regreseaza integral pacientul fiind recuperat complet.

Guta cronica tofacee

- Se constituie la 10-11 ani dupa primul atac de guta
- Localizatea clasica a tofilor gutosi este la nivelul pavilionului urechii, epiglota, corzi vocale, cartilaj aritenoid, aorta,
SNC.
- Nefropatia urica se prezinta sub 2 aspecte: Nefropatia cu urati de tip interstitial prin depunere de acid uric in
interstitiul renal care in timp duce la IRC si Litiaza urica caracterizata prin formarea de calculi urici in arborele pielocliceal.

Paraclinic
- Definitoriu ACIDUL URIC CRESCUT IN SANGE SI URINA
- Teste de inflamatie nespecifica crescute in formele acute
- Radiografia articulara nu arata modificari in fazele initiale, dar arata modificari in fazele avansate de guta cronica
tofacee.
- Explorarea renala este obligatorie in faza cronica

Artrozele (Boala artrozica) - Reumatismul degenerativ

23
 . Se caracterizeaza prin deteriorarea cartilajului articular insotita de cresterea activitatii osului subcondral cu aparitia de
productiuni osoase (osteofite = ciocuri).

. Cea mai frecventa suferinta reumatica a varstnicului 55-75 ani (10% din populatia peste 60 ani)

. Mai frecventa la femei F/B = 2/1

. Etiologie necunoscuta (varsta, solicitarea mecanica, modificari biochimice ale cartilajului).

. Anatomopatologic are loc distrugerea cartilajului articular, deteriorarea osului subcondral cu microfracturi si formarea
de osteofite (proliferari marginale de os).

Tablou clinic
- Semne si simptome de obicei localizate la una sau doua articulatii.
- Durerea articulara este de tip mecanic, apare dupa efortul fizic, se atenueaza prin repausul articulatiei si este
agravata de frig si umezeala.
- Redoarea articulara este prezenta dupa repaus prelungit si de obicei dispare dupa 10-15 minute de mobilizare a
articulatiei.
- Impotenta functionala este accentuata in perioadele de acutizare.

Tablou paraclinic
- Semne de inflamatie nespecifica de obicei absente. VSH usor crescut numai in perioadele de acutizare.
- Examenul radiologic articular aduce cele mai multe informatii diagnostice:
- Ingustarea spatiului articular prin deteriorarea cartilajului articular.
- Osteoscleroza subcondrala
- Osteofitoza marginala
- Osteoporoza epifizara inconstanta si necaracteristica.

1. Artroza coloanei vertebrale - Spondiloza (Spondilartroza)

. Localizare la nivelul zonelor de maxima mobilitate a coloanei vertebrale (C5, T8, L3).

. Poate determina artroza disco-vertebrala cu producerea herniei de disc sau artroza articulatiilor intrapofizare uneori
cu eroziuni cartilaginoase si alunecari anterioare a corpilor vertebrali - spondilolisteza.

. Localizari frecvente cervicale, dorsale si lombare.

Spondiloza (Spondilartroza) cervicala

- Intereseaza vertebrele C5-C6 si mai rar C2-C3 si C3-C4.
- Clinic apare Sindromul de insuficienta circulatorie vertebro bazilara - Sindromul Barre-Lieou
- Durere cefalee occipitala
- Ameteli si chiar vertij
- Tulburari vizuale - rare

Spondiloza (Spondilartroza) dorsala

- La copii si adolescenti are aspectul Bolii Scheuermann (indusa de mici necroze ale corpilor vertebrali cu modificari
de inaltime a corpilor vertebrali sau hernii discale intraspongioase - noduli Schmorl)
- La batrani - Spondiloza hiperostozanta - prin formarea de punti osoase cu aparitia cifozei

Spondiloza (Spondilartroza) lombara

- Durere lombara de tip radicular de tip lombosciatica (durere acuta iradiata pe traiectul nervului sciatic in functie de
radacina afectata).
- SPECIFIC MANEVRA LASEGUE sau semnul de elongatie al sciaticului pozitiva.
- Manevre specifice pentru stabilirea localizarii compresiei:
- Reflex rotulian modificat - interesarea L3-L4.
- Reflex achilian modificat - interesarea S1
- Mers pe varfuri imposibil + durere in calcai si deget 5 - interesarea L5-S1.

24
 - Mers pe calcai imposibil + durere in haluce - interesarea L4-L5.
- Paraclinic diagnosticul se pune radiologic sau prin examen RMN - pentru interventie chirurgicala.

2. Artroza mainii

- Artrozele interfalangiene distale - nodulii Heberdeen

- Artrozele interfalangiene proximale - nodulii Bouchard
- Artrozele la nivelul primei articulatii carpo-metacarpocarpiene (rizartroza)
- Cotul si umarul rar afectate deoarece nu exista presiuni asupra cartilajului

3. Artroza piciorului

. Artroza primei articulatii metatarsofalangiene a halucei la femei - halux valgus cu deviere externa

. Gonartroza (artroga genunchilor)

- Frecventa la femei

- Hidartroza + deformari (genu varum, genu valgum)

- Semnul socului si semnul rindelei

- Dureri la flexia si extensia piciorului

- Mers dificil si dureros pe teren plat, instabil

. Coxartroza (artroza soldului)

- Frecventa la barbati

- Durere la urcatul si coboratul scarilor

- Uneori scurtarea membrului inferior

- Semnul cheiei pozitiv

Boli reumatismale inflamatorii au evolutie cronica, fiind practic raspunsul unui sistem imun tulburat.
Reumatismele inflamatorii in general sint legate de incarcatura noastra genetica si foarte mult de infectiile
netratate la timp sau tratate necorespunzator. Aceste infectii "lente", perista in organism. Organismul
raspunde acestei agresiuni prin inflamatiile care se manifesta la nivelul intregului, astfel aparind boala
reumatismala inflamatorie.
Exista si situatii in care vorbim de cauze genetice, cum este cazul spondilartritei anchilozante.
Cele mai frecvente boli reumatismale inflamatorii sint poliartrita reumatoida, artropatia psoriazica, artrita
reactiva. Durerea de natura inflamatorie apare in partea a doua a noptii si ne trezeste din somn pe la orele
4-5 dimineata. Durerea inflamatorie nu depinde de starea vremii, de caracteristicile meteorologice -
presiunea atmosferica sau de umiditate. Durerea inflamatorie este chinuitoare, ca durerea de masea, si
trece cind se iau medicamente antiinflamatorii.
Polimiozita: inflamatii la nivelul muschilor!
Si muschiul poate suferi procese inflamatorii si atunci vorbim de polimiozita. Muschiul poate fi afectat de
infectii parazitare (trichineloza, cisticercoza, toxoplasmoza). Mialgiile (dureri musculare) sint foarte puternice.
In plus, are loc si o scadere evidenta a fortei musculare. Muschii afectati, in general cei ai coapselor si ai
umerilor, sint durerosi si le lipsese forta: bolnavului ii vine greu sa se ridice de pe scaun, sa mearga.

25
Reumatismele degenerative: durerea reapare periodic, odata cu modificarile meteorologice - umiditate
crescuta, innorare, frig, vint, precipitatii.
* La fel ca intreg organismul, aparatul locomotor sufera si el un proces de imbatrinire, de degradare. In plus
apar si boli degenerative - artroza fiind una dintre cele mai frecvente boli reumatismale degenerative. In
cadrul artozei se deterioreaza cartilagiul articular din cauza mai multor factori: suprasolicitarea sau
solicitarea inadecvata a unei articulatii, supraincarcarea - si aici intra in primul rind obezitatea si purtarea de
greutati. Durerea articulara care apare in timpul zilei, durere legata de efort - este primul simptom al artrozei.
Alaturi de artoza, alte boli reumatismale degenerative, tot foarte frecvente, sint afectiunile discale -
spondiloza, lumbago, lombosciatica, hernia de disc. Acestea din urma au drept caracteristica principala
durerile din zona coloanei - lombare (n.r. - in zona salelor), dorsale (n.r. - in zona toracelui) si cervicale ( n.r.
- in zona gitului).
Durerea in reumatismele degenerative are alte caractere. Reapare periodic in legatura cu modificarile
meteorologice - innorare, frig, vint, precipitatii. De asemenea, se poate instala dupa eforturi prelungite sau
ridicari de greutati. In reumatismele degenerative durerea se accentueaza prin miscarea articulatiei. Durerile
de uzura apar in miezul zilei, dar mai ales la sfirsitul zilei, si nu noaptea, cind articulatia nu este folosita.
Reumatismul abarticular: dureri in zone mici si limitarea miscarilor!
* Reumatismul abarticular afecteaza tesuturile din jurul unei articulatii. Fiecare articulatie are ligamente, iar
muschii sint legati de sistemul osos prin tendoane. Toate aceste elemente - tendon, capsula, ligament - sint
foarte solicitate de miscarile pe care le facem in fiecare moment, in fiecare zi. In timp, structura lor fibroasa
sufera procese de uzura si se poate ajunge la reumatisme abarticulare. Clinic, in reumatismul abarticular
sint prezente trei simptome: durerea articulatiei, limitarea miscarilor articulare si schiopatarea, daca suferinta
este localizata la o articulatie a membrului inferior.
Virsta si tipurile de reumatism
* 30-35 de ani: durerile reumatismale sint cauzate de boli inflamatorii
Pina la 30-35 de ani aproape orice durere osteo-musculo-articulara este legata de inflamatie. Alarma trebuie
sa fie maxima, iar medicul trebuie sa faca investigatiile de rigoare pentru a descoperi daca este vorba o
boala reumatismala inflamatorie: poliartrita reumatoida, spondilita anchilozanta, artropatia psoriazica etc.
Asa cum spuneam, durerea are caracter nocturn - incepe surprinzator in partea a doua a noptii, catre
dimineata. Articulatia poate fi "rosie" si "calda".
* 35-40 de ani: apar durerile de spate si spondiloza cervicala
Suferinta discala - lumbago, lombosciatica, hernia de disc - denota reumatisme degenerative, din ce in ce
mai frecvente in rindul adultilor intre 35-40 de ani. Multi dintre acestia se confrunta frecvent cu dureri de
spate pe care le ignora; de aceea, in timp, boala discala se agraveaza si se ajunge la hernie de disc si
operatie. Pozitiile incorecte atunci cind lucram la calculator, cind conducem, ridicarea de greutati, miscarile
incorecte, obezitatea, sedentarismul sint principalele cauze ale afectiunilor discale si ale siciitoarelor dureri
de spate.
Daca ne adresam din timp medicului, daca respectam indicatiile acestuia - inclusiv mentinerea unei posturi
corecte in timpul orelor petrecute la calculator si efectuarea sedintelor de gimnastica medicala si fizioterapie
- vom avea mai rar dureri de spate.
Spondiloza cervicala (n.r. - in zona gitului) este tot un reumatism degenerativ al coloanei care afecteaza cel
mai frecvent femeile. Spondiloza consta in depuneri de calciu la nivelul marginilor platourilor discale sau in
jurul articulatiilor. Aceste depunderi de calciu creeaza niste formatiuni cunoscute in patologia radiologica sub
numele de ciocuri de papagal". Prezenta lor arata ca este vorba de un proces cronic degenerativ al
coloanei.
Simptomele sint foarte neplacute: paciienta sau pacientul are ameteli, dureri de cap, tulburari de mers, ii
scade forta musculara. Spondiloza apare frecvent din cauza miscarilor incorecte a capului sau gitului care
reprezinta un element de uzura. In primul rind trebuie avuta in vedere o postura corecta a coloanei cervicale.
Acum foarte multe persoane lucreaza ore in sir la calculator. Si daca nu se mentine asa cum scrie la carte
pozitia calculatorului - cu ecranul in dreptul ochilor, nu mai sus, nu mai jos - se va imprima coloanei o
miscare pentru a se adapta privirea la nivelul ecranului. Acesta va fi un element de solicitare a coloanei.

26
Aceeasi problema este si in alte situatii: munca de birou, munca de laborator, munca in care se sta intr-o
pozitie vicioasa pentru coloana vertebrala.
* Dupa 40 de ani: pot aparea primele simptome ale artrozei si durerile de umar!
Tot dupa virsta de 40 de ani pot aparea primele simptome ale artrozei - cel mai frecvent reumatism
degenerativ. Apare durerea articulara legata de efort, activitate, de mersul sau statul prelungit in picioare,
de expunerea la frig. Durerea apare in timpul zilei, se amelioreaza la repaus si caldura si se poate insoti de
zgomote, pocnituri la nivelul articulatiei bolnave. De asemenea, pacientii se pling de durere in articulatii in
momentul in care se misca dupa o perioada mai lunga lipsita de activitate, cum ar fi somnul sau statul pe
scaun pentru un timp indelungat.Bine ar fi sa nu neglijam aceste dureri articulare. Cu cit ne prezentam mai
repede la medic, cu atit putem beneficia din timp de tratament, iar evolutia bolii va fi mult incetinita.
Durerile de umar din cauza reumatismului articular pot aparea tot de la 40 de ani in sus. Ele se incadreaza
in categoria reumatism abarticular". Articulatia umarului este foarte solicitata, suportul lui bio-mecanic fiind
foarte fragil. Si atunci apare uzura si rematismul degenerativ al articulatiei umarului si tesuturilor din jurul
acesteia.
Aproximativ 70 % din populatie are proleme cu articulatia umarului plingindu-se de dureri reumatismale in
aceasta zona. Durerea apare la frig, umezeala, la suprasolicitare si e foarte chinuitoare. Persoana are mari
probleme noaptea cind durerea nu-l lasa sa doarma. Exista solutii pentru aceasta problema si cu cit pacientii
se adreseaza mai repede specialistului reumatolog, cu atit problemele vor fi mai mici si mai rare.
* Dupa 50 de ani: osteoporoza ne poate da dureri de spate
Dupa 50 de ani, mai ales in cazul femeilor aflate la menopauza, vorbim de osteoporoza. Boala nu este
foarte dureroasa, dar poate fi cauza unor suferinte de coloana. Daca durerile de coloana apar dupa aceasta
virsta, ele sint un semn de osteoporoza. Exista tratamente si solutii, totul este ca persoanele in cauza sa se
adreseze medicului.
Tot dupa 50 de ani apar frecvent si reumatismele abarticulare. Tendoanele, capsulele, ligamentele (n.r. -
tesuturile din jurul articulatiei) sint foarte solicitate in activitatea de zi cu zi, atit in pozitie statica, dar si in
miscare. Astfel, in timp, apare uzura tesuturilor din jurul unei articulatii.
Procesele de degradare, de degenerare se traduc prin dureri in zona unei articulatii, dureri care sint
siciitoare si frecvente. In cazul reumatismului abarticular, durerile apar pe zone foarte mici: zona cotului,
incheietura miinii, la genunchi. Apar si dispar in functie de vreme sau de suprasolicitare. Nu sint intense, sint
siciitoare si de obicei se accentueaza in timpul efortului. Din cauza durerii articulare, pacientul nu-si mai
poate continua activitatea.
* Dupa 60 de ani: 80% dintre virstnici au artroza!
Dupa virsta de 60 de ani, artroza se instaleaza la 80% din populatie. Renuntarea la miscare si acceptarea
sedentarismului de catre pensionari sint factori care tulbura functionarea normala a aparatului locomotor,
facilitind instalarea mai rapida si agravarea reumatismelor degenerative cum este artroza. Durerile articulare
apar dupa efort, activitate, dupa mersul prelungit, dupa statul prelungit in picioare, dupa expunerea la frig.
Durerea apare in timpul zilei si poate fi accentuata de conditiile meteorologice: innorare, frig, vint, precipitatii.
Daca aceste dureri apar in cursul noptii inseamna ca boala este intr-un stadiu foarte avansat si ca trebuie
luata in calcul operatia de protezare. Pacientii nu trebuie sa se obisnuiasca" cu durerea. Exista tratamente
care pot tine boala sub control. Important este sa urmeze intocmai recomandarile specialistului

Reumatismele degenerative pot apare dupa decada a 4-a a vietii si sunt consecinta
uzurii cartilajelor articulare sau a discurilor intervertebrale, cauzate de alterari biochimice consecutive
nerespectarii fiziologiei si mecanicii normale a aparatului locomotor.
Prin intelegem forma de reumatism degenerativ care se localizeaza la nivelul articulatiilor membrelor
inferioare sau superioare.

27
 Spondiloza este forma de reumatism degenerativ produsa de uzura discurilor intervertebrale, insotita
de reactii de reparare (osteofite, ciocuri de papagal) la nivelul corpilor vertebrali. Alterarile biochimice
ale cartilajelor articulare si discurilor intervertebrale nu se datoresc exclusiv imbatranirii tesuturilor. In
marea majoritate a cazurilor apar in urma tulburarii in mecanica articulara declansata de obezitate,
scaderi ale tonusului muschilor scheletali sau pozitii vicioase in timpul muncii.

Artroza si spondiloza reprezinta stadii diferite de uzura ale aparatului locomotor, dupa neintretinerea
indelungata afunctionalitatii normale ale articulatiilor. Aparitia acestor forme de reumatism degenerativ
se face insidios si reprezinta cumularea maxima a erorilor de functionare articulara, care se repercuteaza
asupra cartilajelor si discurilor articulare, care isi pierd elasticitatea si devin friabile.

Nutritia cartilajului articular, asemuit cu un burete se face sub influenta jocului presiune-
decompresiune exercitat pe aceasta cu ocazia miscarilor. Pozitiile vicioase creeaza zone persistente
depresive pe suprafata articulara, unde nu mai poate patrunde lichidul sinovial, cu rol nutritiv si
lubrefiant. Cartilajul din aceasta zona isi pierde cu timpul elasicitatea si devine friabil. La marginea
acestor zone se produc reactii periostale, care se vad la examenul radiografic sub forma de mici
excrescente denumite osteofite.

Osteofitele nu reprezinta leziunea de baza in artroza si spondiloza, ele sunt reactii secundare in urma
degenerarii cartilajului articular sau a discului intervertebral. Suferinta in artroza si spondiloza este
provocata de leziunile cartilaginoase si discale si doar in cazuri foarte rare de excrescentele osteofitice.
Toata atentia trebuie acordata miscarilor normale articulare pentru indepartarea punctelor de presiune
prelungite pe discuri, cartilaje care irita filetele nervoase adiacente acestora si provoaca simptome
dureroase.

Odata constituite artroza sau spondiloza, preocuparea consta in echilibrarea tonusului muscular si a
functiunii normale articulare, care asigura refacerea structurilor moi. Osteofitul este un proces de
reparatie osoasa care apare in jurul discurilor sau cartilajelor si nu sta totdeauna la baza suferintei
dureroase din artroza si spondiloza.

Reumatismele degenerative si imbatranirea organismului

Desi nu pun viata individului in pericol, simptomele majore ale reumatismelor degenerative, totusi
sunt printre maladiile care preocupa cel mai mult pe omul societatii contemporane.

Reumatismele degenerative si imbatranirea organismuluiSus

Reumatismele degenerative sunt consecinte ale imbatranirii organismului?

Nu exista identitate intre leziunile din procesele de imbatranire si cele intalnite in reumatismele
degenerative. Examinarea microscopica pe loturi comparative a cartilajelor articulare si a discurilor
intervertebrale la batrani si la adulti cu artroza arata integritatea histologica a acestor tesuturi la batrani.
Varstnicii sau batranii sunt expusi la reumatismele degenerative daca inceteaza activitatea normala sau
renunta la ingrijirea zilnica a functiei articulare prin gimnastica sau plimbari usoare. Aceste situatii le
intalnim la pensionari, care intrerupand activitatea profesionala devin sedentari, se ingrasa si isi reduc
considerabil activitatea aparatului locomotor. Ca o consecinta imediata se produc scaderi in tonusul
muscular, atrofii musculare si osteoporoza. Muschii isi pierd controlul de chinga articulara dupa care

28
apar modificari in axele extremitatilor osoase modificand raporturile de contact ale epifizelor osoase
care formeaza articulatiile, provocand tulburari in nutritia articulara.

Persoanele varstnice au un factor de risc mai mare fata de imbolnavirile reumatice degenerative prin
reducerea activitatii musculo-articulare dar si prin modificari inerente metabolice ale organismului.
Astfel, varstnicii au tendinta la deshidratare a tesuturilor care devin mai friabile (in special cartilajele).
De asemenea se produc unele modificari biochimice la nivelul acestora, prin scaderea produsilor
sulfurati (condroitinsulfati), factori care asigura elasticitatea acestora. Singura posibilitate de a intarzia
sau opri aceste procese este mentinerea unei functii articulare normale prin miscare. Renuntarea la
miscare si acceptarea sedentarismului de catre pensionari sunt factori care tulbura functionarea normala
a aparatului locomotor, facilitand aparitia reumatismelor degenerative.

Arntroza si spondiloza fara dureriSus

Exista artroza si spondiloza fara ca bolnavul sa acuze dureri sau crampe musculare?

Din relatarile anterioare reiese ca toate formele de reumatisme degenerative se dezvolta atunci cand s-
au acumulat cantitativ o serie de tulburari in structura si fiziologia aparatului locomotor. Leziunile
anatomice articulare si vertebrale pot fi compensate daca musculatura isi pastreaza integritatea si asigura
contentia normala a vertebrelor sau a oaselor care alcatuiesc articulatiile. In practica medicala curenta,
diagnosticam in mod intamplator spondiloza si artroza in proportie de 30% cu ocazia examenelor
generale, fara ca acesti subiecti sa prezinte vreo suferinta.

In schimb, examenele radiografice releva numeroase osteofite. Aceste observatii demonstreaza inca o
data ca osteofitul nu este un element cauzat din artroza si spondiloza.

Durerea si disconfortul articular apar numai atunci cand scade tonusul muscular si apar pozitiile
vicioase prin deplasari ale discului intervertebral si leziunile meniscale la nivelul genunchilor. Aceste
modificari constituie factorii de iritare a formatiunilor nervoase din vecinatate. Restaurarea tonusului
muscular reface axialitatea articulara, explicand de ce la un numar apreciabil de subiecti nu intalnim
simptomatologia dureroasa.

Sublinierea aceasta este necesara pentru a demonstra ca spondiloza si artroza nu pot fi considerate
boli, decat atunci cand apar dureri nevralgice de tip sciatic, cervicobrahial sau lumbago, torticolis, etc.
Trebuie deci retinut ca prezenta osteofitozei articulare sau vertebrale reprezinta o etapa reparatorie care
poate fi compensata daca musculatura este tonica.
Prezenta osteofitelor nu inseamna neaparat suferinta atata vreme cat raporturile axelor osoase sunt
normale si mentinute de un sistem muscular integru. In practica, s-au intalnit cu ocazia unor radiografii
la un lot de sportivi care practicau atletica grea, numeroase osteofite, fara ca acestia sa acuze vreo
suferinta. In momentul in care au abandonat sportul si au parasit antrenamentele, a aparut
simptomatologia dureroasa ca urmare a scaderii tonusului muscular si impovararea coloanei vertebrale
in urma cresterii in greutate.

Aparitia obezitatii constituie un factor de agravare a suferintelor bolnavilor cu spondiloza prin

impovararea articulatiilor si a coloanei vertebrale, acest lucru fiind observat atat in cazul sportivilor de
performanta in momentul retragerii cat si la varstnicii sedentari.

29
 Combaterea obezitatii prin dieta hipocalorica cu refacerea echilibrului muscular prin gimnastica
medicala zilnica duce la disparitia suferintelor bolnavilor cu artroza si spondiloza. Un alt factor care
poate declansa suferinta la bolnavii cu afectiuni reumatismale degenerative se datoreaza scaderii in mod
brusc a greutatii corporale, care antreneaza hipotonia musculaturii scheletate.

La bolnavii slabi, musculatura nu mai joaca rol de chinga pentru vertebre, favorizand deplasari
(spondilolistezis) sau accentuari ale curburilor coloanei, marind solicitarea in aceste zone, solicitare care
va agrava procesele degenerative.

In concluzie, subliniem ca spondiloza si artroza nu sunt resimtite de bolnavi, indiferent de numarul

osteofitelor relevate pe radiografii, daca se mentine greutatea normala a corpului si buna functionare a
muschilor scheletali.

Anatomie si fiziologie a coloanei vertebraleSus

Date de anatomie si fiziologie normala si patologica ale coloanei vertebrale

Adaptarea coloanei vertebrale la noile conditii mecanice impuse de pozitia bipeda a necesitat
modificari structurale complexe, caracteristice omului. Acest proces de restructurare este inca in
desfasurare, ortostatismul fiind o achizitie relativ recenta. Astfel, la nivelul coloanei vertebrale, se
observa zone vulnerabile unde readaptarea structurilor nu a raspuns inca in modul cel mai adecvat noilor
solicitari. Ne referim mai ales la coloana lombara si la cea cervicala, segmentele cele mai interesate in
aceste modificari. Odata cu lordoza lombara si marirea impovararii a aparut predispozitia pentru
lombalgie, prin degenerarea discala L5-S1, spondilolistezisul, etc.

In ceea ce priveste coloana cervicala, pe langa aparitia lordozei, se modifica si impovararea acesteia
datorita suportarii greutatii capului. Odata cu ortostatismul, forma capului devine sferoidala, se mareste
planul nucal al occipitalului, gaura occipitala si condilii se deplaseaza spre fata, astfel incat de la o
parghie de gradul II intalnita la patrupede, la care capul este suspendat de puternicul ligament al cefei
se ajunge la om la o parghie de gradul I de echilibru.

Lordoza cervicala si redistributia impovararii, mana in mana cu marea mobilitate a coloanei cervicale
si cu importantele ei relatii anatomice (maduva spinarii, radacinile nervoase, arterele vertebrale) fac
segmentul cervical deosebit de vulnerabil la diversele traume.
De asemenea, modificarile patologice aparute la nivelul coloanei cervicale se pot rasfrange negativ si
asupra altor organe, stand la baza asa-numitei patologii repercusive.

In ultimele decenii cunostiintele legate de patologia repercusiva a afectiunilor coloanei cervicale a

luat o amploare apreciabila. S-a adunat un material imens de fapte, aratand ca leziunile coloanei pot
provoca nenumarate si variate tulburari la distanta in sistemul nervos, organele de simt, membre,
trunchi.
Faptul ca leziunile coloanei cervicale pot deteremina suferinte si tulburari in domeniul viscerelor este
de asemenea unanim recunoscut.
Notiunea a intrat in domeniul cunostintelor generale curente si este exprimata de unii autori sub
eticheta bolii vertebrogene (Iunghanns) sau de visceropatii spondilogene (Gutzeit).

30
 Realitatea patogeniei viscerale vertebrogene se sprijina nu numai pe observatii clinice ci si pe o serie
de argumente histopatologice, experimentale, radiologice, etc., de o valoare indiscutabila care dau
notiunii un fundament solid. Leziunile coloanei vertebrale pot constitui, deci, un factor etiologic in
geneza suferintelor viscerale.
Patologia repercusiva vertebrogena cervicala este foarte bogata si variata fiind expresia pe plan
patologic a particularitatilor anatomofunctionale ale coloanei cervicale.
La nivelul canalelor intervertebrale cervicale, radacinile nervilor spinali se incruciseaza cu artera
vertebrala si nervul vertebral. Nervul vertebral este un nerv vegetativ simpatic, care are conexiuni cu
intregul lant ganglionar simpatic si cu nervii situati in jurul arterelor care iriga o buna parte din sistemul
nervos central si din organele de simt.

In acest fel, modificarile din zona canalelor intervertebrale (gaurile de conjugare) pot determina nu
numai dureri locale ci si la distanta - precordiale, faringolaringiene, retrooculare etc.

Orice alterare suferita de artera vertebrala direct sau prin intermediul nervului vertebral, va declansa
perturbarea irigatiei sanguine a trunchiului cerebral, a cerebelului, etc. si va cointeresa si substanta
reticulata.
Primele semne clinice de avertisment sunt consecinta suprasolicitarii musculare si se traduc prin
dureri in regiunea cervicala si occipitala si prin contracturi musculare care blocheaza intermitent
miscarile gatului si care pot fi insotite de dureri nevralgice iradiate in brate sau amorteli la nivelul
mainilor.

Cu timpul se instaleaza si suferinta discala care produce iritarea nervilor cervicali, la nivelul
orificiilor de emergenta, datorita scaderii in inaltime a discurilor prin pierderea fortei elastice a acestora.
Aceasta etapa a suferintei discale (discopatia) este reversibila daca se asigura restabilirea unei bune
nutritii a discului intervertebral si restaurarealordozei coloanei cervicale prin reeducarea musculaturii
cefei. De obicei, in momentul aparitiei semnelor de suferinta discala, curbura coloanei cervicale se
inverseaza, lordoza fiziologica fiind inlocuita cu cifoza.

Orice profesiune care fixeaza pentru un timp indelungat coloana cervicala intr-o pozitie cifotica
predispune la spondiloza cervicala. Pozitia cifotica cu capul aplecat mult inainte se intalneste la
dactilografe, elevi, studenti, scriitori, profesori, chirurgi, muncitori de precizie in industria electronica,
croitori, etc. Permanentizarea pozitiei cu capul mult aplecat provoaca oboseala muschilor cefei, iar cu
timpul nu mai echilibreaza greutatea extremitatii cefalice, fapt ce provoaca suprasolicitarea discului
intervertebral. Cu timpul discul se deshidrateaza, se turteste si isi pierde elasticitatea, iar vertebrele se
apropie, comprimandradacinile nervoase, care dau durerile nevralgice amintite mai sus. Amortizarea
socurilor in timpul miscarilor gatului, nu mai este realizata de discurile intervertebrale, iar fortele
exercitate aici se transmit direct si brutal platourilor vertebrale. Acestea se ingroasa si apar proliferari
osoase (osteofite).

Osteofitele reprezinta rezultatul unor mecanisme de reparare si in unele situatii reduc deplasarea
vertebrelor impiedicand pana la o anumita limita ingustarea spatiului intervertebral.

Osteofitul nu reprezinta elementul primar al leziunii degenerative cervicale. El apare in cadrul

fenomenelor reparatorii fiind consecinta suprasolicitarii discale. Deci osteofitul joaca rol in declansarea
unor simptome dureroase, mai ales daca pozitia lui este posterioara. Osteofitele situate anterior nu

31
provoaca in general simptome dureroase. Asa se explica de ce o seama de indivizi, la care se descopera
numeroase osteofite anterioare, cu ocazia unor radiografii ocazionale si care au o musculatura cervicala
normala nu prezinta suferinta. Atunci cand prin gimnastica si kinetoterapie echilibrul mecanic al
coloanei cervicale s-a restabilit, osteofitele nu mai produc semne dureroase. De aceea bolnavii nu trebuie
sa fie preocupati de prezenta sau de numarul osteofitelor, ci de respectarea metodelor de restabilire a
miscarilor si a pozitiei normale a coloanei cervicale. Cei ce sufera de aceasta boala, trebuie sa fie
convinsi ca faza discopatica este reversibila. Tratamentul se axeaza pe repausul coloanei cervicale cu
capul in hiperextensie, suprimand pernele. In modul acesta se restabileste curbura normala (lordoza).
Pentru a usura refacerea lordozei se recomanda folosirea unui sul (burete din material plastic invelit in
panza) care sa fie introdus cub ceafa intre occiput si torace, bolnavul odihnindu-se cu fata in sus, pe un
pat dur.

Concomitent cu repausul coloanei cervicale in hiperextensie si refacerea lordozei fiziologice, se

urmareste restabilirea tonusului normal al musculaturii cervicale, pentru a reface mecanica coloanei si a
despovara discul.

Gimnastica medicala antagonica se va axa pe miscarile de hiperextensie si refacerea lordozei

fiziologice, se urmareste restabilirea tonusului normal al musculaturii cervicale, pentru a reface
mecanica coloanei si a despovara discul. Gimnastica medicala antagonica se va axa pe miscarile de
hiperextensie, rotatia si flexia gatului. Este necesar a executa aceasta gimnastica zilnic cel putin 10-15
minute la sfarsitul activitatii si dimineata inaintea inceperii activitatii profesionale.
De asemenea, in cursul activitatii profesionale, cei afectati trebuie sa execute periodic miscari de
redresare ale coloanei cervicale (extensie, flexie, rotatie) pentru a preveni oboseala musculara si a
favoriza nutritia discurilor intervertebrale. Aceste miscari care au o importanta hotaratoare in prevenirea
artrozei cervicale sau in oprirea evolutiei si tratamentul acesteia, trebuie executate inaintesa apara
oboseala sau contractura muschilor cefei, frecventa lor fiind in functie si de sensibilitatea individuala.
Ele se pot executa la locul de munca fara a necesita intreruperea activitatii profesionale.

De un real folos este si automasajul care trebuie practicat cu blandete, de sus in jos, de-a lungul
musculaturii posterioare a gatului, de la nivelul regiunii occipitale spre umeri. Durata masajului va fi de
50-10 minute si va fi precedat de miscari de flexie-extensie si rotatie a capului, pana dispar senzatiile de
crepitatii. Aceste metode practicate cu perseverenta, zilnic, ani si ani de zile duc la disparitia durerilor
musculare si nevralgice din regiunea cefei si la prevenirea spondilozei, fara a mai fi nevoie de asocierea
tratamentelor medicamentoase.

Neglijarea fazei discopatice de debut a spondilozei cervicaleSus

Ce se intampla cand se neglijeaza faza discopatica de debut a spondilozei cervicale?

Daca nu se restabileste pozitia si mecanica normala a coloanei, persistenta contracturii muschilor

cervicali provoaca dislocari ale vertebrelor cervicale, suprasolicitand discul si apofizele articulare.
Alaturi de uzura discului apar leziuni artrozice la nivelul articulatiilor intervertebrale apofizare
instalandu-se faza de spondilartroza. In acest stadiu apar iritatii ale vaselor din zona cervicala (artera
vertebrala) si a nervilor vegetativi cervicali.

Simptomatologia devine bogata si variata. Reducerea debitului in artera vertebrala provoaca

simptome zgomotoase traduse prin vertij (ameteli), pierderi de echilibru, vajaituri in urechi.Bolnavii se

32
alarmeaza, solicita consultatii la specialistii neurologi sau otorino-laringologi. Iritarea nervilor si
ganglionilor vegetativi provoaca stari de oboseala, palpitatii, dureri proiectate in jurul inimii, imitand
suferinte coronariene, care-i determina sa se adreseze serviciilor de cardiologie. Atat simptomele
provocate de iritarea arterei vertebrale cat si a formatiunilor vegetative simpatice, sunt declansate sau
accentuate de inclinarea sau rotirea brusca a capului. Abia in acest stadiu marea majoritate a bolnavilor
cu spondiloza cervicala se adreseaza medicului, cuprinsi de neliniste, neincredere fata de tratamentele
medicale.
Din fericire si faza de spondilartroza, cu multiplele simptome dezagreabile, este curabila, dar necesita
un tratament complex si perseverent cu durata ceva mai lunga.

Tratamentul spondilartrozei urmeaza aceleasi obiective de despovarare a coloanei, de refacere a

curburii fiziologice si a tonicitatii normale a musculaturii cervicale.
Restabilirea functionalitatii cervicale se va face ca si in faza discopatica prin suprimarea pernelor,
folosirea sulului introdus sub ceafa. Procedeele de fizioterapie vor urmari decontractarea musculaturii
cervicale prin ionizari, curenti diadinamici si solux. Contractura musculara si durerile nevralgice in
cazurile rebele vor fi tratate cu infiltratii cu Procaina, Xilina sau Telox la nivelul emergentei nervului
Arnold sau in masele musculare cu tonus ridicat. Medicamentul utilizat pentru combaterea contracturei
musculare este clorzoxazinul, care va fi administrat sub prescriptie medicala.

Ameteala si durerile precordiale sunt bine influentate de tranchilizante (Hidroxizin, Diazepam etc.)
uneori asociate cu Bregonal sau Redergin.
Aplicarea gimnasticii medicale si procedeele fizioterapeutice remit simptomele zgomotoase, de
ameteli si dureri precordiale in interval de cateva saptamani. Bolnavii trebuie sa respecte cu calm si
perseverenta aceste tratamente simple, pentru a evita recidivele. Tratamentele balneare sunt deosebit de
utile, dupa trecerea simptomelor zgomotoase provocate de iritarea arterei vertebrale si a simpaticului
cervical. Indicarea statiunilor balneare se va face numai de catre medicul curant. Rezultate bune se obtin
in statiunea Felix, pentru varstnici si bolnavii cu un sistem nervos labil. De statiunile Herculane si
Govora pot beneficia bonavii obezi, cu valori tensionale normale.

Sfaturi finale pentru bolnavii cu spondiloza cervicalaSus

Sa evite pozitiile indelungate cu capul flexat. In cazul in care profesia le impune o asemenea pozitie
sa execute periodic miscari de redresare fara a intrerupe activitatea profesionala.

Sa se odihneasca fara a sprijini capul pe perne inalte, folosind doar un sul introdus sub ceafa.
Sa execute zilnic miscari de gimnastica antagonica de extensie, flexie si rotatie a capului pana la
disparitia durerilor muscularesi nevralgice.
Simptomele nu sunt conditionate atat de prezenta osteofitelor cat mai ales de modificarea tonusului
musculaturii cervicale, care provoaca tulburari in mecanica vertebrala si functiunea discului.

Restabilirea functionalitatii musculaturii cervicale prin gimnastica si masaj indeparteaza simptomele

neplacute din spondiloza.
Aparitia spondilozei poate fi prevenita daca se combat zilnic cu perseverenta pozitiile vicioase ale
coloanei, incepand din adolescenta.
Tratamentele medicamentoase sunt doar ajutatoare pentru combaterea simptomelor neplacute in
fazele evolutive ale bolii.

33
 Baza tratamentului profilactic si curativ o asigura gimnastica zilnica executata cu perseverenta si
corectarea precoce a pozitiilor vicioase ale coloanei cervicale in timpul si la sfarsitul activitatii
profesionale.

SHARE Facebook Google+ Email Print

Articole recomandate

Cum sa ingrijim reumatismul cu tratamente naturisteCum sa ingrijim reumatismul cu tratamente

naturiste Bolile reumatice (reumatismul) Bolile reumatice (reumatismul) Diferenta dintre artrita si
reumatism Diferenta dintre artrita si reumatism Reumatismul abarticular: simptome, cauze si solutii de
tratament Reumatismul abarticular: simptome, cauze si solutii de tratament Solutia care te scapa de
reumatism - Apitox Crema Solutia care te scapa de reumatism - Apitox Crema Producerea si prevenirea
reumatismelor degenerative ale membrelor (artroza membrelor) Producerea si prevenirea reumatismelor
degenerative ale membrelor (artroza membrelor)
Ce s mnnci cnd ai grip sau rcealCe s mnnci cnd ai grip sau rcealPosibile cauze ale
transpiraiei nocturnePosibile cauze ale transpiraiei nocturneGripa la stomac: cum se manifestGripa la
stomac: cum se manifestCum va fi vremea n Romnia pn pe 15 ianuarieCum va fi vremea n
Romnia pn pe 15 ianuarieCe au postat vedetele din Romnia pe Instagram, de SrbtoriCe au postat
vedetele din Romnia pe Instagram, de SrbtoriCe machiaje se poart n 2017Ce machiaje se poart n
2017Binele facut ti se intoarce inzecit. Ce a patit o chelnerita intrece orice imaginatieBinele facut ti se
intoarce inzecit. Ce a patit o chelnerita intrece orice imaginatiei afecteaz aerul condiionat
sntatea?i afecteaz aerul condiionat sntatea?Horoscopul banilor n sptmna 16-22
ianuarieHoroscopul banilor n sptmna 16-22 ianuarie

Citeste pe aceeasi tema

Pericolele reumatismului degenerativ si tratamente eficace ale boliiPericolele reumatismului
degenerativ si tratamente eficace ale bolii
Ayurveda si patologia articularaAyurveda si patologia articulara
Bolile reumatice - suferinte vechi, solutii noi, pe baza formulei unice din CeladrinBolile reumatice -
suferinte vechi, solutii noi, pe baza formulei unice din Celadrin
Calea naturala catre sanatatea sistemului osteo-articularCalea naturala catre sanatatea sistemului
osteo-articular
Reumatismul articular acutReumatismul articular acut
Urmareste Sfatul Medicului

Urmareste-ne pe Facebook Urmareste-ne pe Google+ Aboneaza-te la Newsletter

Articole recomandate
Ginkgo STEM regenerarea celulara a sistemului nervosGinkgo STEM regenerarea celulara a
sistemului nervos
Eubiotic Baby picaturi pentru burtica copilului tauEubiotic Baby picaturi pentru burtica copilului tau
Congestia nazala, un semnal de alarma!Congestia nazala, un semnal de alarma!

34
 Artroza presupune o serie de simptome printre care:

durere - conditia poate fi dureroasa. Cei care sufera, de obicei, de artroza, experimenteaza durerea
articulatiilor afectate. Durerea apare ori de cate ori este utilizata articulatia si, dispare la odihna.
rigiditate - cei cu artroza ar putea experimenta rigiditate neobisnuita a articulatiilor, atunci cand
cartilajele nu functioneaza optim. Articulatia devine din ce in cei mai rigida, pe masura ce trece timpul.
inflamatie - frecarea cartilajelor poate da nastere la inflamatia articulatiei afectate. Articulatia
inflamata poate fi dureroasa pe timp de noapte.

- Artroza cervicala - se refera la degenerarea cronica a cartilajului dintre vertebrele cervicale. Cu alte
cuvinte, aceasta se dezvolta in zona gatului. Boala apare, de obicei, la persoanele care au varsta de
aproximativ 40 de ani.

Boala este marcata de durere la baza gatului. Gatul devine rigid si miscarea capului devine tot mai
dificila. Durerea se poate raspandi spre brat si umar. In unele cazuri, conditia poate fi asimptomatica.
Boala este frecvent intalnita la persoanele care lucreaza mai multe ori pe zi cu capul aplecat, cum ar fi
cele care lucreaza la calculator.

Este prezenta la majoritatea oamenilor, in grade diferite, dar este mai frecvent intalnita la femei.
Cervicartroza este o alta denumire pentru aceasta conditie. Tratamentul artrozei cervicale, de obicei,
depinde de gravitatea conditiei.

Cazurile usoare ale acestei afectiuni sunt tratate cu odihna, medicamente si exercitii fizice regulate.
Printre caile de atac folosite la domiciliu pentru tratarea artrozei se numara dusurile calde, exercitiile
aerobice si odihna, dar si medicamente eliberate fara prescriptie medicala, cum ar fi antiiflamatoarele
nesteroidiene si unele dintre analgezice.

- Artroza fatetelor articulare - aceasta este cunoscuta si sub denumirea de sindromul fatetelor
articulare. Boala este mai des intalnita la persoanele in varsta. Artroza fatetelor articulare poate fi
inclusiv rezultatul unui prejudiciu. Apare atunci cand partea posterioara a articulatiilor coloanei
vertebrale se uzeaza.

In urma artrozei fatetelor articulare rezulta degenerarea cartilajului neted. Simptomele caracteristice
acestei conditii implica dureri de cap, dureri de gat, dureri de spate si restrangerea gamei de miscare a
coloanei vertebrale. Aceasta afecteaza in mod special gatul si partea inferioara a coloanei vertebrale.

Artroza fatetelor articulare poate fi tratata in diverse moduri. Cazurile usoare pot fi tratate cu ajutorul
medicamentelor si al unei posturi corecte. Mai multe cazuri dureroase pot fi tratate cu activitate fizica,
exercitii fizice si schimbari in activitatile zilnice.

- Coxartroza - este un tip de artroza degenerativa care afecteaza articulatia soldului bolnavilor. Este
cunoscuta si sub denumirea de artroza articulatiei soldului. Coxartroza apare, de obicei, ca urmare a
degenerarii accentuate a cartilajelor articulatiilor. Disconfortul este provocat de piederea de cartilaj al
oaselor.

35
 Boala provoca dureri ale articulatiei soldului. Articulatia devine din ce in ce mai rigida. Activitatile
zilnice si mobilitatea vor fi afectate. Celor care sufera de coxartroza le va fi tot mai dificil sa mearga.
Tratamentul coxartrozei este in principal chirurgical. Daca terapiile ortopedice si medicamentele se
dovedesc fara succes in diminuarea simptomelor va fi necesara inlocuirea de sold.

- Artroza lombara - este o boala a coloanei vertebrale cauzata de degenerarea cronica dintre
vertebrele lombare. Este cunoscuta si sub denumirea de artroza coloanei vertebrale lombare sau artroza
coloanei vertebrale.

Boala apare mai ales din cauza pozitiei anormale sau a cazurilor repetate de mentinere a unei posturi
proaste in timpul lucrului sau a exercitiilor fizice realizate incorect. Acest lucru duce la uzura cronica
dintre vertebrele lombare si a discului intervertebral.

Afectiunea este caracterizata de dureri de spate sau dureri prezente in zona spinarii. Activitatile fizice
determina frecarea vertebrelor si pot sa apara dureri temporare.

Tulburarea poate fi vindecata cu ajutorul acoladelor si atelelor standard sau realizate la comanda, cu
rol de imobilizare, care permit muschilor coloanei vertebrale sa se odihneasca si mentin o pozitie buna.
Presiunea exercitata asupra vertebrelor poate fi redusa cu ajutorul unei centuri de suport lombar.

- Artroza articulatiilor - aceasta este o boala degenerativa deseori semnalata, care presupune aparitia
durerilor si disconfortului in timpul miscarilor umarului. Conditia poate fi tratata cu ajutorul terapiilor
naturale medicale.

36
37
38
39
40
41
42