DISCIPLINA: SEMIOLOGIE
1
CUPRINS
pag
2
Articulatia reprezinta in cel mai simplu mod de descriere modul de unire a doua sau mai multor
oase intre ele. In alcatuirea unei articulatii se gasesc urmatoarele elemente:
- extremitati osoase, cu fete articulare netede, plane sau bombate (excavate) si sferice, care vin in
contact si unele anexe (ex. meniscul);
- cartilaje articulare
- capsula articulara si ligamentele;
- sinoviala, care secreta lichidul sinovial;
Putem spune ca functional, articulatia este organul miscarii.
Miscarile articulare sunt de mai multe feluri: alunecare, rostogolire, rasucire (rotatie) si opozitie
(flexie, extensie).
Structura: tot ceea ce am descris mai sus ca element anatomic constructiv al articulatiilor (os,
cartilaje, capsule, muschi, tendon etc.) este un singur tip de tesut conjunctiv. Este tesutul de jonctiune si
conjunctie alcatuit din celulele conjunctive: fibrocite, fibre conjunctive (colagene) si substanta
fundamentala, care uneste toate aceste elemente si asigura unitatea si soliditatea tesutului. Dar si primele
alterari tisulare ce caracterizeaza reumatismul sunt localizate tot pe substanta fundamentala.
Manifestarile reumatice sunt foarte variate si sunt determinate de cauze diferite: cunoscute (microbiene
sau nemicrobiene) si necunoscute nca.
Desi n acceptia larga si curenta a notiunii termenul de reumatism a devenit aproape sinonim cu
"suferinta articulara", trebuie sa spunem totusi ca exista forme de reumatism si nearticulare, acolo unde
este tesut conjunctiv (ex. muschii). De aici si cea mai acceptabila clasificare, care mparte reumatismul
ca boala, n doua mari categorii, si anume: articular si nearticular sau abarticular.
Reumatismul articular cuprinde doua grupe mari, si anume:
- artrite (adica reumatism inflamator si infectios);
- artroze (reumatism degenerativ).
Reumatologia este ramura medicinii care studiaza bolile reumatismale, afectiuni caracterizate din
punct de vedere clinic prin manifestari articulare si care au ca substrat anatomopatologic o leziune a
tesutului conjunctiv. Reumatism care vine de la cuvintul grec rheumamatismos, care inseamna a
curge (manifestrile articulare au caracter fluxionar), cuprinde un grup de afectiuni care intereseaza
predominant articulatiile.Termenul vrea sa sugereze caracterul curgator, fluxionar sau chiar migrator al
manifestarilor articulare.
Bolile reumatice se caracterizeaza in principal, prin leziuni inflamatoare sau degenerative ale
tesuturilor conjunctive ale articulatiilor sau ale tesuturilor periarticulare. Aceste boli au etiologie variata
i evoluie cronica. Din punct de vedere clinic i terapeutic, bolile reumatice se deosebesc de
manifestarile pseudoreumatice ale altor boli. Boli reumatismale inflamatorii sunt practic raspunsul unui
3
sistem imun tulburat. Reumatismele inflamatorii in general sunt legate de incarcatura noastra genetica si
foarte mult de infectiile netratate la timp sau tratate necorespunzator. Aceste infectii "lente", perista in
organism. Organismul raspunde acestei agresiuni prin inflamatiile care se manifesta la nivelul intregului,
astfel aparind boala reumatismala inflamatorie.
Numeroase scoli de reumatologie din lume au elaborat clasificari ale bolilor reumatice, pe baza
mai multor criterii: clinic, etiologic, patogenetic. Unele dintre aceste clasificari grupeaza bolile
reumatice bazandu-se pe aspecte unilaterale si fara aplicabilitate practica. Artrozele sunt afeciuni
neinflamatoare ale articulaiilor mobile, care se caracterizeaz prin deteriorarea cartilajului articular
insotita de leziuni hipertrofice ale extremitatilor osoase.Suferinta artrozica poate fi monoarticulara,
bilaterala uneori sau poate prinde un numar redus de articulaii. Este cea mai frecvent boala reumatica,
incidena acesteia crescandodata cu varsta (mai frecvnet ntre 55 i 75 de ani); femeile sunt mai
frecvent interesate,comparativ cu barbaii (2/1). Artrozele nu sunt insoite de semne generale si nici de
leziuni extraarticulare. Reumatismul abarticular poate fi definit ca fiind suferina inflamatorie a partilor
moi periarticulare: muschi, tendoane, ligamente, burse. In funcie de structura afectata, se descriu
fibrozite, tendinite, entesite, bursite, paniculite. Cele mai frecvente, mai suparatoare si uneori invalidante
sunt tendinitele si bursitele umarului (periartrita scapulohumerala). Ca frecvena, urmeaza sindromul
umar-mana,retracia aponevrozei palmare, periartrita coxofemurala, nevralgia cervicobrahiala,
nevralgiasciatic.
Semne si simptome
4
In spondilita ankilopoetica durerea este sacro-iliaca,surda, in repaus
si nocturna,. intereseaza articulatiile mici.
5
-febra este constanta la copii si adolescentii cu reumatismul articular
acut. Apar pusee de hipertermie la fiecare atingere a unei noi
articulatii, dar cedeaza la tratamentul cu salicilati sau corticoterapie.
6
Factorii favorizanti: terenul, respectiv organismul infantil -alimentatia
carentiala,
-oboseala si surmenajul
Simptomatologie
7
-Manifestarile neurologice realizeaza coreea acuta Sydehamin in care
exista si leziuni pe creier.Clinic se caracterizeaza prin miscari
involuntare, dezordonate, rapide, de amplitudini diferite, localizate la
membre, mai ales cele superioare si la fata (miscari coreice).Dispar in
somn si sunt exagerate de efortul fizic si intelectual, emotii.In caz de
reumatism cerebral bolnavul prezinta delir, confuzie, insomnie,
anxietate ,hipertermie.
Examenele paraclinice
8
-Electrocardiograma evidentiaza leziuni miocardice.
Evolutie
Tratament
Se face obligatoriu in spital si cit mai precoce
9
In caz de insuficienta cardiaca se administreaza tonice cardiace,
oxigen, repaus la pat, dietata hiposodata etc.
- caracter
- iradiere
- intensitate
2. Redoarea articulara
3. Impotenta functionala
Antecedentele :
1. Personale patologice :
patologie infectioasa (ORL- infectie amigdaliana, stomatologica, scarlatina pentru RAA, TBC, endocardita
infectioasa, artrite septice-gonococ etc.)
anomalii metabolice (litiaza renala, nefropatie urica) in guta
manifestari sistemice diverse (dermatologice-purpura, leziuni faciale; renale, digestive)
factori profesionali care pot determina (sindrom Raynaud la trepidatii) sau declansa 131h71b
simptomatologia (efort fizic, expunere la frig si umezeala)
2. Heredocolaterale :
Patologia ereditara metabolica (guta)
Boli cu predispozitie genetica:
- Poliartrita reumatoida
10
- Spondilita anchilopoetica
- Bolile de colagen
Examenul obiectiv :
1. Urmareste urmatoarele aspecte:
- volumul articulatiei
- deformarile
- sensibilitatea si
- mobilitatea articulatiilor
2. Metodele de examinare:
- inspectia
- palparea
- percutia
Tumefierea articulara
11
Semnul lui Lasegue (hernie de disc)
Deformarile articulare:
Boala Dupuytren
Hipermobilitatea articulara
Masuratori:
- articulare
- unghiulare cu goniometru
Tehnica de examinare
. Simetrica
Examinarea mainii : se face cu ambele maini pe masa de examen in fata examinatorului pacientul stand
pe scaun
. Mobilitatea articulara activa si pasiva: flexie-extensie, adductie-abductie, rotatie pentru mana si police
. Se pot observa deformari, tumefactii si palpa proeminentele osoase, capul radial si partile moi.
12
. Mobilitatea articulara:
- abductie-adductie
- rotatie interna si
- rotatie externa.
. Tehnica abductie+rotatie externa pacientul atinge unghiul superointern al scapulei opuse trecand cu mana prin
spatele capului.
. Rotatie interna+adductie pacientul atinge acromionul opus prin fata capului sau unghiul inferior al omoplatului opus
prin spatele toracelui.
Examinarea articulatiilor sacroiliace: palpare pe linia articulara sau manevre indirecte: semnul
trepiedului si manevra Eriksen (apasare puternica pe spinele iliace anterosuperioare cu bolnavul in decubit dorsal).
13
- ridicatul de pe scaun (extensie activa)
Examinarea genunchiului se face in decubit dorsal in extensie completa. Se verifica flexia, extensia,
miscari de rotatie, mobilitatea rotulei.
. Extensia pasiv sau activ (bolnavul se invita sa se ridice din pozitia pe vine in ortostatism).
. Miscari in articulatia subtalara (subastragaliana): inversiune - ridicarea marginii interne a piciorului si eversiune -
ridicarea marginii externe a piciorului.
- VSH
- Fibrinogen
- Proteina C reactiva
2. Sindromul disimunitar
- Imunoglobulinele (imunelectroforeza)
- CIC
14
Specifici: - Factorii reumatoizi (FR) anticorpi de tip IgM fata de IgG seric. Se evidentiaza prin reactia Waaler Rose
(N:1/32-1/64) prin fixare de hematii sau pe particule de latex (N:1/40). Specifici 85% in PR si mai redus in
colagenoze si boli autoimune.
- Anticorpii antinucleari (AAN) evidentiati prin imunofluorescenta indirecta (inelar, omogen, patat sau
nucleolar). Tipuri: Atc anti ADN dublu catenar (nativ) specific LES si Atc anti AND histone numiti si factori LE implicati
in formarea celulei lupice.
- Atc anti-SS A (Ro) si anti-SS B (La) - sindrom Sjogren.
- Atc anti-Scl 70 - Scleroza sistemica progresiva.
- Atc anticentromer - Sindrom CREST.
- Atc anti Jo-1 - Polimiozita.
- Atc anti-U1-RNP - Sindrom Sharp.
B.Explorari paraclinice
1. Examen radiologic articular conventional
2. CT articular
3. RMN
4. Scintigrafia osteoarticulara
C. Consulturi interdisciplinare (examen ORL, oftalmologic, cardiologic, pneumologic)
- Artrita
- Cardita
ARTRITA caractere:
- Prinde articulatiile mari, asimetrica (genunchi, pumn, glezna si cot, foarte rar umar si sold niciodata coloana)
- Apar fenomene inflamatorii locale (artrite) - eritem, edem si impotenta functionala. Uneori numai artralgii.
- Durata prinderii unei articulatii 3-4 zile
- Caracter migrator
- Durata atacului reumatismal 3-4 saptamani cu vindecare fara sechele.
- Raspunde rapid la medicatia antiinflamatorie.
CARDITA severa da sechele valvular. Este o pancardita. RAA linge articulatiile si musca inima. Cuprinde:
- Miocardita - tahicardie, tulburari de ritm si conducere - Pericardita - uscata sau lichid minim
- Endocardita - leziuni valvulare cu sufluri cardiace
- Sechele valvulare - insuficiente valvulare (IM si IA) se constituie in 6 saptamani, iar stenozele valvulare (SA, SM) se
constituie intre 6 luni si 3 ani.
15
Paraclinic
- Semne de inflamatie nespecifica
- Teste pentru evidentierea infectiei streptococice (titrul ASLO, exudat faringian)
- EKG bloc AV grad 1
- Eco cord leziuni cardiace
- prinderea articulatiilor mici ale membrelor cu caracter proximal (MCF si interfalangiene proximale)
- initial fenomene inflamatorii locale (eritem, tumefiere) si in timp fenomene destructive articulare cu
deformari, deviatii si anchiloze.
Manifestari extraarticulare
Forme clinice
- Sindromul Felty: PR + splenomegalie + adenopatii + citopenie sanguina
- Forma juvenila de PR (Schaufard - Still): febra, hepatosplenomegalie, adenopatie, eruptie petesiala.
Paraclinic
- Sindrom de inflamatie nespecifica + anemie normocitara normocroma sau hipocroma
- Specific FR > 1/64-W Rose sau 1/40 Latex (forme seronegative primii 2 ani)
- Radiografia articulara arata in evolutie: pensarea spatiului articular, distrugeri articulare (eroziuni marginale si
geode) si anchiloze cu deformari si devieri. Uneori se face CT si RMN.
- Examen lichid articular - specific Ragocite
- Biopsia sinoviala leziuni specifice.
Spondilartrite seronegative
. Afectarea frecventa a coloanei vertebrale si a articulatiilor sacroiliace
. Absenta FR
. Artropatii inflamatoare periferice diferite de cele din PR in sensul afectarii asimetrice a articulatiilor mari, predominant
la membrele inferioare.
16
. Afecteaza predominant coloana vertebrala
Tablou clinic
1.Subiectiv
2.Obiectiv
- durerea spontana si la presiune (semnul trepiedului si manevra Eriksen) pe articulatiile sacroiliace si regiunea
calcaneana
- diminuarea mobilitatii coloanei vertebrale de jos in sus: lombara (index-sol, Schober), toracala (circumferinta in inspir si
expir) si cervicala (menton-stern, occiput-perete, ureche-umar, miscari de rotatie ale capului). Final
Manifestari extraarticulare
- oculare pol anterior: irite, iridociclite
- cardiace: aortita si tulburari de conducere cu blocuri AV si sincopa Adams Stockes
- pulmonare: fibroza pulmonara, TBC pulmonar
- renale: amiloidoza, GN cu depunere de IgA
- neurologice prin compresiuni radiculare sau medulare
Paraclinic
A. Biologic
- Sindrom inflamator nespecific in fazele evolutive
- HLA B27 pozitiv 90-95%
B. Radiologic
- Modificari sacroiliace progresive: pseudolargirea spatiului articular (margine de timbru), osteocondensare,
pensarea spatiului articular si in final disparitia spatiului articular prin sudare.
- Modificarile vertebrale precoce: prezenta sindesmofitului care se dezvolta in plan vertical intre doua
vertebre ca un spicul, aspectul patrat al vertebrelor, rectitudinea coloanei lombare (coloana de bambus) in final
C. CT + RMN detecteaza modificarile sacroiliace si vertebrale in stadiile precoce
D. Scintigrafia cu Technetiu (Tc 99m)-hipercaptare la nivelul articulatiei inflamate.
2. Sindromul Reiter
. Spondilartrita seronegativa determinata de infectia genitala cu Chlamydia trachomatis si Mycoplasma sau enterala cu
Shigella dysenteriae sau Salmonella enteridis.
17
.
Pot sa apara si leziuni dermatologice cutanate palmoplantare cu aspect hipercheratozic si manifestari cardiace ca in SA.
Paraclinic
- Sindromul inflamator nespecific cu leucocitoza
- HLA B27 prezent 65-90%
- Agentii infectiosi detectati in secretia uretrala (Chlamydii, micoplasme) sau scaun (Salmonella, Shigella).
Formele cu evolutie lunga peste 1 an evolueaza intr-o proportie crescuta spre SA.
3.Artrita psoriazica
. Reprezinta asocierea leziunilor de psoriazis cu leziuni de artrita seronegativa.
- afectarea coloanei vertebrale de tip spondilitic in 23% din cazuri, uneori numai cu afectarea articulatiilor
sacroiliace.
Paraclinic
- Sindrom inflamator prezent in perioadele de acutizare
- HLA B27 prezent (spondilartrita seronegativa)
- Examen radiologic de mare utilitate pentru diagnosticul bolii. Seamana cu cel din PR, dar are exceptii si anume:
- afectare oligoarticulara
- distructii de articulatii mici cu predilectie pentru articulatiile interfalangiene distale, dar cu protejarea
articulatiilor metacarpofalangiene si metatarsofalangiene.
4. Sindromul Behcet
. Descrisa initial ca o afectiune dermatologica caracterizata printr-o aftoza bipolara bucala si genitala, alaturi de o
afectare oculara (Hulusi Behcet- dermatolog din Istambul).
. Afectarea articulara este redusa la 30-40% din cazuri si are caracterul celei din Sindromul Reiter.
18
. Uneori apar si leziuni tegumentare (eruptii asemanatoare eritemului nodos, tromboflebitei superficiale, pustule).
Colagenozele majore
. Colagenoza = termen care are ca substrat anatomopatologic degenerescenta fibrinoida a substantei fundamentale a
tesutului conjunctiv (Klemperer 1941).
. Entitati:
2. Sclerodermia (SD)
5. Sindromul Sjogren
. Boala a femeii tinere (raport femei/barbati: 7/1 - 9/1) grupa de varsta 15-45 ani. Actual se constata o
crestere a incidentei.
. Etiologie necunoscuta. Implicati factori genetici (HLA DR2, DR3), hormonali, de mediu (raze UV, virusuri),
medicamente (hidralazina, procainamida).
. Patogenie autoimuna de tip reactie imuna de tip 2 (anticorpi citotoxici) si mai frecvent de tip 3 (prin complexe
imune circulante).
Tablou clinic
Polimorf cu perioade de exacerbari si remisiuni.
Pot apare:
- Febra (la debut sau in exacerbari)
- Manifestari osteoarticulare si musculare, artralgii si artrite (90% din bolnavi)
- Afectare osoasa (necroza aseptica de cap femural) 10 %
- Manifestari cutaneomucoase
- Poliserozita
- Manifestari renale - nefropatia lupica
- Manifestari cardiovasculare
- Manifestari pulmonare
- Manifestari neuropsihice
- Manifestari oculare (retiniene si corneene)
- Manifestari digestive si ganglionare (adenopatie, hepatosplenomegalie, tulburari dispeptice)
Manifestarile cutaneomucoase
- Clasic eritem in fluture la nivelul fetei "vespertilio" sau "buterfly rush" pe eminentele malare, piramida nazala, santul
nazolabial usor reliefata si exacerbata de expunerea la soare. Se extinde si pe alte zone expuse la soare si apare in timp
19
eruptie eritemato maculo papulara.
- Alte maniferstari dermatologice:
- leziuni discoide (hipercheratoza, atrofie)
- leziuni vasculitice (purpura, eritem periunghial)
- leziuni urticariene, edem angioneurotic
- sindrom Raynaud si livedo reticularis
- alopecia frecvent circumscrisa si rar difuza si completa, frecvent reversibila. Parul uscat, lipsit de luciu si se
rupe la mica distanta de emergenta.
Poliserozita
- Pleurezia prezenta la o treime din bolnavi
- Pericardita frecventa determina dureri toracice si frecaturi pericardice
- Peritonita rara 5-10% dintre pacienti cu pleuropericardita.
Manifestarile cardiovasculare
- Pericardita
- Miocardita
- Endocardita verucoasa - Libman si Sacks (intereseaza predominant valva mitrala)
- Afectare coronariana (AS si arterita) - IMA la femei tinere
- Vasculite cu ulceratii tegumentare
- Tromboflebite recurente
Manifestari pulmonare
- De tip interstitial - pneumonia lupica
- Risc de TBC si pneumonii bacteriene sub corticoterapie
Manifestari neuropsihice
- Encefalopatia lupica cu afectarea SNC frecventa (30-50%)
- Cele mai ferecvente manifestari: convulsii, psihoza lupica, fenomene neurologice: AVC, meningite aseptice, paralizii
de nervi cranieni.
Explorari paraclinice
- Teste de inflamatie nespecifica crescute
- Anemie + leucopenie + trombocitopenie
- Tulburari de coagulare: Anticoagulantii lupici (Atc fata de fosfolipide - FVIII,IX,XII) dau reactii fals pozitive pentru
lues, incidenta crescuta a trombozelor, sindrom antifosfolipidic.
- Anomalii imunologice: AAN cei mai importanti pentru diagnostic 95%. Specifici Atc anti ADN dublu catenar
Celule lupice 60-80%
Test Coombs pozitiv direct si indirect (Atc antieritrocitari si antitrombocitari)
Complementul fractiunea C3 scazuta semn de implicare a reactiei imune de tip 3.
- Explorari pentru determinarile sistemice ale LES: renale, cardiace, cerebrale.
. Boala cronica a tesutului conjunctiv caracterizata prin obliterarea arterelor mici si capilarelor, fibroza si leziuni
degenerative care intereseaza pielea si posibil unele viscere.
20
Tabloul anatomoclinic
- Manifestari la nivelul pielii
- Sindromul CREST
- Afectarea tubului digestiv
- Afectarea pulmonara: 50% (fibroza pulmonara, HTP)
- Afectare renala: 25-35% prin vasculita duce la HTA si IRC
- Afectare cardiaca: fibroza miocardului si a pericardului
- Afectarea articulatiilor si muschilor (artralgii, artrite) predominant la articulatiile mici ale mainilor.
Sindromul CREST
- C = calcificari cutanate (degete)
- R = sindrom Raynaud
- E = esofagita
- S = sclerodactilie
- T = telangiectazii pe mucoase si tegumente
Paraclinic
- Anemie prin malabsorbtie
- Atc antiribonucleoproteina (anti RNP) de tip nucleolar
- Criglobuline de tip IgG
- Specific BIOPSIA CUTANATA permite un examen histologic amanuntit care evidentiaza fibroza, leziuni vasculare,
infiltrat inflamator perivasculat in derm si hipoderm.
- Capilaroscopia - reducerea numarului de anse capilare
3. Polimiozita si dermatomiozita
. Polimiozita boala inflamatorie nesupurativa a muschiului scheletic cu mecanism de producere imunologic si cu
predispozitie genetica (HLA DR3 si HLA B8)
- Poate afecta orice muschi si se manifesta prin astenie musculara, durere, scaderea fortei musculare instalata
lent.
- Afecteaza simetric si initial segmentele proximale ale membrelor (centuri) si determina dificultati la urcatul
si coboratul scarilor, ridicatul mainilor, ridicarea capului, disfonie, disfagie, dificultati respiratorii
Dermatomiozita
- Reprezinta asocierea manifestarilor tegumentare la suferinta musculara. Se prezinta ca rash in ochelari localizat la
fata, periorbital si la buza superioara cu edem al ploapelor de culoare rosie - violaceu liliachie. Mai rar apare pe fata de
extensie a antebratelor, dosului mainii, genunchi, glezne sau pe gat si in zona decolteului ca un sal.
- Teleangiectazii prin dilatarea anselor capilare periunghial
- Calcificari musculare
- Fibroza pulmonara + pneumonii de aspiratie
- 20% sindrom paraneoplazic
21
Paraclinic
- Teste de inflamatie nespecifica crescute
- Enzime musculare crescute (CPK-MM si mioglobina)
- Atc specifici: anti Jo 1, anti PL 7, anti PL 12
- EMG: miopatie inflamatorie
- Specific BIOPSIA MUSCULARA cu examen anatomopatologic care arata leziunile musculare.
- Sindrom Raynaud
- Specific AFECTAREA PULMONARA cu dispnee de effort si durere de tip pleural se confunda cu astmul
bronsic
5. Sindromul Sjogren
. Se caracterizeaza prin inflamatia cronica a glandelor salivare si lacrimale ce duce la o scadere a secretiei lor exocrine
cu producerea de cheratoconjunctivita si xerostomie (sindrom sicca)
. Mecanism autoimun
. Clinic apare: - scaderea secretiei lacrimale si salivare (uscaciunea ochilor, gura uscata) Plange fara lacrimi si
gusta fara saliva
- scaderea mirosului
Tablou biologic
- Teste de inflamatie nespecifica crescute
- Crioglobulinemie mixta
- SPECIFIC: Atc anti SS-A
Atc anti SS-B
Atc anti SS-C specifici pentru formele secundare sau PR
22
. Artritele infectioase propriu-zise sunt determinate de un germen microbian care se izoleaza din lichidul articular
. Artritele bacteriene apar numai la imunosupresati (cirotici, DZ) sau dupa traumatisme articulare si duc la distrugerea
articulatiilor.
. Paraclinic culturi pozitive din lichid + PMN > 50 000/ml si hemoculturi pozitive
. Artritele tuberculoase dau abces rece la nivelul articulatiilor mari ale membrelor sau coloanei vertebrale (cifoza
angulara)
. Artritele reactive si cele virale se manifesta ca artralgii ce apar in contextul unor boli sistemice (HVA, RUH)
Guta
. Suferinta cu determinism genetic sau castigata a metabolismului acidului uric.
. Clinic bolnavii pot prezenta: episoade recurente de artrita acuta, nefropatie interstitiala cronica, litiaza renala,
depuneri tisulare periferice (tofi gutosi)
Paraclinic
- Definitoriu ACIDUL URIC CRESCUT IN SANGE SI URINA
- Teste de inflamatie nespecifica crescute in formele acute
- Radiografia articulara nu arata modificari in fazele initiale, dar arata modificari in fazele avansate de guta cronica
tofacee.
- Explorarea renala este obligatorie in faza cronica
23
. Se caracterizeaza prin deteriorarea cartilajului articular insotita de cresterea activitatii osului subcondral cu aparitia de
productiuni osoase (osteofite = ciocuri).
. Cea mai frecventa suferinta reumatica a varstnicului 55-75 ani (10% din populatia peste 60 ani)
. Anatomopatologic are loc distrugerea cartilajului articular, deteriorarea osului subcondral cu microfracturi si formarea
de osteofite (proliferari marginale de os).
Tablou clinic
- Semne si simptome de obicei localizate la una sau doua articulatii.
- Durerea articulara este de tip mecanic, apare dupa efortul fizic, se atenueaza prin repausul articulatiei si este
agravata de frig si umezeala.
- Redoarea articulara este prezenta dupa repaus prelungit si de obicei dispare dupa 10-15 minute de mobilizare a
articulatiei.
- Impotenta functionala este accentuata in perioadele de acutizare.
Tablou paraclinic
- Semne de inflamatie nespecifica de obicei absente. VSH usor crescut numai in perioadele de acutizare.
- Examenul radiologic articular aduce cele mai multe informatii diagnostice:
- Ingustarea spatiului articular prin deteriorarea cartilajului articular.
- Osteoscleroza subcondrala
- Osteofitoza marginala
- Osteoporoza epifizara inconstanta si necaracteristica.
. Localizare la nivelul zonelor de maxima mobilitate a coloanei vertebrale (C5, T8, L3).
. Poate determina artroza disco-vertebrala cu producerea herniei de disc sau artroza articulatiilor intrapofizare uneori
cu eroziuni cartilaginoase si alunecari anterioare a corpilor vertebrali - spondilolisteza.
24
- Mers pe calcai imposibil + durere in haluce - interesarea L4-L5.
- Paraclinic diagnosticul se pune radiologic sau prin examen RMN - pentru interventie chirurgicala.
2. Artroza mainii
3. Artroza piciorului
. Artroza primei articulatii metatarsofalangiene a halucei la femei - halux valgus cu deviere externa
- Frecventa la femei
- Frecventa la barbati
Boli reumatismale inflamatorii au evolutie cronica, fiind practic raspunsul unui sistem imun tulburat.
Reumatismele inflamatorii in general sint legate de incarcatura noastra genetica si foarte mult de infectiile
netratate la timp sau tratate necorespunzator. Aceste infectii "lente", perista in organism. Organismul
raspunde acestei agresiuni prin inflamatiile care se manifesta la nivelul intregului, astfel aparind boala
reumatismala inflamatorie.
Exista si situatii in care vorbim de cauze genetice, cum este cazul spondilartritei anchilozante.
Cele mai frecvente boli reumatismale inflamatorii sint poliartrita reumatoida, artropatia psoriazica, artrita
reactiva. Durerea de natura inflamatorie apare in partea a doua a noptii si ne trezeste din somn pe la orele
4-5 dimineata. Durerea inflamatorie nu depinde de starea vremii, de caracteristicile meteorologice -
presiunea atmosferica sau de umiditate. Durerea inflamatorie este chinuitoare, ca durerea de masea, si
trece cind se iau medicamente antiinflamatorii.
Polimiozita: inflamatii la nivelul muschilor!
Si muschiul poate suferi procese inflamatorii si atunci vorbim de polimiozita. Muschiul poate fi afectat de
infectii parazitare (trichineloza, cisticercoza, toxoplasmoza). Mialgiile (dureri musculare) sint foarte puternice.
In plus, are loc si o scadere evidenta a fortei musculare. Muschii afectati, in general cei ai coapselor si ai
umerilor, sint durerosi si le lipsese forta: bolnavului ii vine greu sa se ridice de pe scaun, sa mearga.
25
Reumatismele degenerative: durerea reapare periodic, odata cu modificarile meteorologice - umiditate
crescuta, innorare, frig, vint, precipitatii.
* La fel ca intreg organismul, aparatul locomotor sufera si el un proces de imbatrinire, de degradare. In plus
apar si boli degenerative - artroza fiind una dintre cele mai frecvente boli reumatismale degenerative. In
cadrul artozei se deterioreaza cartilagiul articular din cauza mai multor factori: suprasolicitarea sau
solicitarea inadecvata a unei articulatii, supraincarcarea - si aici intra in primul rind obezitatea si purtarea de
greutati. Durerea articulara care apare in timpul zilei, durere legata de efort - este primul simptom al artrozei.
Alaturi de artoza, alte boli reumatismale degenerative, tot foarte frecvente, sint afectiunile discale -
spondiloza, lumbago, lombosciatica, hernia de disc. Acestea din urma au drept caracteristica principala
durerile din zona coloanei - lombare (n.r. - in zona salelor), dorsale (n.r. - in zona toracelui) si cervicale ( n.r.
- in zona gitului).
Durerea in reumatismele degenerative are alte caractere. Reapare periodic in legatura cu modificarile
meteorologice - innorare, frig, vint, precipitatii. De asemenea, se poate instala dupa eforturi prelungite sau
ridicari de greutati. In reumatismele degenerative durerea se accentueaza prin miscarea articulatiei. Durerile
de uzura apar in miezul zilei, dar mai ales la sfirsitul zilei, si nu noaptea, cind articulatia nu este folosita.
Reumatismul abarticular: dureri in zone mici si limitarea miscarilor!
* Reumatismul abarticular afecteaza tesuturile din jurul unei articulatii. Fiecare articulatie are ligamente, iar
muschii sint legati de sistemul osos prin tendoane. Toate aceste elemente - tendon, capsula, ligament - sint
foarte solicitate de miscarile pe care le facem in fiecare moment, in fiecare zi. In timp, structura lor fibroasa
sufera procese de uzura si se poate ajunge la reumatisme abarticulare. Clinic, in reumatismul abarticular
sint prezente trei simptome: durerea articulatiei, limitarea miscarilor articulare si schiopatarea, daca suferinta
este localizata la o articulatie a membrului inferior.
Virsta si tipurile de reumatism
* 30-35 de ani: durerile reumatismale sint cauzate de boli inflamatorii
Pina la 30-35 de ani aproape orice durere osteo-musculo-articulara este legata de inflamatie. Alarma trebuie
sa fie maxima, iar medicul trebuie sa faca investigatiile de rigoare pentru a descoperi daca este vorba o
boala reumatismala inflamatorie: poliartrita reumatoida, spondilita anchilozanta, artropatia psoriazica etc.
Asa cum spuneam, durerea are caracter nocturn - incepe surprinzator in partea a doua a noptii, catre
dimineata. Articulatia poate fi "rosie" si "calda".
* 35-40 de ani: apar durerile de spate si spondiloza cervicala
Suferinta discala - lumbago, lombosciatica, hernia de disc - denota reumatisme degenerative, din ce in ce
mai frecvente in rindul adultilor intre 35-40 de ani. Multi dintre acestia se confrunta frecvent cu dureri de
spate pe care le ignora; de aceea, in timp, boala discala se agraveaza si se ajunge la hernie de disc si
operatie. Pozitiile incorecte atunci cind lucram la calculator, cind conducem, ridicarea de greutati, miscarile
incorecte, obezitatea, sedentarismul sint principalele cauze ale afectiunilor discale si ale siciitoarelor dureri
de spate.
Daca ne adresam din timp medicului, daca respectam indicatiile acestuia - inclusiv mentinerea unei posturi
corecte in timpul orelor petrecute la calculator si efectuarea sedintelor de gimnastica medicala si fizioterapie
- vom avea mai rar dureri de spate.
Spondiloza cervicala (n.r. - in zona gitului) este tot un reumatism degenerativ al coloanei care afecteaza cel
mai frecvent femeile. Spondiloza consta in depuneri de calciu la nivelul marginilor platourilor discale sau in
jurul articulatiilor. Aceste depunderi de calciu creeaza niste formatiuni cunoscute in patologia radiologica sub
numele de ciocuri de papagal". Prezenta lor arata ca este vorba de un proces cronic degenerativ al
coloanei.
Simptomele sint foarte neplacute: paciienta sau pacientul are ameteli, dureri de cap, tulburari de mers, ii
scade forta musculara. Spondiloza apare frecvent din cauza miscarilor incorecte a capului sau gitului care
reprezinta un element de uzura. In primul rind trebuie avuta in vedere o postura corecta a coloanei cervicale.
Acum foarte multe persoane lucreaza ore in sir la calculator. Si daca nu se mentine asa cum scrie la carte
pozitia calculatorului - cu ecranul in dreptul ochilor, nu mai sus, nu mai jos - se va imprima coloanei o
miscare pentru a se adapta privirea la nivelul ecranului. Acesta va fi un element de solicitare a coloanei.
26
Aceeasi problema este si in alte situatii: munca de birou, munca de laborator, munca in care se sta intr-o
pozitie vicioasa pentru coloana vertebrala.
* Dupa 40 de ani: pot aparea primele simptome ale artrozei si durerile de umar!
Tot dupa virsta de 40 de ani pot aparea primele simptome ale artrozei - cel mai frecvent reumatism
degenerativ. Apare durerea articulara legata de efort, activitate, de mersul sau statul prelungit in picioare,
de expunerea la frig. Durerea apare in timpul zilei, se amelioreaza la repaus si caldura si se poate insoti de
zgomote, pocnituri la nivelul articulatiei bolnave. De asemenea, pacientii se pling de durere in articulatii in
momentul in care se misca dupa o perioada mai lunga lipsita de activitate, cum ar fi somnul sau statul pe
scaun pentru un timp indelungat.Bine ar fi sa nu neglijam aceste dureri articulare. Cu cit ne prezentam mai
repede la medic, cu atit putem beneficia din timp de tratament, iar evolutia bolii va fi mult incetinita.
Durerile de umar din cauza reumatismului articular pot aparea tot de la 40 de ani in sus. Ele se incadreaza
in categoria reumatism abarticular". Articulatia umarului este foarte solicitata, suportul lui bio-mecanic fiind
foarte fragil. Si atunci apare uzura si rematismul degenerativ al articulatiei umarului si tesuturilor din jurul
acesteia.
Aproximativ 70 % din populatie are proleme cu articulatia umarului plingindu-se de dureri reumatismale in
aceasta zona. Durerea apare la frig, umezeala, la suprasolicitare si e foarte chinuitoare. Persoana are mari
probleme noaptea cind durerea nu-l lasa sa doarma. Exista solutii pentru aceasta problema si cu cit pacientii
se adreseaza mai repede specialistului reumatolog, cu atit problemele vor fi mai mici si mai rare.
* Dupa 50 de ani: osteoporoza ne poate da dureri de spate
Dupa 50 de ani, mai ales in cazul femeilor aflate la menopauza, vorbim de osteoporoza. Boala nu este
foarte dureroasa, dar poate fi cauza unor suferinte de coloana. Daca durerile de coloana apar dupa aceasta
virsta, ele sint un semn de osteoporoza. Exista tratamente si solutii, totul este ca persoanele in cauza sa se
adreseze medicului.
Tot dupa 50 de ani apar frecvent si reumatismele abarticulare. Tendoanele, capsulele, ligamentele (n.r. -
tesuturile din jurul articulatiei) sint foarte solicitate in activitatea de zi cu zi, atit in pozitie statica, dar si in
miscare. Astfel, in timp, apare uzura tesuturilor din jurul unei articulatii.
Procesele de degradare, de degenerare se traduc prin dureri in zona unei articulatii, dureri care sint
siciitoare si frecvente. In cazul reumatismului abarticular, durerile apar pe zone foarte mici: zona cotului,
incheietura miinii, la genunchi. Apar si dispar in functie de vreme sau de suprasolicitare. Nu sint intense, sint
siciitoare si de obicei se accentueaza in timpul efortului. Din cauza durerii articulare, pacientul nu-si mai
poate continua activitatea.
* Dupa 60 de ani: 80% dintre virstnici au artroza!
Dupa virsta de 60 de ani, artroza se instaleaza la 80% din populatie. Renuntarea la miscare si acceptarea
sedentarismului de catre pensionari sint factori care tulbura functionarea normala a aparatului locomotor,
facilitind instalarea mai rapida si agravarea reumatismelor degenerative cum este artroza. Durerile articulare
apar dupa efort, activitate, dupa mersul prelungit, dupa statul prelungit in picioare, dupa expunerea la frig.
Durerea apare in timpul zilei si poate fi accentuata de conditiile meteorologice: innorare, frig, vint, precipitatii.
Daca aceste dureri apar in cursul noptii inseamna ca boala este intr-un stadiu foarte avansat si ca trebuie
luata in calcul operatia de protezare. Pacientii nu trebuie sa se obisnuiasca" cu durerea. Exista tratamente
care pot tine boala sub control. Important este sa urmeze intocmai recomandarile specialistului
Reumatismele degenerative pot apare dupa decada a 4-a a vietii si sunt consecinta
uzurii cartilajelor articulare sau a discurilor intervertebrale, cauzate de alterari biochimice consecutive
nerespectarii fiziologiei si mecanicii normale a aparatului locomotor.
Prin intelegem forma de reumatism degenerativ care se localizeaza la nivelul articulatiilor membrelor
inferioare sau superioare.
27
Spondiloza este forma de reumatism degenerativ produsa de uzura discurilor intervertebrale, insotita
de reactii de reparare (osteofite, ciocuri de papagal) la nivelul corpilor vertebrali. Alterarile biochimice
ale cartilajelor articulare si discurilor intervertebrale nu se datoresc exclusiv imbatranirii tesuturilor. In
marea majoritate a cazurilor apar in urma tulburarii in mecanica articulara declansata de obezitate,
scaderi ale tonusului muschilor scheletali sau pozitii vicioase in timpul muncii.
Artroza si spondiloza reprezinta stadii diferite de uzura ale aparatului locomotor, dupa neintretinerea
indelungata afunctionalitatii normale ale articulatiilor. Aparitia acestor forme de reumatism degenerativ
se face insidios si reprezinta cumularea maxima a erorilor de functionare articulara, care se repercuteaza
asupra cartilajelor si discurilor articulare, care isi pierd elasticitatea si devin friabile.
Nutritia cartilajului articular, asemuit cu un burete se face sub influenta jocului presiune-
decompresiune exercitat pe aceasta cu ocazia miscarilor. Pozitiile vicioase creeaza zone persistente
depresive pe suprafata articulara, unde nu mai poate patrunde lichidul sinovial, cu rol nutritiv si
lubrefiant. Cartilajul din aceasta zona isi pierde cu timpul elasicitatea si devine friabil. La marginea
acestor zone se produc reactii periostale, care se vad la examenul radiografic sub forma de mici
excrescente denumite osteofite.
Osteofitele nu reprezinta leziunea de baza in artroza si spondiloza, ele sunt reactii secundare in urma
degenerarii cartilajului articular sau a discului intervertebral. Suferinta in artroza si spondiloza este
provocata de leziunile cartilaginoase si discale si doar in cazuri foarte rare de excrescentele osteofitice.
Toata atentia trebuie acordata miscarilor normale articulare pentru indepartarea punctelor de presiune
prelungite pe discuri, cartilaje care irita filetele nervoase adiacente acestora si provoaca simptome
dureroase.
Odata constituite artroza sau spondiloza, preocuparea consta in echilibrarea tonusului muscular si a
functiunii normale articulare, care asigura refacerea structurilor moi. Osteofitul este un proces de
reparatie osoasa care apare in jurul discurilor sau cartilajelor si nu sta totdeauna la baza suferintei
dureroase din artroza si spondiloza.
Nu exista identitate intre leziunile din procesele de imbatranire si cele intalnite in reumatismele
degenerative. Examinarea microscopica pe loturi comparative a cartilajelor articulare si a discurilor
intervertebrale la batrani si la adulti cu artroza arata integritatea histologica a acestor tesuturi la batrani.
Varstnicii sau batranii sunt expusi la reumatismele degenerative daca inceteaza activitatea normala sau
renunta la ingrijirea zilnica a functiei articulare prin gimnastica sau plimbari usoare. Aceste situatii le
intalnim la pensionari, care intrerupand activitatea profesionala devin sedentari, se ingrasa si isi reduc
considerabil activitatea aparatului locomotor. Ca o consecinta imediata se produc scaderi in tonusul
muscular, atrofii musculare si osteoporoza. Muschii isi pierd controlul de chinga articulara dupa care
28
apar modificari in axele extremitatilor osoase modificand raporturile de contact ale epifizelor osoase
care formeaza articulatiile, provocand tulburari in nutritia articulara.
Persoanele varstnice au un factor de risc mai mare fata de imbolnavirile reumatice degenerative prin
reducerea activitatii musculo-articulare dar si prin modificari inerente metabolice ale organismului.
Astfel, varstnicii au tendinta la deshidratare a tesuturilor care devin mai friabile (in special cartilajele).
De asemenea se produc unele modificari biochimice la nivelul acestora, prin scaderea produsilor
sulfurati (condroitinsulfati), factori care asigura elasticitatea acestora. Singura posibilitate de a intarzia
sau opri aceste procese este mentinerea unei functii articulare normale prin miscare. Renuntarea la
miscare si acceptarea sedentarismului de catre pensionari sunt factori care tulbura functionarea normala
a aparatului locomotor, facilitand aparitia reumatismelor degenerative.
Din relatarile anterioare reiese ca toate formele de reumatisme degenerative se dezvolta atunci cand s-
au acumulat cantitativ o serie de tulburari in structura si fiziologia aparatului locomotor. Leziunile
anatomice articulare si vertebrale pot fi compensate daca musculatura isi pastreaza integritatea si asigura
contentia normala a vertebrelor sau a oaselor care alcatuiesc articulatiile. In practica medicala curenta,
diagnosticam in mod intamplator spondiloza si artroza in proportie de 30% cu ocazia examenelor
generale, fara ca acesti subiecti sa prezinte vreo suferinta.
In schimb, examenele radiografice releva numeroase osteofite. Aceste observatii demonstreaza inca o
data ca osteofitul nu este un element cauzat din artroza si spondiloza.
Durerea si disconfortul articular apar numai atunci cand scade tonusul muscular si apar pozitiile
vicioase prin deplasari ale discului intervertebral si leziunile meniscale la nivelul genunchilor. Aceste
modificari constituie factorii de iritare a formatiunilor nervoase din vecinatate. Restaurarea tonusului
muscular reface axialitatea articulara, explicand de ce la un numar apreciabil de subiecti nu intalnim
simptomatologia dureroasa.
Sublinierea aceasta este necesara pentru a demonstra ca spondiloza si artroza nu pot fi considerate
boli, decat atunci cand apar dureri nevralgice de tip sciatic, cervicobrahial sau lumbago, torticolis, etc.
Trebuie deci retinut ca prezenta osteofitozei articulare sau vertebrale reprezinta o etapa reparatorie care
poate fi compensata daca musculatura este tonica.
Prezenta osteofitelor nu inseamna neaparat suferinta atata vreme cat raporturile axelor osoase sunt
normale si mentinute de un sistem muscular integru. In practica, s-au intalnit cu ocazia unor radiografii
la un lot de sportivi care practicau atletica grea, numeroase osteofite, fara ca acestia sa acuze vreo
suferinta. In momentul in care au abandonat sportul si au parasit antrenamentele, a aparut
simptomatologia dureroasa ca urmare a scaderii tonusului muscular si impovararea coloanei vertebrale
in urma cresterii in greutate.
29
Combaterea obezitatii prin dieta hipocalorica cu refacerea echilibrului muscular prin gimnastica
medicala zilnica duce la disparitia suferintelor bolnavilor cu artroza si spondiloza. Un alt factor care
poate declansa suferinta la bolnavii cu afectiuni reumatismale degenerative se datoreaza scaderii in mod
brusc a greutatii corporale, care antreneaza hipotonia musculaturii scheletate.
La bolnavii slabi, musculatura nu mai joaca rol de chinga pentru vertebre, favorizand deplasari
(spondilolistezis) sau accentuari ale curburilor coloanei, marind solicitarea in aceste zone, solicitare care
va agrava procesele degenerative.
Adaptarea coloanei vertebrale la noile conditii mecanice impuse de pozitia bipeda a necesitat
modificari structurale complexe, caracteristice omului. Acest proces de restructurare este inca in
desfasurare, ortostatismul fiind o achizitie relativ recenta. Astfel, la nivelul coloanei vertebrale, se
observa zone vulnerabile unde readaptarea structurilor nu a raspuns inca in modul cel mai adecvat noilor
solicitari. Ne referim mai ales la coloana lombara si la cea cervicala, segmentele cele mai interesate in
aceste modificari. Odata cu lordoza lombara si marirea impovararii a aparut predispozitia pentru
lombalgie, prin degenerarea discala L5-S1, spondilolistezisul, etc.
In ceea ce priveste coloana cervicala, pe langa aparitia lordozei, se modifica si impovararea acesteia
datorita suportarii greutatii capului. Odata cu ortostatismul, forma capului devine sferoidala, se mareste
planul nucal al occipitalului, gaura occipitala si condilii se deplaseaza spre fata, astfel incat de la o
parghie de gradul II intalnita la patrupede, la care capul este suspendat de puternicul ligament al cefei
se ajunge la om la o parghie de gradul I de echilibru.
Lordoza cervicala si redistributia impovararii, mana in mana cu marea mobilitate a coloanei cervicale
si cu importantele ei relatii anatomice (maduva spinarii, radacinile nervoase, arterele vertebrale) fac
segmentul cervical deosebit de vulnerabil la diversele traume.
De asemenea, modificarile patologice aparute la nivelul coloanei cervicale se pot rasfrange negativ si
asupra altor organe, stand la baza asa-numitei patologii repercusive.
30
Realitatea patogeniei viscerale vertebrogene se sprijina nu numai pe observatii clinice ci si pe o serie
de argumente histopatologice, experimentale, radiologice, etc., de o valoare indiscutabila care dau
notiunii un fundament solid. Leziunile coloanei vertebrale pot constitui, deci, un factor etiologic in
geneza suferintelor viscerale.
Patologia repercusiva vertebrogena cervicala este foarte bogata si variata fiind expresia pe plan
patologic a particularitatilor anatomofunctionale ale coloanei cervicale.
La nivelul canalelor intervertebrale cervicale, radacinile nervilor spinali se incruciseaza cu artera
vertebrala si nervul vertebral. Nervul vertebral este un nerv vegetativ simpatic, care are conexiuni cu
intregul lant ganglionar simpatic si cu nervii situati in jurul arterelor care iriga o buna parte din sistemul
nervos central si din organele de simt.
In acest fel, modificarile din zona canalelor intervertebrale (gaurile de conjugare) pot determina nu
numai dureri locale ci si la distanta - precordiale, faringolaringiene, retrooculare etc.
Orice alterare suferita de artera vertebrala direct sau prin intermediul nervului vertebral, va declansa
perturbarea irigatiei sanguine a trunchiului cerebral, a cerebelului, etc. si va cointeresa si substanta
reticulata.
Primele semne clinice de avertisment sunt consecinta suprasolicitarii musculare si se traduc prin
dureri in regiunea cervicala si occipitala si prin contracturi musculare care blocheaza intermitent
miscarile gatului si care pot fi insotite de dureri nevralgice iradiate in brate sau amorteli la nivelul
mainilor.
Cu timpul se instaleaza si suferinta discala care produce iritarea nervilor cervicali, la nivelul
orificiilor de emergenta, datorita scaderii in inaltime a discurilor prin pierderea fortei elastice a acestora.
Aceasta etapa a suferintei discale (discopatia) este reversibila daca se asigura restabilirea unei bune
nutritii a discului intervertebral si restaurarealordozei coloanei cervicale prin reeducarea musculaturii
cefei. De obicei, in momentul aparitiei semnelor de suferinta discala, curbura coloanei cervicale se
inverseaza, lordoza fiziologica fiind inlocuita cu cifoza.
Orice profesiune care fixeaza pentru un timp indelungat coloana cervicala intr-o pozitie cifotica
predispune la spondiloza cervicala. Pozitia cifotica cu capul aplecat mult inainte se intalneste la
dactilografe, elevi, studenti, scriitori, profesori, chirurgi, muncitori de precizie in industria electronica,
croitori, etc. Permanentizarea pozitiei cu capul mult aplecat provoaca oboseala muschilor cefei, iar cu
timpul nu mai echilibreaza greutatea extremitatii cefalice, fapt ce provoaca suprasolicitarea discului
intervertebral. Cu timpul discul se deshidrateaza, se turteste si isi pierde elasticitatea, iar vertebrele se
apropie, comprimandradacinile nervoase, care dau durerile nevralgice amintite mai sus. Amortizarea
socurilor in timpul miscarilor gatului, nu mai este realizata de discurile intervertebrale, iar fortele
exercitate aici se transmit direct si brutal platourilor vertebrale. Acestea se ingroasa si apar proliferari
osoase (osteofite).
Osteofitele reprezinta rezultatul unor mecanisme de reparare si in unele situatii reduc deplasarea
vertebrelor impiedicand pana la o anumita limita ingustarea spatiului intervertebral.
31
provoaca in general simptome dureroase. Asa se explica de ce o seama de indivizi, la care se descopera
numeroase osteofite anterioare, cu ocazia unor radiografii ocazionale si care au o musculatura cervicala
normala nu prezinta suferinta. Atunci cand prin gimnastica si kinetoterapie echilibrul mecanic al
coloanei cervicale s-a restabilit, osteofitele nu mai produc semne dureroase. De aceea bolnavii nu trebuie
sa fie preocupati de prezenta sau de numarul osteofitelor, ci de respectarea metodelor de restabilire a
miscarilor si a pozitiei normale a coloanei cervicale. Cei ce sufera de aceasta boala, trebuie sa fie
convinsi ca faza discopatica este reversibila. Tratamentul se axeaza pe repausul coloanei cervicale cu
capul in hiperextensie, suprimand pernele. In modul acesta se restabileste curbura normala (lordoza).
Pentru a usura refacerea lordozei se recomanda folosirea unui sul (burete din material plastic invelit in
panza) care sa fie introdus cub ceafa intre occiput si torace, bolnavul odihnindu-se cu fata in sus, pe un
pat dur.
De un real folos este si automasajul care trebuie practicat cu blandete, de sus in jos, de-a lungul
musculaturii posterioare a gatului, de la nivelul regiunii occipitale spre umeri. Durata masajului va fi de
50-10 minute si va fi precedat de miscari de flexie-extensie si rotatie a capului, pana dispar senzatiile de
crepitatii. Aceste metode practicate cu perseverenta, zilnic, ani si ani de zile duc la disparitia durerilor
musculare si nevralgice din regiunea cefei si la prevenirea spondilozei, fara a mai fi nevoie de asocierea
tratamentelor medicamentoase.
32
alarmeaza, solicita consultatii la specialistii neurologi sau otorino-laringologi. Iritarea nervilor si
ganglionilor vegetativi provoaca stari de oboseala, palpitatii, dureri proiectate in jurul inimii, imitand
suferinte coronariene, care-i determina sa se adreseze serviciilor de cardiologie. Atat simptomele
provocate de iritarea arterei vertebrale cat si a formatiunilor vegetative simpatice, sunt declansate sau
accentuate de inclinarea sau rotirea brusca a capului. Abia in acest stadiu marea majoritate a bolnavilor
cu spondiloza cervicala se adreseaza medicului, cuprinsi de neliniste, neincredere fata de tratamentele
medicale.
Din fericire si faza de spondilartroza, cu multiplele simptome dezagreabile, este curabila, dar necesita
un tratament complex si perseverent cu durata ceva mai lunga.
Ameteala si durerile precordiale sunt bine influentate de tranchilizante (Hidroxizin, Diazepam etc.)
uneori asociate cu Bregonal sau Redergin.
Aplicarea gimnasticii medicale si procedeele fizioterapeutice remit simptomele zgomotoase, de
ameteli si dureri precordiale in interval de cateva saptamani. Bolnavii trebuie sa respecte cu calm si
perseverenta aceste tratamente simple, pentru a evita recidivele. Tratamentele balneare sunt deosebit de
utile, dupa trecerea simptomelor zgomotoase provocate de iritarea arterei vertebrale si a simpaticului
cervical. Indicarea statiunilor balneare se va face numai de catre medicul curant. Rezultate bune se obtin
in statiunea Felix, pentru varstnici si bolnavii cu un sistem nervos labil. De statiunile Herculane si
Govora pot beneficia bonavii obezi, cu valori tensionale normale.
Sa se odihneasca fara a sprijini capul pe perne inalte, folosind doar un sul introdus sub ceafa.
Sa execute zilnic miscari de gimnastica antagonica de extensie, flexie si rotatie a capului pana la
disparitia durerilor muscularesi nevralgice.
Simptomele nu sunt conditionate atat de prezenta osteofitelor cat mai ales de modificarea tonusului
musculaturii cervicale, care provoaca tulburari in mecanica vertebrala si functiunea discului.
33
Baza tratamentului profilactic si curativ o asigura gimnastica zilnica executata cu perseverenta si
corectarea precoce a pozitiilor vicioase ale coloanei cervicale in timpul si la sfarsitul activitatii
profesionale.
Articole recomandate
Articole recomandate
Ginkgo STEM regenerarea celulara a sistemului nervosGinkgo STEM regenerarea celulara a
sistemului nervos
Eubiotic Baby picaturi pentru burtica copilului tauEubiotic Baby picaturi pentru burtica copilului tau
Congestia nazala, un semnal de alarma!Congestia nazala, un semnal de alarma!
34
Artroza presupune o serie de simptome printre care:
durere - conditia poate fi dureroasa. Cei care sufera, de obicei, de artroza, experimenteaza durerea
articulatiilor afectate. Durerea apare ori de cate ori este utilizata articulatia si, dispare la odihna.
rigiditate - cei cu artroza ar putea experimenta rigiditate neobisnuita a articulatiilor, atunci cand
cartilajele nu functioneaza optim. Articulatia devine din ce in cei mai rigida, pe masura ce trece timpul.
inflamatie - frecarea cartilajelor poate da nastere la inflamatia articulatiei afectate. Articulatia
inflamata poate fi dureroasa pe timp de noapte.
- Artroza cervicala - se refera la degenerarea cronica a cartilajului dintre vertebrele cervicale. Cu alte
cuvinte, aceasta se dezvolta in zona gatului. Boala apare, de obicei, la persoanele care au varsta de
aproximativ 40 de ani.
Boala este marcata de durere la baza gatului. Gatul devine rigid si miscarea capului devine tot mai
dificila. Durerea se poate raspandi spre brat si umar. In unele cazuri, conditia poate fi asimptomatica.
Boala este frecvent intalnita la persoanele care lucreaza mai multe ori pe zi cu capul aplecat, cum ar fi
cele care lucreaza la calculator.
Este prezenta la majoritatea oamenilor, in grade diferite, dar este mai frecvent intalnita la femei.
Cervicartroza este o alta denumire pentru aceasta conditie. Tratamentul artrozei cervicale, de obicei,
depinde de gravitatea conditiei.
Cazurile usoare ale acestei afectiuni sunt tratate cu odihna, medicamente si exercitii fizice regulate.
Printre caile de atac folosite la domiciliu pentru tratarea artrozei se numara dusurile calde, exercitiile
aerobice si odihna, dar si medicamente eliberate fara prescriptie medicala, cum ar fi antiiflamatoarele
nesteroidiene si unele dintre analgezice.
- Artroza fatetelor articulare - aceasta este cunoscuta si sub denumirea de sindromul fatetelor
articulare. Boala este mai des intalnita la persoanele in varsta. Artroza fatetelor articulare poate fi
inclusiv rezultatul unui prejudiciu. Apare atunci cand partea posterioara a articulatiilor coloanei
vertebrale se uzeaza.
In urma artrozei fatetelor articulare rezulta degenerarea cartilajului neted. Simptomele caracteristice
acestei conditii implica dureri de cap, dureri de gat, dureri de spate si restrangerea gamei de miscare a
coloanei vertebrale. Aceasta afecteaza in mod special gatul si partea inferioara a coloanei vertebrale.
Artroza fatetelor articulare poate fi tratata in diverse moduri. Cazurile usoare pot fi tratate cu ajutorul
medicamentelor si al unei posturi corecte. Mai multe cazuri dureroase pot fi tratate cu activitate fizica,
exercitii fizice si schimbari in activitatile zilnice.
- Coxartroza - este un tip de artroza degenerativa care afecteaza articulatia soldului bolnavilor. Este
cunoscuta si sub denumirea de artroza articulatiei soldului. Coxartroza apare, de obicei, ca urmare a
degenerarii accentuate a cartilajelor articulatiilor. Disconfortul este provocat de piederea de cartilaj al
oaselor.
35
Boala provoca dureri ale articulatiei soldului. Articulatia devine din ce in ce mai rigida. Activitatile
zilnice si mobilitatea vor fi afectate. Celor care sufera de coxartroza le va fi tot mai dificil sa mearga.
Tratamentul coxartrozei este in principal chirurgical. Daca terapiile ortopedice si medicamentele se
dovedesc fara succes in diminuarea simptomelor va fi necesara inlocuirea de sold.
- Artroza lombara - este o boala a coloanei vertebrale cauzata de degenerarea cronica dintre
vertebrele lombare. Este cunoscuta si sub denumirea de artroza coloanei vertebrale lombare sau artroza
coloanei vertebrale.
Boala apare mai ales din cauza pozitiei anormale sau a cazurilor repetate de mentinere a unei posturi
proaste in timpul lucrului sau a exercitiilor fizice realizate incorect. Acest lucru duce la uzura cronica
dintre vertebrele lombare si a discului intervertebral.
Afectiunea este caracterizata de dureri de spate sau dureri prezente in zona spinarii. Activitatile fizice
determina frecarea vertebrelor si pot sa apara dureri temporare.
Tulburarea poate fi vindecata cu ajutorul acoladelor si atelelor standard sau realizate la comanda, cu
rol de imobilizare, care permit muschilor coloanei vertebrale sa se odihneasca si mentin o pozitie buna.
Presiunea exercitata asupra vertebrelor poate fi redusa cu ajutorul unei centuri de suport lombar.
- Artroza articulatiilor - aceasta este o boala degenerativa deseori semnalata, care presupune aparitia
durerilor si disconfortului in timpul miscarilor umarului. Conditia poate fi tratata cu ajutorul terapiilor
naturale medicale.
36
37
38
39
40
41
42