Universitatea din Oradea

Facultatea de Geografie, Turism și Sport

Kinetoterapie în reeducare funcțională

Program de masterat-an 2

Recuperarea în afecțiunile ortopedico-traumatice

Student: Vidican Rares Vlad

Lect.univ.dr Ioan Cosmin Boca

1
 Oradea, 2021

Universitatea din Oradea

Facultatea de Geografie, Turism și Sport

Kinetoterapie în reeducare funcțională

Program de masterat-an 2

Entorsele gleznei

Student: Vidican Rares Vlad

2
 Lect.univ.dr Ioan Cosmin Boca

Oradea, 2021

CUPRINS
1.Glezna și piciorul....................................................................................................................................4
1.1 Date generale de osteo-,artro- și miologie..........................................................................4
1.2 Biomecanica gleznei.............................................................................................................4
1.3 Biomecanica articulațiilor piciorului.................................................................................5
1.4 Combaterea durerii..............................................................................................................6
1.5 Refacerea echilibrului muscular.........................................................................................7
1.6 Refacerea mobilității articulare..........................................................................................7
1.7 Refacerea bolții plantare.....................................................................................................8
1.8 Refacerea alinierii piciorului.............................................................................................10
2. Entorsele gleznei..................................................................................................................................10
3.Principii și obiective.............................................................................................................................13
4. Exerciții................................................................................................................................................13
Bibliografie:.............................................................................................................................................17

3
1.Glezna și piciorul
1.1 Date generale de osteo-,artro- și miologie

• Scheletul său este format din 26 de oase scurte, legate între ele prin ligamente sau
formațiuni fibroase, foarte puternice care realizează 32 de articulații.

• Cele 26 de oase ale piciorului sunt dispuse în 3 grupe: 7 oase tarsiene, 5 oase
metatarsiene și 14 falange.

• Segmentul terminal al membrului inferior prezintă un număr de 32 de articulații, care

sunt grupate în: articulatia gleznei, art. Astragalocalcaneeană,
art.Mediotarsiană,art.Intertarsiene ale celor 5 oase ale tarsului anterior,
art.Tarsometatarsiene,art. Intermetatarsiene, art. Metatarsofalangiene, art.
Interfalangiene.

• Asupra piciorului intervin toți mușchii gambei( excepție-m.popliteu). Piciorul prezentând

un sistem muscular digastric, cu punct de releu pe calcaneu, care joacă un rol de scripete
sau de rotulă.

• Mușchii proprii ai piciorului sunt dispuși în patru regiuni distincte: una dorsală și trei
plantare.

• Dacă se însumează forța de acțiune a tuturor acestor mușchi asupra bolții plantare, se
obține o valoare comparabilă cu forța de acțiune a tricepsului sural.

4
1.2 Biomecanica gleznei
• Articulația gleznei poate fi asemuită cu un cilindru plin ( astragalul), încastrat în
segmentul cilindric săpat în pilonul tibial și menținut pe laturi de cele două maleole.

• În articulația gleznei au loc mișcările de flexie și extensie a piciorului.Axul biomecanic în

jurul căruia se execută aceste mișcări,face un unghi de 8 grade cu linia bimaleolară, așa
încât dacă piciorul se așează în flexie dorsală, vârful lui se duce în adducție.Amplitudinea
totală a mișcării flexie-extensie este de 55 grade, dintre care 20 grade revin flexiei dorsale
și 35 grade flexiei plantare (extensiei).

• Mobilitatea articulației tibiotarsiene variază de la individ la individ. În cazurile de

hipermobilitate se ajunge la o hiperextensie forțată, astfel că piciorul, prelungind gamba,
ajunge la un unghi drept față de sol, ca în poantă de balet.

Fig. Nr.1

1.3 Biomecanica articulațiilor piciorului

• Deși în cele mai multe articulații ale piciorului mișcările sunt foarte reduse, în totalitatea
lui, piciorul se poate mișca în toate sensurile, având mișcări de flexie și extensie, de
abducție și adducție, de rotație internă și de circumducție.

• Am văzut că mișcările de flexie si extensie se realizează în special din articulația gleznei

dar mai intervin în mică măsură și celălalte articulații.

5
 • Supinația și pronația piciorului, se fac în articulația mediotarsiană și apoi în cea
subastragaliană.

• Inversia rezultă din asocierea adducției cu rotația internă și este ușurată de extensia
piciorului.

• Eversia rezultă din asocierea abducției cu rotația externă și este ușurată de flexia dorsală a
piciorului.

• Traumatismul unic sau repetat, e o abatere de la normalitatea morfofuncțională a

piciorului.

• Normalitatea o putem defini prin următoarele criterii prezente în ortostatism și în mers :

-absența durerii
-echilibru muscular în toate planurile de mișcare
-mobilitate articulară
-existența a trei puncte de sprijin
-talonul central și degetele rectilinii.
Abaterile de la normalitate sunt mai mereu cauzele unui traumatism.
Schema generală de recuperare a piciorului posttraumatic poate fi prezentată pe aceste
obiective.

1.4 Combaterea durerii

Fig. nr.2

6
 • Durerea în general în gleznă-picior este, în principal, determinată de lezarea țesuturilor
moi și, secundar, de leziuni articulare și osoase. Un alt aspect este faptul că în această
zonă nu există, în general, dureri referite. Acolo unde se simte durerea, spontan sau la
presiune, acolo este și leziunea.

• Pentru combaterea durerii se apelează la:

- Crioterapie

- Termoterapie cu excepția proceselor inflamatorii acute iar uneori chiar și în edemul local.

- Masaj asociat cu mobilizări pasive, precede manipulările și este urmat de posturi

antideclive sau chiar exerciții pentru circulație de tip Burger, Allen.

- Medicație antialgică

- Gheață ghipsată, bandaj elastic, taloane și susținători plantari.

1.5 Refacerea echilibrului muscular

• În ortostatism, în poziția de repaus, linia centrului de greutate a întregului corp se

proiectează în mijlocul liniei imaginare care unește cele două oase scafoide, când
picioarele fac un unghi deschis înainte de 30 grade. Linia de încărcare pentru fiecare
picior cade în fața astragalului formând un unghi de 3 grade.

• Orice deviație a vectorului de echilibru pune în contracție musculatura extrinsecă și

intrisecă a piciorului.În acest echilibru, nervii plantari au un mare rol, fiind punctele de
plecare ale feed-back-ului senzorial care reglează mușchii ce intră în acțiune, ca și forța
lor de contracție.

• Deplasarea vectorului spre exteriorul astragalului pune imediat în contracție gambierii

posterior și anterior, musculatură care tracționează intern gamba.

• Invers, deplasarea sa spre interiorul astragalului face să intre în contracție lungul și

scurtul peronier lateral, care tracționează gamba spre exterior.

• Refacerea echilibrului muscular al piciorului comportă 2 etape:

7
 • inițial, se lucrează analitic pentru tonifierea mușchiului sau mușchilor afectați prin
metode de izometrie și exerciții cu rezistență sau încărcare progresivă

• Apoi se practică exerciții de coordonare, de refacere a feed-back-ului senzitivo-motor.

1.6 Refacerea mobilității articulare

• Recâștigarea tuturor mișcărilor se poate realiza numai în măsura în care structura

anatomică și raporturile forțelor articulare sunt respectate. Deviațiile, fragmentele de
fractură, calusurile vicioase sunt cauze ale imposibilității de recuperare a redorilor
articulare, intervenția operatorie fiind obligatorie pentru obținerea acestui deziderat.

• Sunt reversibile redorile determinate prin retracturi tendo-musculare, capsulo-ligamentare

sau aponevrotice sau, în general, prin afectarea aceea ce se numește – aparatul fibros al
piciorului.

• Acest aparat solidarizează piesele osoase ale piciorului, fiind format din ligamente, fascii,
capsule articulare, aponevroze, la care se adaugă tendoanele mușchilor, inserția propriu-
zisă pe os fiind realizată de o parte a fibrelor tendoanelor.În acest fel, tendoanele au un
traiect tangențial cu oasele și articulațiile, ceea ce face ca 80 % din forța de contracție
musculară să se consume pentru presarea suprafețelor articulare, una pe cealaltă și doar
20 % din forță să fie utilizabilă la mișcare.(Bohler).

• Aceasta arată că rolul tendoanelor musculare este și de funcție ligamentară. De aici,

importanța, în recuperarea redorilor articulare, rezolvării retracturilor tendinoase.Edemul
post- traumatic este elementul cel mai important care afectează aparatul fibros al
piciorului, compromițând planurile de alunecare prin organizarea țesutului conjuctiv
fibro-blastic.Pentru refacerea mobilității articulare ultilizăm termoterapia și masajul,
electroterapia, mobilizările pasive, posturile de întindere și mobilizările active.

1.7 Refacerea bolții plantare

• Tratamentul piciorului plat este ortopedic, fizical și chirugical.

8
• A) Tratamentul ortetic ortopedic vizează confecționarea și purtarea susținătoarelor
plantare bine adaptate piciorului.După 10-12 zile, adaptarea este în general făcută și nu se
va mai merge fără susținători. Pt gradul doi ( contracturat) dureros, se indică aplicarea
unui gips de repaus. După 2-3 săptămâni, piciorul redevine suplu, contractura dispare, ca
și semnul Gosselin, aplicându-se în continuare talonetele de susținere.

• B) Tratamentul chirugical este indicat mai ales în piciorul plat rigid sau cel cu valg
accentuat.

• C) Tratamentul fizical se recomandă în toate împrejurările.Masaj, hidroterapie alternantă,

termo-terapie, electroterapie antalgică, whirl-pool, băi galvanice, ultrasunet etc.

• Piciorul scobit este inversul piciorului plat. Bolta longitudinală este accentuată, ceea ce
face ca amprenta piciorului să aibă concavitatea mult mărită, deci cu bandă externă de
sprijin micșorată transversal( gradul unu) sau această bandă să fie aproape
întreruptă( gradul doi) sau, în cazuri avansate, să dispară complet ca și amprenta
degetelor 2-5.( grad trei)

• A) Tratamentul ortopedic constă într-un susținător transversal retrocapital, iar la toc un

adaus unilateral pentru corecția varului calcaneean.

• B) Tratamentul chirugical este singurul indicat în stările avansate, retractate.

• C) Tratamentul fizical are ca obiectiv principal asuplizarea și întinderea aponevrozei

plantare, întinderea tendonului achilean, extensorului comun al degetelor care pronează
antepiciorul,totodată trebuie tonifiați flexorii degetelor prin- termoterapie urmată de
masaj al plantei, piciorului și gambei cu manevre tip Cyriax pt tendoanele contracturate,
manipulări și întinderi pasive, exerciții posturale executate de kt și de pacient auto-
pasiv.Exerciții, technici și metode active, libere și cu rezistență.

9
 Fig. nr.3

Fig.nr.4

1.8 Refacerea alinierii piciorului

• Un picior funcțional normal trebuie să respecte orientarea axială a componentelor osoase,

în special ale piciorului posterior dar și a degetelor.

• În plan frontal, calcaneul poate fi deviat în valg sau var, iar în plan sagital să determine
piciorul ecvin și piciorul talus.

• Aceste deformații necesită abordare chirugicală și ortopedică, kinetoterapia intervenind

ulterior cu rolul de tonifiere a musculaturii întregului picior.

2. Entorsele gleznei

Entorsa de gleznă este o afecţiune foarte frecventă a gleznei, ce afectează zilnic la nivel naţional
cel puţin 2000 de persoane (având în vedere automedicaţia şi neprezentarea la medic în multe din

10
cazuri). Aceasta poate apărea în timpul practicării diverselor sporturi şi al activităţilor fizice dar
şi atunci când mergeţi pe o suprafaţă neregulată sau călcaţi strâmb.

Cum se produce entorsa de glezna

Ligamentele gleznei contribuie la menţinerea în poziţie corectă a oaselor gleznei şi la stabilitatea

articulaţiei. Ele protejează articulaţia gleznei de mişcările anormale,îndeosebi împotriva răsucirii
piciorului. Ligamentul este o structură elastică. De regulă, ligamentele se întind în anumite
limite, iar apoi revin la dimensiunea iniţială.

Entorsa intervine atunci când un ligament este forţat să se întindă dincolo de limitele sale
normale. O entorsă severă poate conduce la ruperea efectivă a fibrelor elastice care compun
ligamentele. Entorsa de gleznă apare atunci când laba piciorului se răsuceşte dincolo de limitele
motrice normale, prin mersul pe o suprafaţă neregulată sau în urma unui pas greşit.

Fig.nr. 4

11
B. Mecanismul de producer

În cazul în care intervine o răsucire internă (inversiune) sau externă (eversiune) a labei piciorului
faţă de gleznă, forţele respective duc la întinderea ligamentelor dincolo de lungimea lor
obişnuită. Dacă forţa este prea mare, ligamentele se pot rupe. În cazul în care ţesuturile moi ale
gleznei sunt supuse unor forţe mari, este posibil să auziţi chiar o „trosnitură”, urmată de durere şi
inflamare (umflarea gleznei).

C. Tipurile de Entorse

Intensitatea forţei deformante la care este supusă glezna determină gradul de entorsă a acesteia.
O entorsă uşoară este o entorsă de gradul 1, entorsa medie este de gradul 2, iar cea severă este de
gradul 3.

Entorsa de gradul 1: Întindere uşoară a fibrelor ligamentului.

Entorsa de gradul 2: Ruperea parţială a ligamentului. La examinarea articulaţiei gleznei şi

mişcarea acesteia, în anumite poziţii se observă o mobilitate anormală (laxitate) a articulaţiei
gleznei.

12
Entorsa de gradul 3: Ruperea completă a ligamentului. Dacă medicul ortoped trage sau împinge
glezna (în anumite poziţii) se observă o instabilitate severă a acesteia.

D. Diagnostic

Dacă suspicionaţi o entorsă de gleznă, consultaţi un medic ortoped pentru diagnosticul corect.
Acesta vă poate recomanda să faceţi o radiografie pentru a se asigura că nu aveţi vreo factură la
gleznă sau la nivelul piciorului. Un os rupt poate genera simptome similare entorsei de gleznă cu
durere şi inflamare.

13
La palpare, ligamentul afectat poate fi dureros. Dacă nu există nicio fractură, doctorul ortoped va
stabili gravitatea entorsei de gleznă, în funcţie gradul de inflamare, durere şi echimoză locală
(vânătaie). Examenul medical poate fi dureros. Cel mai probabil, medicul va trebui să mişte
gleznă în diferite direcţii pentru a-şi da seama care ligament a fost afectat şi dacă acesta s-a rupt
sau nu. În cazul în care a avut loc o rupere totală a ligamentelor, glezna poate deveni instabilă
după trecerea fazei iniţiale (caracterizată de durere şi inflamaţie gleznă). Dacă se întâmpla acest
lucru, este posibil ca această entorsă gravă să ducă la afectarea suprafeţei articulare a gleznei.

Doctorul ortoped vă poate recomanda efectuarea unui examen RMN (rezonanţă magnetică
nucleară) dacă există suspiciunea unei leziuni severe a ligamentelor, o deteriorare a suprafeţei
articulare, desprinderea unui fragment osos, etc. Examenul RMN poate asigura un diagnostic
corect şi poate fi efectuat după retragerea umflăturii şi dispariţia vânătăilor.

E. Simptome

14
 . Durerea şi umflătura gleznei sunt principalele simptome. Intensitatea durerii depinde de
gradul de întindere sau rupere a ligamentului.

Instabilitatea intervine atunci când ligamentul a fost rupt în totalitate sau s-a produs o
luxaţie completă a articulaţiei gleznei.

3.Principii și obiective
Orice tratament la nivelul gleznei înseamnă în primul rând recuperarea funcționalității, forței
musculare și refacerea stabilității.Dupa atingerea acestor obiective putem spunem ca,pacientul
poate sa se reapuce de sport sau de alt fel de activitatii.

4. Exerciții

Exerciții pasive

Considerând că majoritatea prizelor pe picior se realizează de fapt pe antepicior, înseamnă ca

automat se interpun și articulațiile medio-tarsiană și tarsometatarsiană. Astfel se va face în mod
deliberat o abatere de la principiile de bază ale mobilizărilor pasive

EX1.

P.I decubit dorsal, genunchii flectați la 90 de grade, piciorul așezat pe o placă melaminată.
Kinetoterapeutul fixează cu o mână călcâiul și cu cealaltă planta. I se cere pacientului să execute
alunecarea plantei pe placă, iar kinetoterapeutul are grijă ca planta să rămână în contact cu placa.

15
Obiectiv- recuperarea forței musculare

recuperarea musculaturii flexoare dorsale

EX.2

P.I decubit dorsal cu m.i întins, sub genunche un săculeț cu nisip. I se cere pacientului să execute
flexia dorsală împotriva rezistenței pe care și o poate face cu laba piciorului opus. Este un
exercițiu cu autorezistență.

Recuperarea musculaturii abductoare și pronatoare

EX3

P.I decubit dorsal, m.i întinse, călcâiele apropiate, tălpile fixate una lângă alta cu un elastic
petrecut în jurul metatarsului. I se cere pacientului să execute depărtarea labelor picioarelor
păstrând călcâiele apropiate

Obiectiv- recuperarea stabilității, a mișcărilor controlate și a abilității

EX.4

P.I decubit dorsal, m.i întinse, kinetoterapeutul apucă între palme piciorul pacientului ( partea
anterioară). I se cere pacientului să execute contra rezistenței dată de kinetoterapeut atât flexia
dorsală cât și cea plantară, eversia și inversia. Se pot întrebuința technicile- inversie lentă(Il),
inversie lentă cu opunere(ILO) și secvențialitatea de întărire(SI).

Mobilizări autopasive

EX.5

Pedalaj la bicicleta ergometrică.

Exerciții active

EX.6

16
I se cere pacientului să execute variante de mers- pe vârfuri, pe călcâie, pe partea interioară și
exterioară a labei piciorului, mers lateral pe marginea unei saltele cu călcâiele pe sol și vârfurile
pe saltea, obligând piciorul la flexie dorsală.

EX.7

P.I șezând, talpa sprijinită pe sol, iar călcâiul bine fixat. I se cere pacientului să execute cu
piciorul, pivotând în jurul călcâiului,abducție și pronație contra unui săculeț de nisip,
împingându-l cu partea laterală a metatarsului, linia lui Chopard.

Pentru musculatura adductoare și supinatoare, se pot întrebuința exerciții în sens invers.

EX8

P.I decubit ventral, m.i inferioare flectate la 90 de grade din genunchi, gambele pe verticală,
apropiate.Kinetoterapeutul fixează cu mâinile piciorul bolnav al pacientului, căruia i se cere să
execute flexii, extensii, eversii și inversii contra rezistenței realizată de kinetoterapeut.

EX.9

P.I stând cu fața la spalier, mâinile apucă spalierul în dreptul pieptului. I se cere pacientului să
execute joc de gleznă când cu călcâiele în afară și vârfurile înauntru, când cu călcâiele înăuntru și
vârfurile în afară.

( Același exercițiu cu picioarele mai depărtate, la lățimea umerilor, executând aceeași mișcare.

Obiectiv- refacerea mobilității

(Pentru flexia dorsală)

EX.10

17
P.I stând în sprijin bipodal, mâinile apucă șipca de la spalier din dreptul pieptului, sub labele
piciorului o carte sau un obiect de forma unei cărți, i se cere pacientului să-și lase greutatea pe
călcâie până ce ele ating solul și se sprijină pe el.

EX.11

P.I stând, mâinile apucă șipca spalierului din dreptul abdomenului, se ce pacientului să execute o
semiflexiune și apoi o genoflexiune păstrând ambele călcâie pe sol.

Pentru extensie

EX.12

P.I decubit ventral, gamba sprijinită pe pat, piciorul fixat cu 1-2 săculeți cu nisip pe călcâi, în
flexie plantară. Greutatea săculeților împing glezna în jos obligând-o să se flecteze cât mai mult.

pentru supinație ( inversie)

EX13.Prin intermediul unei coarde fixate pe laba piciorului, subiectul își trage singur piciorul
realizând flexia dorsală combinată cu inversia.

Pentru pronație ( eversie)

EX14.Se poate aplica același ex. doar că exercițiile sunt de eversie combinate atât cu flexia
plantară, cât și cu cea dorsală.

18
Bibliografie:

Kinetoterapia în recuperarea funcțională posttraumatică a aparutlui locomotor, Pasztai Zoltan,

Editura Universității Oradea

Evaluare și recuperare kinetică, Dr.Gheorghe Moraru, 2008.

https://www.doctorortoped.ro/afectiuni/entorsa-de-glezna)

o
o
o Vă mulțumesc pentru atenția acordată!

19