Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi,

Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport,

Specializarea: Kinetoterapie şi

Motricitate Specială

Referat

“ ARTROPLASTIA DE GENUNCHI”

Profesor îndrumător:Kt. Hirja Andrei Student: Antochi Mihai

Anul 2, Subgrupa 1
 CUPRINS

“ ARTROPLASTIA DE GENUNCHI”......................................................................................1
Gonartroza – boala artrozică a genunchiului.........................................................................................5
 Clasificarea gonatrozelor.....................................................................................................5
Cand se recomanda interventia...................................................................................................8
Evaluarea ortopedica...................................................................................................................8
Indicatiile artroplastiei:...............................................................................................................9
Contraindicatiile artroplastiei:....................................................................................................9
Clasificarea protezelor de genunchi............................................................................................9
Obiectivele generale ale programului de recuperare a pacientului cu artroplastie:.................10
Componentele programului de recuperarea a pacientului cu artroplastie de genunchi:...........10
Recuperarea postoperatorie.......................................................................................................11
Kinetoterapia.........................................................................................................................11
Faza 1 (ziua 1-7)....................................................................................................................11
Obiective............................................................................................................................12
Precauții.............................................................................................................................12
Tehnici de tratament..........................................................................................................12
Faza a 2-a (săpt 2-8)..............................................................................................................12
Obiective............................................................................................................................13
Precautii.............................................................................................................................13
Tehnici de tratament..........................................................................................................13
Faza a 3-a (săpt 9-16)............................................................................................................14
Obiective............................................................................................................................14
Precautii.............................................................................................................................14
Tehnici de tratament..........................................................................................................15
Bibliografie...............................................................................................................................20
 Date privind anatomia si biomecanica genunchiului

Genunchiul este cea mai mare articulatie a corpului, fiind in acelasi timp si cea mai
complicate din punctual de vedere al structurilor intraarticulare. Ca articulatie intermediara a
membrului inferior, participa la functia acestuia atat in asigurarea staticii, a momentului de
sprijin in mers, cat si la asigurarea dinamicii mersului prin ridicarea piciorului siorientarea
acestuia in functie de denivelarile terenului in momentul de balans.

Genunchiul participa la o serie de activitati uzuale (stat pe scaun, incaltat, ridicarea unui
obiect etc.) ca si la unele activitati profesionale, ceea ce explica rolul lui in mentinerea unui
indice functional bun.

Miscarea genunchiului nu este doar de flexie-extensie, automat se asociaza si o

miscare de rotatie (din mimentul inceperii flexiei se asociaza o rotatie interna, care ajunge la
circa 15° la o flexie de 90°; in extensie se deroteaza, iar pe ultimile grade de extensie se
produce si o rotatie externa).

Exista o stabilitate pasiva si una active a genunchiului, asigurate diferit:

a) Stabilitatea pasiva este realizata de:

a. Forma suprafetelor articulare, cu corectarile aduse de cartilaj si meniscuri;
b. Formatiunile capsuloligamentare:
 Intern: ligamentul colateral intern (tibial), ligamentu capsular intern;
 Extern: fascia lata – bandeleta iliotibiala --, ligamentul colateral extern
(peronier), tendonul popliteului;
 Posterior: ligamentul posterior (Winslow)
 Anterior: tendonul rotulian si fascia genunchiului;
 Central:ligamentele incrucisate

c. Axele
 anatomice femurotibiale asigura extensiei genunchiului o stabilitate perfecta, fara
sa intre ligamentele in joc. Miscarea de flexie-extensie modifica axele de
stabilitate, facand sa intre in joc aparatul capsuleligamentar. In miscarea de flexie
axele de deregleaza si apare varus-ul, care este blocat de rotatia interna. La aparitia
valgus-ului se produce rotatia externa, deci varus-ul si rotatia interna se
controleaza reciproc intocmai ca valgus-ul si rotatia externa; invers, rotatia interna
faciliteaza valgus-ul, iar rotatia externa, varus-ul.

b) Stabilitatea activa este realizata de muschi.

La sold actioneaza asupra genunchiului muschii dreptul anterior, croitor,
dreptul intern.
Vastii sunt extensori puternci ai genunchiului, impreuna cu dreptul anterior.
Toate cele patru capete aale cvadricepsului actioneaza in extensia gambei, cu
sau fara incarcare, in lant kinetic deschis sau in lant kinetic inchis (cu piciorul
pe sol). Vastul medial are un rol important in prevenirea dislocarii laterale a
rotulei la finalul extensiei.
Popliteul este un rotator medial al tibiei, ramanand continuu in activitate in
pozitii de genuflexiune, ajutand ligamentul incrucisat posterior sa previna
dislocarea inainte a genunchiului.
Ischiogambrierii (bicepsul femoral, semimenbranosul si semitendinosul) au
actiune si asupra soldului si asupra genunchiului. Primul lor rol este de
extensori simpli ai soldului (fesierul mare este un extensor doar in miscarea
contra rezistentei), ca si de flexori si rotatori ai tibiei.
o Bicepsul femoral este un rotator extern sigur al soldului in extensie si
adductie si doar in mai putin de jumatate din cazuri executa si rotatie
externa (laterala) a genunchiului. In pozitie de repaus – stand sau
unipodal – bicepsul femoral nu este in activitate;
o Semimenbranosul si semitendinosul sunt extensori si adductori ai
soldului abdus cand miscarea se face cu reistenta; pentru genunchi, sunt
flexori si rotatori interni;

In mers, ischiogambierii intra in activitate in diferite faze ale acestuia.

Astfel, desi actioneaza sincron, semitendinosul, ca si capatul lung al
bicepsului femoral, are o activitate trifazica in mers, in timp ce
semimembranosul si capatul scurt al bicepsului au activitate bifazica.

Stabilitatea activa a genunchiului in mers se realizeaza prin “zavorarea” sau

“inlacatarea” pe ultimile grade de extensie a lui, care inseamna si rotatia externa a
tibiei, permitand condiliului medial sa se blocheze prin intinderea ligamentului
collateral lateral si a ligamentului incrucisat antero-extern. Extensia si rotatia externa
sunt rezultatul contractiei cvadricepsului si ischiogambierilor, caci acestia din urma
trag inapoi genunchiul, determinand si rotatia extern.
 Gonartroza – boala artrozică a genunchiului

Gonartroza este boala artrozică localizată la nivelul genunchiului care interesează

iniţial fie unul din compartimente (artroza femuro-patelară 35-40%, artroza femuro-tibială 45-
50%), fie ambele sectoare (femuro-patelo-tibial 15-20%) uni sau bilateral. Boala afectează cu
predilecţie femeile (70-80%), mai ales după 50-60 de ani, asociind frecvent supraîncărcarea
ponderală şi tulburări ale circulaţiei de întoarcere.

 Clasificarea gonatrozelor

Criteriul de clasificare al gonartrozelor este cel etiologic, folosit în general pentru

diferenţierea artrozelor. Astfel, gonartrozele se clasifică în :

Gonartroze primare, care debutează în general între 40 şi 50 de ani, în special la femei

la menopauză, obeze şi cu varice la membrele inferioare. Leziunile artrozice sunt bilaterale şi
beneficiază de tratamente conservatoare.

Gonartroze secundare, care debutează mai precoce, sunt în majoritatea cazurilor

unilaterale şi necesită frecvent intervenţii chirurgicale.

Dintre cauzele incriminate în gonartrozele secundare sunt de menţionat:

 Traumatismele (sechele de fracturi, luxaţii, entorse, leziuni de menisc) care

lasă după ele leziuni şi dezechilibre osteo-articulare şi capsulo-ligamentare,
favorizând apariţia procesului degenerativ de tip artrozic. O căzătură pe
genunchi, la un tânăr, poate determina o condromalacie rotuliană, reprezentând
stadiul precoce al artrozei femuropatelare. Numeroase gonartroze sunt
secundare unei fracturi a spinelor tibiale, unor entorse sau unor traumatisme
sportive (forţarea genunchiului în varus sau în valgus determină, de obicei,
elongaţia sau leziunea ligamentelor laterale sau ligamentelor încrucişate cu
dezechilibrarea genunchiului). Microtraumatismele profesionale favorizează de
asemenea leziunile degenerative (gonartroza parchetarilor, dansatorilor,
sportivilor).
  Tulburările statice: dezaxarea axei femurotibiale cu solicitările în varus sau
valgus constituie un stres mecanic care poate iniţia artroza; gonartrozele sunt
de patru ori mai frecvente la cei cu genu varum sau genu valgum decât la cei
cu axa femurotibială normală. Gonartrozele pot fi de asemenea secundare unei
dezaxări a aparatului rotulian (displazii rotuliene, luxaţii şi subluxaţii rotuliene)

Dintre factorii generali care favorizează apariţia leziunilor artrozice sunt de reţinut:
tulburările endocrine (insuficienţa ovariană, menopauza), tulburările metabolice (în special
obezitatea, care acţionează atât prin alterarea cartilajului articular, cât şi mecanic, prin
supraîncărcarea ponderală şi hiperlaxitatea ligamentară) şi unii factori genetici ( o fragilitate
genetică a cartilajelor articulare, la care se adaugă displazii rotuliene şi femurotibiale).

Proteza de Genunchi(Artroplastia totala de genunchi)

Artroplastia totală de genunchi reprezintă o procedură chirurgicală pentru tratarea osteoartritei

(boala degenerativă a articulatiilor) a articulatiei genunchiului.

Pacientii cu osteoartrită a articulatiei genunchiului- gonartroza, prezintă urmatoarele

simptome: scăderea amplitudinii de mișcare, scăderea forței musculare, abateri ale mersului
normal, scăderea echilibrului. Aceste insuficiențe duc la limitarea funcțională, inclusiv
dificultate in mers datorită biomecanicii anormale, dificultate in transferul în și din pat,
dificultate in urcarea si coborârea scărilor si dificultate in activitațile zilnice.

Daca tratamentele nechirurgicale precum medicatia si utilizarea unor elemente

ajutatoare la mers (baston, carje, cadru de sprijin) nu mai dau rezultate, va trebui sa se ia in
considerare interventia chirurgicala cu protezarea genunchiului (artroplastia totala). Operatia
de inlocuire a articulatiei genunchiului este o procedura sigura si eficienta pentru eliminarea
durerii, corectarea deformarii piciorului si care faciliteaza reluarea activitatilor obisnuite.

Prima interventie de artroplastie de genunchi a avut loc in 1968. De atunci, inovatiile

in domeniul materialelor si tehnicilor chirurgicale au contribuit semnificativ la imbunatatirea
performantelor acestei interventii, artroplastia totala de genunchi reprezentand una dintre cele
mai de succes proceduri in toata medicina.

Cand se recomanda interventia

Exista mai multe motive pentru care chirurgul ortoped poate recomanda artroplastia totala de
genunchi. Pacientii care beneficiaza de aceasta procedura se confrunta adesea cu:

 Deformarea genunchiului – arcuirea spre interior sau exterior

 Durere severa de genunchi sau rigiditatea genunchiului care limiteaza activitatile

zilnice, inclusiv mersul pe jos, urcatul scarilor, coboratul si urcatul din/in masina.
Pacientul poate avea dureri severe la mersul pe jos, pe distante scurte si poate avea
nevoie de un baston sau cadru.

 Durere moderata sau severa de genunch care nu cedeaza in timpul repausului diurn sau
nocturn.

 Inflamare cronica a genunchiului care nu cedeaza dupa administrarea medicamentelor

sau in urma repausului..

 Lipsa de raspuns la alte tratamente, precum medicatia antiinflamatorie, injectiile cu

cortizon, injectiile de lubrifiere (cu substante vasco-elastice), fizioterapia, sau alte
interventii chirurgicale.

Evaluarea ortopedica

Chirurgul ortoped va face o evalare completa care consta in:

 Istoricul medical. Medicul ortoped va solicita informatii despre starea generala de

sanatate, despre nivelul de durere resimtit si mobilitate.

 Examenul clinic. Examinarea clinica va stabili gradul de mobilitate, stabilitate, forta al

genunchiului si modul de aliniere generala a oaselor piciorului.
  Radiografii. Imaginea oferita de radiografii contribuie la stabilirea gradului de
deteriorare si deformare a genunchiului.

 Alte teste. Ocazional, imagistica avansata precum RMN-ul poate fi necesar pentru a
stabili starea in care se afla osul si tesuturile moi din jurul genunchiului.

Chirurgul ortoped va prezenta rezultatele evaluarii si va explica daca artroplastia totala de

genunchi este cea mai buna metoda pentru indepartarea durerii si imbunatatirea mobilitatii
genunchiului dvs. Vor fi luate de asemenea in considerare si alte optiuni de tratament –
inclusiv medicatia, injectiile, fizioterapia, sau alte tipuri de interventii chirurgicale.

Indicatiile artroplastiei:

 Poliartrita reumatoida

 Artrita cronica juvenila

 Reumatismul cronic degenerativ

 Genunchi artrozic posttraumatic

 Status invalidant post-osteotomie tibiala inalta

 Articulatia de tip neuropatic-indicatie controversata

Contraindicatiile artroplastiei:

 Artrodeza nedureroasa, bine pozitionata

 Genunchi recurvat asociat cu deficit de forta musculara

 Deficit important de forta musculara pentru cvadriceps

 Proces septic activ

Clasificarea protezelor de genunchi

 Protezele de genunchi se caracterizeaza prin diversitatea lor legata de variabilitatea

acestei articulatii. Diferitele tipuri de proteze se disting printr-un anumit numar de
parametrii:

 1         Caracterul lor partial (unicompartimentala) sau complet (proteza

tricompartimentala)

 2         Dupa sistemul de stabilizare, cu conservarea sau nu a ligamentelor incrucisate,

protezele superstabilizate “in balama, etc

 3         Dupa sistemul de fixare la os: cimentate sau necimentate

 4         Dupa mobilitatea pieselor protezei: proteze cu platou tibial fix sau mobil 

Obiectivele generale ale programului de recuperare a pacientului cu artroplastie:

 Diminuarea sau disparitia durerii

 Refacerea stabilitatii

 Refacerea si mentinerea amplitudinii de miscare

 Refacerea controlului muscular

 Refacerea schemei de mers fiziologice

 Realizarea transferurilor intr-o maniera sigura

 Pacientul sa se poata mobiliza rapid si sa obtina un status de independenta clinico-

functional

Componentele programului de recuperarea a pacientului cu artroplastie de genunchi:

 Evaluarea abilitatilor fizice si functionale

 Determinarea scopurilor si planului de tratament

 Coordonarea terapiei

 Evaluarea nevoilor personale de la domiciliu pentru echipament adaptiv si modificari

ale mediului
Principiile programului de recuperare:

 Respectarea indoloritatii

 Progresivitatea efectuari exercitiilor

 Programul se deruleaza initial analitic, apoi global

Programul de recuperare se deruleaza atat preoperator cat si postoperator.

Recuperarea postoperatorie

Kinetoterapia

In perioada imediat post-operatorie, rigiditatea genunchiului poate fi combatuta cu ajutorul

unui dispozitiv de miscare pasiva continua (kinetec).

Majoritatea pacientilor incep exercitiile fizice pentru genunchi a doua zi dupa operatie. Un
kinetoterapeut va va invata exercitii specifice pentru intarirea musculaturii picioarelor si
cresterea mobilitatii genunchiului pentru a putea merge pe jos si a face alte activitati zilnice
imediat dupa operatie.

Programul de recuperare postoperator artroplastiei totale de genunchi este creat si

individualizat pe abilitațile funcționale, cercetare clinică, masuratori, obiective si expertiza
clinică a kinetoterapeutului.

Faza 1 (ziua 1-7)

Obiective

- transferuri neasistate

- ambulație, mers neasistat cu mijloace corespunzatoare la nivelul suprafețelor și scării

- abilitatea de a executa independent program de exerciții acasă

- ampitudinea de mișcare, flexie activă ≥80° (așezat), extensia ≤10° (culcat dorsal)

Precauții

- evitarea prelungită a pozitiilor de asezat, ortostatism si mers

- durere severă la mers si exercițiile cu amplitudine de miscare

-
Tehnici de tratament

- miscari passive continue incepând cu flexia genunchiului de la 60° crescând progresiv

in limita toleranței durerii

- antrenarea mersului cu încarcarea greutații în limita toleranței cu aparate asistate

corespunzătoare

- antrenarea activitaților zilnice

- ridicarea membrului, poziție declivă pentru prevenirea edemului

- exerciții pentru creșterea forței musculare :cvadriceps, glutei, ischiogambieri, extensii

active ale genunchiului, flexia șoldului din așezat, flexii active ale genunchiului din
așezat, extensia genunchiului pasivă asistată cu un prosop cu punct fix sub gleznă,
stretching la scări.

Faza a 2-a (săpt 2-8)

Obiective

- amplitudinea de mișcare activă asistată a flexiei ≥105°

- extensii active asistate egale cu 0°

- reducerea edemului postoperator

- independența in programul de recuperare acasă

- normalizarea mersului structurat cu/fără aparate asistate

- independența in activitați zilnice

Precautii

- evitarea deplasării fără aparate asistate dacă există abateri ale mersului normal

- evitarea prelungită a mersului, șezutului

- evitarea durerii la exercițiile terapeutice și in cadrul activitaților funcționale

- evitarea urcării scărilor bilateral până când vor fi obținute forța și controlul adecvat al
membrului operat
Tehnici de tratament

- extensia pasivă cu extensia prosopului, aplicat spre înainte

- exerciții de flexii și extensii active

- electrostimulare sau biofeedback pentru reeducarea cvadricepsului

- inaintarea progresului, urcarea scărilor 2-4

- echilibru/antrenarea propriocepției: postura statică unilaterală, activități dinamice

bilaterale

- determinarea măsurătorilor valorii inițiale pentru teste funcționale

- antrenarea mersului cu dispozitive asociate: accentuarea activă a flexiei, extensiei,

contactul călcâiului, modelul bilateral

- antrenarea activitaților zilnice înăuntru/in afara cadei/dușului, transfer în mașină

Faza a 3-a (săpt 9-16)

Obiective

- amplitudinea de mișcare: flexii active asistate a genunchiului >115°

- transferal din stând în ortostatism cu simetria egală a membrelor inferioare si

încărcarea greutații egale

- negocierea urcării scărilor bilateral: urcare 6-8, coborâre 4-6

- maximizarea grupelor musculare cvadriceps /ischiogambieri din punct de vedere al

forței, control, flexibilitate pentru a face față cererilor la un nivel ridicat al activitaților
de tip ADL

- scoruri funcționale la teste: contra cronometru mersul “Ridică-te și du-te” <15

secunde, ideal 10 secunde

Precautii

- evitarea urcării bilaterale a scarilor dacă sunt prezente dureri sau abateri

- evitarea alergării, săriturilor

Tehnici de tratament

- mobilizări, glisări ale patelei

- bicicleta ergometrică

- stretching al mușchilor cvadriceps, ischiogambieri

- contracții excentrice, aparat de presă pentru trenul inferior bilateral/unilateral

- accelerarea urcării scărilor 6-8, coborâre 4-6

- genoflexiuni la perete sau cu mingea

- covor rulant pe plan înclinat

- genuflexiuni functionale cu mingea

- antrenarea echilibrului, a propriocepției: bilateral și unilateral în activitați dinamice

Criterii pentru reabilitare/eliberare

- pacientul a atins toate obiectivele și rezultate funcționale

- măsurătorile testelor funcționale se încadrează în parametrii apropiați vârstei

- urcarea a 6-8 scări, coborârea lor

Exercitii
15. Ridicarea piciorului din pozitia culcat ventral

Asezati-va pe "burta", cu picioarele intinse; capul sta sprijinit pe brate;

Contractati muschii fesieri si muschii coapsei ridicand piciorul cat de sus puteti;

Mentineti pozitia timp de 5 secunde;

Coborati piciorul si relaxati timp de 5 secunde; repetati.

16. Abductia soldului

Asezati-va jos, pe o parte, cu piciorul afectat deasupra si piciorul de dedesubt indoit

astfel incat sa serveasca drept suport;

Intindeti piciorul de deasupra si ridicati-l la 45°;

Metineti pozitia pentru 5 secunde;

Coborati usor piciorul si relaxati pentru 5 secunde; repetati

17. Adductia soldului

Asezati-va pe podea, pe partea cu piciorul afectat, cu ambele picioare intinse bine;

Indoiti piciorul de deasupra si incrucisati-l peste cel afectat, ca in figura;

Ridicati piciorul afectat la aproximativ 15 – 20 cm de la podea;

Mentineti pozitia timp de 5 secunde;

Coborati usor piciorul si relaxati timp de 2 secunde; repetati.

 Bibliografie

Kinetologie profilactica ,terapeutica si de recuperare-T. Sbenghe (Editura

medicala,Bucuresti 1987)

Recuperarea medicala a sechelelor postraumatice ale membrelor-T. Sbenghe ( Editura

medicala)

Mares Emil- “ Artroplastia genunchiului”- Craiova, 2011

http://ortopediaonline.ro

https://ro.scribd.com/document/159099549/gonartroza

https://www.google.com/search?
sxsrf=ALeKk0162ngi1AEuGOzhl2afqHUCOIoYNg:1589354489248&source=univ&tbm
=isch&q=poze+operatie+de+genunchi