Liceul Tehnologic Baile Govora

Scoala Postliceala Sanitara Domeniul Sanatate si Asistenta

Pedagogica Calificarea Profesionala : Asistent Medical
Balneofiziokinetoterapie si recuperare

Tratamentul cu curent galvanic in nevralgia de sciatica

Elaborat de :

Cumpanasu Lidia

Baile Govora 2022-2023

1|Page
 Tratamentul cu curent galvanicin nevralgia de sciatica

Cuprins :

1 Ce este nevralgia de sciatica?

1.1 Ce este nervul sciatic ?
1.2 Cauzele si tipurile nevralgiei sciatice?
1.3 Factorii de risc in nevralgia sciatica
1.4 Simptomatologia nevralgiei sciatice
1.5 Diagnosticare/anamneza / semne clinice in nevralgia de siatica
1.6 Tratamentul nevralgiei de sciatica

2 Tratamentul curent galvanic

2.1 Ce este curentul galvanic?
2.2 Cum functioneaza curentul galvanic ?
2.3 Unde se aplica curentul galvanic si care sunt contraindicatiile lor?
2.4 Modul de aplicare al terapiei cu curent galvanic
2.5 Cum se desfasoara o sedinta de terapie cu curent galvanic?
2.6 Efectele curentului galvanic si beneficiile lor

3 Studii de caz
4 Concluzii
5 Bibliografie

2|Page
1. Ce este nevralgia sciatica ?

Nevralgia sciatica sau “Sciatica” este durerea care radiaza din partea inferioara a
spatelui intr-un membru inferior, pe traiectul nervului sciatic. Durerea este
provocata de iritarea acestui nerv, ceea ce duce la disconfort in zona inferioara a
coloanei vertebrale, la nivelul soldului si fesei, durerea ajungand pana in partea din
spate a gambei./1

1.1 Ce este nervul sciatic ?

Nervul sciatic constituie cel mai lung si mai bine dezvoltat nerv care atinge in
dimensiune grosimea unui deget, fiind compus din 5 radacini: 2 dintre radacini au
emergenta la nivel lombar, iar celelalte 3 au origine la nivelul ultimei portiuni
a coloanei vertebrale, si anume segmentul sacrat.

Cele 5 radacini alcatuiesc impreuna nervul sciatic, cate unul de fiecare parte
a corpului. Inferior de genunchi, nervul sciatic se ramifica, filetele nervoase
ajungand pana la nivelul piciorului si al degetelor membrului pelvin./2

Exista 2 nervi sciatici, fiecare pe cate un picior. Durerea din sciatica este o durere
care porneste din partea de jos a spatelui, radiaza spre fesa si traverseaza intreg
piciorul, insa nu orice durere de spate sau orice durere care radiaza de-a lungul
piciorului inseamna sciatica./3

3|Page
Zona afectata de nevralgia sciatica este formata din :
– coloana vertebrala lombara, care are cinci vertebre;
– coloana vertebrala sacrala, formata tot din cinci vertebre;
– regiunea coccigiana formata din 4-5 vertebre rudimentare formand osul coccis.
Osul sacru se articuleaza cu osul coxal format din ilion, ischion si pubis, formand
bazinul.

Muschii care acopera aceasta regiune sunt: masa comuna spinala din care deriva
marii dorsali, psoasul iliac, patratul lombar, muschii fesieri (micul, marele si
mijlociul fesier).

Inervatia: nervii sacrali, nervii rusinosi, nervul sciatic.

Sciaticul este cel mai lung si cel mai mare nerv din organism. El porneste din
plexul sacrat si este format din a 5 – a radacina lombara si din radacinile sacrate 1,
2, 3. Acestea se unesc in bazin, ies prin gaura sciatica si patrund pe fata posterioara
a coapsei, impartindu-se in regiunea poplitee in sciaticii poplitei (externi si interni).

Nervii centurii pelviene sunt: nervul gemen inferior, nervul pisiform, nervul fesier
superior si inferior.

Aceasta regiune este irigata de ramura lombara a aortei abdominale, vena cava
inferioara, vena iliaca comuna, vena iliaca lombara, vena sacrala laterala.

In regiunea coapsei avem doar osul femur.

Muschii care acopera aceasta regiune sunt:

– muschii flexori (flecteaza coapsa pe bazin): muschiul cvadriceps, muschiul
croitor, muschiul pectineu in partea proximala sub triunghiul lui Scarpa;
– muschii coapsei posterioare (extensori): dreptul intern, extern, semitendinosul,
semimembranosul, obturatorul intern si extern;
– muschii adductori: muschii graselis, muschii rusinosi;
– muschii abductori: tensorul fascia lata.

Cel mai important nerv este nervul femurocutanat.

Principalele vase de sange:

– vena safena;
– artera femurala./12

1.2. Cauzele si tipurile nevralgiei sciatice

4|Page
Sciatica este determinata de compresia radacinilor nervoase care formeaza nervul
sciatic. Cel mai des sciatica apare ca rezultat al compresiei nervoase de la nivelul
coloanei lombare, fie in canalul spinal, fie in foramenul inetrvertebral. De
asemenea, compresia se poate produce la nivelul pelvisului sau al feselor.

Cele mai frecvente cauze de sciatica sunt urmatoarele:

 Disc lombar herniat (hernia de disc). Potrivit cercetarilor, pana la 90% dintre
cazurile de sciatica sunt determinate de un disc lombar herniat. Acesta poate
comprima una sau mai multe dintre radacinile nervoase spinale (L4-S3) care
alcatuiesc nervul sciatic. Cel mai des, in 8 din 10 cazuri de hernie de disc
lombara, hernierea afecteaza radacinile L5 si S1. Astfel, se poate vorbi despre
compresie directa sau de inflamatie. Un disc herniat poate comprima nervul
sciatic pe o singura parte, provocand simptome la nivelul unui singur picior, sau
poate comprima pe ambele parti, provocand simptome la nivelul ambelor
membre inferioare (sciatica bilaterala), desi cazurile sunt mai rare.
 Degenerarea corpilor vertebrali (osteoartrita). Degradarea tesuturilor
coloanei lombare poate comprima sau irita una sau mai multe radacini ale
nervului sciatic. Si discurile intervertebrale degenerate pot secreta proteine
inflamatorii, determinand inflamatia nervului sciatic.
 Stenoza spinala lombara. Aceasta reprezina ingustarea canalului spinal si este
relativ frecventa in randul persoanelor peste 60 de ani. Cercetarile evidentiaza
ca stenoza recesului lateral poate fi o cauza des intalnita care provoaca sciatica
la varstnici.
 Spondilolisteza. Aceasta se produce cand o fractura de stres (ca urmare a
accidentelor, traumatismelor sportive, cazaturilor sau ridicarea greutatilor) face
ca un disc vertebral sa alunece, determinand compresia nervului sciatic.
Spondilolisteza poate provoca sciatica bilaterala si este mai frecventa la tineri.
 Lezarea traumatica a nervului sciatic – fracturi ale capului femural,
traumatisme la nivelul pelvisului
 Sindromul piriform constituie o afectiune neuromusculara generata de iritarea
muschiului piriformis, cauzata de un proces inflamator sau de spasme
musculare care exercita compresie la nivelul nervului sciatic. Nervul sciatic
trece de-a lungul muschiului piriformis spre partea inferioara a membrului
pelvin si poate fi comprimat in timpul spasmelor acestui muschi.
 Sindromul cozii de cal reprezinta o cauza rara de sciatica, in cadrul careia sunt
afectate o serie de radacini nervoase situate la nivelul ultimei portiuni
a coloanei vertebrale. Manifestarile sindromului cozii de cal includ dureri
5|Page
 severe la nivelul membrului pelvin, amorteala in regiunea perianala,
incontinenta fecala si urinara./2

Mai putin frecvent, printre cauze se pot numara si:

 Boala Paget osoasa
 Afectarea neuronala asociata diabetului (neuropatie diabetica)
 Tumorile spinale (tumori primare care apar la nivelul maduvei spinarii
 sau tumori secundare care prin extensie prind si produc compresie a fibrelor
nervoase)
 Hematoame (acumularea de sange) sau abcesele
 Sindroame paraneoplazice neuropatice (carcinoamele produc mai frecvent
neuropatii)./3
 Sarcina (uterul pune presiune pe nervul sciatic).
 inflamarea/lezarea nervilor: traumatisme, fracturi de pelvis.
 osteoartrita: este boala degenerativa a discurilor intervertebrale. Acestea se
micsoreaza si-si pierd flexibilitatea. Se ajunge la hernia de disc si la
inflamarea nervului.
 imobilizarea la pat a pacientilor./1

Tipuri de sciatica
In functie de durata simptomelor, daca au fost afectate una sau ambele membre
inferioare, sciatica poate fi de mai multe tipuri:

 Sciatica acuta. Durerea poate sa dureze 4-8 saptamani, insa poate fi

gestionata la domiciliu si in general nu este nevoie de tratament.
 Sciatica cronica. Durerea nervului sciatic este persistenta si dureaza mai
mult de 8 saptamani, fara sa se amelioreze daca se incearca gestionarea la
domiciliu. In functie de cauza, sciatica cronica poate necesita tratament
nechirurgical sau chirurgical.
 Sciatica alternanta. Durerea afecteaza alternative ambele picioare. Acest
tip de sciatica este rar si poate fi determinat de probleme degenerative ale
articulatiei sacroiliace.
 Sciatica bilaterala. Aceasta apare la ambele picioare in acelasi timp. Este,
de asemenea, un tip rar de sciatica si poate aparea ca urmare a modificarilor
degenerative la nivelul vertebrelor sau discurilor ori ca o consecinta a unor
boli severe precum sindromul cozii de cal.

6|Page
Sciatica prin hernie discala este cea mai frecventa forma clinica a nevralgiei
sciatice.
Ea poate fii de mai multe feluri:
– sciatica discala prelungita;
– sciatica discala hiperalgica;
– sciatica discala paralizanta.
Sciatica nediscala, care la randul ei se poate clasifica in:
– sciatica radiculara nediscala;
– sciatica tronculara;
– sciatica coordonala
Nevralgia sciatica este o algie radiculara care traduce suferinta unei radacini a
nervului sciatic, mult mai rar o atingere a trunchiului nervos propriu-zis. Ea rezulta
in majoritatea cazurilor dintr-un conflict discoradicular consecutiv unei hernii
intraradiculare la nivelul discului intervertebral L4-L5 sau L5-S1.
Sciatica apare la indivizii adulti intre 25-50 de ani si cu deosebire dupa varsta de
40 de ani.
Sciatica apare mai frecvent la barbati decat la femei ceea ce se poate explica prin
faptul ca barbatii sunt mai expusi traumatismelor si surmenajului functional al
coloanei.
Sciatica apare mai frecvent la indivizii care sunt supusi prin profesiunea lor,
traumatismelor si eforturilor. 62%-65% dintre bolnavii cu sciatica sunt muncitori
manuali. Sciatica se intalneste mai mult la partea sanga deoarece, in cursul
miscarilor obisnuite dreptacii fac o flexie spre dreapta a coloanei vertebrale,
tractiunile cele mai mari fiind suportate de muschii vertebrali si de segmentul
lombar din stanga./12

7|Page
1.3. Factorii de risc in nevralgia sciatica

 Varsta - schimbarile structurale la nivelul coloanei vertebrale care apar

odata cu inaintarea in varsta predispun la aparitia proceselor patologice cu
afectarea nervului sciatic.
 Supraponderabilitatea - obezitatea reprezinta un factor de risc pentru
sciatica din cauza presiunii suplimentare pe care o exercita kilogramele
excedentare asupra coloanei vertebrale.

8|Page
  Profesia - anumite profesii necesita efectuarea de miscari bruste ale coloanei
vertebrale sau ridicarea frecventa de greutati, ce predispun la aparitia
herniilor de disc lombare cu pensarea nervului sciatic.
 Sedentarismul - persoanele cu stil de viata sedentar sunt mai predispuse la
aparitia durerii cauzate de nervul sciatic fata de cele care au un stil de viata
activ si efectueaza exercitii fizice regulate.
 Antecedentele personale de accidente sau interventii chirurgicale la
nivelul coloanei lombare.
 Diabetul zaharat - polineuropatia diabetica poate cuprinde la anumiti
pacienti afectarea nervului sciatic care se datoreaza reducerii densitatii
fibrelor de mielina.
 Osteoartrita - osteoartrita poate cauza afectare la nivelul coloanei vertebrale
cu risc de lezare al nervului sciatic./2
 predispozitia genetic/1

1.4 Simptomatologia nevralgiei sciatice

Simptomele sunt resimtite frecvent pe traiectul nervului sciatic. Acestea pot fi:

 Durere. Durerea din sciatica este resimtita ca o senzatie persistenta de

arsura sau o durere ascutita, intepatoare, care porneste din zona lombara sau
de la nivelul fesei si radiaza in fata sau in spatele coapsei si/sau gambei pana
in calcai. Daca, pe langa afectarea nervului sciatic sunt lezate si alte traiecte
nervoase spinale joase (sindromul cozii de cal), pe langa durere poate sa fie
afectata si posibilitatea de a controla urinarea si defecatia. Daca apar si astfel
de simptome, este nevoie de o consultatie medicala imediata.
 Amorteala. Durerea din sciatica poate fi insotita de amorteala in spatele
piciorului. Uneori, pot fi prezente furnicaturi sau slabiciune.
 Simptome determinate de postura. Simptomele din sciatica se pot agrava
in pozitia sezut, atunci cand incerci sa te ridici, cand apleci coloana, cand
rasucesti coloana, cand stai intins in pat sau cand tusesti/stranuti, dar si in
urma unor activitati precum  mersul, alergatul, urcatul scarilor, intinderea
piciorului tind sa inrautateasca durerea, iar pastrarea unei pozitii drepte a
spatelui scade intenstitatea durerii./3
 furnicaturile in picioare sau la nivelul degetelor piciarelor;/1

9|Page
 Criza de sciatica - simptom al altor afectiuni
Criza de sciatica poate fi intalnita si in cadrul altor afectiuni care nu sunt generate
de afectarea traumatica sau inflamatorie a nervului sciatic si anume:

 Nevralgia postherpetica
 Bursita
 Sindromul picioarelor nelinistite
 Fasecita plantara./2

1.5 Diagnosticare/anamneza /semne clinice in nevralgia de sciatica

Termenul de sciatica se refera la durerea resimtita de-a lungul traiectului nervului

sciatic, care porneste din regiunea lombara si se extinde inferior, catre coapse si
fese, ajungand pana la nivelul piciorului. Desi in anumite situatii sciatica poate fi
severa, de cele mai multe ori durerea cedeaza la tratament in decurs de cateva
saptamani.

Cand te adresezi medicului

In general, nu este bine sa suporti vreme indelungata o durere, indiferent ce fel de
durere este si in ce zona a corpului o resimti. In cazul sciaticii, este recomandat sa
consulti medicul specialist in urmatoarele cazuri:
 daca durerea este greu de suportat, indiferent de cat timp s-a instalat;
 Daca durerea dureaza de mai bine de 4 saptamani;
 Daca durerea este asociata cu o lovitura sau o cadere care a amplificat durerea;
 Daca ai febra;
 Daca spatele s-a inrosit sau umflat;
 Daca simti amorteala sau durere in fese, coapse in zona inghinala sau in picior;
 Daca ai arsuri in timpul urinarii, incontinenta urinara sau fecala;
 Daca scazi in greutate fara sa-ti propui;
 Daca durerile sunt mai puternice in timpul noptii sau la trezire./1

Diagnosticarea

Diagnosticul prin care este stabilita cauza sciaticii este esential in recomandarea
unui plan de tratament eficient si gestionarea durerii. Daca suspicioneaza o
sciatica, medicul va analiza istoricul medical si va realiza un consult clinic. In

10 | P a g e
cadrul examinarii fizice, medicul verifica localizarea durerii, raspunsul la miscarile
piciorului care alungesc nervul, raspunsul la anumiti stimuli precum presiunea
usoara pe degetele de la picioare sau pe gamba, iar daca exista tulburari de
sensibilitate si starea reflexelor, se stabileste gradul de mobilitate articulara.
De asemenea, pentru a confirma diagnosticul, medicul poate recomandaun examen
radiologic clasic (radiografie), examen RMN  sau CT (pentru observarea
anomaliilor discurilor intervertebrale care determina compresia nervului sciatic)
sau electromiografia (test care evalueaza functia de conducere nervoasa)
a) examenul clinic
in sciatica exista o serie de semen caracteristice legate in general de elongatia
nervului sau a radacinilor sale, fie de presiunea trunchiului nervos dureros.
Semnul Laseque este cel mai fidel si mai pretios. Bolnavului, fiind culcat pe spate,
cu genunchii intinsi i se ridica calcaiu astfel incat sa produca o flexie a membrului
inferior pe bazin. in raport intensitatea fenomenelor inflamatoare radiculare,
durerea apare la unghiuri diferite, imediat dupa ridicarea calcaiului, in formele
hiperalgice sau la un unghi de 45º, facut de coapsa pe bazin in formele moderate.
Uneori in formele de sciatica severa, chiar si ridicarea in aceleasi conditii a
membrului sanatos desteapta durerea de partea bolnava. Acest semn este denumit
Laseque contralateral.
Semnul coborarii piciorului apare daca bolnavul in decubit dorsal, ridica ambele
membre inferioare cu genunchii intinsi, pana incepe durerea. Semnul este pozitiv
daca la coborarea membrului sanatos durerea in membrul bolnav se intensifica.
Semnul Ulatkievici apare daca bolnavul, asezat an decubit ventral, executa o
extensie maxima a piciorului, ridicand coapsa flectand gamba.
Semnul Leri consta in provocarea durerii prin flexia capului pe trunchi.
Semnul Bonnet consta in producerea durerii prin adductia fortata a coapsei.
Punctele Valleix corespund zonelor unde diferite fascicule ale nervului sciatic
incruciseaza planuri dure, astfel incat presiunea acestora provoaca durere. Urmarite
descendent intalnim:punctual fesier la extremitatea superioara a incizurii sciatice;
punctual trohanterian,in santul ischio-trohanterian; punctul popliteu, in regiunea
respectiva; punctul peronier, la gatul peroneului; punctual maleolar peronier pe fata
dorsala a maleolei etc.
Daca semnele mentionate pana acum permit un diagnostic clinic de sciatica,
examenul clinic mai poate furniza o serie de indicii care sa faca posibila localizarea
discului si a radacinilor atinse. Topografia durerii si a tulburarilor de sensibilitate
este foarte importanta. Asupra acestui aspect s-a insistat.
Atitudinea coloanei vertebrale poate sa dea detalii importante in afara de limitarea
miscarilor de extensie si flexiei a coloanei caracteristice atat sciaticilor L4-L5 cat si
acelor L5 si S1. la bolnavul asezat in picioare se poate constata scolioza antalgica.
in sciaticile foarte dureroase se constata o pozitie scoliotica in care concavitatea se
11 | P a g e
afla de partea dureroasa. Totodata se poate constata contracture unilaterala a
muschilor lobar. Scolioza antalgica caracteristica mai ales sciaticilor L4-L5.
Mersul pe calcaie este imposibil in sciatica L4-L5 ca si miscarea de bataie a
tactului cu piciorul pe podea.
Examenul reflexelor arata anumite deosebiri. Astfel reflexele achiliene sunt reduse
sau lipsesc in sciaticile L5-S1 in timp ce reflexele rotuliene lipsesc in discopatiile
L3-L4. avand insa in vedere raritatea discopatiilor L3-L4 abolirea reflexelor
rotuliene impugn cautarea cu grija a unei sciatici simptomatice.
Atrofiile musculare ofera mai rar posibilitatea unei localizari a leziunii. Astfel
atrofiile musculare ale muschilor gluteali ai gambei si ai degetului mare se
intalnesc mai frecvent L5-S1.
Semne subiective
Simptomul preponderent uneori exclusiv il constituie durerea in regiunea lombara.
durerea iradiaza in membrul inferior avand un traiect care depinde de radacina
afectata astfel in sciatica L5 durerea intereseaza portiunea posterioara a fesei, fata
posterioara a coapsei, fata externa a gambei, partea externa a gleznei, regiunea
dorsala a piciorului ajungand uneori pana la haluce.
in caz de sciatica S1, durerea cuprinde partea posterioara a fesei, partea posterioara
a coapsei si gambei, tendonul lui Achile, calcaiul si regiunea plantara.
Aceasta topografie a iradierii durerii nu este totdeauna asa de completa astfel incat
nu putem sa precizam radacina afectata numai pe baza descierii durerii de catre
bolnav.
Bolnavul acuza deseori parestezii (amorteli, furnicaturi) in membrul inferior avand
o topografie similara cu cea a durerii; rareori prin interogatoriu aflam ca bolnaviil
prezinta si tulburari sfincteriene minore.
in sciatica prin conflict disco-radicular care prezinta situatia cea mai frecventa,
durerea se calmeaza prin repaus, in special repaus la pat astfel incat deseori
bolnavul se poate odihni in timpul noptii; eforturile si miscarile din timpul zilei,
tusea si stranutul maresc intensitatea durerii.
Semne obiective
Examinand bolnavul care se afla in picioare constatam o atitudine antalgica mai
ales in cazul sciaticii prin hernia discului L4 – L5, trunchiul fiind inclinat catre
partea opusa celei dureroase; se remarca o stergere a lordozei lombare, o scolioza
(consecutiva pozitiei antalgice amintite) si contractura unilaterala a musculaturii
vertebrale sacrolombare.
Miscarile coloanei vertebrale sunt extrem de dureroase si mai ales flexia anterioara
a trunchiului si inclinarea laterala catre partea dureroasa.
Mersul obisnuit de regula nu este afectat in schimb se observa dificultati in mersul
pe varfuri (semnul „poantei” sugestiv pentra sciatica S1) sau mersul pe calcai
(semnul „talonului” din sciatica L5).
12 | P a g e
Examinand bolnavul in decubit dorsal se constata prezenta semnului Laseque
(ridicarea membrului inferior intins provoaca o durere vie a coapsei si a gambei);
prin aceasta manevra se realizeaza o elongatie a nervului sciatic. Pentru a realiza
aceasta elongatie prin manevre mai putin cunoscute (in scopul evitarii unei
participari subiective) se practica manevra Laseque inversata; dupa ce am fixat in
rectitudine cele doua membre inferioare pe planul patului se cere bolnavului sa
treaca in pozitie sezand; in caz de sciatica reala miscarea este net limitata de
durere.
Manevra Brogard si testul Flepping servesc aceluiasi obiectiv.
in cazul testului Flepping bolnavul este asezat pe marginea patului cu membrele
inferioare atarnand, iar gamba se extinde fata de coapsa; in caz de sciatica, aceasta
manevra provoaca o durere violenta si rasturnarea coloanei catre spate. Se
realizeaza de asemenea studiul sensibilitatii la nivelul membrelor inferioare; se
constata o hipoestezie (scaderea sensibilitatii cutanate) superficiala mai ales pe
regiunea dorsala a piciorului si pe fata externa a gambei in sciatica L5; hipoestezia
„in sa” este sugestiva pentru compresia cozii de cal.
in sciatica L5 la examenul obiectiv se constata un deficit motor al extensorului
halucelui si a muschilor lojii anteroexterne; in sciatica S1 se observa mai rar un
deficit al muschilor lojii posterioare a gambei (flexori plantari). Refexul Achilian
poate fi diminuat sau abolit in sciatica S1.
Examinand bolnaviil in decubit ventral se poate evidentia semnul „soneriei” (DE
SE ZE): presiunea spatiului paravertebral corespunzator discului patologic (L4 –
L5 sau L5 – S1) declanseaza o durere vie, analoga celei de care sufera spontan
bolnaviil; se constata uneori hipotrofie musculara succedand unui deficit motor
prelungit.
in cazul examenului obiectiv al bolnavului cu sciatica nu trebuie omise tuseele
pelviene (vaginal si rectal) acestea putand depista o tumoare a micului bazin ce
poate fi responsabila de nevralgia sciatica.
b) investigatii paraclinice
• Examen radiologic
Examenul radiologic este examenul paraclinic cel mai important. in mod obisnuit
se efectueaza radiografii de fata si de profil ale coloanei lombare.
Acestea evidentiaza:
– rectitudinea coloanei lombare, cu stergerea lordozei fiziologice (pe cliseu de
profil);
– scolioza antalgica;
– pensarea discului lezat L4 – L5 sau L5 – S1 (pot fi pensari lombare laterale sau
posterioare) si torsiunea coloanei lombare. Exista sciatica cu examen radiologic
normal (faza incipienta). Mielografia cu substanta de contrast hidrosolubila
precizeaza mai exact felul si sediul herniei discale.
13 | P a g e
Examen de laborator
Examenele efectuate in mod obisnuit sunt: hemoleucograma, V.S.H., electroforeza;
ele sunt normale in cazul unui bolnav cu nevralgie determinata de un proces
degenerativ al coloanei lombare.
Studiul metabolismului fosfocalcic si dozarea fosfatazei alcaline sunt utile ori de
cate ori constatam o rarefiere a tesutului osos (osteoporoza, osteomalacie); dozarea
acidului uric, introdermoreactia la tuberculina, testele serologice pentru Brucala,
testele de depistare a factorului reumatoid, electromiografia pot fi de asemenea
utile.
– examen clinic
– examen radiologic
– examene paraclinice
in primul rand nevralgia sciatica trebuie diferentiata de:
1. un sindrom dureros al soldului;
2. o arterita;
3. o flebita a membrelor inferioare.
Pentru un diagnostic corect trebuie sa se tina seama de:
– un examen clinic corect;
– examenul radiologic;
– plus alte investigatii ale coloanei vertebrale./12

1.6 Tratamentul sciaticii

TRATAMENT

Tratamentul in sciatica are rolul de ameliorare a disconfortului dureros si de

redobandire a mobilitatii la nivelul membrului pelvin afectat si cuprinde:

 Aplicarea de gheata sau comprese reci - durerea cauzata de lezarea nervului

sciatic se remite de obicei in decurs de 20 minute dupa aplicarea de gheata la
nivelul zonei afectate.
 Efectuarea unor miscari de stretching (intinderi) usor.
 Administrarea de medicatie antiinflamatoare de tipul aspirinei,
ibuprofenului, acetaminofenului, antiinflamatoarelor nesteroidiene sau
naproxenului sodic.

14 | P a g e
In situatia in care sciatica nu se amelioreaza in decurs de 6 saptamani de la
aplicarea metodelor mentionate, se recomanda prezentarea la medic pentru
reevaluare si elaborare a unui nou plan terapeutic.

Exista mai multe tipuri de tratamente pentru sciatica: odihna, schimbarea stilului
de viata, tratament medicamentos, tratament alternativ, sau interventie
chirurgicala./1

1. Tratament profilactic
Masurile profilactice urmaresc intarirea aparatului musculo-ligamentar, calirea
organismului, marirea rezistentei la eforturi si evitarea factorilor patogeni.
Conditiile de munca sunt deosebit de importante astfel incat trebuie evitate
traumatismele, eforturile exagerate, solicitarea fara rost a coloanei lombare
(ridicarea de jos a unor obiecte grele, cu genuchii intinsi), expunerea indelungata la
frig etc.
in cazurile in care unii bolnavi de sciatica, prin natura profesiunii lor, articulatia
lombo-sacrata este mult solicitata, se recomanda schimbarea profesiunii.
Lombostatul este de un real folos, mai ales la bolnavii care au devieri ale coloanei
lombare, ca urmare a dezvoltarii adipoase si a slabirii chingii musculare
abdominale.

2. Tratament igieno – dietetic

Acesta se compune dintr-un regim alimentar cu proteine de calitatea I (carne,
branza, oua, lapte).
Va avea minimum 3 mese pe zi, dar aici se va avea grija la repartizarea meselor in
functie de tratamentul balnear.
Se va evita o alimentatie hipercalorica (glucide in exces) exista risc de
supraponderalitate tinand seama de faptul ca un pacient, in mod brusc, este obligat
sa pastreze repaus la pat.
in acest regim va intra si o alimentatie desodata din cauza antiinflamatoarelor de
tip cortizon si indometacin, care retin ionii de sodiu si implicit apa.
Cum de regula boala respectiva se asociaza cu anemia, se recomanda un tratament
antianemic. Tot aici se mai poate recomanda un tratament de tonifiere generala cu
polivitamine de tipul:
– vitamina B (tractul nervos);
– vitamina E (refacerea musculara);
– vitamina C.

3. Tratament medicamentos

15 | P a g e
Se recomanda medicamente analgezice (pentru cuparea durerii) si antiinflamatorii:
– aspirina;
– indometacin;
– fenilbutazona;
– ibuprofen;
– infiltratii paravertebrale, epidurale sau peridurale cu hidrocortizon si xilina; in
formele hiperalgice folosim cure scurte (7-10 zile) de prednison (grija la
alimentatia desodata).
Se mai recomanda:
– medicamente decontracturante;
– clorzoxazon 750 mg/zi;
– mydocalm 750 mg/zi;
– diazepam 10 – 15 mg/zi.
Sunt utile in prima parte a episodului dureros cand contractura musculara antalgica
mentine pozitia vicioasa./12

Doar medicul specialist poate recomanda administrarea de:

 antiinflamatoare nesteroidiene;
 antiinflamatoare steroidiene;
 neurotonice;
 vitaminoterapie (mai ales vitamina B1 și vitamina B2);
 antidepresive;
 anabolizante;
 antioxidante;/1

4. Tratament ortopedico-chirurgical
Repaus pe un plan dur (pat tare) timp de 15 – 20 de zile, tractiuni si manipulari
vertebrale, lombostat.
Nu constituie un tratament de rutina al sciaticii prin hernie de disc, el este rezervat
numai unor forme clinice particulare:
– sciatica paralizanta (in acest caz interventia chirurgicala pentru a fi eficace,
trebuie realizata de urgenta);
– sciatica prelungita si sciatica hiperalgica ce nu raspund la un tratament medical
corect si perseverent.
Tratarnentul sciaticii nediscale este constituit din tratamentul afectiunii cauzale:
Morbul Pott, boala Hodkin, neoplasm de prostata.
Obiectivele tratamentului balneofizioterapeutice sunt:
– reducerea durerii;
16 | P a g e
 – decontracturare musculara;
– recuperarea functionala a membrului inferior;
– prevenirea regidivelor.

Recuperare medicala
Recuperea medicala este un tratament alternativ si consta in:

 electroterapie;
 termoterapie;
 masaj;
 kinetoterapie;
 hidrokinetoterapie;
 cura balneoclimaterica.

Exercitii fizice pentru sciatica

Exercitiile fizice pentru sciatica pot sa amelioreze durerea din zona lombara,
reducand tensiunea si stimuland muschii. Iata cateva exemple de exercitii pe care
le poti face acasa:

Exercitiul 1
 stai in picioare, cu spatele drept si picioarele lipite;
 intinde bratele in fata si apleaca-te pana cand capul ajunge la nivelul genunchilor;
 repeta miscarea de 8-10 ori;
 nu uita sa respiri.

Exercitiul 2
 stai intins pe spate;
 indoaie picioarele si incruciseaza-le;
 apuca partea dorsala a picioarelor si trage-le pe ambele catre piept;
 intinde picioarele si relaxeaza-te;
 repeta miscarea de 8-10 ori.

Exercitiul 3
 stai intins pe podea cu picioarele intinse;
 stai cu spatele drept;

17 | P a g e
 pune piciorul drept deasupra celui stang, mentinandu-l pe cel stang cat de drept
poti;
 imbratiseaza-ti piciorul drept, tragandu-l spre tine;
 mentine pozitia vreme de 30-40 de secunde, dupa care revino in pozitia initiala;
 repeta inversand picioarele.

Exercitiul 4
 te intinzi cu fata in sus, cu o perna sub genunchi si cu picioarele indepartate.
 zona lombara trebuie sa fie in contact cu solul.
 stai in aceasta pozitie cat respiri de 10-20 de ori, profund.
 te concentrezi mai mult pe expiratie.
Exista si alte exercitii pentru ameliorarea dureri in cazul sciaticii, trebuie sa retii
insa ca este foarte important sa le faci corect. Daca nu poti sau ai dificultati,
consulta un antrenor sau un fizioterapeut.

Tratament chirurgical
In cazul in care sciatica se mentine dureroasa de cateva saptamani, medicul
specialist poate recomanda interventia chirurgicala. Exista mai multe tipuri de
operatii:
 in cele mai multe cazuri, operatia presupune indepartarea pe cale chirurgicala a
discului intervertebral care exercita presiune asupra nervului sciatic.
 daca bolnavul sufera de stenoza lombara, medicul specialist poate recomanda
leminectomia lombara (care are ca scop decomprimarea nervilor spinali).
 in cazul unor traumatisme care presupun sutura nervilor sectionati la cele doua
capete, interventia se numeste neurorafie. Sunt trei tipuri de neurorafii: primare (se
efectueaza imediat dupa producerea traumatismului), secundare (se efectueaza cam
la o luna de la efectuarea traumatismului), neurorafia tardiva (se face la 6 luni de la
producerea traumatismului).
 daca nu se pune problema unei leziuni degenerative, nervul comprimat este eliberat
prin intermediul unei interventii care se numeste neuroliza. Neuroliza are sens
numai in cazurile in care nu exista nervi cu semne de degenerare.
 daca este vorba de leziuni de nerv sciatic si de anchilozarea genunchiului, se
recomanda grefa de nerv.
 in cazurile foarte grave, de paralizii definitive, medicul specialist poate recomanda
mioplastie.

Alegerea terapiei in cazul sciaticii depinde de durata simptomelor si de severitatea

afectiunii:
 tratament medicamentos;
 schimbarea stilului de viata;
18 | P a g e
 interventie chirurgicala;
 odihna: dormitul intr-o pozitie corectă, fara perna;
 kinetoterapie;
 exercitii fizice: au ca scop relaxarea musculaturii vertebrale, pastrarea posturii
corecte si cresterea mobilitatii coloanei;
 evitarea eforturilor fizice, expunerii la frig, ridicarea de greutati, pozitia in sezut
prelungita, pozitii nefiresti ale coloanei vertebrale, miscari de rotatie bruste;
 in cazul pacietilor supraponderali, acestora li se recomanda sa slabeasca pentru a
ameliora simptomele si trata afectiunea.

Poate fi prevenita?

In unele cazuri, sciatica nu poate fi prevenita. Asta din pricina deteriorarii

discurilor intervertebrale ce survine o data cu varsta. Totusi, pentru a diminua
riscurile, exista unele modificari ale stilului de viata care ajuta:
 Miscarea practicata in mod regulat -focalizata pe intarirea musculaturii
spatelui si abdomenului, precum si imbunatatirea posturii spatelui.
 Atentie deosebita acordata posturii -corectarea pozitiei spatelui atunci cand
stam jos, ridicarea obiectelor masive in mod corect (ajutandu-ne de picioare
si nu de coloana vertebrala atunci cand ne ridicam), alegerea unei saltele
pentru pat si a unei perne potrivite pentru statura si necesitatile noastre.
 renunta la fumat;
 in cazul persoanelor supraponderale se recomanda stimularea masei
musculare, o dieta sanatoasa si echilibrata si un program de antrenament
fizic adecvat;
 masuri de management al stresului psiho-emotional prin adoptarea unor
tehnici de atitudine si relaxare
 Practicarea activitatilor sportive cu impact minim asupra coloanei vertebrale
- inot, mers pe jos, yoga, tai chi./1

Va prezent cateva remedii naturale care va vor scapa rapid de durerea provocata de
nervul sciatic. Veti scapa de durere in maxim 6 saptamani si nu va exista riscul
niciunui efect secundar.
1. Masajul. Masajul poate atenua durerea si relaxeaza intregul corp, mai ales daca
sciatica este provocata de un spasm muscular.
In plus, masajul stimuleaze circulatia si activeaza musculatura. Puteti folosi orice
fel de ulei cu care sa va masati de 2-3 ori pe zi pana ce veti observa rezultate. O

19 | P a g e
alta optiune este sa adaugati 3 lingurite de nucsoara intr-o cana de ulei de susan,
incalziti amestecul si masati apoi cu acest amestec zona cu pricina.
Si masajul ce consta in stimularea punctelor cheie este foarte eficient, este bine sa
apelati la un terapeut caci el va stii exact care sunt aceste puncte cheie.
2. Comprese calde sau reci. Alternati compresele calde cu compresele reci. Puteti
incepe cu compresele calde si finaliza cu compresele reci. Puneti compresa calda
sau rece pe locul in care simtiti durere timp de 15-20 de minute, la fiecare cateva
ore. Nu folositi comprese reci daca aveti probleme cu circulatia.
3. Turmeric. Turmericul este foarte indicat tratarii durerii provocate de sciatica
datorita proprietatilor sale antiinflamatorii si datorita componentei sale numita
curcumina care reduce durerea si inflamatia.
Adaugati o lingurita de turmeric intr-o cana de lapte, puteti pune si putina
scortisoara si apoi puneti la fiert. Indulciti bautura cu miere si consumati o data pe
zi.
O alta optiune este sa luati suplimente de 250-500 mg de turmeric de 3 ori pe zi
timp de cateva saptamani. Atentie, turmericul nu este indicat celor care iau
medicamente de subtiere a sangelui si diabeticilor.
4. Exercitiile. Pe langa odihna, sportul este foarte bun pentru vindecarea de
sciatica. Sunt recomandate exercitiile care sa intareasca muschii abdominali si
muschii spatelui.
Exercitiile ce presupun aducerea genunchilor la piept sunt si ele foarte eficiente.
Trebuie sa va intindeti pe o saltea cu picioarele intinse si usor intredeschise, sa va
apropiati cate un genunchi pe rand de piept, in timp ce celalalt ramane intins pe
podea.
Stati cate 20 de secunde pe fiecare miscare si faceti cate 3-5 repetari. Exercitiile
care presupun rotirea spatelui si toate pozitiile de yoga sunt, de asemenea,
recomandate./4

20 | P a g e
2. Tratamentul curent galvanic

Electroterapia foloseşte curentul electric pentru a obţine efecte fiziologice şi

terapeutice asupra organismului uman. Organismul uman, ca şi celelalte organisme
vii, reprezintă un conductor de clasa a II-a, la nivelul căruia purtătorii de sarcină
electrică sunt ionii.  Curentul electric este caracterizat de o anumită intensitate şi o
anumită tensiune: el va străbate organismul, care la rândul său va opune o anumită
rezistenţă la trecerea curentului.
Curentul electric reprezintă la nivel celular un stimul, care dacă depăşeşte ca durată
şi intensitate pragul de excitabilitate al membranei celulare, declanşează
depolarizarea membranei care determină apariţia unui răspuns la nivel de substrat,
în funcţie de tipul de celulă excitat: contracţie, impuls nervos, variaţia de debit
circulator, secreţie, etc.
Curentul electric este de două tipuri: curent electric continuu şi curent electric
alternativ. Curentul electric alternativ se caracterizează prin frecvenţă.
Frecvenţa reprezintă numărul de cicli (stimuli) realizaţi pe unitatea de timp – dacă
exprimarea se face pe secundă (număr de cicli/secundă) unitatea de măsură este
Hertz-ul (Hz).
Perioada reprezintă durata în timp a unui ciclu, deci este inversul frecvenţei.

Organismul uman din punct de vedere electrofiziologic este considerat o soluţie

electrolitică, izolată la exterior de stratul cutanat care este considerat o rezistenţă
electrică a cărei valoare depinde de numărul şi starea porilor tegumentari, de gradul
vasodilataţie, de starea de umiditate, etc. Rezistenţa cutanată se măsoară în ohmi.
Ea este invers proprorţională cu suprafaţa electrodului.

Forme de electroterapie:tr::oterapie electroterapia

1. Curent Galvanic
2. Curent electric de joasă frecvență (Träbert, TENS, diadinamic,
rectangular, electrostimulare)
3. Curent electric de medie frecvență (interferențial)
4. Curent electric de înaltă frecvență (unde scurte, microunde)
5. Fototerapie: radiații infraroşii, ultraviolete, LASER
6. Câmpuri magnetice de joasă frecvență (magnetodiaflux)
7. Ultrasunete/10

21 | P a g e
 2.2. Ce este curentul galvanic?

Curentul galvanic este un curent continuu, a cărui intensitate poate varia de la 0 la

o anumită valoare sau nivel putând fi ascendent 0↑ sau descendent de la un nivel
spre 0. Curentul continuu constant este curentul care are următoarele proprietăți:
 sensul de deplasare al electronilor același
 intensitatea se menține constantă
Curentul continuu a fost și este foarte frecvent utilizat în terapeutică, aplicarea sa
fiind numită galvanizare. Pentru producerea curentului electric continuu au fost
folosite cronologic diferite metode, cele mai importante fiind metodele chimice,
mecanice și termoelectronice./6
Elementul galvanic (sau celulă galvanică, pilă electrică sau celulă voltaică) este
un generator electrochimic de curent continuu bazat pe transformarea spontană
a energiei chimice în energie electrică.
Este alcătuit din două plăci conductoare de naturi diferite (electrozii), introduse
într-o soluție de electrolit; una din ele reprezintă polul pozitiv (sau catodul) sursei
de curent, iar a doua placă - polul negativ (sau anodul).
Un exemplu de element galvanic îl constituie un vas cu soluție de acid sulfuric în
care se află două plăci metalice - una de zinc și cealaltă de cupru; printr-un fir
metalic conductor exterior, care leagă cele două plăci (electrozii), circulă un curent
electric de la electrodul de cupru la cel de zinc.
Elementul galvanic generează tensiune electromotoare datorită diferenței
dintre potențialele electrice la interfața cu soluția ale metalelor din
electrozi[1]produsă prin concentrația diferită a electronilor[2], aceasta producând un
proces de difuzie a electronilor între cele 2 metale până la stabilirea unui echilibru
caracterizat prin apariția unei diferențe de potențial electric (localizate într-un strat
subțire de la suprafețele de contact dintre metale și electrolit) care compensează
efectul difuziei[3].
Lichidul sau soluția lichidă in care sunt introduși electrozii poate fi și o soluție de
sare de bucătărie în apă ca în cazul pilei voltaice sau chiar apă distilată datorită
autodisocierii ionice a dielectricului apă distilată prin autoprotoliză[4].
Numele de „galvanic” vine de la cel al fiziologului italian Luigi Galvani care făcea
cercetări pe animale cu doi electrozi (sârme) din metale diferite. Numele de „pilă
voltaică” provine de la fizicianul italian Alessandro Volta, cel care a inventat și a

22 | P a g e
perfecționat pila electrică. Un alt exemplu binecunoscut de element galvanic e pilă
Leclanché./13

2.3. Cum functioneaza curentul galvanic ?

Curentul galvanic este prima forma de curent folosita in terapie, avand un efect
termic constant, prin incalzirea tegumentelor intensitatea curentului poate varia
crescand de la valoarea zero a intensitatii , pana la un anumit nivel (curent continuu
ascendent), sau descrescand spre zero (curent continuu descendent)./8

Efectele polare care se rezumă la modificările survenite la locul de contact al

tegumentului cu elctrozii aplicați și nu se remarcă prin nici un efect terapeutic
deosebit. Ele sunt consecința electrolizei, cu producere de acid (HCl) la anod și de
bază (NaOH) la catod.
Efectele polare depind de:
 calitatea electrodului (forma, dimensiunea, compoziția chimică)
 calitățile curentului (intensitatea, direcția, sensul, densitatea, durata)

23 | P a g e
  anumite proprietăți ale organismului (starea tegumentului, rezistența
electrică, capacitatea, conductibilitatea diferitelor țesuturi, reactivitatea
generală)
Efectele interpolare care au loc la distanță, în profunzime, în zona cuprinsă între
cei doi electrozi. Acestea sunt indiscutabil importante pentru terapie fiind
consecința modificărilor fizico-chimice tisulare generate de trecerea curentului ce
constau în procese de bioelectroliză, ionoforeză, electroosmoză, efecte termice și
de inducție electromagnetică.
Efectele polare și nepolare se manifestă concomitent iar efectul total al curentului
se poate spune că este însumarea lor.
Polarizarea biologică constă în faptul că paralel cu suprafața de contact a
electrozilor cu tegumentul, prin deplasarea cationilor spre catod și a anionilor spre
anod, se formează o concentrație de sarcini electrice de semn contrar cu electrodul.
Prin polarizare înțelegem apariția în țesuturi a unei tensiuni sau a unei diferențe de
potențial. Când aceasta se produce la trecerea curentului, ea reprezintă o
„antitensiune”, adică o tensiune de semn opus curentului polarizat. Datorită
producerii acesteia, tensiunea curentului polarizat se reduce./6
Curentul continuu sau curentul galvanic (denumit dupa numele descoperitorului
sau, Galvani) are ca principale actiuni cele de tip analgetice (sub polul pozitiv,
prin cresterea sensibilitatii tactile si dureroase) si cele de tip excitomotor(sub
polul negativ, prin cresterea excitabilitatii fibrelor motorii). 

Utilizarea curentului galvanic in medicina de recuperare se poate face sub

forma de galvanizare simpla (cu electrozi), bai galvanice (bai hidroelectrolitice)
sau ionogalvanizare (introducerea unor substante medicamentoase cu ajutorul
curentului electric)./7

2.4. Cum se aplica curentul galvanic in nevralgia sciatica si care sunt

contraindicatiile aplicarii lor?

Curentul galvanic in medicina de recuperare se poate face sub forma de

galvanizare simpla ( cu electrozi), bai galvanice (bai hidroelectrolitice), sau
ionogalvanizarea (introducerea unor substante medicamentoase cu ajutorul

24 | P a g e
curentului electric). Senzatia resimtita de bolnav difera in functie de intensitatea
curentului aplicat: furnicaturi, intepaturi, arsura, durere.

Galvanizarea simpla

Electrozii utilizati sunt confectionati din placi metalice (cel mai adesea din plumb
laminat), de diferite dimeniuni, alese in functie de regiunea pe care se aplica si de
efectele de polaritate pe care le urmarim (pozitive sau negative).

Baile galvanice

Pentru tratarea unor regiuni mai intinse sau a intregului corp se recomanda
utilizarea bailor galvanice, la care se combina actiunea curentului continuu cu
efectul termic al apei. Apa devine un mediu mijlocitor intre electrozi si tegument,
curentul este repartizat pe o suprafata corporala mai mare, astfel ca densitatea
curentului este mai redusa, neexistand pericol de arsuri la intensitatea aplicata, care
oricum este mai mare decat la galvanizarile simple. Baile galvanice reprezinta o
forma de terapie bazata pe curent electric. Curentul este aplicat prin interediul unor
electrozi de carbon, care sunt scufundati in cuve pline cu apa. Pacientul introduce
membrele superioare sau inferioare in cuva, in jur de 15-20 de minute. Baile
galvanice sunt folosite in principal pentru

terapia durerii de origine nervoasa sau musculara, in insuficienta venoasa cronica,

atrofii musculare dupa imobilizari prelungite, dar si pentru tratarea diferitelor
afectiuni reumatismale.

Ionogalvanizarile

Procedeu prin care se introduc in organism diferite substante medicamentoase cu

ajutorul curentului electric, care le transporta prin tegument si mucoase.

Galvanizarea terapeutica cu toate formele sale constituie una din procedurile cel
mai des utilizate in electroterapie, avand un camp considerabil de aplicare./8

Măsuri generale de precauție

curentul galvanic
1. Examinarea atentă a tegumentului zonei de tratat pentru:
• decelarea unor escoriații, plăgi, leziuni dermatologice, aplicații de creme
cosmetice, în scopul evitării acestora.
• depistarea unor alergii cutanate la diverse substanțe decelate anamnezic,

25 | P a g e
 înaintea aplicării ionizărilor cu diverse substanțe farmacochimice.
• se vor aplica pe zonele cu leziuni, materiale gumate, mușama cauciucată sau
latex, pentru protejare.
2. Verificarea integrității și calității electrozilor:
•  orice senzație de arsură sau înțepătură, sub electrod trebuie evitată
•  părțile netede și electrozii cablului de curent nu trebuie să vină în contact cu
pielea
3. Respectarea condițiilor de utilizare a materialului hidrofil de protecție:
•  grosime corespunzătoare a stratului
•  să depășească marginile electrodului metalic
•  să fie bine netezit
•  să fie îmbibat uniform cu apă sau soluție medicamentoasă
4. Înainte de aplicarea unor ionogalvanizări transorbitare trebuie să ne
asigurăm de absența:
• unor leziuni conjunctivale
• a leziunilor de fund de ochi
• a glaucomului/6

2.5. Modul de aplicare al terapiei cu curent galvanic

Aparatura pentru curent continuu

Tendinta actuala in fabricarea aparaturii de electroterapie este de a ingloba curentul
galvanic in aparate mai complexe care sa poata fi utilizate si pentru diferite forme
si tipuri de curenti cu implsuri de joasa frecventa. In structura si functionarea
tuturor modelelor, intra urmatoarele componente principale:
1. Sistem de alimentare cu curent electric de la retea (curent, intrerupatoR)
2. Dispozitiv de redresare (convertizor, tub, semiconductoR)
3. Dispozitiv de redresare a intensitatii (potentiometrU)
4. Comutatoare pentru forma curentului (galvanic, faradiC)
5. Instrument de masura (miliampermetrU)
6. Sistem de racordare cu pacientul (borne, cabluri, cleme, electrozI)

Galvanizarea simpla utilizeaza electrozi placa confectionati din metal dar care pot
fi inveliti in cauciuc, de diferite dimensiuni, raportat la regiunea care se trateaza si
la efectul de polaritate urmarit. Astfel, se pot aplica doi electrozi de dimensiuni
egale sau de marime diferita. Electrodul mai mic este cel activ iar alegerea
polaritatii este in functie de scopul urmarit, analgezic (anodul mai mic) sau excitant
(catodul este cel mic si activ).

26 | P a g e
Exista electrozi de forme diferite utilizati in diferite aplicatii, precum cei pentru
tratarea parezelor de nerv facial si a nevralgiilor de trigemen (rotunzi si montati in
dispozitive speciale sau sub forma de masca pe o hemifata).

Dupa cum am mai aratat, pentru obtinerea efectelor analgetice, anodul (pozitiv)
devine electrodul activ (are dimensiuni mai reduse) iar cel de-al doilea electrod va
fi plasat distal de primul, la o distanta nu prea mare. Pentru obtinerea unor efecte
vasodilatatoare, electrozii terbuie sa fie lungi, la fel si durata sedintei.

Exista doua modalitati de amplasare a electrozilor la nivelul regiunii aflate in

suferinta si care trebuie tratata: transversal (de-o parte si de alta sau fata in fata,
cum este cazul articulatiilor periferice, precum genunchi, glezna, pumn, umar etc)
sau longitudinal (cu electrozii amplasati la distanta, utila pentru segmentele lungi
sau pentru durerile iradiate pe un traseu, precum lombosciatopatia).

Exista obligativitatea interpunerii unui strat hidrofil intermediar umed intre

electrod si suprafata de tratat. Acesta are rol izolant si de prevenire a efectelor
polare produse sub electrozi si implicit, a arsurilor cutanate.

Intensitatea curentului aplicat este adaptata scopului urmarit, sensibilitatii si

tolerantei individuale, stadiului evolutiv al suferintei, durata aplicatiei. Se cunoaste
faptul ca sensibilitatea cutanata difera de la o persoana la alta, raportat la fazele
fiziologice sau la existenta unei patologii asociate si este mai mare pe zonele
flexoare fata de cele extensoare.

Trebuie sa cunoastem existenta pragului de sensibilitate, identificat prin senzatia de

furnicatura placuta la introducerea lenta a curentului. Pe masura tratamentului va
putea creste toleranta individuala la curentul continuu aplicat. La persoanele
sensibile se recomanda dozarea intensitatii sub nivelul pragului de sensibilitate
stabilit. Indiferent de situatie, in cazul aparititiei senzatiilor de intepatura, presiune,
caldura, arsura, intensitatea curentului se scade la zero, cautandu-se cauza. Se
recomanda ungerea tegumentului iritat sau sensibil cu o crème antiinflamatoare si
cicatrizanta si reluarea tratamentului cu intensitatea sub pragul de sensibilitate.

Aplicatiile care vizeaza stadiile acute beneficiaza de intensitati aflate sub nivelul
pragului de sensibilitate, in timp ce cele care se adreseaza stadiului cronic vor
utiliza valori ale intensitatii aflate peste pragul de sensibilitate. Astfel, daca sunt
vizate efectele antialgice, intensitatea se dozeaza la nivelul pragului (calculat
pentru 0,1 mA/cm²). Pentru nevralgiile acute sau hiperestezii (trigemen,
cervicobrahiale, lombosciatica etc), intensitatea se dozeaza sub nivelul pragului de

27 | P a g e
sensibilitate. Daca sunt vizate efectele vasodilatatoare se utilizeaza intensitatea
peste prag, durate mai mari ale tratamentului si aplicatiile longitudinale.

Densitatea curentului galvanic se defineste ca fiind intensitatea curentului pe

unitate de suprafata iar nivelul acesteia este de 0,1 mA/cm², ceea ce corespunde
pragului de sensibilitate al intensitatii curentului.

In practica de specialitate este recunoscuta relatia care se stabileste intre

intensitatea la aplicare a curentului electric si durata (apreciata in minute) a
sedintei de tratament. Durata este direct proportionala cu marimea electrozilor si
invers proportionala cu densitatea curentului. Este evident ca electrozii de
dimensiuni mici vor dezvolta densitati mai mari pe suprafata tegumentului pe care
sunt aplicati ca atare, durata sedintei trebuie scazuta. Invers, pentru electrozii de
dimensiuni mari. Pentru a avea eficienta, durata tratamentului trebuie sa fie
cuprinsa intre 20-30 minute. Chiar si in cazul aplicatiilor cu electrozi mici, aplicati
facial sau transorbital, intensitatea fiind scazuta, va trebui sa se creasca timpul de
tratament.

In situatia afectiunilor acute, numarul sedintelor de tratament este de 8-10-12

sedinte si vor fi efectuate zilnic iar in cazul celor cronice se poate ajunge la 20 de
sedinte, putand fi efectuate zilnic sau la doua zile.

Pacientul va beneficia pe durata galvanoterapiei de o postura antalgica,

confortabila, relaxanta si i se va explica procedura in sine. El va fi posturat in
decubit ventral, cu o perna sub abdomen, spre a evita hiperlordozarea suplimentara
a zonei, in cazul suferintelor discale lombosacrate. Sau va fi posturat in decubut
ipsilateral in cazul sindromului algic lombosacrat. Pentru aplicatiile din zona
cervicala, cat si pentru cele transorbitale va fi posturat in decubit dorsal. Iar pentru
cele din zona scapulohumerala poate fi posturat in pozitia sezand.

Se evita aplicarea electrozilor la nivelul zonelor paroase si se va urmari reactia

tegumentului la tratament./15

Actiunile biologice ale curentului galvanic

Din punct de vedere electrochimic si al gradului de conductibilitate electrica,
corpul omenesc este considerat ca un conductor de gradul II , fiind privit ca un
electrolit: numeroase saruri sunt dizolvate in mediul lichidian, apa reprezentand
circa 70% din greutatea corpului.
Acest mediu electrolitic nu este insa omogen, avand numeroase elemente cugrade

28 | P a g e
diferite de conductibilitate si din acest motiv nu poate fi strabatut uniformde
curentul electric.

Sub acest aspect, structurile tisulare ale corpului omenescpot fi impartite in cateva
grade de conductibilitate:
Gradul I – foarte buni conductori: sange, limfa, lichid cefalorahidian, corpulvitros.
Gradul II – buni conductori: glande sudoripare, muschi, tesutul subcutanat,organe
interne.
Gradul III – rau conductori: tesutul nervos, tesutul adipos, glandele sebacee, tesutul
osos.
Gradul IV – foarte rau conductori: parul si epiderma.

- Efectele polare: se rezuma la modificarile survenite la locul de contact al

tegumentului cu electrozi aplicati. Ele sunt consecinta electrolizei, cu producere de
acid la anod si de baza la catod. Ele depind de calitatea electrodului (forma,
dimensiunea, compozitia chimicA), de calitatile curentului (intensitatea, directia,
sensul, densitatea, duratA) si de anumite proprietati ale organismului (starea
tegumentului, rezistenta electrica, capacitatea, conductibilitatea diverselor tesuturi,
reactivitatea generalA). In cazuri de supradozare a curentului electric, se produc
efecte polare extreme: arsuri si necroze.
- Efectele interpolare sunt cele cu importanta pentru terapie. Ele se produc ca
urmare a modificarilor fizico-chimice tisulare generate detrecerea curentului
electric si contau in procese de bioelectroliza,ionoforeza, electroosmoza,
modificari de potential de membrana, modificari de excitabilitate neuromusculara,
efecte termice si de inductie electromagnetica, modificari in compozitia chimica a
tesuturilor.

Ionoforeza: este un proces biochimic care are loc in tesuturi si este reprezentat de
deplesarea ionilor prin membranele celulare semipermeabile.
Electroosmoza : este deplasarea continitului de apa din tesuturi prin structurile
membranelor sub influenta curentului continuu.

29 | P a g e
Rezistivitatea tisulara la curent

De multa vreme (1873 - MunK), s-a observat ca in cursul galvanizarii aplicata

dintr-o sursa constanta, tensiunea curentului creste (de cateva ori dupa o jumatate
de ora de aplicatie). Acest fenomen se petrece datorita rezistivitatii cutanate, fapt
ce necesita cresterea intensitatii curentului la un interval scurt de timp dupa
inchiderea circuitului.
Rezistivitatea cutanata inregistreaza diferente mari, notabile, de la individ la
individ si chiar la acelasi subiect, in diverse conditii si situatii, conditionate
constitutional-fiziologic si patologic.

Astfel s-a constatat influentarea si modificarea rezistivitatii cutanate de:

 oscilatiile temperaturii corpului,

 menstruatie,
 somn,
 efort fizic,
 precum si de variatiile perspiratiei cutanate insensibile.
De asemenea o destul de insemnata importanta asupra acesteia o reprezinta :
 lungimea segmentului corporal strabatut de curent,
 precum si diametrul segmentului corporal:
 segmentele lungi, cu diametrul mic, au o rezistenta mai mare, fapt ce ar
necesita la aplicatiile longitudinale pe un membru superior sau inferior –
pentru obtinerea unui efect terapeutic cert- tensiuni de curent mult mai
mari, care de fapt nu pot fi aplicate in terapie (din acest motiv ne dam
seama ca aplicatiile longitudinale pe membre au o eficienta redusA).

Rezistivitatea cutanata spontana este influentata si de ritmurile biologice.

 Referindu-ne la ritmul diurn, mentionam ca au fost constatate 3-4 varfuri
pe zi;
acestea au fost puse pe seama echilibrului neurovegetativ, a ingestiei
dealimente, a perspitatiei insensibile.
 Privind ritmurile lunare, s-au remarcat evolutii ale curbei rezistivitatii
cutanatein ciclu de 3-4 saptamani, la femei fiind legate de ciclul
menstrual.
30 | P a g e
  De asemeneas-a semnalat si o variatie de ritm anual, cu scadere
hibernala a rezistivitatii (cu minimum in luna februarie si o crestere a
acesteia in timpul verii, iulie- septembrie, cand este de 20-25 de ori mai
mare decat in timpul ierniI).

In conditii patologice, s-a constatat ca rezistivitatea cutanata

 scade in:
 melancolie,
 neuroastenie,
 alcoolism,
 la morfinomani,
 stari dupa traumatisme culeziuni craniene,
 hiperexcitabilitate simpatica
 si creste in :
 epilepsie,
 hemiplegieinfantila,
 mixedem,
 sclerodermie.
Aceste relatii intre rezistivitatea tisulara la curent si diferitele stari fiziologice,
pot fi utilizate in aplicatiile terapeutice ale curentului galvanic./11

Polarizarea tisulara prin curent galvanic. Depolarizarea

Prin polarizare intelegem aparitia unei tensiuni sau a unei diferente de

potential. Cand aceasta se produce la trecerea curentului, ea reprezinta o
“antitensiune”, adica o tensiune de sens opus curentului polarizant. Datorita
producerii acesteia, tensiunea curentului polarizant se reduce. Aceasta reducere
– contatata la masurarea valorilor electrice- a fost interpretata ca o crestere a
rezistivitatii tisulare. Ori, am vazut ca reactia legica la trecerea curentului
galvanicnu este cresterea, ci scaderea sistematica a rezistivitatii tisulare.
Depolarizarea : dupa intreruperea curentului polarizant, tensiunea depolarizare
scade, mai intai repede, apoi mai lent. S-a constatat ca depolarizarea este mai
lenta decat polarizarea premergatoare si ca tensiunea de depolarizare este cu
atat mai mare, cu cat este mai mare tensiunea curentului polarizant. Prin
depolarizare se grabeste hiperemia activa cu aproximativ o treime si invers,

31 | P a g e
 ischemia provocata artificial se reduce cu o treime. Depolarizarea apare ca un
proces spontan dependent de factorii fiziologici pe care tesutul ii are la
dispozitiesi este mult mai lenta decat polarizarea.

EFECTELE FIZIOLOGICE ALE CURENTULUI GALVANIC

Aplicarea curentului galvanic cu panta(introducere) lina, cum se utilizeazain

terapie, produce efecte diferite fata de cele obtinute la utilizarea acestuia in testarile
diagnostice: nu apar fenomene de excitatie motorie sau senzitiva
(contracturi musculare sau durerI); titusi au loc modificari bio-fiziologice
certe,care stau la baza efectelor terapeutice.

Actiunea asupra fibrelor nervoase senzitive

Receptorii senzitivi din tegument inregistreaza la aplicarea curentului galvanico
senzatie de furnicatura, care creste proportional cu intensitatea
curentului,transformandu-se in intepaturi fine, apoi chiar in senzatie de arsura,
mergand pana la senzatia dureroasa.
Dupa cateva sedinte de aplicatie, se constata cresterea pragului sensibilitatii tactile
si dureroase. Aceasta actiune analgetica se produce la nivelul electrodului
pozitiv. De asemenea in realizarea curentului analgetic intervin si actiunile
galvanizarii asupra SNC, precum si asupra sistemului circulator.

2.6. Cum se desfasoara o sedinta de terapie cu curent galvanic?

Modalitati de aplicare ale galvanizarilor

Galvanizarea poate fi aplicata in mai multe feluri:
A. Cu ajutorul unor electrozi sub forma de placi de diferite dimensiuni;
B. Ca baie hidroelectrolitica (galvanicA): baie pattiala(patru-celularA), baie
generala;
C. Ionoforeza – metoda de introducere a unor substante medicamentoaseprin
tegument, cu ajutorul curentului galvanic.

32 | P a g e
 Tehnica de aplicatie a galvanizarii

- se va inspecta tegumentul la locurile de aplicare a electrozilor;

- se verifica aparatul utilizat;

- electrozii trebuie sa fie complet netezi, fara cute, fisuri, care sa

permitascurgeri de curent ce produc efecte polare nedorite si arsuri cutanate;
- se verifica sa nu existe niciun contact direct intre tegument si clemelecu
care sunt fixate cablurile de electrozi;
- fixarea electrozilor se face cu ajutorul unor benzi elastice de cauciuc;
- electrodul se acopera cu o panza cauciucata sau cu o folie de
plasticizolatoare, care va depasi suprafata stratului hidrofil;
- se va fixa ceasul semnalizator dupa durata prescribtiei;
- pacientul va fi supravegheat si intrebat aspura senzatiilor percepute
lanivelul electrozilor aplicati.

• Galvanizarea simpla
Electrozii utilizati sunt confectionati din placi metalice de diferite dimensiuni,
alese in functie de regiunea pe care se aplica si de efectele de polaritate pe carele
urmarim(pozitive sau negativE).
In functie de efectul terapeutic urmarit se pot aplica doi electrozi de marimeegala
sau de marime diferita. Alegerea polaritatii polului activ-pozitiv sau negativ
– va fi in functie de efectul urmarit (analgezic sau excitanT).
Exista electrozi de forme deosebite utilizati in anumite aplicatii: pentru ochi –
montati in ochelari speciali pentru aplicatii transorbitare, pentru hemifata masca
utilizata in tratarea parezelor de nerv facial si a nevralgiilor de trigemen, pentru
ceafa aplicatii pe zona reflexogena, care influenteaza favorabil SNV.

In practica terapeutica se utilizeaza doua modalitati de asezare a electrozilor:

- transversal, de o parte si de alta a regiunii afectate, pe care o incadreaza astfel fata
in fata (de ex. la umar, genunchi, gleznA)
- longitudinal, cu electrozii plasati la distanta, la extremitatile segmentuluitratat (de
ex. la brat, gamba, membru inferioR)
Unul din elementele importante in aplicatiile de galvanoterapie il consituie
obligativitatea folosirii unui strat hidrofil intermediar intre electrod si tegument,

33 | P a g e
cucaracter izolant, in scopul contracararii efectelor polare produse sub electrozi si
aprevenirii arsurilor cutanate.

Intensitatea curentului aplicat. Dozarea intensitatii are o importanta capitala in

aplicarea procedurilor de galvanoterapie. Intensitatea este in stransa dependentade
sensibilitate si toleranta individuala, efectele terapeutice urmarite, stadiul
deevolutie al afectiunii, marimea electrozilor, durata aplicatiilor.
Sensibilitatea cutanata la curent este diferita de la individ la individ,intalnindu-se
cazuri de hiperestezie sau hipoestezie cutanata.
Prin „prag de sensibilitate” intelegem producerea senzatiei de furnicatuiri usoare
cu o anumita intensitate, la introducerea lenta a curentului. La pacientiimai
sensibili se recomanda dozarea intensitatii sub „pragul sensibil de excitatie”.
Odata cu scurgerea timpului sau cu repetarea sedintelor, va putea creste toleranta
individuala la curent si acesta se va putea doza la nivelul „pragului sensibil” sau
peste „pragul sensibil”.
In general, putem sa ne orientam in practica astfel:
- pentru efecte analgetice dozam o intensitate „la prag” iar in nevralgiileacute,
chiar „sub prag”;
- pentru efecte antihiperestezice dozam intensitatea „sub prag”;
- in stadiile cronice aplicam intensitati „peste prag”;
O aplicatie de curent galvanic trebuie sa dureze in jur de 30 de minute. Numarul
sedintelor de galvanizare variaza cu diagnosticul afectiunii tratate, stadiul evolutiv
si rezultatele obtinute. In general in afectiunile acute se aplica
8-10 srdinte (in ritm zilniC), iar in cele cronice, 12-15-20 sedinte (ritm zilnic sau la
2 zilE)/11

Curentul galvanic
Galvanizarea este un mijloc clasic si fidel de sedare a durerilor nevralgice. Se
indica galvanizari longitudinale descendente ale membrului inferior, cu electrodul
pozitiv lombar si negativ plantar, sau galvanizari ascendente pe membrul inferior
contralateral de 10 -15 A, 1O – 15 minute. Electrodul pozitiv are o actiune sedativa
locala, ca si curentii descendenti si curenti ascendenti aplicati contralateral duc la o
crestere a pragului de sensibilitate.
Galvanizarea poate sa utilizeze concomitent si introducerea de ioni cu actiune
antalgica (ionoforeza transversala cu novocaina, aconidina sau revulsiv cu
histamina).

34 | P a g e
Curentul diadinamic
Curentii diadinamici se prescriu in aplicatii transversale sau longitudinale: o
perioada lunga, de 4 minute (are efect sedativ), difazat fix 4 minute ambele, 1 data
pe zi. Se recomanda 10–14 sedinte.
Curentul Trabert
Sunt curentii cu impulsuri de fregventa 140 Hz, impuls 2 ms, pauza 5 ms la care tot
catodul este electrodul activ antalgic. Durata tratamentului este de 15-20 minute,
cu cresterea treptata a intensitatii. Se repeta o data, de doua ori pe zi.
Atat curentul diadinamic, cat si curentul Trabert determina o puternica senzatie, cu
aspect vibrator, o excitatie a mecanoreceptorilor tesuturilor de sub electrozi.
Efectele antalgice se explica tocmai prin aceasta senzatie./12

2.7. Efectele curentului galvanic si beneficiile lor si contraindicatiile lor

1.Actiunea asupra fibrelor nervoase senzitive:

Receptorii senzitivi din tegument inregistreaza la aplicarea curentului galvanic o

senzatie de furnicatura, care creste proportional cu intensitatea curentului,
transformandu-se in intepaturi fine, apoi chiar senzatia de arsura, mergand pana la
senzatia dureroasa.

Dupa cateva sedinte de aplicatie, se constata cresterea pragului sensibilitatii tactile

si dureroase. Aceasta actiune analgetica se produce la nivelul electrodului pozitiv.

Analgezia galvanica a fost multa vreme explicata sub numele de electrotonus, din
care se disting aspectele de anelectrotonus si catelectrotonus, in raport cu polul la
nivelul caruia iau nastere.

La polul pozitiv, unde se produce anelectrotonus, membranele celulare se

hiperpolarizeaza si scade excitabilitatea; in cadrul catelectrotonusului are loc o
depolarizare si excitabilitatea creste. Electrotonusul variaza cu intensitatea
curentului: la intensitatile mici predomina catelectrotonusul, la cele mari
anelectrotonusul, in timp ce la cele medii s-ar produce un echilibru al
electrotonusului.

De asemenea efectul analgetic al curentului continuu s-a descoperit mai tarziu ca

se bazeaza si pe modificarile ionice dintre electrozi, provocate de deplasarea
ionilor, precum si pe componenta analgetica a curentului galvanic pe SNC si
sistemul circulator.

35 | P a g e
2. Actiunea asupra fibrelor nervoase motorii

Polul negativ utilizat ca electrod produce o scadere a pragului de excitatie a

fibrelor motorii, cu cresterea excitabilitatii si efect de stimulare. O crestere mai
brusca a intensitatii curentului, ca si o scadere brusca a ei, determina o contractie
musculara prompta. Se foloseste in aplicatiile premergatoare, de pregatire a
fibrelor musculare pentru tratamentul cu curenti excitatori al musculaturii
denervate.

3. Actiunea asupra sistemului nervos central

La om, s-a observat o diminuare a reflexelor in cazul aplicarii curentului galvanic

descendent, in special in baile galvanice (reducerea reflexului patelar), in timp ce
in cazul galvanizarii ascendente a aparut o crestere a excitabilitatii.

Organele de simt reactioneaza specific fata de curentul electric: apar reactii vizuale
(fosfonele), reactii auditive (acufene), reactia labirintica se manifesta prin vertij
„voltaic” (ameteli), cu deviatia capului spre dreapta (la normali) sau spre partea
bolnava, reactiile gustative se traduc prin gust metalic, astringent, la polul negativ
si printr-un gust acru la polul pozitiv.

4. Actiunea asupra fibrelor vegetative vasomotorii

Curentul galvanic are o actiune hiperemizanta, de activare a vascularizatiei.

Dupa o scurta perioada de vasoconstrictie se instaleaza o hiperemie prin

vasodilatatie relativa, manifestata prin aparitia unui eritem cutanat la locul aplicarii
si o crestere moderata a temperaturii locale, tradusa printr-o senzatie de caldura
placuta. Aceasta reactie se mentine si dupa intreruperea curentului, fiind mai
pronuntata si mai persistenta sub electrodul negativ, disparand lent dupa cateva
ore.

Aceasta vasodilatatie se produce atat la nivelul vaselor superficiale, cutanate, cat si

la nivelul celor profunde, din straturile musculare.

Îmbunatatirea vascularizatiei profunde a fost demonstrata; s-au inregistrat cresteri

ale circulatiei cutanate cu pana la 500% si ale circulatiei musculare subiacente cu
pana la 300% (in raport cu circulatia de repaus), efecte persistente timp de 15-30
minute dupa intreruperea aplicatiei terapeutice.

36 | P a g e
Activarea circulatiei loco-regionale prin curent galvanic are drept consecinta o
crestere a irigatiei sangvine cu efecte biotrofice prin imbunatatirea nutritiei tisulare
si o resorbtie crescuta a exudatelor si edemelor locale.

5. Actiunea asupra sistemului neurovegetativ

Sistemul nervos vegetativ reactioneaza inconstant si individualizat la aplicarea

curentului galvanic, in functie de predominanta tonusului vagal sau simpatic al
bolnavului, de locul de aplicare, de polaritate etc.

Zona „gulerului Scerbac” (din regiunea cervicala si dorsala superioara) ca sediu de

aplicatie al procedurii, este regiunea de electie pentru influentarea sistemului
nervos vegetativ.

6. Influenta asupra sistemului circulator

Curentul galvanic descendent accelereaza afluxul sangvin in circulatia de

intoarcere a sangelui venos din plamani si membrele superioare si transportul
sangelui arterial catre sistemul portal. Curentul galvanic ascendent accelereaza
circulatia venoasa de la extremitatile inferioare si de la organele sistemului portal
catre inima, favorizeaza transportul sangelui arterial catre plamani si extremitatile
superioare, precum si viteza sangelui venos de la inima catre plamani./13

Beneficiile curentilor galvanici:

– efect puternic antialgic (calmeaza durerea)
- efect antiinflamator (fapt pentru care este indicat in artroze, spondiloze, sechele
posttraumatice. arterite periferice)
- la nivelul electrodului negativ produce o stimulare neuromusculara
- efect puternic vasodilatator/8

Indicatiile galvanoterapiei sunt multiple:

 afectiuni ale sistemului nervos: nevralgii si nevrite de sciatic, plex brahial,

trigemen, intercostale, dentare; pareze, paralizii (de membre, faciale)
 afectiuni ale aparatului locomotor reumatice (mialgii, tendinite, tenosinovite,
bursite, epicondilite, periartrite, artroze, artrite cu diverse localizari,
poliartrita reumatoida, spondilita ankilopoietica in perioadele de remisiune)
si posttraumatice ( contuzii, entorse, luxatii, fracturi)

37 | P a g e
  afectiuni ale aparatului cardiovascular: tulburari de circulatie periferica-
arteriopatii obliterante(stadii I-II), acrocianoza, boala Raynaud.
 afectiuni dermatologice: acnee, cicatrici cheloide, eczeme./7

Contraindicații curent galvanic

Curenții galvanici nu se aplică în regiunile în care sunt încorporate piese metalice
de osteosinteză, endoproteze (chiar nemetalice, cum este proteza totală de șold),
sterilete;
 tumori maligne
 infecții sau boli ale pielii în zona tratată
 pacemaker implantat
 osteomielită
 epilepsie
 pericol acut de hemoragie
 tromboflebite venoase superficiale și profunde
 regiunea abdominală în timpul menstruației și a uterului gravid
 pe regiunea precordială

38 | P a g e
3. Studiu de caz

39 | P a g e
4. Concluzii

Etiopatogenia lombo-sciatica este manifestarea nevralgica cea mai des intalnita.

Cunoasterea conditiilor etiologice si a mecanismelor are o deosebita importanta
practica atat din punct de vedere al traumatismului curativ cat si al celui profilactic.
La copii si adolescenti rezistenta discului intervertebral este considerabila,
deoarece nu s-au produs inca alterarile structurale mentionate. Astfel
traumatismele sau surmenajul functional al regiunii lombo-sacrate nu pot produce
leziuni discale sau disco-radiculare. Batranii nu prezinta de obicei manifestari
clinice ale discopatiilor, deoarece sunt mai rar supusi traumatismelor sau
eforturilor fizice. La femei in afara de traumatisme si surmenaj functional sciatica
poate sa apara ca urmare a modificarilor coloanei lombare suprasolicitata de pilda
in obezitatile endocrine dupa sarcini.
in producerea sciaticii rolul hotarator il au doi factori:
– unul mecanic, legat de tulburarile discului intervertebral;
– unul inflamator legat de iritatia radacinilor nervului sciatic prin compresiune
discala.
insumarea acestor doi factori da nastere elementului esential al patogeniei sciaticii:
conflictul discoradicular.
Cauzele agravante trebuie precizate, durerea poate fii exacerbata de tuse, stranut
sau de efortul de defecatie (este posibil in acest caz sa fie vorba de o durere
radiculo-nervoasa); in general efortul fizic poate accentua durerea.

Efecte terapeutice ale curentului galvanic: analgezic, excitant, stimulant,

vasodilatator, trofic, rezorbtiv, echilibrant SNV.
Efecte fiziologice ale curentului galvanic:
2. asupra fibrelor nervoase motorii:
– la polul (-) se înregistrează o scădere a pragului de excitaţie, înregistrându-se
acelaşi fenomen de stimulare neuromotorie cu creşterea excitabilităţii.
3. asupra sistemului nervos central: efectele instalate sunt în funcţie de polaritatea
aplicată:
– polul (+) aplicat cranial determină un efect analgezic, descendent
– polul (-) aplicat cranial determină un efect stimulant, ascendent
4. asupra fibrelor vegetative vasomotorii: vasodilataţie superficială şi profundă,
– acţiune hiperemizantă, de activare a vascularizaţiei (vasodilataţie atât la nivelul

40 | P a g e
vaselor
superficiale, cutanate cât şi la nivelul celor profunde, din straturile musculare)
5. asupra sistemului nervos vegetativ: stimulare simpatică sau parasimpatică./9

In perioada de remisiune completa, dupa trecerea completa sau aproape completa a

nevralgiei, bolnavul poate beneficia de tratament balneo-fizical in statiuni profilate
pe tratamentul afectiunilor aparatului locomotor (Felix, Eforie Nord, Mangalia,
Techirghiol etc.), unde asocierea factorilor naturali (apa minerala, namol
terapeutic, climatul) este benefica si, impreuna cu programele de kinetoterapie
adecvate, vor asigura prevenirea recidivelor.
Se indica namolo-terapie sub forma de impachetari fierbinti pe lombe si membrul
inferior (la 40 – 42°C, timp de 20 minute), baile acvatoterme sarate sau sulfuroase
calde, in alternativa o zi baie, o zi namol.
Se indica vertebroterapie, mai ales elongatii sub apa.
Statiunile balneare cu profil de reumatologie dispun de ape minerale foarte variate:
– ape aeratoterme („1 Mai”, Victoria);
– ape sarate concentrate (Sovata, Ocna Sibiului, Amara, Eforie, Techirghiol);
– ape sarate iodurate (Govora, Bazna);
– ape sarate sulfuroase (Herculane, Govora, Calimanesti, Olanesti);
– namoluri terapeutice de toate categoriile (de turba, sapropelice, slicuri).

41 | P a g e
5. Bibliografie

1. https://www.drmax.ro/articole/sciatica-simptome-cauze-tratament
2. https://www.medicover.ro/despre-sanatate/sciatica-cauze-diagnostic-
tratament-si-preventie,960,n,295
3. https://www.reginamaria.ro/utile/dictionar-de-afectiuni/sciatica
4. https://www.facebook.com/kobe.razvandarea/photos/
a.344569332392497/1364286310420789/
5. https://www.sfatulmedicului.ro/Hernia-de-disc-si-lombosciatica/
sciatica_331
6. https://www.petrebogdan.ro/curentul-galvanic-ce-este-beneficii-efecte-
indicatii-contraindicatii/
7. https://www.ecomedclinic.ro/curent-galvanic
8. https://brotac.ro/curentul-galvanic/
9. https://iatropolis.ro/features/electroterapie/
10.https://www.petrebogdan.ro/electroterapie-ce-este-aplicatii-tipuri-forme-
beneficii-efecte/
11.https://www.mediculmeu.com/boli-si-tratamente/fiziologie/curentul-
galvanic-continuu.php
12.https://www.elipetromed.ro/sciatica.html
13.https://www.rasfoiesc.com/sanatate/medicina/LOCUL-
ELECTROTERAPIEI-CA-FACTO83.php
14.https://ro.wikipedia.org/wiki/Element_galvanic
15.https://www.scrigroup.com/sanatate/Curentul-galvanic-
galvanoioniz64871.php
16.

42 | P a g e