Ingrijirea Pacientului Cu Hernie de Disc Lombara

5/28/2018 Ingr ijire a Pa c ie ntului Cu He r nie de Disc Lomba ra - slide pdf.c om
Motto:
“Să ajuţi individul şi acesta bolnav sau sănătos să-şi afle calea spre sănătate
sau recuperare, să ajuţi individul fie bolnav sau sănătos să-şi folosească fiecare
acţiune pentru a promova sănătatea sau recuperarea, cu condiţia ca acesta să aibe
tăria, voinţa sau cunoaşterea necesară pentru a o face şi să acţioneze în aşa fel încât
să-şi poarte de grijă singură cât mai curând posibil”
Virginia Henderson

http://slide pdf.c om/re a de r/full/ingr ijire a -pa c ie ntului-c u-he r nie -de -disc -lomba ra 1/75

INTRODUCERE
!ombalgia şi sciatica reprezintă unele din cele mai des întâlnite şi înregistrate
patologii în istoricul medicinii" #rimele relatări scrise referitoare la anatomia
creierului, ple$ului bra%ial şi nervului sciatic le întâlnim în lucrările lui &ipocrate"
'eşi în lucrările sale, efectuate pe animale, avea dificultăţi în diferenţierea nervilor
periferici de tendoane" &ipocrate a atribuit printre primii paresteziile, slăbiciunile
musculare în membre şi tulburările sfincteriene patologiilor însoţite de compresie
medulară"
(n ceea ce priveşte terminologia folosită pentru suferinţele coloanei lombare,

nu e$istă nici pe departe unanimitate de păreri" )fectarea discului intervertebral este
denumită de unii autori %ernie de disc iar de alţii discopatie" *ltimul termen cu
înţeles mai larg pare mai apropiat de realitatea anatomoclinică deoarece discul nu
suferă doar prin %erniere e$istând o întreagă patologie discală, diferită de %ernia de
disc, care determină suferinţe ale coloanei lombare" #e de altă parte, coloana
lombară trebuie privită ca un tot unitar care cuprinde pe lângă segmentul vertebro-
discal şi ţesuturile moi adiacente +muşc%i, ligamente, fascii, care se pot constitui
adesea în sediul unei suferinţe"
aladiile degenerative ale coloanei vertebrale reprezintă o problemă medico-
socială cu impact economico-financiar sugestiv" .ste binecunoscut faptul că peste
/01 din populaţie suportă de-a lungul vieţii cel puţin un episod de durere lombară
dizabilitantă" #e lângă faptul că este o maladie incapacitantă, %ernia discală este prea
frecvent invalidantă" Sec%elele neurologice cu %andicap fizic definitiv reprezintă o
complicaţie obişnuită a acestui domeniu" Strâns legate de această afecţiune costurile
individuale şi sociale aplicate sunt imense"
2

3ratamentul conservator al %erniei discale include administrare

aantiinflamatoarelor nesteroidiene, terapie manuală, măsuri fizioterapeutice şi
administrarea epidurală a corticosteroizilor" 4u toate că majoritatea celor care au
făcut un acces de lombosciatică se ameliorează în 5 luni de zile, până la 201

din pacienţi ajung să fie operaţi pe motivul %erniei discale"
5

PARTEA GENERALĂ
6

CAPITOLUL I
ANATOMIA ŞI FIIOLOGIA COLOANEI VERTE!RALE
4oloana vertebrală ocupă o poziţie centrală în cadrul aparatului locomotor"

4oloana vertebrală este alcătuită din 55-56 de piese osoase numite vertebre
repartizate în cinci grupe7
- vertebre cervicale +8,
- vertebrele toracice +2,
- vertebrele lombare +9,
- sacrum +9,
- coccis +6-9"
4orpii vertebrali sunt legaţi prin discurile intervertebrale care sunt articulaţii
nesinoviale, în timp ce apofizele articulare sunt legate prin articulaţii sinoviale" (ntre
vertebre se mai găsesc şi ligamente care împreună cu discul intervertebral şi cu
capsulele articulare formează segmentul de mobilitate"
"# VERTE!RELE LOM!ARE

:a%ismul lombar ocupă porţiunea bazală a conului superior osos al organului
a$ial, ceea ce face ca solicitările mecanice în statică şi dinamică să fie mai mari la
acest nivel"
4omponenţa osoasă a ra%isului lombar este reprezentată de cele 9 vertebre
lombare care prezintă caractere regionale specifice, iar prima şi a cincea sunt
caractere speciale"
Caracterele regionale ale vertebrelor lombare
4orpul vertebral e cel mai voluminos dintre corpurile vertebrale ale
ra%ismului" 'iametrul transversal al corpului vertebral depăşeşte evident diametrul
antero-posterior, şi creşte de la o vertebră la alta în sens cranio-caudal" ;ureletul
9

marginal al feţelor corpurilor vertebrale este pronunţat, cel de la faţa inferioară fiind
întotdeauna mai gros şi mai evident" #artea centrală a feţei corpurilor vertebrale
prezintă două zone şi anume una periferică, lângă bureletul marginal care este
ciuruită, şi alta centrală care corespunde nucleului pulpos" ;ordurile marginale sunt
rotunjite şi destul de ieşite în afară pe părţile laterale ale corpului vertebral"
Suprafaţa circumferenţială a corpului vertebral e mai scobită transversal, fapt ce se
datorează bordurilor marginale care sunt mai dezvoltate" #e corpul vertebrei lombare
se află ligamentul vertebral longitudinal" #e primele trei se prinde stâlpul
diafragmatic drept, iar pe cel stâng numai primele două" #e feţele laterale ale
corpurilor vertebrale se prind fascicule ale psoasului şi pe vertebra a doua lombară,

arcada psoasului"
#ediculii vertebrali pleacă de pe partea superioară a corpului vertebral şi sunt
orizontali, groşi şi scurţi" arginile lor superioare şi inferioare sunt scobite,
delimitând prin suprapunere"
!amele vertebrale au forma patrulateră, sunt groase şi sunt orientate uşor oblic
de sus în jos, dinainte-înapoi şi dinăuntru în afară" #e marginea superioară a feţei
posterioare, ca şi pe marginea inferioară a feţei anterioare, se prind ligamentele
galbene"
)pofiza spinoasă este o lamă osoasă groasă, patrulateră, îndreptată orizontal
dinainte-înapoi" Scade ca dimensiune la ultimele două vertebre lombare" #e feţele
laterale se găseşte câte o creastă osoasă care le divizează în două câmpuri" #e
câmpul superior se inseră muşc%iul interspinos lombar şi trans-verso-spinos" #e
câmpul inferior se prinde muşc%iul interspinos lombar subiacent" arginea
superioară dă inserţie ligamentului interspinos" arginea inferioară prezintă un
tubercul şi o creastă pe care se prinde ligamentul interspinos subiacent" <ârful
apofizei spinoase şi marginea ei posterioară dau inserţie ligamentelor supraspinoase,
fasciei lombo-toracice şi muşc%iului dorsalul mare" #e primele trei apofize spinoase
=

se mai prinde şi muşc%iul dinţat posterior şi inferior" #e ultimele patru vertebre

lombare se prinde porţiunea lombo-dorsală a muşc%iului lungul spatelui"
)pofizele transversale care mai sunt numite şi apofize transversale !2 şi !5
sunt mai bine reprezentate" #e faţa anterioară şi spre rădăcina apofizei transverse se
inseră muşc%iul psoas, iar spre vârf, tot pe aceeaşi faţă, inseră muşc%iul pătratul
lombelor" !a baza feţei posterioare se găseşte un tubercul numit tubercul accesoriu
sau apofiza stiloidă ;roca, pe care se inseră fascicole mediale ale lungului dorsal" 'e
la tuberculul accesoriu pleacă o creastă care împarte faţa posterioară a apofizei
costiforme într-un câmp superior pe care se inseră muşc%iul intercostal şi fascicole
e$terne din porţiunea lombară a lungului spatelui" #e marginea superioară a apofizei

se inseră muşc%iul intertransversal lateral al lombei, iar pe marginea inferioară se
inseră muşc%iul intertransversal lateral al lombei din spaţiul următor" #e vârful
apofizei costiforme se prinde aponevroza posterioară a muşc%iului transvers
abdominal, pătratul lombelor pe primele patru lombare, ligamentul lombocostal
&enlle pe primele două lombare şi ligamentul iliolombar pe ultimele două lombare"
)pofizele articulare au forma specificată de segment de cilindru plin sau gol"
)pofizele articulare superioare ale primelor 5 vertebre lombare sunt mai departe una
faţă de apofizele articulare inferioare" (n sc%imb cele ale vertebrelor !6 şi !9 se
găsesc la egală distanţă cu cele inferioare" )pofizele articulare superioare pleacă în
direcţie sagitală de la unirea pediculilor, a lamelor vertebrale şi a apofizelor
costiforme" *ltimele 2 apofize articulare au o direcţie ce deviază puţin în afară" #e
marginea posterioară a apofizei articulare se găseşte un tubercul numit tuberculul
mamilar sau metapofiza, pe care se inseră fascicule ale muşc%ilor intratransversali
lombari cât şi fasciculele interne ale lungului dorsal" )pofiza articulară inferioară
pleacă de pe marginea inferioară a lamei vertebrale" )re forma unui segment de
cilindru plin şi priveşte înainte şi în afară"
8

>aura vertebrală este triung%iulară şi mai mică în raport cu dimensiunile

corpului vertebral"
Caracterele speciale la vertebre lombare
Se întâlnesc la prima şi la a cincea vertebră" #rima vertebră lombară are unele
caractere morfologice de trecere şi anume7 apofiza costiformă scurtă, pe care se
inseră arcada psoasului, iar spre vârf arcada pătratului lombelor" (ntre cele 2 arcade
se inseră fasciculul ?eber din muşc%iul diafragm" *neori în locul apofizei
transverse putem găsi o coastă lombară suplimentară, articulată cu prima vertebră
lombară"
<ertebra a 9-a lombară se mai numeşte şi vertebra presacrată datorită aşezării

ei în vecinătatea conului osos inferior" 'eoarece suportă greutatea trunc%iului,
prezintă unele modificări morfologice adaptive" )stfel, corpul vertebral este foarte
voluminos, mai înalt anterior decât posterior, având astfel un aspect cuneiform"
;ordurile marginale sunt foarte evidente, luând forma unor creste" #endiculii
sunt scurţi şi groşi, iar lamele vertebrale sunt oblice în jos şi înapoi" #e faţa
posterioară a fiecărei lame imediat sub apofiza articulară superioară, apare câte o
depresiune numită fosetă digitală, ca la vertebrele sacrale"
)pofizele costiforme sunt de obicei mai scurte, mai groase şi mai unite cu
pediculul cu care se formează o masă comună" #e vârful lor se prinde ligamentul
iliolombar şi ligamentul sacro-vertebral ;ic%at"
)pofizele articulare sunt aşezate mediosagital, cele inferioare fiind mai
laterale ca cele superioare"
>aura vertebrală creşte dimensional faţă de celelalte vertebre lombare şi are
forma unui triung%i ec%ilateral cu ung%iuri rotunjite"
/

$# DI%CURILE INTERVERTE!RALE
Generalităţi:
)ceste formaţiuni sunt aşezate între feţele de contact ale corpului vertebral la
nivelul ra%ismului articulat" .le sunt în număr de 25, primul găsindu-se între a$is şi
cea de-a 5-a vertebră cervicală, iar între corpul celei de a-9-a vertebră lombară şi faţa
articulară a bazei sacrului"
(n general, la fiecare disc intervertebral are forma unei lentile biconve$e ce se
mulează în spaţiul intervertebral prin comprimarea sa de către suprafeţele articulare"
'atorită acestui fapt, porţiunea mijlocie a discului este mai bombată, iar
circumferinţa apare pe faţa anterioară şi pe feţele laterale ale vertebrelor în forma

unei benzi transversale" arginea posterioară a circumferinţei discului este uşor
scobită şi răspunde canalului ra%idian" #e faţa anterioară a circumferinţei discului
intervertebral se prinde ligamentul vertebral longitudinal" (n sc%imb, pe faţa
posterioară a circumferinţei sale, deci în canalul vertebral, ligamentul vertebral,
longitudinal posterior aderă foarte puţin de circumferinţele discului, favorizând
astfel %ernierea nucleului pulpos în canalul ra%idian"
(nălţimea discului intervertebral e mai mare la mijlocului lui" !a periferia
acestuia înălţimea este variabilă, depinzând de curburile sagitale ale corpurilor
vertebrale" )stfel în regiunea lombară discul este mai înalt +0-2 mm la nivelul
celei de a 5-a şi a 6-a vertebră lombară"
Date fiziopatologice ale discului intervertebral
4aracteristicile discului intervertebral7 e constituit din cartilaj şi e strâns
integrat cu vertebrele" Sub acţiunea unor factori nocivi este perturbată fie
dezvoltarea şi creşterea discului +dacă se acţionează în cursul dezvoltării, fie se
produc procese degenerative discale localizate sau generalizate"
@o$ele patogene care se adresează discului intervertebral pot fi grupate în7
genetice, metabolice, mecanice şi distructive"
A

Noxele genetice. )nomaliile genetice se manifestă prin diferite perturbări în

segmentarea coloanei vertebrale ca de e$empluB blocul de dissegmentaţie, vertebre
fluture, %emivertebre sau modificări ale discului intervertebral ce însoţesc
malformaţii mai intense ale coloanei vertebrale" Cactorii predispozanţi se suprapun

pe de o parte constituţiei, pe de altă parte manifestărilor de tip distrofic ale “spatelui
alb” dintre care cele mai importante sunt anomaliile tranziţionale ale joncţiunii
lombo-sacrale şi defectelor de includere a arcului posterior"
Noxele metabolice pot fi congenitale, manifestându-se cel mai frecvent în
adoleşcenţă sau după naştere" )stfel de anomalii sunt7 alcaptonuri diferite,
mucopoliza%aridoze, cistimuria, %ipofosfatazemia, dereglări %ormonale congenitale"

#rintre factorii postnatali care favorizează anomaliile metabolice, un rol important îl
joacă nutriţia discului intervertebral precum şi diverse influenţe to$ice şi climatice"
Noxele mecanice. Cactorii mecanici acţionează deja în cursul creşterii după
cum arată deformaţiile vertebrale din scolioze" Sediul preferenţial al leziunilor
degenerative discale se află în segmentele de ma$imă mobilitate ale ra%ismului +!6-
!9" &ernia de disc e mai des întâlnită la bărbaţi, la persoane care depun eforturi
fizice mari" Cactorul mecanic este legat de anumite mişcări cu mare coeficient de
traumatizare discală7 %iperfle$ia cu torsiunea trunc%iului, mişcările de fle$ie şi
e$tensie şi sarcina" 3raumatismele mici şi repetate grăbesc evoluţia proceselor
degenerative discale" #oziţiile defectuoase menţinute un timp mai îndelungat în
timpul efectuării unei munci, scaune cu o construcţie incorectă, suspensia deficitară
a unor autove%icule, sunt o serie de factori ce influenţează discul vertebral" 'e
asemenea şi ortostatismul" !ordoza lombară sacrifică funcţional discurile respective
ale căror solicitări devin e$treme" ecanica coloanei lombare se modifică datorită
miopatiilor, membrului inferior amputat, anc%ilozei co$o-femurale, sec%ele de
poliomielită, inegalitatea membrelor inferioare, obezitate"
0

Noxele distructive. 'istrugerea discurilor intervertebrale are loc prin

cointeresarea acestora într-o infecţie specifică sau nespecificată pornită de la capul
vertebral sau prin invadarea lor tumorală" Dndiferent de natura proceselor patologice
progresive ale discului intervertebral, acestea cauzează modificării macroscopice

discale, deseori modificări vizibile ale corpului vertebral" 3raumatismul coloanei
poate duce diverse sc%imbări anatomice la nivelul discului fără a cauza simptome
sau poate cauza suferinţe fără modificări discale decelabile" Corma şi funcţia discului
intervertebral reprezintă două entităţi inseparabile, atât din punct de vedere
descriptiv, cât şi terapeutic"
&# NERVUL %CIATIC 'L()%&*

@ervul sciatic este cel mai mare nerv" .l iese din bazin prin marea scobitură
sciatică, sub muşc%iul piriform, trece între tro%anterul mare şi tuberozitatea
isc%iatică şi coboară apoi pe faţa posterioară a coapsei, până în spaţiul popliteu, unde
se termină prin bifurcarea în nervii sciatici popliteu e$tern şi sciatic popliteu intern"
(ncă de la origine, nervul sciatic este format din aceşti doi nervi, strânşi într-o teacă
conjunctivă comună" *neori, diviziunea sciaticului se face în partea superioară a
coapsei"
(n regiunea coapsei, trunc%iul sciatic dă ramuri musculare pentru7
- semitendios, semimembranos, porţiunea lungă a bicepsului şi aductorul
mare, provenind din contigentul sciatic popliteu intern"
- porţiunea scurtă a bicepsului provenind din contigentul sciatic popliteu
e$tern"
Nervul sciatic popliteu extern (ramurile posterioare L4L!"#
'upă ce se desface din trunc%iul sciatic în spaţiul popliteu, coboară în jurul
părţii posterioare a bicepsului femural, înconjoară gâtul peroneului, aflându-se în
şanţul peroneal între os şi muşc%iul lung peronier şi apoi se împarte în ramuri


terminale" (n spaţiul popliteu, nervul dă ramuri senzitive, importante fiind cele

pentru articulaţia genunc%iului şi nervul cutanat peronier, pentru faţa laterală a
gambei, maleola e$ternă şi partea laterală a piciorului şi a degetului-<"
:amurile terminale se distribuie astfel7

- ramura recurentă articulară inervează articulaţia genunc%iului şi
tibioperonieraB accesoriu, muşc%iul tibial anterior"
- ramura tibială anterioară +nervul peroneal profund inervează muşc%iul tibial
anterior, e$tensorul lung al degetelor, e$tensorul propriu al %alucelui, pediosul7
articulaţia gleznei şi suprafaţa ei cutanată, precum şi articulaţiile primelor două
degete"
- ramura musculocutanată +nervul peroneal artificial inervează muşc%ii
poronieri, suprafaţa cutanată a dosului piciorului, o parte a %alucelui şi porţiunile din
degetele DD-< până la a doua falangă"
Nervul sciatic popliteu intern (ramuri anterioare L4L!" coboară în spaţiul
popliteu, în continuarea trunc%iului sciatic, trece apoi prin inelul solearului +de unde
este denumit nerv tibial posterior în loja posterioară a gambei, dând la nivelul
gleznei cele două ramuri terminale7 nervii plantar medial, ec%ivalentul medianului şi
plantar lateral, ec%ivalentul cubitalului"
:amurile motorii ale trunc%iului sciatic popliteu intern inervează muşc%ii
gastrocnemian, popliteu, plantar subţire, solear, tibial posterior, fle$orul lung al
%alucelui" 'in punct de vedere senzitiv, nervul sural, anastomazat cu ramura
cutanată peronieră, inervează pielea porţiunii dorsolaterale a gambei şi marginea
laterală a piciorului, precum şi articulaţiile gambei"
@ervul plantar medial dă ramuri motorii la muşc%iul fle$or scurt al degetelor,
abductorul %alucelui, fle$orul scurt al %alucelui şi primii lombricali7 ramurile
senzitive inervează partea medială a plantei şi primele DDD-D< degete, precum şi
falanga lor ung%iulară
2

@ervul plantar lateral dă ramuri la muşc%ii pătratului plantar, abductorul

degetului mic, interosoşii plantari şi dorsaliB ramurile cutanate inervează partea
laterală a plantei şi ultimele două degete +cu falanga lor ung%iulară"
Sciaticul are funcţii motorii, senzitive şi trofice la motilitate el comandă fle$ia

gambei pe coapsă prin ramuri, care inervează gemenii şi plantarii" .$tensia dorsală a
degetelor şi piciorului, cu menţinerea boltei plantare este asigurată de sciaticul
popliteu e$tern, care merge la pedioşi şi e$tensorii degetelor ca şi fle$ia plantară a
piciorului şi a degetelor, adducţia, rotaţia internă ţi abducţia degetelor"
arele nerv sciatic dă naştere celor două ramuri7 sciaticul popliteu e$tern,
nerv al e$tensiei, şi sciaticul popliteu intern, nerv al fle$iei" :ădăcinile !6 ale

sciaticului comandă fesierii şi antero-e$ternii gambei, rădăcina !9 acţionează pe
gambierul anterior, e$tensorul propriu al %alucelui" :ădăcinile S-S2 e$ecută fle$ia,
inervează tricepsul sural şi fle$orii degetelor, iar rădăcina S5 inervează numai partea
inferioară a fesei"
FIIOLOGIA COLOANEI VERTE!RALE

4oloana vertebrală normală nu este rectilinie ci prezintă o serie de curburi în
regiunea cervicală, toracală şi lombară" !a nivelul coloanei toracice e$istă o curbură
cu concavitate anterioară denumită cifoză" !a nivelui coloanei lombare e$istă o
curbură cu concavitate posterioară care se numeşte lordoză" )pare la sfârşitul
primului an de viaţă când copilul începe să meargă, dar nu se consolidează decât la
vârsta de adult" (n regiunea pelviană +la nivelul bazinului e$istă o curbură cu
concavitate orientată anterior şi este formată de sacru şi oasele coccigiene"
4urburile coloanei vertebrale sunt condiţionate mecanic de înclinaţia bazinului"
Ertostatismul +statul îndelungat în picioare şi mersul biped al omului s-au
putut realiza prin rotirea bazinului din poziţia orizontală +la patruped spre
verticală" <erticalizarea bazinului nu este însă completă" #entru a putea realiza o
5

construcţie ec%ilibrată, coloana lombară aşezată pe bazinul uşor înclinat înainte este
forţată să se curbeze apărând lordoza lombară" 'acă coloana lombară ar rămâne
rectilinie atunci proiecţia centrului de greutate a corpului s-ar face în fţaa poligonului
de susţinere, iar drept urmare trunc%iul ar cădea înainte" )celeaşi condiţii mecanice
necesare ec%ilibrării corpului antrenează mai departe cifoza toracică şi lordoza
cervicală"
Coloana vertebrală $ndepline%te $n organismul omului următoarele funcţii:
- funcţia de susţinere +susţine trunc%iul imprimând individului o
postură caracteristică
- funcţia de protecţie +apără măduva spinării împotriva agresiunilor mecanice

- funcţia de mobilitate +prin comple$itatea construcţiei sale conferă corpului
posibilitatea de a se mişca şi de a se deplasa în spaţiu
- funcia morfogenetică +particularităţile mecanicii coloanei vertebrale
se răsfrâng asupra formei şi a aşezării viscerelor toraco-abdominale
Erganul a$ial este un comple$ structural şi funcţional la realizarea
căruia participă7
- componenta dură osoasă +vertebrele care alcătuiesc coloana vertebrală
- componenta conjunctivă formată din structuri fibroase şi elastice de legătură
dintre vertebre +discurile intervertebrale, capsule articulare, ligamente
- componenta musculară +muşc%ii coloanei vertebrale
- componenta neuro-vasculară +măduva spinării, rădăcinile nervoase, vase de
sânge"
)lterarea oricărei din aceste componente se răsfrânge negativ asupra funcţiei
întregului organ a$ial" Se înţelege astfel cât de alarmante pot fi perturbările produse
de modificările patologice ale vertebrelor sau ale discurilor intervertebrale"
6

9

=

CAPITOLUL II
HERNIA DE DI%C
DEFINI+IE
Hernia de dis,, cunoscută şi sub numele de ruptură a discului intervertebral,

este o afecţiune prin care o parte din discul intervertebral apasă pe elementele
anatomice din canalul spinal +rădăcinile nervoase şi măduva spinării" )cest lucru
se intamplă atunci când inelul fibros care menţine discul pe loc se rupe, permiţând
nucleului central să alunece în afară" :ezultatul este %ernierea nucleului pulpos în
canalul spinal"
Protr-.ia dis,a/a este o alunecare unilaterala a discului spre canalul spinal şi
rădăcina nervoasă, cauzând durere, amorţeala şi slăbiciune musculară pe acea
rădăcină nervoasă pe care o afectează"
ETIOPATOGENIE
<ârsta de predilecţie este între 60-90 ani" !a copii se produc mai rar deoarece
discul nu este degenerat" .$cepţional se observă %ernii de disc la copii sub 0 ani şi
la bătrâni"
.ste mai frecventă la bărbaţi +raport 27" )pro$imativ 801 din %erniile de
disc apar la cei care depun eforturi fizice mari" Crecvent unică, %ernia de disc este
localizată mai ales lombar, apoi cervical şi rareori dorsal" Se pot găsi la acelaşi
bolnav %ernii lombare şi cervicale" *neori pot e$ista %ernii multiple în aceeaşi
regiune sau în regiuni diferite ale coloanei vertebrale +1" #rezenţa mai multor
%ernii în aceeaşi regiune e$plică persistenţa durerilor după operaţie"
8

:egiunea lombară şi mai ales ultimele 2 discuri lombare +!6, !9 prezintă
sediul de predilecţie al %erniei posterioare de disc din următoarele cauze7 şocurile
traumatice sunt transmise mai ales în segmentul lombarB ligamentul vertebral dorsal,
îngust în regiunea lombară şi redus la o bandă subţire situată pe linia mediană, este
mai slab dezvoltat la !6-!9 şi într-un contact slab cu corpurile vertebraleB discurile
lombare au aici înălţimea ma$imă şi un nucleu pulpos voluminos iar fibrele inelului
fibros sunt lungi şi subţiriB coloana vertebrală prezintă o lordoză mare şi o mobilitate
deosebită"
#oziţia laterală a %erniei este frecventă +=91, +mai rar median-551 şi
e$cepţional bilateral-21, astfel că se produce în regiunea de mai mică rezistenţă a

ligamentului comun posterior comprimând rădăcina subadiacentă, cu dureri vii prin
dereglarea circulaţiei venoase"
&ernia de disc lombară e mai frecventă pe partea stângă pentru că în cursul
mişcărilor obişnuite, fac fle$iunea coloanei spre dreapta şi tracţiunile cele mai mari
le suportă muşc%ii vertebrali şi segmentul lombar în stânga" 'in aceleaşi motive
%ernia de disc cervicală este mai frecventă la dreapta"
ETIOLOGIA HERNIEI DE DI%C
&ernia unui disc este cauzată în general de degenererarea inelului fibros" #e

măsură ce trec anii aceste discuri încep să se des%idrateze şi astfel îşi
pierd fle$ibilitatea"
&ernia de disc poate fi rezultatul unor răniri la nivelul coloanei vertebrale,
dezvoltându-se astfel fisuri la nivelul stratului e$terior al discului" aterialul
gelatinos din interiorul discului +nucleul, poate fi împins în afară prin fisurile din
capsulă sau se poate rupe în bucăţi"
/

3raumatizarea discului se poate datora următoarelor cauze7

- o tensionare puternică sau o presiune crescută la nivel lombar" *neori o
întoarcere bruscă sau c%iar strănutul poate determina protruzia nucleului"
- activităile zilnice care supun spatele unui stres, incluzând ridicări vicioase,
e$puneri prelungite la vibraţii sau accidentări la sport"
&'C)*+ D, *+-C
Fa,torii de ris, ,are n- 0ot 1i e2ita3i:
- înaintare în vârstă" #rocesul de îmbătrânire a discurilor în regiunea lombară
inferioară, la fel ca şi accidentările frecvente a discurilor sau muşc%ilor spinali cresc

predispoziţia pentru apariţia durerilor de spate, proces ce începe în timpul perioadei
de adult,
- se$ul masculin,
- istoric de accidentări la nivel lombar, %ernii de disc sau operaţii la
nivel lombar"
Fa,tori de ris, ,e 0ot 1i e2ita3i:
- serviciul sau alte activităţi ce cresc riscul de dezvoltare a %erniei de disc,
cum ar fi poziţia şezândă pentru o perioadă lungă de timp, ridicarea de obiecte grele,
răsuciri sau aplecări frecvente, e$erciţii fizice grele, mişcări repetitive sau vibraţii
constante +cum ar fi condusul maşinii"
- e$erciţii e$ecutate neregulat sau efectuarea de e$erciţii cu încordare crescută
pentru o perioadă lungă de timp, sau efectuarea de e$erciţii pretenţioase după o
perioadă lungă de inactivitate"
- fumatul - nicotina şi alte to$ine pot deteriora capacitatea
discurilor intervertebrale de a absorbi substanţele nutritive necesare din sânge,
crescând astfel posibilitatea de distrugere a discurilor"
A

- obezitatea - creşterea greutăţii corporale cauzează o sarcină crescută asupra

discurilor de la nivel lombar
- tusea frecventă care solicită musculatura abdominală, pelvină şi
implicit creşte presiunea la nivelul coloanei vertebrale"
.,C'N+-. &+/+)0')L)G+C
Solicitările ma$ime ale coloanei lombare prin ridicare greutăţilor în poziţii
incorecte +cu spatele fle$at sau în %ipere$tensie solicită la ma$imum inelul fibros
care se poate fisura" ;olnavul simte o durere violentă care-l imobilizează şi care nu-i
mai permite redresarea coloanei sau mişcări de fle$iune, rotaţie sau e$tensie" (n acest
moment, nucleul pulpos, aflat în stare de tensiune, migrează pe fisurile inelului
fibros, provocând iritarea filetelor nervoase, care provoacă durerea violentă" )cesta
este primul simptom al deteriorării discului" 'acă după acest moment acut se
continuă activitatea, atunci nucleul pulpos măreşte dimensiunile fisurilor inelului
fibros, putând aluneca mai departe, iritând rădăcinile nervilor care ies din măduva
spinării" (n stadii mai avansate de deteriorare a discului, nucleul pulpos se poate
rupe, iar fragmentele pot migra, fie către cavitatea medulară sau în interiorul corpilor
vertebrali" Cragmentarea şi migrarea nucleului pulpos reprezintă F%ernia de discF,
stare de deteriorare a discului caree ste ireversibilă, necesitând c%iar şi tratament
neuro-c%irurgical"
Hernia dis,-/-i - o parte din materialul gelatinos care umple discul poate
refula în fisurile din capsulă" 'iscul se umflă şi depăşeşte vertebrele" 'e multe ori
%ernia nu afectează măduva spinării şi rădăcinile nervoaseş i astfel nu
apar simptome" #rimul stadiu de fisurare cu integritatea nucleului pulpos, este
reversibil şi este cunoscut sub numele de FdiscopatieF beneficiind de tratament
medical"
R-0t-ra de dis, - materialul din interiorul discului trece de capsulă"
20

Frag4ent /i5er - fragmente de disc rupt se pot desprinde în totalitate şi

să ajungă în canalul vertebral +unde se află măduva spinării"3oate aceste stadii pot
pune presiune pe rădăcinile nervoase şi vor determina durere şi amorţeală" Cisurile
de la nivelul capsulei discale nu se repară de la sine, însă durerea poate ceda încet cu
trecerea vremii" )proape 901 din pacienţii cu %ernie de disc îţi revin după o lună,
după = luni, majoritatea şi-au revenit" 'eseori componentele unui disc %erniat sunt
fragmentate şi absorbite de către organism, proces numit reabsorbţie"
#robleme ce pot apare cu trecerea timpului7
- durere intermitentă +vine şi pleacă" #erioadele în care durerea
dispare +remisie sunt ceva mai rare

- durerea cronică +de durată şi recurentă se poate dezvolta datorită
iritării tisulare continue, cauzată de presiunea unui disc asupra unei rădăcini
nervoase
- sindromul de durere cronică se datorează unei dureri continue şi poate cauza
depresie, an$ietate şi dificultăţi la viaţa zilnică"
- simptomele cauzate de compresia de durată a unor rădăcini nervoase constau
în pierderea agilităţii, a puterii sau a sensibilităţii în unul sau amândouă picioarele"
- compresia mai multor rădăcini nervoase în regiunea lombară inferioară poate
duce la pierderea controlului vezical, fecal şi dereglarea funcţiilor se$uale" )ceastă
condiţie apare mai rar şi se numeşte sindromul de coadă de cal, necesitând
intervenţie medicală imediată"
2

22

%TADIALIAREA HERNIEI DE DI%C LOM!ARE
Fa.a I
.ste faza de instabilitate discală cu uşoară la$itate a nucleului pulpos în inelul
fibros, determinând dureri lombare cronice intermitente, de tip postural" 'e cele mai
multe ori, la încetarea efortului şi la repaus, aceste dureri dispar, pentru a reapare în
condiţii variate de solicitare a segmentului lombar"
Fa.a II
Caza de leziune a discului, cu ruperea inelului fibros şi cu protruzia postero -
centrală a nucleului pulpos, determinând un lumbago acut sau supraacut de tip

discogen, a cărui manifestare clinică se prezintă astfel7
G Subiectiv:
- debut brusc
- dureri lombosacrate uni-sau bilaterale
- caracter mecanic - durerea nu coboară pe membrele inferioare, sau dacă o
face, nu trece de genunc%i

G Ebiectiv7
- deformarea lombară cu diminuarea lordozei lombare fiziologice adesea fără
scolioză
- limitarea dureroasă a fle$iei trunc%iului +indice Sc%Hber mic
- semnul !aseIue pozitiv bilateral"
Fa.a III
Se mai numeşte şi faza radiculară şi apare prin protruzia postero-laterală
a discului %erniat, care va intercepta în calea sa o rădăcină nervoasă" 'in acest motiv
simptomatologia va apare unilateral"
25

)ceastă fază are trei stadii7

Stadiul I - Iritativ
'iscul %erniat ajunge la rădăcina, pe care doar o atinge, fără a o comprima sau
leza în vreun fel" 'e aceea în acest stadiu bolnavii acuză durere pe traiectul
rădăcinii, dar fără să apară semne neurologice"
G Subiectiv7
- durere lombo-sacrată unilaterală
-iradiere în membrul inferior de-a lungul unui dermatom +!9,S,!6,!5,!2
- caracter mecanic al durerii care de obicei este calmată de repaus
G Ebiectiv7
- sindrom vertebral static cu7
- scolioză lombară
- diminuarea lordozei lombare
- contractura musculară paralombară
- sindrom vertebral dinamic cu7
- indice degete-sol înalt
- indice Sc%Hber mic
- semnul !aseIue pozitiv de partea afectată"
Stadiul II - Compresiv
aterialul %erniat ajunge la rădăcina nervoasă, pe care deşi nu o lezează, o
comprimă" )cum se adaugă la simptomatologia deja menţionată paresteziile pe
traiectul durerii" !a e$amenul obiectiv vor apare %ipoesteziile pe traiectulunei
rădăcini, diminuările sau dispariţiile unor refle$e osteotendinoase7 refle$ul rotulian
în afectarea rădăcinii !6 şi refle$ul ac%ilian în afectarea rădăcinii S"
Stadiul III - De întrerupere
(n acest stadiu se manifestă, pe lângă semnele şi simptomele prezente
în stadiul D şi DD şi semnele rezultate din secţionarea unor a$oni din rădăcină, sau
26

a întregii rădăcini prin conflictul cu discul %erniat" #areza, respectiv paralizia care se
instalează, se obiectivează prin prezenţa deficitului motor în neuromiotomul
respectiv" <om constata astfel că bolnavul nu poate sta pe vârfuri în paralizia
rădăcinii S, sau că nu poate sta pe călcâie în paralizia rădăcinii !9"
Fa.a IV
.ste faza modificărilor de tip degenerativ, cu apariţia discartrozei şi a artrozei
interapofizare, după vârsta de 60 de ani" Edata cu vârsta, nucleul pulpos îşi pierde
îmbibaţia normală cu apă, se ratatinează şi devine friabil" (n acelaşi timp, inelul
fibros suferă şi el modificări importante în urma repetatelor solicitări mecanice la

care a fost supus" )cestei faze i se potriveşte probabil mai bine termenul generic de
discopatie lombară, şi aceasta datorită multiplelor sale forme de manifestare" (n
această fază vom putea întâlni următoarele aspecte clinice7
- fără acuze subiectiveB =0-801 din subieci sunt purtători ai unei discopatii
lombare de fază D< asimptomaticeB
- lombalgie cronică, cu noduli de miogeloză şi puncte trigger paralombare şi
parasacrate, a căror activitate are un net caracter psi%oemoţional şi meteorotropB
- lumbabo acut după 60 de ani, lumbago de tip musculo-ligamentar,
cu pseudo-sciatică +durere difuză în membrul inferior, fără caracter dermatomal"
Simptomatologia apare de obicei brusc, după un efort fizic cu ridicare de greutăţi,
fiind însoţită de limitarea mobilităţii coloanei lombare în special pe înclinaţiile
laterale, care sunt intens dureroaseB
- sciatica prin prinderea rădăcinii în procesul degenerativ de la nivelu
lforamenului" .ste aşa - numita Fsciatica vârstniculuiF, cu semnul !aseIue negativB
- stenoza de canal vertebral, mult mai puţin diagnosticată, se poate manifesta
polimorf, de la simpla lombalgie cu sciatalgie până la sindromul de coadă de cal"
29

TA!LOUL CLINIC
Simptomele variază foarte mult în funcţie de localizarea e$actă a %erniei,

precum şi în funcţie de ţesutul moale implicat şi afectat"
*neori pacienţii au %ernie de disc însă sunt asimpotmatici" )ceastă situaţie este
posibilă în cazul în care nucleul pulpos nu apasă pe ţesut moale sau nervi"
D-rerea resimţită de pacient poate varia de la moderată la foarte intensă,
lancinantă, şi poate să iradieze de-a lungul tracturilor nervoase - ea se e$tinde din
spate spre coapsă pe porţiunea posterioară, până la nivelul gambei şi piciorului,
uneori numai unilateral" )desea, %erniile nu sunt diagnosticate imediat deoarece

pacienţii amână prezentarea la medic sau simptomele sunt nespecifice"
3abelul următor ilustrează localizarea deficitului motor, a deficitului de
sensibilitate şi a modificării de refle$e în funcţie de diferitele nivele ale %erniei de
disc lombare7

'DS4*! '.CD4D3 E3E: :.C!.J '.CD4D3 S.@KD3D<

E'DCD4)3
Cle$ia coapsei, :efle$ul rotulian #artea anterioara a
!5 - !6
e$tensia genunc%iului diminuat sau abolit coapsei, regiunea tibiala
#icior si dorsifle$ia #artea dorsala a

!6 - !9 -
%alucelui piciorului
!9 - S #artea laterala a
#icior si fle$ia plantara :efle$ul ac%ilian
piciorului si talpii
diminuat sau abolit
%i40to4e/e des,rise de 0a,ient in,/-d:
2=

" Spasm muscularB

2" &ipotrofie sau atrofie musculara în teritoriul afectatB
5" 'urere iradiată de-a lungul nervilorB
6" )gravarea durerii la tuse, strănut, râs +prin creşterea presiunii în canalul
vertebralB
9" #arestezii şi alte tulburări senzitive la nivelul membrului inferior"
=" Slăbiciune în ambele picioare şi pierderea controlului vezicii urinare şiLsau a
colonului, ceea ce se numeşte sindromul de coadă de cal, o formă severă de
compresiune a rădăcinilor nervoase"
%i40to4e/e /a distan36# 'iscul edematiat dă tulburări de circulaţie în

rădăcina respectivă şi tulburări supraiacente corespunzătoare vaselor comprimate pe
rădăcinăB congestie venoasă şi isc%emie arterială în partea superioară a rădăcinii
comprimate în segmentul medular corespunzător e$plică apariţia simptomelor
respective" #ot să apară simptome la distanţă prin tulburări vasculare refle$e la
distanţă"
E7PLORĂRI PARACLINICE
28

!ic%idul cefalora%idian obţinut prin puncţie lombară între !9-S, este adesea
normal, rareori se constată %iperalbuminoza"
,1'.,N, *'D+)L)G+C,
Se vor face radiografii simple din faţă şi din profil, a întregii coloane
vertebrale lombare pentru a elimina unele afecţiuni ale coloanei vertebrale şi pentru
a confirma diagnosticul" Ddentificarea vertebrelor şi a discurilor se face luând în
consideraţie eventualele anomalii vertebrale +sacralizarea vertebrei !9, lombalizarea
primei vertebre sacrate, e$istenţa coastei a JDDD-a, care pot face să se considere, din
greşeală prima vertebră lombară drept a JDD- toracală" )stfel făcându-se o localizare
greşită, %ernia aflându-se mai sus sau mai jos"
.$amenul radiologic simplu arată modificările care indică o %ernie de discB
astfel, scolioza, dispariţia curburii lombare şi pensarea globală a discului
intervertebral constituie triada ;arr care în forma în completă se întâlneşte mai rar
+ma$im 91B în această eventualitate, diagnosticul radiologic de %ernie este
aproape sigur" 'e obicei, semnele care alcătuiesc triada se întâlnesc fie izolate, fie
asociate câte două" !a această triadă trebuie să se adauge şi modificările reactive
osoase vertebrale adiacente %erniei" 'emineralizarea spongioasei şi atrofia ung%iului
posterior al vertebrelor adiacente discul %erniat pot fi puse în evidenţă radiografic"
#ensarea discului intervertebral este foarte frecventăB de cele mai multe ori e
globală, uneori este numai unilaterală +de partea %erniei, din cauza scoliozei, alteori
e$istă pensări multiple cu o %erniere unică, iar rare ori se constată numai pensări
multiple ale discurilor vecine, spaţiul intervertebral de la nivelul %erniei de disc fiind
normal" <ertebrele adiacente pot apărea normale sau modificate în ceea ce priveşte
conturul" #ensarea discului poate fi însoţită şi de7 osteofite pe marginea dorsală a
vertebrelor, margini neregulate ale iterliniei articulare datorită unei rupturi provocate
2/

de %ernie, fractura parţială a marginii dorsale a vertebrei cu un fragment osos împins

în canalul vertebral şi calcificări ale %erniei" #ensarea discului intervertebral poate fi
asociată cu imaginile caracteristice ale nodulilor Sc%morl" )bsenţa pensării discului
nu e$clude %ernia de disc"

)desea trebuie să se facă un diagnostic diferenţial radiologic între %ernia de
disc, morbul #ott şi cancerul vertebral" (n mordul #tt, radiografia simplă +fată şi
profil a ra%ismului arată dispariţia spaţiului intervertebral, cu modificarea imaginii
corpului vertebral +aspecte distructive, decalcificări, de cele mai multe ori fiind
prinse două sau mai multe vertebre, pensări multiple" (n morbul #ott, discul
intervertebral e precoce şi frecvent lezat, pensarea este asimetrică, în timp ce în

%ernia de disc, pensarea e de cele mai multe ori globală şi abia mai târziu apar
modificările vertebrale"
'iagnosticul diferenţial cu tumorile vertebrale este uşor, deoarece în tumori
leziunea este întotdeauna vertebrală, vertebra este turtită, iar discul rămâne respectat
c%iar într-o fază avansată"
Semne radiologice asociate" .$amenul radiologic simplu poate arăta diverse
modificări vertebrale care din greşeală pot face să se e$cludă o %ernie de disc"
.odificări ce apar:
- sacralizarea uniLsau bilaterală +uneori cea unilateral este de partea opusă
%ernieiB
- osteofite ale feţei dorsale ale marginilor vertebraleB
- modificări în cadrul reumatismului vertebralB
- artrite şi artrozeB
- conuri neregulate ale marginilor vertebrale +prin ruptura provocată de
%ernieB
- spina bifidăB
- lombalizareaB
2A

- fracturi vertebrale +fractura parţială a marginii dorsale a vertebrei cu un

fragment osos împins în canalul vertebral, în %erniile însoţite de fractura corpului
vertebralB
- %ernii intraspongioase, %ernii calcificateB

- pseudopondilolistezisB
)ceste modificări asociate se întâlnesc în /01 din cazuri"
,1'.,N2L *'D+)L)G+C C2 '32)*2L -2-'N5,L)* D,

C)N*'- +mielografia şi radiculografia arată, în cazul %erniilor de disc, semne
de certitudine, care în acelaşi timp permit şi localizarea leziunii"

E %ernie poate provoca o oprire totală, parţială, imagini lacunare şi amputaţii
radiculare ale substanţei opace" Eprirea totală se face la nivelul discului %erniat şi
denotă o %ernie mare şi mediană, deosebită de stopul dat de o tumoare medulară,
după sediul opririi şi după forma imaginii craniale" Eprirea parţială se întâlneşte în
%erniile care nu obturează complet spaţiul subra%noidian" Dmaginile lacunare sunt
aspectele cele mai caracteristice întâlnite în %ernia de disc" arginile substanţei pace
delimitează marginile %erniei de disc" )ceste imagini lacunare variază după sediul
%erniei +lombară, mediană, bilaterală, sau multiplă, după regiunea în care se află
+lombară, toracică, cervicală şi după dimensiunile %erniei"
(n %erniile laterale apare un defect de umplere lacunar situat lateral, cu contur
reglat şi conturând %ernia" 'acă %ernia e mai mică şi foarte laterală apare o
amputaţie a rădăcinii, care poate fi uşor deplasată în spre partea opusă %erniei, fără a
prezenta o imagine lacunară"
(n %erniile mediane mici apare o imagine în insulă sau butonieră +migrarea se
va face în strat subţireB %ernia este vizibilă mai ales la începutul şi sfârşitul migrării
lipidolului" (n %erniile mediane mari se observă opriri totale, parţiale sau în ceas de
50

nisip +lipidolul trace median, deoarece la acest nivel diametrul anteroposterior este
mai mare"
(n %erniile multiple, modificările se întâlnesc la mai multe niveluriB dacă sunt
localizate de aceeaşi parte a discului dau imagini lacunare multiple %omolaterale, în

%erniile multiple alterne, iar în %erniile multiple mediane se observă imagini mătănii,
substanţa opacă prezentând ştangulare la nivelul mai multor discuri" &erniile
multiple pot fi combinaţii cu o %ernie laterală sau între mai multe %ernii laterale
etc",şi pot fi localizate în aceeaşi regiune a coloanei vertebrale +mai frecvent lombar
sau în regiuni deosebite ale ra%ismului +cervical, toracal, lombar"
&ernia de disc în regiunea lombară dau imagini caracteristice" &erniile

lombare laterale produc un defect de umplere a sacului dural" 'efectul este cu atât
mai mare, cu cât %ernia este mai voluminoasă" Dntr-o %ernie mare lipidolul migrează
numai pe latura canalului ra%idian opusa %eniei, luând un aspect filiform" 4u cât
%ernia este mai mică, cu atât defectul este mai mic, iar banda de lipidol apare mai
lată, apropiindu-se de dimensiunile normale" igrarea poate fi normală, când %ernia
este laterală şi canalul vertebral este larg"
(n %erniile de disc lombare mediane, aspectul lipidoului depinde de mărimea
%ernieiB stop total +%ernie mare, în ceas de nisip sau butonieră +%ernie mai mică"
(n %erniile lombare bilaterale se obţine o imagine în mătănii" #e radiografiile
din profil, în %erniile cu diferite sedii se poate observa oprirea completă a substanţei
opace sau deplasarea dorsală la nivelul discului %erniat"
)mputaţia radiculară" :adiculografia poate evidenţia %erniile foarte laterale
care scapă metodelor mielografice obişnuite" E %ernie de disc, oricât de mică,
comprimând rădăcina, produce o amputaţie, pe radiografie sau o deplasare a
rădăcinii" 'acă pe lângă amputaţia rădăcinii e$istă o imagine lacunară diagnosticul
de %ernie de disc e indiscutabil"
5

4ând imaginea mielografică este neconcludentă pentru o %ernie de disc se

recomandă e$ecutarea unui clişeu cu bolnavul decubit ventral cu şoldul pe partea
sănătoasă ridicat cu câţiva centimetri deasupra planului mesei, iar cu fascicolul de
raze :otgen orizontal şi centrul pe discul afectat" Substanţa de contras se adună

astfel în cantitate mai mare la nivelul defectului"
ielografia cu aer este mai avantajoasă şi se poate utiliza în orice localizare a
%erniei7 în %ernia lombară, imaginile pozitive sunt in proporţie de A/1"
D+-C)G*'&+' L).'*6
etoda constă în introducerea în centrul unuia din discurile !5, !6, !9 a unei
cantităţi de substanţă de contras a cărei răspândire în interiorul şi în afara discului

este vizibilă pe radiografii" 'iscografic se pot întâlnii trei aspecte7 disc normal,
%ernie discală sau disc degenerat +protuzie discală"
.lectromiografia prezintă câteva avantaje pentru precizarea diagnosticului de
%ernie de disc7 poate prezenţa modificări în absenţa oricăror semne neurologice,
poate arăta interesare radiculară la un nivel, în timp ce e$amenul clinicoeurologic
sugerează leziuni la două două niveluriB poate prezenta modificări în prezenţa unei
mielografii normale, întărind, în acest fel, concluzia neurologică şi contribuind la
decizia operatorieB modificările electromielografiei se resimt considerabil după
intervenţia c%irurgicală şi reparaţia constituie un indiciu de valoare în depistarea
recidivelor"
52

IRM COLOANA LOMBARA
HERNIE DE DISC L5-S1
MIELO IRM COLOANA LOMBARA
55

Imaginea RMN si ilustrarea arata o hernie de disc intre vertebra L5 si sacrum. Pe

o imagine RMN discurile sanatoase sunt albe si robuste in timp ce discurile
afectate si atrofiate au o culoare spre gri si sunt aplatizate.
56

DIAGNO%TIC POITIV
)cest diagnostic se pune pe baza datelor culese din anamneza +eforturi fizice,
evoluţia în două etape7 +lumbago, apoi sciatică, apoi crize, modificarea durerilor în
raport cu poziţia corpului"
'iagnosticul de localizare se face pe baza semnelor clinice obiective, la care
se asociază e$amenele complementare +radiografia, mielografia, e$amenul !"4":,
vor fi rezervate unor cazuri care prezintă circumstanţe speciale"
DIAGNO%TIC DIFEREN+IAL
Se face cu urmatoarele afecţiuni7 întinderea musculara, leziunile tendoanelor

si ligamentelor, sindromul articulatiei sacroiliace, durerea de coapsa, fractura de
compresie, spondiloza, spondiloartropatia, sindrom arfan, fibromialgia, durerea
miofascială, disc%ita, boala neoplazică"
Afecţiunile medulare dau dureri mai mari noaptea în decubit, din această
cauză bolnavul preferă să meargă sau să doarmă în fotoliu +durerile nocturne se
întâlnesc doar e$cepţional în %erniile de disc" .voluţia lentă şi progresivă a
simptomelor, absenţa modificărilor radiologice caracteristice pentru %ernie, durerile
în decubit, care se ameliorează când bolnavul merge, disocierea albuminocitologică,
oprirea lipiodulului la nivelul corpului vertebral, sunt elemente pe care se poate pune
diagnosticul de tumoare medulară"
ranuloamele spaţiului epidurar +tuberculoza, bruceloza se deosebesc uşor
de %erniile de disc prin evoluţia bolii alterarea stării generaleB toate aceste afecţiuni
având o origine infecţioasă"
59

Ara!noiditele simple au evoluţia lentă, progresivă cu dureri radiculare sau

cordonale, manifestate printr-o sciatică continuă" .$istă în plus tulburări de
sensibilitate, pareze, tulburări sfincteriene, care dau un tablou clinic de compresiune"
!ipseşte contractura musculară, ca şi scolioza"

"ematomielita apare după un traumatism vertebral, o cădere sau un efort
mare" Semnele neurologice apar rapid +pareza, tulburări de sensibilitate disociate"
Sclero#a în pl$ci, în forma dureroasă, prezintă dureri radiculare în membrele
inferioare, asociate cu contractura musculaturii lombare şi limitarea mişcărilor" (n
evoluţia bolii se pot întâlni perioade de resimţire" )bsenţa traumatismului iniţial,
prezenţa altor semne discrete neurologice uşurează diagnosticul" *neori datorită

eforturilor, un bolnav de screloza în plăci poate face şi o %ernie de disc"
%abesul dorsal dă dureri fulgerante în unul sau în ambele membre inferioare"
Dnfecţia specifică în antecedente, modificări neurologice, refle$ele a%iliene abolite,
absenţa traumatismului şi contracturii muşc%ilor paravertebrali sunt elemente care
arată originea bolii"
&eriradiculita cronic$ sau fibro#a tecii radiculare' datorită unor procese
inflamatoare, degenerative sau vasculare, prezintă aceleaşi simptome ca şi în %ernia
de disc în puseuri, dar totdeauna dă numai simptome iritative şi niciodată de
compresiune"
5=

TRATAMENTUL
HERNIEI DE DI%C LOM!ARE
3abloul clinic de %ernie de disc trebuie încadrat în una din cele două grupe
nosografice7 %ernie de disc simptopatica şi %ernie de disc boala" )ceastă încadrare
este foarte importantă în cea ce priveşte tratamentul şi prognosticul"
&ernia de disc boala, reprezintă forma clasică, în care traumatismul are rolul
declanşator predominant, iar %ernia la rândul ei are rolul determinant în manifestarea
clinică" !eziunile de nivelul regiunii interdisco-ligamento-apofizare sunt secundare
şi minore" !a radiografia coloanei vertebrale se constată de cele mai multe ori o
coloană normală" Se poate vedea o pensare cu o discartroză secundară, ciocuri
osteofitice uni L sau bilaterale la nivelul %erniei" 3oate aceste %ernii de disc trebuie
operate, iar rezultatele sunt bune în A91 din cazuri"
&ernia de disc simptomatică sau atrodiscopatia vertebrală este o manifestare
secundară, în cazul unor leziuni situate în defileul interdisco-ligamento-apofizar sau
care pot cuprinde întreaga coloană vertebrală" !eziunile pot fi de natură
inflamatoare, degenerativă sau circulatorii" !a începutul bolii, simptomele de

lobosciatică sunt iritative fiind o consecinţă a procesului anatomopatologic situat în
regiunea interdisco-ligamento-apofizare" 'iscul intervertebral, deşi suferă un proces
de involuţie poate face faţă funcţiei sale, dar apariţia leziunilor la nivelul regiuni
interdisco-ligamento-apofizare duce la o deteriorare accentuată a discului şi la orice
mic efort fizic se produce o %ernie de disc care dă simptome de compresiune" #rin
urmare simptomele de compresiune sau deficit radicular sunt un efect asupra
procesului inflamator din zona interdisco-ligamento-apofizare combinat cu o %ernie
de disc secundară"
&ernia de disc simptomatică se bănuieşte când traumatismul lipseşte şi e$istă
deteriorarea mascată a discurilor intervertebrale" Se va opera doar dacă tratamentul
58

conservator este ineficace sau dacă fenomenele de compresiune şi de deficit sunt

nete" 'upă operaţie leziunea primară anatomopatologică se poate e$tinde sau poate
lua c%iar o aliură acută, astfel se e$plică de ce unii bolnavi au dureri mari în perioada
postoperatorie" (n asemenea cazuri tratamentul operator se completează cu un

tratament post operator medical şi fizioterapic corect, intens şi de lungă durată"
&erniile de disc simptomatice operate sau vindecat în mai puţin de 901 din cazuri"
(n unele forme de %ernie de disc simptomatică în faza iritativă, care nu
cedează după tratament medical se face laminectomie decompresivă +ridicarea
lamelor vertebrale, e$tirparea ligamentului galben, coagularea vaselor, etc", care
întrerupe unele arcuri refle$e şi astfel este posibil ca durerea să cedeze"

3ulburările de circulaţie de la nivelul cicatricei operatorii din regiunea
interdisco-ligamento-apofizare sunt responsabile de crizele de lombosciatică iritativă
care apare după un efort, frig, etc", la bolnavii operaţi de %ernie de disc cu luni sau
ani înainte" 3ratamentul %erniei de disc lombare este medical sau medico-
c%irurgical, depinzând de faza în care se găseşte boala şi modul ei de evoluţie +dacă
progresează, este staţionară sau regresează" !a instituirea tratamentului se va avea
în vedere de când datează ultima criză şi cât a durat"
7# ratamentul conservator
Dndicaţiile acestui tratament sunt7 %ernia de disc în faza lombagie, %ernia de
disc în faza de lombosciatică in primele trei sau patru puseuri nu sunt tulburări de
sensibilitate sau de motilitate iar puseul este +sub două luni in timp ce puseul
anterior a fost de scurtă şi intervalul dintre acestea a fost mare +luni sau ani"
8# ratamentul medicamentos
Se vor administra analgezice sau antiinflamatorii" )cestea sunt eficiente
datorită fenomenelor congestive peri%erniare şi radiculare" Se folosesc atât
antiinflamatoare nesteroidiene ca )spirina, Dndometacin, @apro$en, Dbufrofen, cât şi
glucocorticoizi administraţi oral +#rednison 50-60 mgLzi sau local +paravertebral
5/

sau epitular" Se mai pot administra decontracturante precum7 4lorzo$azon,

Mdocalm, Molastan"
)spirina este un antiinflamator foarte folosit datorită eficienţei mari şi a
to$icităţii reduse" .fecte adverse7 deoarece )spirina prelungeşte timpul de sângerare

6-8 zile este contraindicată cu o săptămână înainte intervenţiilor c%irurgicale7 cel
mai frecvent efect advers este iritaţia gastrică, fenomen ce poate fi atenuat prin
administrarea medicamentului postprandial, dizolvat în lic%id"
Se poate face ra%ianestezie +cu ,9 ml" @ovocaina /1 pentru adulţi cu repaus
total pe pat tare timp de 5 zile în poziţie de rela$are musculară completă"
:a%ianestezia face să dispară contractura lombară, cedarea edemului rădăcinii şi a

discului, ameliorează tulburările vasculare" 4riza poate trece complet, parţial sau
poate persista neinfluenţată" 'acă unele simptome persistă se aşteaptă câteva zile în
repaus, deoarece acestea pot ceda treptat" 'acă o parte din simptome persistă, se
recomandă poziţia de suprarepaos +cu genunc%i flectaţi, adică o poziţie de lordoză
mionimă sau c%iar de cifoză lombară" )ceasta este poziţia de rela$are minimă a
muşc%ilor lombari şi o desc%idere a spaţiilor lombosacrate" #entru a obţine dispariţia
contracturii musculare, se fac infiltraţi paravertebrale cu @ovocaină +60-00 ml",
soluţie 1 de 2-5 ori pe săptămână @ovocaina soluţie 1 în rădăcina suspectată de
compresiune la 2 zile +în total 6-= injecţii" @ovocaina se poate asocia cu iod şi sulf
+3%Miodocain" Dnjecţiile paravertebrale cu @ovocaină au drept scop blocajul fibrelor
nervoase" Se mai administrează7 antinevralgie, vitamina ;-200mg, %idrocortizon
intramuscular epidural sau în disc"
9# ratamentul fizioterapeutic
(n cazurile în care căldura aplicată diminuează durerile, se pot face 2 şedinţe
de raze ultra-violete sau = şedinţe de radio-terapie în doză antiinflamatoare +o
şedinţă la 2 zileB la femeile sub 69 de ani nu se face radio-terapie, disternie, ionizări
cu &istamină, ultra-sone-terapie radiculară" 4el mai utilizat este curentul galvanic
5A

având efecte analgetice, sedative, vasomotorii, trofice şi de stimulare a e$citabilităţi

musculare" )re avantajul că se poate aplica în orice stadiu de evoluţie a bolii" !a
aplicarea electrozilor se va folosi un strat %idrofil umezit în apa călduţă"
4urentul diadinamic are efecte analgetice, %iperemiate şi dinamogene"

'intre formele de curenţi diadinamici sunt utilizaţi7
- difazatul fi$ +'C care este cel mai analgetic, ridicând pragul sensibilităţii la
durere" )re efect de îmbunătăţire a circulaţiei arteriale prin in%ibarea simpaticului"
'in aceste motive este utilizat ca formă de introducere în aplicaţiile cu scop
primordial analgetic"
- perioada scurtă +#S are efecte e$citator, tonicizant, acţionând ca un masaj

profund mai intens, are efect resorbutil iar după mai multe minute, produce o
analgezie secundară cu o durată destul de lungă"
- perioada lungă +#! prezintă un efect analgetic şi miorela$ant evident şi
persistent, de asemenea anticongestiv" .ste preferat în stările dureroase pronunţate şi
persistente"
- ritm sincopat +:S are cel mai pronunţat efect e$cito-motor, realizând o
adevărată gimnastică musculară şi fiind astfel cel mai indicat în atoniile musculare
+normoinervate post-operatorii"
Se va folosi strat %idrofil iar la sfârşitul aplicaţiei se va urmări reacţia cutată"
4urenţii de medie frecventă au acţiune analgetică, vasomotorie cu efect
%iperemizat şi acţiune resortivăB cu efecte decomtracturante, vasomotori-
vasculotrofice, miorela$ante +prin vasodilataţiile produse" Crecvenţele “mijlocii”
+2 &z activează funcţiile celulare, reglează tonusul modificat patologic, %iperemie
activă a vaselor profunde, %iperlimfemie, resorbţie rapidă şi evidentă a edemelor şi
e$cudatelor perineurale, mai ales post-traumatice, realizând un micromasaj activ de
profunzime al musculaturii striate, cu efecte benefice în contracturi şi retracturi
musculare"
60

4# .asa
asajul spatelui şi regiunii lombosacrate" :egiunea lombosacrată corespunde
peretelui posterior al trunc%iului +toracelui şi abdomenului şi este formată din
coloana vertebrală şi toate părţile moi care sunt situate înapoia coloanei" (n mare,
regiunea dorsolombară are forma cubată cu conve$itatea principală înapoi" #e linia
mediană, în dreptul coloanei vertebrale e$istă un şanţ vertical, în fundul căruia
proeminenţa apofizelor spinoase ale vertebrelor" 4oloana vertebrală prezintă mai
multe curburi în plan sagital care sunt normale7 prima este cervicală şi are
conve$itatea înainte, a doua este dorsală cu conve$itatea înapoi, a treia lombară cu
conve$itatea înainte şi a patra corespunde regiunii sacrococcigiene şi are

conve$itatea înapoi" (n stări patologice pot să apară devieri de la normal ale acestor
curburi" 'e obicei o deviere într-o anumită regiune este însoţită şi de modificări
compensatoare în celelalte regiuni învecinate ale coloanei vertebrale" 'e o parte şi
de alta a spaţiului median se află masele musculare paravertebrale, care se şterg
treptat lateral, continuându-se cu reliefurile costale"
#lanurile profunde sau musculare cuprind patru planuri de muşc%i7 un plan
format din muşc%i trapez şi marele dorsal, al doilea plan alcătuită din romboid şi
pătrat, al treilea din micii dinţaţi şi planul cel mai profund cuprinde muşc%ii spinali
care sunt distincţi în regiunea dorsală şi fac masă comună în regiunea lombosacrală"
(n ansamblu, formaţiunile musculare formează o masă care umple şanţul
costovertebral având cea mai mare grosime către linia mediană şi subţiindu-se către
ung%iul coastelor"
esajul spatelui se face la bolnav în decubit vertical, cu braţele în abducţie"
Se începe cu netezirea de jos în sus, de la crestele iliace şi sacru în regiunea
cervicală, spre umeri şi acsile" 'upă netezire se trece la apăsarea şi netezirea
pieptene, apoi la manevre de frământare, geluire cu patru şi ficţiune" !a nivelul
spaţiilor interspinoase se pot face fricţiuni şi vibraţii" Se e$ecută baterea, fie cu
6

palmele, fie cu partea cubitală a mâinii, fie cu pumnul sau cu partea dorsală a
falangelor" (n spaţiile intercostale se face un masaj sub forma de netezire, apăsare şi
geluire, fricţiune şi vibraţi, e$ecutate cu un deget sau cu două"
asajul regiunii lombosacrate se începe cu netezirea de regiunea fesieră în

sus şi în afară, spre creasta iliacă şi continuând regiunea lomabară e$ecutat cu palma
şi cu degetele întinse în sus, apoi lateral" Se continuă cu frământarea, care se face
mai energic, sub formă de geluire cu baza mâinii, pornind de la coloană de o parte şi
de cealaltă" Se e$ecută şi fricţiuni ale crestei osului iliac, combinate cu vibraţi, se
contiunuă cu baterea regiunii lombare"
asa musculară lombară este deseori sediul unor lombagii care se

caracterizează prin contractură şi dureri vii" (n cazul de contracturi dureroase se
intervine cu netezirea uşoară prelungită, urmată de masaj vibrator"
#e osul sacrat se inserează o serie de muşc%i prin intermediul a numeroase
ligamente şi tendoane, care sunt deseori sediul nodulilor reumatismali"
'upă masajul efectuat in regiunea spatelui sau lombosacrat este necesar să se
efectueze mişcări pasive şi active ale coloanei şi uneori gimnastică prin corectarea
diferitelor deformaţii ale coloanei +lordizei precum şi întărirea musculaturii
paravertebrale" (n caz de lordoză accentuată se urmăreşte întărirea musculaturii
anterioare a coloanei vertebrale din regiunea lombosacrată şi a musculaturi
abdomenului" Sunt indicate următoarele e$erciţii7
- bolnavul în decubit dorsal pe pat cu genunc%i uşor flectaţi şi fi$aţi de un
ajutor, e$ecută mişcări de fle$iune a trunc%iului pe bazinB
- bolnavul în decubit dorsal ridică membrele inferioare, flectând coastele pe
bazin, genunc%i fiind e$tinşiB
- în aceeaşi poziţie cu genunc%i e$tinşi, e$ecută mişcări de fle$iune a
trunc%iului pe bazin şi înapoiB
62

- în aceeaşi poziţie bolnavul e$ecută mişcări de ciclism cu membrele

inferioare"
(n formele acute este indicată crioterapia, iar cura balneară este contraindicată"
:iscurile balneoterapiei se datoresc presiunii %idrastatice care deplasează masa

sanguină a membrelor inferioare şi din abdomen spre torace şi concomitent
presiunea venoasă centrală creşte până la dublu faţă normal" (n aceste condiţii e$istă
risc de edem pulmonar" 3emperatura ridicată a băii mai ales când bolnavul face
mişcări în apă, poate determina creşterea temperaturii centrale şi să accentueze mai
mult solicitarea circulatori" 4ăldura la rândul ei este susceptibilă de a reactiva
fenomene inflamatori articulare latente şi de a stimula infecţii discerale sau procese

neoplazice"
:eguli de igienă a coloanei vertebrale7 la ridicarea unei greutăţi coloana
vertebrală se va menţine dreaptă, flectându-se doar genunc%iiB luarea unui obiect de
la înălţime nu se va face de deasupra capului ci cu obiectul în faţă astfel încât
mâinile să fie paralele cu soldulB
!# ratament ortopedic
(n %ernia de disc fără semne neurologice, in primele trei puseuri cu durată
scurtă, se poate face vertebroterapie" <ertebroterapia precoce se face prin tracţiuni
lente intermitente +în a$ul corpului, pe o masă specială pentru a e$tinde un segment
vertebral, reglementând forţa şi viteza de tracţiune" 3racţiunea este progresivă pentru
ca în 0 min" să se ajungă al 290 Ng" Se va menţine această greutate 0 min" şi apoi
se va rela$a lent în decurs de alte 0 min" Se renunţă la vertebroterapie dacă
bolnavul prezintă dureri în timpul acesteia sau dacă după prima şedinţă nu s-a
obţinut nici o ameliorare" <ertebroterapia se mai poate face continuu, progresiv pe
pat înclinat" 'upă e$tensiune se pune un corset gipsat sau lombostat, care va fi purtat
trei luni, dacă bolnavul nu mai are dureri" 4entura ortopedică are ca scop limitarea
mişcărilor segmentului lombosacrat şi corectarea %iperlordozei lombare" @u se face
65

e$tensiune în cazurile vec%i deoarece nu dau rezultate buneB aceste manopere sunt
contraindicate în %ernia de disc cu semne neurologice"
'upă cedarea durerilor, bolnavului i se va permite să meargă dar va sta în
repaus 6-= săptămâni după profesie timp în care va evita mişcările bruşte ale
coloanei vertebrale, frigul, umezeala, trepidaţiile" 3imp de = luni va evita efortul
fizic în activitatea profesională, va fi reluată lent şi progresiv" (n cazul de dureri
suportabile fără a se ivi complicaţi neurologice tratamentul medical se poate
prelungii 5 luni"
;# ratamentul c<irurgical
Dndicaţia intervenţiei c%irurgicale se pune atunci când bolnavul este invalid

prin suferinţa sa" Dndicaţiile operatorii absolute sunt7 %ernii de disc acute sau cronice
cu semne de compresiune sau de întrerupere uniLsau pluriradiculare +deci cu semne
neurologice mari7 sindrom de coadă de cal, sindrom motor senzitiv, mi$tB %ernie de
disc cu tulburări sfincterieneB %ernii de disc cu parestezi în planteB %ernie de disc cu
semnul !aseIue controlateralB %ernie de disc cu sindrom de iritaţie radiculară, cu
dureri mari, contracturi şi cu imobilizarea coloanei, scolioză dar fară semne
neurologice"
Dndicaţiile operatorii relative sunt7 %ernii de disc după 5-6 puseuri dureroaseB
%ernii de disc în faza de lombalgie cu contractură, fără alte semne neurologice, care
rezistă la tratament şi redoare care a persistat după un puseu accentuat de
lombosciatică"
4ontraindicaţii7 nu se operează %erniile de disc cu leziuni anatomice vec%i,
ireversibile, deficit motor, atrofie musculară, tulburări sfincteriene"
'upă 5 săptămâni de la operaţie bolnavul începe să facă mişcări dese coloana
vertebrală timp de o lună, pentru a evita redoarea coloanei" 'upă 5 luni poate relua
munca de birou şi nu ridica greutăţi timp de un an"
4omplicaţiile postoperatorii sunt minime" ortalitatea operatorie este nulă"
66

:ecidivele apar în 9-01 di cazuri"

:ezultatele operatorii depind de7
- vârsta bolnavului +rezultate în =01 din cazuri sub 60 de ani şi în 501 din
cazuri peste 90 de aniB

- se$ul +la femei în climacterium se obţin rezultate slabeB
- durata bolii +rezultate slabe dacă debutul e rede sub un an, sau peste 0 ani în
forme cronice când leziunile de vecinătate persistă şi după e$tirparea %ernieB
- forma clinică +rezultate foarte slabe în forma de lombalgie, iar în forma de
sciatică rezultatele sunt buneB
- leziunile anatomopatologice +%erniile mari sau sub rădăcini libere sau nu,
dau rezultate buneB %erniile multiple, calcificate, cu ara%noidita secundară dau
rezultate slabeB
- sediul %erniei +rezultatele operatorii la !6 sunt mai slabe faţă de !9"
=# ratamentul paraliziei de nerv sciatic
#rogramul de recuperare funcţională în paralizia nevului sciatic va urmării
sc%ema reeducării funcţionale a neuropatiilor"
#revenirea devierii piciorului, mai ales cea “în eIuin” prin retractura
tendonului +S"#". se va menţine poziţia în ung%i drept a piciorului printr-o atelă,
mai ales noaptea, iar în cursul zilei piciorul va fi încălţat cu o g%iată cu carâmb dur"
(n paralizia sciaticului popliteu intern +S"#"D prăbuşirea bolţii este regula, motiv
pentru care de la început trebuie pus un susţinător plantar"
enţinerea mobilităţii articulare a gleznei şi degetelor mai ales în paraliziile
de S"#"." işcările pasive în toate articulaţiile piciorului şi de asemenea în
articulaţia genunc%iului se vor repeta de câteva ori pe zi"
:eeducarea musculaturii paralizate7pentru menţinerea tonusului şi creşterea
acestuia pe măsură ce se produce reinervarea prin7
69

- aplicarea te%nicilor de facilitare O refle$ul de reiniţiere, inversarea lentă,

secvenţialitatea pentru întărire, contracţiile repetate etc" O ca şi e$erciţiile
imaginative"
- e$erciţii controlaterale de promovare a inducţiei pozitive în musculatura

paralizată
- e$erciţii de activare musculară în cadrul sc%emelor PabatB
:ecuperarea funcţionalităţii piciorului în cadrul Pineticii de mers şi stabilităţii
ortostatice" (n acest scop se e$ecută e$erciţii în lanţ Ninetic înc%is şi desc%is, ca şi
felurite e$erciţii de mers pe peren virant" )tât paralizia S#., cât şi mai ales , în cea a
S#D o atenţie deosebită se va fle$iei degetelor O funcţie de mare importanţă pentru

ortostatism şi mers"
Ertezarea invalidului, în cazul unor paralizii definitive" .ste vorba de paralizia
S#., pentru care se confecţionează orteze dinamice +g%ete cu arc pentru ridicarea
piciorului în mers" #entru pareze este suficientă aplicarea unui pantof sau g%ete cu
carâmb dur" #aralizia de S#D nu pune probleme de ortezare, fiind în general bine
suportată"
># ratamentul recidivelor
.ste acelaşi ca în %ernia primară" .$istă bolnavi +0-91 în special femei,
care după operaţie, timp de =-2 luni, au dureri medio-dorsale sau cervico-dorsale,
care iradiază într-un membru superior, din cauza unei discopatii dorsale sau
cervicale, produsă de sc%imbarea potoperatorie a staticii vertebrale" (n aceste cazuri
se aplică un tratament conservator, repaus, radioterapie, injecţii locale şi tratament
etiologic" 'upă operaţie bolnavii pot avea crampe musculare diurne sau nocturne,
localizate în special în gambe" )cestea se tratează cu c%inina 0"29 g după amiază
+dacă are crampe noaptea timp de 5-9 zile consecutiv, apoi timp de la o săptămână
la 5 zile" 'acă durerile apar şi ziua se va administra la început aceeaşi cantitate şi
dimineaţa"
6=

Sarcina şi %ernia de disc" Se poate opera de %ernie de disc gravida pană la luna
a cincea" 4ând fenomenul %erniei de disc apare spre sfârşitul sarcinii se recurge la
operaţie cezariană"
68

PARTEA %PECIALĂ
6/

CAPITOLUL III
ROLUL A%I%TENTEI MEDICALE 8N 8NGRI9IREA
PACIEN+ILOR CU HERNIE DE DI%C
@ursingul este o profesie ce se concentrează pe indivizi, familii, comunităţi şi

pe realizarea, întreţinerea şi recuperarea sănătăţii şi funcţionării optime"
)sistenţa medicală este definită ca o ştiinţă şi o artă care se concentrează pe
promovarea calităţii vieţii la persoane şi familii pe întreaga lor viaţă de la naştere
până la sfârşitul vieţii"
Suferinţa modifică total omul care pe lângă asistenţa medicală de specialitate
are nevoie şi de căldură umană atât în familie cât şi în spital"

Cără calităţi morale remarcabile, activitatea asistentului medical nu este
posibilă" @umai priceperea, oricât de mare ar fi ea este insuficientă" Ddeal ar fi ca
asistentul medical când vine în contact cu bolnavul să aibă un mod de comportament
adecvat îmbinând profesionalismul cu umanismul" ;olnavul este atent la felul cum
se prezintă un asistent medical" 4omportamentul etic, general al asistentului medical
include o atitudine colegială, prietenească faţă de restul personalului medical" .l va

evita orice afirmaţie care ar putea submina autoritatea sau scădea prestigiul cuiva"
<a trebui să fie desciplinat şi animat de un adevărat spirit de ec%ipă, să cultive
spiritul de ordine şi de economie, să respecte regulile de igienă şi sterilizare, nu de
teama unei sancţiuni ci din raţiune şi convigere, contribuind astfel la reducerea
infecţiilor nosocomiale"
(n persoana bolnavului este lovită inevitabil şi familia" Caţă de vizitatori
asistentul trebuie să-şi cunoască bine obligaţiile, să fie politicos şi sfătuitor, dar să
interzică scenele zgomotoase" @u va manifesta o atitudine deplasată sau dezgust în
unele îngrijiri ale bolnavului si nu-l va lăsa pe acesta în voia sorţii sub prete$tul
terminării programului" <iolarea secretului profesional, înstrăinarea obiectelor
6A

pacienţilor şi folosirea bunurilor instituţiei în scopuri personale indică

incorectitudine şi o abdicare de la principiile deontologiei şi de la comportamentul
etic" )sistentul medical are responsabilităţi individuale, de grup precum şi specificul
unde lucrează" .l îşi desfăşoară activitatea în cadrul ec%ipei de îngrijire bazându-se

pe relaţii de parteneriat şi solidaritate profesională, complementaritate" )ctivitatea în
ec%ipă presupune respectarea autonomiei, profesiei cât şi buna colaborare pentru
realizarea scopului propus ducând astfel la satisfacţia profesională" )sistentele au
posibilitatea de a propaga drepturile pacientului7
- să-i asigure o îngrijire adecvată în orice condiţie,
- îngrijirea să fie ec%itabilă, umană şi fără discriminări privind rasa, culoarea,

naţionalitatea, resursele financiare ori convingerile etice
- să informeze pacientul despre tratament, riscurile aferente în termeni pe care
el şi familia lui să-i înţeleagă cu uşurinţă, iar el să-şi dea consimţământul după ce s-
au informat şi a înţeles tot,
- să-i informeze şi să-i facă să participe la toate deciziile legate de sănătatea
lor,
- să li se asigure confidenţialitate în timpul discuţiilor, e$aminărilor şi
tratamentelor,
- să le respecte decizia privind refuzul tratamentelor, participarea la cercetări
sau e$perimente fără să recurgă la acţiuni primitive împotriva lor,
- pacienţii au dreptul să fie educaţi, informaţi de către personalul care
îi îngrijeşte în aşa fel încât să fie capabili să-şi asigure un nivel optim de stare
de bine şi să înţeleagă care sunt nevoile de bază"
!egislativ asistenta medicală are datoria de a7
- promova ce e cel mai bine pentru pacient,
- să se asigure că toate nevoile pacientului au fost rezolvate,
- a proteja drepturile pacientului,
90

Standardele de îngrijire pe care asistenta medicală trebuie să le respecte7

- standardul de îngrijire profesională7 evaluare, diagnostic, identificarea
rezultatelor, planning,
- standardul de practică profesională7 îngrijiri de calitate, educaţie, colaborare,

etică, utilizarea resurselor, cercetare, performanţă, evaluare,
:esponsabilitatea profesională este o autoangajare conştientă şi voită într-o
acţiune" Ciind conştienţi de fiecare atitudine şi acţiune înţelegem să justificăm şi să
luăm asupra noastră toate consecinţele"
9

CAPITOLUL IV
MATERIAL ŞI METODĂ
Studiul de faţă a fost efectuat pe un lot de 5 pacienţi din 9= pacienţi internaţi

cu diagnosticul de %ernie de disc lombară, pe o perioada de = luni +septembrie 202
O februarie 205"
etoda utilizată a fost metoda de observare directa +interviul-anamneza
e$amenul clinic si e$plorari paraclinice uzuale +e$amenul de sange si urina,
e$amenul radiologic"
'atele folosite au fost obţinute din foile de observaţie ale bolnavilor"
Dn acest scop am intocmit pentru fiecare bolnav o fisa de lucru care sa
cuprinda7
- date personale de identificare ale pacientilorB
- motivele internariiB
- antecedente %eredo-colaterale, )##, )#CB
- conditii de viata si muncaB
- starea bolnavului la internare si la e$ternare cu urmarirea gradului de
satisfacere a celor 6 nevoi fundamentaleB
- stabilirea planului de ingrijire cu probleme de nursing, obiective si
interventii autonome si delegate ale asistentei medicaleB
- evaluarea ingrijirilor"
92

REULTATE ŞI DI%CU+II
"# Re0arti.area 0a,ien3i/or n 1-n,3ie de se;

'in cei 5 pacienţi incluşi în studiu A pacienţi au fost de se$ masculin şi 6
pacienţi de se$ feminin"
Re0arti.area ,a.-ri/or de <ernie de dis, /o45ar6 in 1-n,tie de

se;-/ 5o/na2i/or
9 BARBATI
FEMEI
95

$# Re0arti.area ,a.-ri/or de <ernie de dis, /o45ar6 n 1-n,3ie de

2=rsta 5o/na2-/-i
&ernia de disc poate apărea la orice vârstă, de la 9 la 80 de ani, dar perioada

de vârstă cu incidenţa cea mai mare este decada 60-90 de ani"
Re0arti.area <erniei de dis, /o45are in 1-n,3ie de 2=rsta

5o/na2i/or
10
5
5
2 2
0
20-30 30-40 40-50 50-60 60-70
96

&# Re0arti.area <erniei de dis, /o45are n 1-n,3ie de 4edi-/ de

0ro2enien36
Dncidenţa %erniei de disc lombare este crescută în mediul rural faţă de

mediul urban"
Repa!"#aea $e%"e" &e &"'( )*+,ae -% ./%("e &e +e&"/) &e

p*e%"e%
3
URBAN
10
RURAL
0 2 4 6 8 10
99

PREENTAREA CAURILOR
CAUL I
Date des0re 0a,ient:

3"D" în vârstă de 5/ de ani, se$ masculin, de provenienţă din mediul urban,
necăsătorit" !ucrează economist la o firmă privată apro$imativ 0 ore pe zi" )re o
dietă dezec%ilibrată, mese neregulate, consum redus de lic%ide, nu are o activitate
fizică organizată şi regulată"

Moti2e/e internarii: pacientul se prezintă la spital pentru dureri mari la
coloana lombară, acuzând imposibilitatea de a se mişca şi deplasa normal" .ste
internat pentru investigaţii şi tratament"
Ante,edente 4edi,a/e:
- %eredo-colaterale7 mama cu probleme medicale legate de coloana
vertebrală,
- personale patologice7 nu sunt"
Istori,-/ 5o/ii: pacientul acuză dureri de mai mult timp, apro$imativ un
an, dar care sub tratament medicamentos au cedat" #entru faptul că aceste stări
dureroase au început să devină tot mai frecvente şi mai rezistente la medicaţie,
pacientul a fost îndrumat spre un serviciu de specialitate pentru investigaţii şi
stabilirea diagnosticului cu certitudine precum şi pentru tratament"
Diagnosti,: pentru stabilirea diagnosticului s-au efectuat următoarele
investigaţii7
- analize sanguine,
- radiografii,
9=

- :@"
(n urma obţinerii rezultatelor, investigaţiilor şi corelate cu e$amenul fizic s-a
stabilit diagnosticul de7
- "ernie de disc' ()-(*' protu#ie discal$ (+-(,.

E2a/-area 0a,ient-/-i:
- simptome generale7
- astenie,
- durere,
- stare generală alterată"
>reutatea7 A0Ng,
3alie /0cm"
Stare de conştienţă - este cooperant, conştient"
Stare de nutriţie O normoponderal"
3egumente, mucoase O normale"
Qesut celular subcutanat - normal, fără edeme"
Sistem osteo articular şi muscular - durere la nivelul coloanei
vertebrale lombare, cu dificultăţi de mobilizare, mobilitate articulară a coloanei
vertebrale diminuată, contractură musculară paravertebrală
)parat respirator7 normal = respiraţiiLminut"
)parat cardio-vascular7 normal, 3) 20L80 mm&g, )< /0bătăiLminut, ritm
cardiac regulat"
Sistem nervos7 răspunsul la stimuli este prezent, E3S , :E3 simetrice"
Sistemul urinar7 diureza apro$imativ 00 ml, urina este %ipercromă,
micţiunile sunt normale, rinic%i normali"
)parat digestiv7 abdomen mobil cu mişcările respiratorii, suplu, nedureros la
palpare, tranzit prezent"
98

Ne2oi identi1i,ate:
- nevoia de a se mişca şi de a avea o bună postură,
- nevoia de a fi îngrijit, curat, de a proteja tegumentele şi mucoasele,

- nevoia de a dormi şi a se odi%ni"
9/

PLAN DE 8NGRI9IRE PENTRU PACIENTUL T#I#
9A

Ne2oia
5/28/2018 Pro5/e4e Mani1est6ri Diagnosti, O5ie,ti2e Inter2en3ii
Ingr ijire a Pa c ie ntului Cu He r nie de Disc Lomba ra - slide pdf.c om Inter2en3ii E2
1-nda4enta/6 de de n-rsing a-tono4e de/egate
de0enden36 de0enden36
@e vo ia de a !imitarea Dmobilizarea )lterarea :educerea #regătirea :adiografie 'im

se mişca şi mişcărilor la pat şi stării durerii" pac ie ntu lui coloana sem
a avea o datorită imposibilitat generale de 4reşterea pen tr u vertebrală ăa
bu nă impotenţei ea confort, amplitudinii investigaţia )dministrarea mus
po stu ră funcţionale sc%imbării manifestată de mişcare radiologică" de antalgice pa ra
po ziţ iei pr in în )sigurarea şi lă re
datorită limitarea segmentele condiţiilor de miorela$ante
aparaţiei micărilor" afectate" confort în salon"
contracturii :ela$area #oziţionarea
musculare musculaturii pac ie ntu lui în
pa rav ert eb ra l pa rav ert eb ra pat în po stu ri
e" le antalgice"
'urerea e obilizări pasive
pr ez entă la a membrelor
cea mai mică inferioare"
tendinţă asaj uşor de
de mişcare" rela$are la
nivelul coloanei
vertebrale,
regiunea fesieră
şi membrele
=0 inferioare"
4ontinuarea

=

CAUL II

4"" în vârstă de 60 de ani, se$ masculin, de provenienţă din mediul urban,
căsătorit, cu 2 copii" !ucrează muncitor la o firmă de construcţii apro$imativ 2 ore pe
zi, în condiţii grele, e$pus în permanenţă la curent, frig, trepidaţii" )re o dietă
dezec%ilibrată, mese neregulate, consum redus de lic%ide, nu are o activitate fizică
organizată şi regulată, aceasta fiind intensă"
Moti2e/e intern6rii 7 pacientul se prezintă la spital acuzând dureri mari la
coloana lombară, iradiată în membrele inferioare, acuzând imposibilitatea de a se mişca
şi deplasa normal" .ste internat în urgenţă pentru investigaţii şi tratament"
- %eredo-colaterale7 fără importamă
- personale patologice7 ulcer gastric în 2000, spondiloză dorsolombară din 2006,
scolioză dorsolombară"
Istori,-/ 5o/ii: pacientul acuză dureri de mai mult timp, survenite în puseuri
sub influenţa muncii prestate şi a condiţiilor de mediu, dar care sub control
medicamentos au cedat" !a ora actuală în timpul serviciului, pacientul a ridicat o
greutate prea mare simţind o durere violentă la nivelul lombar fiindui imposibil să se
mai mobilizeze"
Diagnosti,: pentru stabilirea diagnosticului s-au efectuat următoarele
investigaţii7
- analize sanguine,
- radiografii,
- :@"
=2

(n urma obţinerii rezultatelor investigaţiilor şi corelate cu e$amenul fizic, s-a

- Discopatie lombar$ ( - ()' (+  (,'

- Spondilo#$ dorsolombar$ cu radiculopatie'
- Scolio#$ sinistro-convex$ secundar$ dorsolombar'
- "ernie de disc (-()' protu#ie discal$ (+  (,.
.$amen fizic general7 simptome generale7
- astenie,
- durere,
- stare generală alterată"
>reutate 8/ Ng"
3alie 80 cm""
Stare de conştienţă - este cooperant, conştient"
Stare de nutriţie - normoponderal"
3egumente, mucoase - normale"
Qesut celular subcutanat - normal fără edeme"
Sistem osteoarticular şi muscular - durere la nivelul coloanei vertebrale lombare,
iradiată în membrele inferioare, cu dificultăţi în mobilizare, mobilitate articulară a
coloanei vertebrale diminuată, contractură musculară paravertebrală lombară"
)parat respirator7 normal, =respiraţiiLmin"
)parat cardio-vascular7 normal, 3)7 50L80 mm &g, )<7 /2bătăiL min, ritm
cardiac regulat"
Sistem nervos7 răspunsul la stimuli este prezent, E3S, :E3 simetrice"
Sistemul urinar7 diureza pe 26 de ore apro$imativ 00ml, urina este %ipercromă,
micţiunile sunt normale"
=5


Ne2oi identi1i,ate:
- @evoia de a se mica şi a avea o bună postură,
- @evoia de a fi îngrijit, curat, de a proteja tegumentele şi mucoasele,
- @evoia de a dormi şi a se odi%ni,
- @evoia de a evita pericolele"
=6

PLAN DE 8NGRI9IRE PENTRU PACIENTUL C#M#
=9

5/28/2018Ne2oia Pro5/e4e Mani1est6ri Diagnosti, O5ie,ti2e Inter2en3ii

Ingr ijire a Pa c ie ntului Cu He r nie de Disc Lomba ra - slide pdf.c om Inter2en3ii E
@e vo ia de a Dmpotenţă Dmobilizarea )lterarea :educerea )sigurarea #regatirea 'im

se mişca şi funcţională la pat şi stării durerii" condiţiilor de pa ci entu lui sem
a avea o 'urere imposibilitat generale de 4reşterea confort în salon" pe nt ru ăa
bu nă pe rs is te nt ă ea confort, amplitudinii :espectarea radiografia mu
po stu ră la nivelul sc%imbării manifestată de mişcare orelor de repaus coloanei pa r
coloanei poz iţ iei pr in în fizic" vertebrale şi ală
lombare" datorită imposibilitat segmentele #oziţionarea :@" şi t
pre ze nţe i ea de a se afectate" pac ie ntu lu i în )dministrare #ac
contracturii mişca" :ela$area şi pat în pos tu ri a de antalgice înv
musculare tonifierea antalgice" şi e$e
pa ra vert ebr al musculaturii obilizări pasiv miorela$ante" car
e" pa ra ve rt ebr a e ale membrelor aju
'urerea se le inferioare" pr o
accentuează Suplizarea asaj uşor de col
la cea mai coloanei rela$are la ver
mică tendinţă vertebrale" nivelul coloanei în t
de mişcare" :eeducarea vertebrale, act
pos tur ală regiunea fesieră
şi membrele
inferioare"
4ontinuarea
== pro gr amu lu i de
Ninetoterapie la

=8

CAUL III

'"#" în vârstă de 99 ani, se$ masculin, de provenienţă din mediu rural, căsătorit
cu 5 copii" !ucrează ca miner de suprafaţă la ora actuală, dar a lucrat în subteran = ani"
4ondiţiile de muncă sunt grele, multă umiditate, frig, iar efortul fizic depus este intens"
.ste consumator ocazional de alcool şi fumează un pac%et de ţigări pe zi" Se
alimentează corespunzător"
Moti2e/e intern6rii 7 pacientul se prezintă la spital pentru dureri mari la
nivelul coloanei lombare, iradiată în membrul inferior drept, acuzând imposibilitatea de
a se mânca şi deplasa normal" .ste internat în urgenţă pentru investigaţii şi tratament"
- %eredo-colaterale7 fără importanţă,
- personale patologice7 discopatie lombară !-!5 din 2009, tulburări de circulaţie
periferică din tinereţe, &3) esenţială st"DD din tinereţe"
Istori,-/ 5o/ii 7 pacientul acuză dureri la nivelul coloanei lombare, survenite în
puseuri sub influenţa muncii prestate şi a condiţiilor de mediu" *lterior durerea a iradiat
în membrul inferior drept, pe traseul nervului sciatic" Starea actuală durează de aproape
2 săptămâni, dar pacientul nu a întrerupt serviciul, fapt care i-a agravat starea" (n plus s-
a produs şi o contractură musculară puternică paravertebral, fapt care a dus la limitarea
posibilităţilor de mişcare şi la imposibilitatea de a mai presta orice activitate" ) urmat
tratament medicamentos la domiciliu, dar durerea nu a cedat"

Diagnosti,: #entru stabilirea diagnosticului s-au efectuat următoarele
investigaţii7
- analize sanguine,
- radiografii,
- :@"
=/

(n urma obţinerii rezultatelor investigaţiilor şi corelate cu e$amenul fizic, s-a

- Discopatie lombar$ ()-(*

- Artro#$ intervertebral$ ()-(*' (+-(, cu pensare în dreapta'
osteofite marginale
- (ombociatic$ dreapt$
- "ernie de disc ()-(*' protu#ie discal$ (+-(,.
.$amen fizic general7 simptome generale7
- astenie,
- durere,
- starea generală alterată,
>reutate7 85 Ng,
3alie 85cm"
Stare de conştienţă - este cooperant, conştient, an$ios"
Stare de nutriţie - normoponderal"
3egumente, mucoase - normale"
Qesut celular subcutanat - normal fără edeme"
Sistem osteoarticular şi muscular - durere la nivelul coloanei vertebrale lombare,
iradiată în membrele inferioare, cu dificultăţi în mobilizare, mobilitate articulară a
coloanei vertebrale diminuată, contractură musculară paravertebrală lombară"
Sensibilitate redusă în sectorul dureros"

)parat respirator7 normal, /respiraţiiLminut"
)parat cardio-vascular7 normal, 3)7 60L80 mm&g, )<7 /2bătăiLminut, ritm
cardiac regulat" Se află sub tratament pentru controlul 3)"
Sistem nervos7 răspunsul la stimuli este prezent, refle$e diminuate, !aseIue
pozitiv în dreapta"
=A

Sistem urinar7 tulburări de micţiune, rinic%i normali"


Ne2oi identi1i,ate:
- nevoia de a se mişca şi de a avea o bună postură,
- nevoia de a fi îngrijit, curat, de a proteja tegumentele şi mucoasele,
- nevoia de a dormi şi a se odi%ni,
- nevoia de a evita pericolele"
80

PLAN DE 8NGRI9IRE PENTRU PACIENTUL D#P#
8

Ne2oia
5/28/2018 Pro5/e4e Mani1est6ri Diagnosti, O5ie,ti2e Inter2en3ii
Ingr ijire a Pa c ie ntului Cu He r nie de Disc Lomba ra - slide pdf.c om Inter2en3ii E
@e vo ia de a !imitarea 'ificultate )lterarea :educerea )sigurarea #regatirea 'im

se mişca şi amplitudini de deplasare" mobilităţii durerii" condiţiilor de pa cie ntu lu i sem
a avea o i de 'iminuarea fizice şi 4reşterea confort în salon" pe ntr u a du
bu nă mişcare, mişcărilor" sensibilităţii" amplitudinii :espectarea radiografia mus
po stu ră diminuarea 4ontractură de mişcare orelor de repaus coloanei pa ra
forţei musculară" în fizic" vertebrale şi ă re
musculare" segmentele #oziţionarea :@" #ac
'urere afectate" pac ie ntu lu i în )dministrarea reuş
pe rs is te nt ă :ela$area pat în pos tu ri de antalgice mob
la nivelul musculaturii antalgice" şi sing
coloanei pa ra ve rt ebr a obilizări pasive miorela$ante"
lombare" le " ale membrelor
4reşterea inferioare"
forţei şi asaj uşor de
rezistenţei rela$are la
musculare" nivelul coloanei
#acientul să- vertebrale,
şi recâştige regiunea fesieră
autonomia în şi membrele
deplasare inferioare"
)jutarea
82 pac ie ntu lu i în
efectuarea unor

85

CONCLUII
Sciatica radiculară ca urmare a %erniei de disc afectează cca L00"000 locuitori

pe an, în populaţia adultă" 4ele mai frecvente localizări sunt la nivelurile !9 sau S
+apro$imativ A91, afectare dată de o %ernie de disc lombară, iar apro$imativ 91 din
cazurile de sciatică sunt de origine non-discală +prin suferinţă centro-medulară,
cordonală, prin afectarea ple$ului lombosacrat, sau tronculară" (n cazul copiilor, cea
mai frecventă etiologie a sciaticii este de departe tumorală sau +mai puţin frecventă
malformativă, degenerarea discală fiind apanajul vârstei adulte, în cele mai multe
situaţii"
'e cele mai multe ori, %ernia de disc reprezintă faza finală de deteriorare a
discului des%idratat, fisurat, care, sub influenţa presiunilor aplicate de corpii vertebrali
adiacenţi, cedează şi se fragmentează" 'egenerarea discală debutează în jurul vârstei de
50 de ani, fiind agravată de eforturi susţinute, profesional sau sportiv" )pariţia unei
stenoze de canal vertebral sau a artrozelor interapofizare posterioare poate agrava de
cele mai multe ori afectarea discului aflat în proces de denaturare"
&ernia de disc posttraumatică reprezintă o entitate patologică destul de rară,

datele din literatura de specialitate indicând o frecvenţă de O,91 din cazurile
diagnosticate"
&ernia de disc determină morbiditate severa, caracterizată prin sindrom de durere

cronică, pareze segmentale, atrofie, modificări ale refle$elor, distrofia simpatica cu
disautonomie regională si disfuncţie sfincteriană"
86

!I!LIOGRAFIE
!or-nde/ C# - anual de edicină Dnternă pentru 4adre edii, .ditura )ll,
;ucureşti, 2002
!a,i- C/e4ent - )paratul locomotor, .ditura edicală, A/"
Ce.ar Ione/ - 4ompendiu de neurologie, .ditura edicală, A/2"
(#C<ir- F> C<ir- G#> Morari- L - (ngrijirea omului bolnav şi a omului sănătos,
.ditura 4ison, ;ucureti 2005
Do4ni?or- Leonard - 4ompendiu de medicină internă, .ditura știinţifică,
;ucureşti, AA6
Gog-/es,- N#> Gog-/es,- !#A" - Ertopedie traumatologie vol D, .ditura .vriNa,
;răila, 2002"
Henderson V# - #rincipii fundamentale ale îngrijirii bolnavului, 'anemarca,
&ardM !arsen, )p" S, AA0"
Mo.e? C# - 3e%nica îngrijirii bolnavului, .ditura edia Sud, ;ucureşti, 2006
Po0es,- C# - ;oli interne pentru cadre medii, ;ucureti, .ditura edicală, A/0"
Titir,6 L# - 3e%nici de evaluare şi îngrijiri acordate de asistenţii medicali, .ditura
<iaţa edicală :omânească, ;ucureşti, 2000"
89

Ingrijirea Pacientului Cu Hernie de Disc Lombara

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ingrijirea Pacientului Cu Hernie de Disc Lombara

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

5/28/2018 Ingr ijire a Pa c ie ntului Cu He r nie de Disc Lomba ra - slide pdf.c om

5/28/2018 Ingr ijire a Pa c ie ntului Cu He r nie de Disc Lomba ra - slide pdf.c om

(n ceea ce priveşte terminologia folosită pentru suferinţele coloanei lombare,

5/28/2018 Ingr ijire a Pa c ie ntului Cu He r nie de Disc Lomba ra - slide pdf.c om

3ratamentul conservator al %erniei discale include administrare

făcut un acces de lombosciatică se ameliorează în 5 luni de zile, până la 201

5/28/2018 Ingr ijire a Pa c ie ntului Cu He r nie de Disc Lomba ra - slide pdf.c om

5/28/2018 Ingr ijire a Pa c ie ntului Cu He r nie de Disc Lomba ra - slide pdf.c om

4oloana vertebrală ocupă o poziţie centrală în cadrul aparatului locomotor"

"# VERTE!RELE LOM!ARE

5/28/2018 Ingr ijire a Pa c ie ntului Cu He r nie de Disc Lomba ra - slide pdf.c om

corpurilor vertebrale se prind fascicule ale psoasului şi pe vertebra a doua lombară,

5/28/2018 Ingr ijire a Pa c ie ntului Cu He r nie de Disc Lomba ra - slide pdf.c om

se mai prinde şi muşc%iul dinţat posterior şi inferior" #e ultimele patru vertebre

e$terne din porţiunea lombară a lungului spatelui" #e marginea superioară a apofizei

5/28/2018 Ingr ijire a Pa c ie ntului Cu He r nie de Disc Lomba ra - slide pdf.c om

>aura vertebrală este triung%iulară şi mai mică în raport cu dimensiunile

<ertebra a 9-a lombară se mai numeşte şi vertebra presacrată datorită aşezării

5/28/2018 Ingr ijire a Pa c ie ntului Cu He r nie de Disc Lomba ra - slide pdf.c om

circumferinţa apare pe faţa anterioară şi pe feţele laterale ale vertebrelor în forma

5/28/2018 Ingr ijire a Pa c ie ntului Cu He r nie de Disc Lomba ra - slide pdf.c om

Noxele genetice. )nomaliile genetice se manifestă prin diferite perturbări în

malformaţii mai intense ale coloanei vertebrale" Cactorii predispozanţi se suprapun

mucopoliza%aridoze, cistimuria, %ipofosfatazemia, dereglări %ormonale congenitale"

5/28/2018 Ingr ijire a Pa c ie ntului Cu He r nie de Disc Lomba ra - slide pdf.c om

Noxele distructive. 'istrugerea discurilor intervertebrale are loc prin

progresive ale discului intervertebral, acestea cauzează modificării macroscopice

&# NERVUL %CIATIC 'L()%&*

5/28/2018 Ingr ijire a Pa c ie ntului Cu He r nie de Disc Lomba ra - slide pdf.c om

terminale" (n spaţiul popliteu, nervul dă ramuri senzitive, importante fiind cele

:amurile terminale se distribuie astfel7

5/28/2018 Ingr ijire a Pa c ie ntului Cu He r nie de Disc Lomba ra - slide pdf.c om

@ervul plantar lateral dă ramuri la muşc%ii pătratului plantar, abductorul

Sciaticul are funcţii motorii, senzitive şi trofice la motilitate el comandă fle$ia

nerv al e$tensiei, şi sciaticul popliteu intern, nerv al fle$iei" :ădăcinile !6 ale

FIIOLOGIA COLOANEI VERTE!RALE

5/28/2018 Ingr ijire a Pa c ie ntului Cu He r nie de Disc Lomba ra - slide pdf.c om

- funcţia de protecţie +apără măduva spinării împotriva agresiunilor mecanice

5/28/2018 Ingr ijire a Pa c ie ntului Cu He r nie de Disc Lomba ra - slide pdf.c om

5/28/2018 Ingr ijire a Pa c ie ntului Cu He r nie de Disc Lomba ra - slide pdf.c om

5/28/2018 Ingr ijire a Pa c ie ntului Cu He r nie de Disc Lomba ra - slide pdf.c om

Hernia de dis,, cunoscută şi sub numele de ruptură a discului intervertebral,

5/28/2018 Ingr ijire a Pa c ie ntului Cu He r nie de Disc Lomba ra - slide pdf.c om

e$cepţional bilateral-21, astfel că se produce în regiunea de mai mică rezistenţă a

ETIOLOGIA HERNIEI DE DI%C

&ernia unui disc este cauzată în general de degenererarea inelului fibros" #e

5/28/2018 Ingr ijire a Pa c ie ntului Cu He r nie de Disc Lomba ra - slide pdf.c om

3raumatizarea discului se poate datora următoarelor cauze7

inferioară, la fel ca şi accidentările frecvente a discurilor sau muşc%ilor spinali cresc

5/28/2018 Ingr ijire a Pa c ie ntului Cu He r nie de Disc Lomba ra - slide pdf.c om

- obezitatea - creşterea greutăţii corporale cauzează o sarcină crescută asupra

implicit creşte presiunea la nivelul coloanei vertebrale"

5/28/2018 Ingr ijire a Pa c ie ntului Cu He r nie de Disc Lomba ra - slide pdf.c om

Frag4ent /i5er - fragmente de disc rupt se pot desprinde în totalitate şi

dispare +remisie sunt ceva mai rare

5/28/2018 Ingr ijire a Pa c ie ntului Cu He r nie de Disc Lomba ra - slide pdf.c om

5/28/2018 Ingr ijire a Pa c ie ntului Cu He r nie de Disc Lomba ra - slide pdf.c om

%TADIALIAREA HERNIEI DE DI%C LOM!ARE

centrală a nucleului pulpos, determinând un lumbago acut sau supraacut de tip

face, nu trece de genunc%i

5/28/2018 Ingr ijire a Pa c ie ntului Cu He r nie de Disc Lomba ra - slide pdf.c om

)ceastă fază are trei stadii7

5/28/2018 Ingr ijire a Pa c ie ntului Cu He r nie de Disc Lomba ra - slide pdf.c om

rădăcinii S, sau că nu poate sta pe călcâie în paralizia rădăcinii !9"

,1'.,N2L 'D+)L)G+C C2 '32)2L -2-'N5,L)* D,