Coordonator: Sarev Ira, Lector Univ Introducere Hernia de disc poate apare in orice parte a coloanei vertebrale, de cele mai multe ori la nivelul inferior al coloanei (lombar). Uneori hernia de disc apare la nivelul gatului (cervical) si mai rar toracic. Daca inelul exterior este lezat prin traumatisme sau slabit prin îmbătrînire,ca urmare a unei boli degenerative,poate da posibilitatea nucleului gelatinos,care se afla sub presiune,sa proemine (hernie contenta) sau sa iasa din disc (hernie prolabata),ceea ce duce uneori la compresiunea nervilor sau a măduvei spinarii,producînd dureri,amorțeala sau slăbiciune in membre.În unele cazuri,simptomele pot fi amiliorate prin tratamente consirvative cum ar fi medicamente,infiltrați,repaus la pat si fizioterapie. Hernia de disc este foarte des intilnit in Republica Moldova dupa un studiu de caz facut in Moldova 30% IN 2014 din populatie au probleme anume cu hernia de disc lombara,dintre care 20% din populatie dupa 40 de ani si 10% pina la 25 de ani Scopul, Obiectivele, Ipoteza Obiective 1.Îndepartarea durerei,a slabiciunii musculare,a amorțelei de la nivelul piciorului,cauzata de lezarea anumitor radacini nervoase. 2.Revenirea pacientului la activitățile zilnice 3.Prevenirea recurentei afectării coloanei și reducerea dizabilitații date de durere. Scopul Cercetarea literaturii de specialitate pentru recuperarea persoanelor persoanelor cu hernie de disc. Ipoteza Se presupune că metodele și tehnicile folosite in cadrul tratării hernii de disc sunt cele mai efective și valoroase,care contribuie semnificativ la recuperarea si menținerea rezultatelor obținute în urma aplicării programului kinetic persoanelor cu herniilor de disc. GENERALITĂŢI – definiţie, clasificare, date epidemiologice Este o boală cauzată de degenerarea fibroasă a discului intervertebral cu pierderea elasticităţii sale. Consecutiv acestor leziuni, cu ocazia unui traumatism, de cele mai multe ori produs de o reducere bruscă a coloanei vertebrale flectate, apare hernia nucleului pulpos printr-un spaţiu creat în ligamentul vertical posterior. Porţiunea herniată a nucleului pulpos apăsând asupra măduvei spinării sau asupra rădăcinilor nervoase ale acesteia determinând fenomene de compresiune. Aceste procese patologice stau la baza aşa ziselor nevralgii sciatice, a crizelor de lumbago, etc. În mod normal nucleul este menţinut de inelul fibros la mijloc între cele două corpuri vertebrale. Nucleul poate fi împins în spre canalul vertebral, favorizând astfel protuzia ducând la o hernie persistentă a nucleului care poate comprima o rădăcină spinală sau chiar măduva spinării înăuntrul canalului vertebral. Rădăcinile lombosacrate trec în partea intra- şi extra-durală printr-un şanţ strâmptat. La nivelul acestor trecători strâmpte, rădăcina poate fi comprimată printr-o hernie discală posterioară şi laterală a dscului intervertebra. De multe ori aceste hernii se asociază cu o îngroşare a ligamentului galben. EVOLUŢIE ŞI PROGNOSTIC Hernia de disc toracică este mai rară decât hernia de disc cervicală. Herniile laterale dau dureri de-alungul unei rădăcini toracice. Herniile de linie mediană pot da o paraplegie cu tulburări mari de sensibilitate obiectivă Durata unui puseu de sciatalgie în urma unei hernii discale este variabilă. Uneori puseul acut trece în una- două-trei luni în urma unui tratament fizico-terapeutic şi mai ales a unui repaus prelungit care favorizează reducerea herniei. TRATAMENT PROFILACTIC În primul rând trebuie corectate tulburările statice ale coloanei vertebrale cervicale prin gimnastica posturală, prin adoptarea unuor asemenea poziţii corijate care să pună discul intervertebral în repaus, ex: „exerciţii în dublă bărbie”, care este exerciţiul de reeducare posturală cel mai frecvent folosit. În decubit dorsal se alunecă ceafa pe sol, coborând şi retrăgând bărbia, tinzând la aplicarea cefei pe podea şi oscilând o inspiraţie toracică înaltă. Vom explica bolnavului cum trebuie să ia o poziţie corectă a capului, a gâtului, coloanei dorsale şi a umerilor, atât în decubit cât şi în ortostatism. Nu trebuie uitat că statica coloanei vertebrale nu poate fi corectată izolat, ea depinzând şi de starea curburilor vertebrale subiacente. Kinetoterapie. Pentru asuplizarea trunchiului inferior prin exerciţii de remobilizare a coloanei vertebrale lombare, basculări ale bazinului, întinderea musculaturii paravertebrale ale muşchiului psoasiliac, cel mai frecvent se utilizează programul Williams. Se execută în 3 stadii: În stadiul acut se aplică metode de relaxare generală şi de relaxare a musculaturii lombare. În stadiul subacut începe adevăratul program de kinetoterapie. Pe lângă tehnicile de relaxare, acum se vor aplica şi tehnici de asuplizare a trunchiului inferior. În stadiul cronic se poate începe şi tonifierea musculaturii slabe FAZA I.
Exerciţiul 1. Decubit-dorsal: se flectează şi se extind genunchii.
Exerciţiul 2. Decubit-dorsal: se trage un genunchi cu amândouă mâinile la piept, încercând atingerea lui cu fruntea; se procedează apoi la fel cu celălalt. Exerciţiul 3. Ca la exerciţiul 2, dar concomitent cu ambii genunchi. Exerciţiul 4. Decubit-dorsal, cu mâinile sub cap: se trage un genunchi la piept cât mai mult, apoi celălalt, apoi ambii. Exerciţiul 5. Decubit-dorsal cu braţele ridicate pe lângă cap în sus, genunchii flectaţi la 900, tălpile pe pat: se împinge lomba spre pat, se contractă abdominalii, se saltă uşor sacrul de pe pat; se revine, apoi se repetă. FAZA a II- a
Exerciţiul 1. Decubit-dorsal, cu genunchii flectaţi, tălpile pe pat: se apleacă
ambii genunchi spre dreapta, apoi spre stânga, până ating patul. Exerciţiul 2. Decubit-dorsal: călcâiul drept se aşează pe genunchiul stâng; se execută o abducţie cât mai internă a şoldului drept, până se atinge cu genunchiul drept planul patului, apoi se inversează. Exerciţiul 3. Decubit-dorsal: se ridică alternativ cât mai sus câte un membru inferior extins. Exerciţiul 4. În ortostatism: genuflexii cu mâinile în sprijin pe spătarul scaunului, spatele perfect drept, călcâiele rămânând pe sol. Exerciţiul 5. Poziţia de „cavaler servant”, corpul aplecat pe coapsa ridicată la 900, sprijin şi pe sol cu mâinile: se întinde genunchiul de sprijin, executând şi o balansare care trebuie să întindă psoas-iliacul. FAZA A III-A
Exerciţiul 1. Din decubit dorsal cu genunchii flexaţi la 90°, tălpile pe pat.
Se încearcă împingerea cu forţă a genunchilor în sus în timp ce kinetoterapeutul se opune mişcării, tot timpul lomba rămânând în contact cu patul. Este exerciţiul care determină cea mai bună contracţie a musculaturii lombare şi abdominale. Exerciţiul 2. Aceeaşi poziţie de plecare, ridică capul, umerii şi trunchiul, braţele întinse anterior, până când palmele ajung deasupra genunchilor. Se revine şi se repetă. Tonifică selectiv muşchii abdominali. Exerciţiul 3. Din poziţie de cvadrupedie pentru corectarea lordozei lombare, se suge puternic peretele abdominal şi se menţine 5 secunde. Se relaxează şi se repetă. Tonifică selectiv transferul abdominal. Exerciţiul 4. Se desfaşoară în patru timpi, din decubit dorsal cu genunchii flectaţi la 90° şi tălpile pe pat: Concluzii: În urma analizei literaturii de specialitate,privind organizarea și desfășurarea lecției de recuperare s-au putut evidenția următoarele concluzii: 1.Kinetoterapia are o influienţă pozitivă în profilaxia şi tratamentul recuperator la pacienţii cu hernie de disc. 2.În rezultat s-a stabilit că la etapa actuală exista o mare majoritate de recomandări teoretice şi metodice direcționate spre înăturarea confuziilor legate de problemele herniei de disc. 3.Cercetările științifice realizate de specialiștii din diferite domenii privind problema recuperării herniei de disc constă în ceea că fenomenul dat s-a extins mult BIBLIOGRAFIE: 1Adrian N. Ionescu – Gimnastica Medicală, Ed. ALL, Bucureşti, 1994. 2.Dr. Clarence Dail şi Charles Thomas – Hidrotermoterapie (tratamente simple pentru afecţiuni obişnuite), Casa de Editură-Viaţă şi Sănătate, Bucureşti, 1999. 3.Iaroslav – Fiziokinetoterapie şi recuperare medicală, Ed. Medicală, 2002 Conf. Dr. V. Ranga, Prof. Dr. I. Teodorescu Exarcu – Anatomia şi Fiziologia Omului, Ed. Medicală, Bucureşti, 1969. 4.Marcu Vasile – Masaj şi kinetoterapie, Ed. Sport-Turism, 1983 5.Robonescu N. – Reeducarea neuro-motorie, Ed. Medicală, 2001 6.http://www.cdt-babes.ro/articole/hernie-de-disc.php