MINISTERUL EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORT AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT

CATEDRA DE KINETOTERAPIE

REFERAT

Kinetoterapia în
perioada de lăuzie

A elaborat: Iachim Elena,

gr. 313 k
Profesor: Savițchi Svetlana,
lector universitar

CHIȘINĂU, 2017
INTRODUCERE
 În ultimii ani kinetoterapia a devenit un domeniu cunoscut şi foarte apreciat de persoanele
care au avut nevoie de un astfel de tratament. Utilitatea exerciţiilor fizice reprezintă un mare
beneficiu spre a face faţă necesităţilor sarcinii, naşterii şi refacerii mai rapide la starea anterioară.
Exerciţiile fizice recomandate în perioadă post-natală pot contribui mult la evitarea unor
probleme cardiovasculare (hipertensiune, varice), a osteoporozei, a insuficienţei respiratorii
datorate expansiunii pulmonare apărută odată cu dezvoltarea sarcinii, a constipaţiei, anxietăţii
sau depresiei. Pentru multe lăuze ușurează disconforturile reprezentate de durerile lombare
datorate modificărilor postural ce intervin odată cu schimbarea centrului de greutate, deposturări
care pot vicia derularea mişcărilor, ajungându-se la încărcări neadecvate, la nivelul structurilor
articulare, la o scădere a randamentului lor şi deci la apariţia precoce a oboselii. Implicarea atât
de important a musculaturii în postură şi aliniere explică importanţa programului kinetic în
profilaxia şi tratarea acestor modificări.

KINETOTERAPIA ÎN PERIOADA DE LĂUZIE

 Lehuzele ce vor beneficia de kinetoterapie vor fi împărţite în două grupe:
• Lehuze care nu prezintă afectări anatomofuncţionale şi au testul muscular 3 sau mai
mare;
• Lehuze cu diferite afecţiuni, care vor beneficia de programe recuperatorii
individualizate.
Pentru prima categorie programul kinetic este împărţit în două perioade, a lehuziei
propriu-zise (10 zile) şi lehuziei tardive (30 de zile).
Obiectivele sunt:
 profilaxia trombozelor
 refacerea muşchilor diafragmei pelvine.
Programul kinetic în lehuzia propriu-zisă :
Ziua 1: exerciţii de respiraţie diafragmatică, apoi costală inferioară, medie şi superioară,
apoi lehuza execută contracţia musculaturii abdominale şi perineale, pe toată durata execuţiei
bazinul fiind menţinut în poziţie delordozată;
Ziua 2: programul din ziua 1 + exerciţii de membre superioare şi inferioare executate lent
şi alternativ;
Ziua 3: programul din ziua 2 + masaj ale membrelor inferioare la care se adaugă
însuşirea tehnicii de oprire a jetului urinar în timpul micţiunii;
Ziua 4: programul din ziua 3 + răsuciri de trunchi şi exerciţii pentru gât şi coloană,
executate din poziţia şezând;
Ziua 5: programul din ziua 4, cu accent pe exerciţii destinate muşchilor perineali,
executate din decubit dorsal, cu genunchii flectaţi şi tălpile pe sol;
Ziua 6: programul din ziua 5 + exerciţii pentru muşchii abdominali, coloana vertebrală ;
Ziua 7: se reiau exerciţiile anterioare, cu accent pe cele de aliniere a coloanei vertebrale .
În lehuzia tardivă este indicat un program kinetic ce cuprinde variante de mers şi
alergare, exerciţii pentru aliniamentul postural, muşchii abdominali, cei ai diafragmei uro-
genitale, exerciţii pentru muşchii spatelui, braţelor şi picioarelor, combinate cu exerciţii de
relaxare musculară. Se poate relua practicarea unui sport.
Kinetoterapia lăuzei cu perineotomie (epiziotomie)
În scopul evitării ruperii perineului, sfincterului anal şi a rectului, se poate efectua în
cursul perioadei de expulzie a fătului o perineotomie oblică (secţionarea oblică a ţesuturilor
perineale). Cel mai frecvent se efectuează în dreapta, iar dintre muşchii regiunii sunt lezaţi
ridicătorii anali. Operaţia are caracter profilactic, vindecarea făcându-se fără consecinţe
funcţionale, spre deosebire de o ruptură cu margini anfractuoase a musculaturii perineale.
Operaţia este indicată în caz de disgravidie, travaliu prelungit, diferite boli asociate sarcinii,
afecţiuni fetale .

Obiective:
 ameliorarea durerilor;
 îmbunătăţirea respiraţiei;
 profilaxia trombozelor;
 îmbunătăţirea respiraţiei;
 refacerea musculaturii pelvi-oerineale;
 obţinerea unui aliniament postural corect;
 îmbunătăţirea rezistenţei la efort.
Indicaţii metodice:
- şedinţa de kinetoterapie începe cu efectuarea unui masaj stimulant;
- nu se lucrează pe fond dureros;
- exerciţiile se execută înainte de masă sau la două ore postprandial;
- se întrerup exerciţiile dacă apar oboseală, dispnee, metroragie;
- se evită exerciţiile cu îngreuiere;
- în primele trei zile se execută exerciţii de conştientizare a contracţiei muşchilor pelvi-
perineali iar din a 4-a zi se încep exerciţiile Kegel;
- se vor alterna efortul şi relaxarea, programul încheiindu-se cu o şedinţă de relaxare.
Program kinetic pentru lăuza cu epiziotomie
Prima zi: lăuza stă în pat cu picioarele apropiate, se fac evaluările şi testul tusei. Dacă
programul kinetic nu prezintă contraindicaţii se fac exerciţii de reeducare a respiraţiei din decubit
dorsal, cu genunchii flectaţi şi din poziţie delordozată. Se mai poate face masaj, presopunctură.
Se pot efectua şi exerciţii uşoare, în următoarea ordine: exerciţii de încălzire, exerciţii de
respiraţie abdominală, exerciţii de respiraţie toracică, exerciţii de respiraţie completă. Se încearcă
adoptarea decubitului ventral, acesta favorizând eliminarea lohiilor. Trecerea din decubitul
dorsal în decubitul lateral se va face astfel: plecând din decubit dorsal, se flectează membrul
inferior opus direcţiei rostogolirii şi membrul superior homolateral se adduce peste trunchi, cu
cotul flectat şi palma sprijinită pe saltea în dreptul toracelui; apoi se schimbă poziţia în decubit
lateral prin adducţia coapsei flectate şi împingere în braţe. Urmează trecerea din decubit dorsal în
decubit ventral: prin rostogolire, se trece din decubit dorsal în decubit lateral, se extinde
membrul inferior şi apoi se ajunge în decubit ventral.
A doua zi: se efectuează programul din prima zi, adăugându-se apoi exerciţii de activare a
circulaţiei, exerciţiu de înclinare laterală din decubit dorsal cu genunchii îndoiţi, exerciţiu pentru
prevenirea aplatizării bolţii plantare, tehnica de relaxare Macagno, exerciţiu de conştientizare a
diferenţei dintre starea de contracţie şi cea de relaxare a musculaturii pelviperineale, exerciţiu de
respiraţie. Se învaţă ridicarea în şezut la marginea patului: din decubit dorsal cu membrele
superioare abduse şi flectate din cot, cu genunchii flectaţi şi tălpile aşezate pe pat se îndreaptă
mâna corespunzătoare direcţiei în care care se efectuează mişcarea de ridicare spre şoldul
contralateral concomitent cu înclinarea genunchilor spre direcţia de ridicare. Apoi pacienta se
ridică apucând marginea patului şi împingând în mâini, simultan cu coborârea gambelor şi rotaţia
pe şoldul dinspre marginea patului, astfel încât şezutul să fie adus spre marginea patului.
Membrul inferior opus este addus astfel încât să îl încrucişeze pe celălalt. Ridicarea în
ortostatism: se porneşte din aşezat pe un şold cu membrul inferior addus peste celălalt, ridicarea
efectuându-se prin împingere în braţe. În această zi femeia se ridică, merge puţin cu paşi mici, se
îngrijeşte de igiena personală. Se pot în cerca metode de relaxare (Schultze sau Jacobson).
A treia zi: se efectuează programul din ziua precedentă la care se adaugă gimnastica
Burger, un exerciţiu de încălzire cu distensie perineală indirectă, exerciţiile Kegel din decubit
lateral şi decubit ventral, exerciţii uşoare de streching, un exerciţiu de tonifiere a musculaturii
abdominale, un exerciţiu de tonifiere a musculaturii posturale.
A patra zi: se face programul din ziua precedentă la care se adaugă exerciţii pentru
muşchii adductori ai şoldului, exerciţii de autocontrol postural, exerciţii pentru tonifierea
tricepsului sural şi pentru prevenirea platfusului, exerciţii pentru tonifierea musculaturii
pelviperineale executate din decubit dorsal, decubit lateral, decubit ventral, un exerciţiu destinat
asuplizării coloanei vertebrale, conştientizarea posturii corecte şi mers pe jos 400 m., ca
antrenament la efort.
A cincea zi: se adaugă la exerciţiile din ziua precedentă un exerciţiu de distensie
perineală combinat cu educarea respiraţiei, exerciţii Kegel pentru reeducarea planşeului
pelviperineal, un exerciţiu pentru tonifierea muşchilor abdominali superiori, un exerciţiu pentru
tonifierea muşchilor extensori cervicali şi dorsali, exerciţii pentru muşchii fesieri, exerciţii pentru
muşchii lanţului triplei extensii, conştientizarea aliniamentului postural corect iar ca antrenament
la efort – 500 m. mers plus urcarea şi coborârea unui etaj.
A şasea zi: programul din ziua precedentă, plus: exerciţi Kegel pentru musculatura
pelviperineală, un exerciţiu pentru adductorii scapulei şi pentru musculatura extensoare cervico-
dorsală, un exerciţiu pentru asuplizarea muşchilor trunchiului, a tricepsului sural, tibialului
anterior, musculaturii plantare, iar ca antrenament de efort - mers de voie. Se face o evaluare
finală a aliniamentului posturali şi o testare a muşchilor perineali .
Indicaţii metodice:
  din a doua zi, odată cu efectuarea primilor paşi de către lăuză, creşte progresiv durata de
timp în care aceasta adoptă poziţii înalte (sedestatism, ortostatism – plimbări);
 adoptarea poziţiei aşezat se face treptat, devenind uzuală atunci când ajunge să fie
comodă.

Kinetoterapia lehuzei cu simfizioloză (relaxarea dureroasă a simfizelor pelviene)

În timpul gravidităţii este secretat un hormon placentar- relaxina. Datorită lui şi în mai
mică măsură hormonilor corticosuprarenalieni, are loc o imbibiţie apoasă la la nivelul tuturor
articulaţiilor şi mai ales la nivelul articulaţiilor bazinului (simfiza pubiană, articulaţia sacroiliacă,
însoţită de relaxarea acestora. Această laxitate articulară permite o uşoară mărire a diametrelor
obstetricale în cursul naşterii. Atunci când modificările morfofuncţionale produse la nivelul
simfizelor pelviene sunt pronunţate, are loc relaxarea dureroasă a acestora, datorită ramolirii
(înmuierii) cartilagiilor. La producerea acestui fenome intervine şi hipocalcemia (este puisat
calciul din organismul matern). Din acest motiv un important rol profilactic îl are aportul de
calciu adecvat perioadei gravidităţii şi suplimentarea cu vitaminele C şi D. Simfizioloza se
manifestă clinic prin dureri la nivelul articulaţiilor bazinului, musculaturii lombare, feselor,
coapselor, plicilor inghinale, şi prin mobilitatea redusă la nivelul membrelor inferioare. Durerile
sunt exacerbate în cursul mersului. Această simptomatologie devine manifestă fie în trimestrul
III de sarcină fie în lăuza imediată sau propriu-zisă. Dacă afecţiunea apare în cursul gravidităţii
evoluează spre agravare. În caz că apare în timpul lăuziei evoluţia este spre vindecare, proces
care se realizează în mai multe săptămâni. Examinatorul constată distanţarea anormală a oaselor
pubiene. Provocarea durerilor se mai poate face prin lovirea trohanterilor sau prin îndepărtarea
crestelor iliace. La stabilirea diagnosticuliui poate contribui şi semnul lui Boudin: pacienta
adoptă poziţia stand depărtat iar examinatorul introduce indexul în vagin, cu faţa palmară pe
marginea inferioară a simfizei pubiene; în timpul mersului pe loc se percepe frecarea oaselor
pubiene, uneori putându-se percepe chiar cracmente. Diagnosticul diferenţial vizează în special
iminenţa de naştere prematură, nevralgia sciatică sau lombo-abdominală. Conduita terapeutică
constă în purtarea centurii trohanteriene sau chiar a unui bandaj gipsat, profilaxia osteomalaciei,
precum şi instituirea unui program kinetic adecvat .
Obiectivele programului kinetic:
 reeducarea respiraţiei, cu accent pe respiraţia costală şi pe cea diafragmatică;
 îmbunătăţirea cirulaţiei sangvine;
 tonifierea musculaturii pelviperineale şi lombare;
 redobândirea mobilităţii coxo-femurale normale şi reeducarea mersului.
 Kinetoterapia lehuzei după operaţia cezariană
Se vor efectua exerciţii uşoare, mobilizarea fiind precoce. Execuţia va fi lentă şi cu
amplitudine mare. La apariţia durerii, exerciţiile se vor opri, la fel şi la apariţia oboselii.
Obiective:
 ameliorarea durerii;
 tonifierea musculaturii abdomenului şi implicit a presei abdominale şi a digestiei;
 tonifierea musculaturii planşeului pelviperineal;
 profilaxia aderenţelor abdominale;
 reducerea ţesutului adipos;
 îmbunătăţirea stării psihice.
Indicaţii metodice:
1. Vor fi utilizate contracţii izometrice urmate de relaxări, precum şi exerciţii libere;
2. Se poate asocia masajul;
3. Se va face gimnastică respiratorie, cu acţiune selectivă asupra inspiraţiei şi expiraţiei,
dar şi asupra raportului celor două faze;
4. Este recomandată gimnastica abdominală, ce va cuprinde exerciţii de “membre
inferioare pe trunchi”, “cap pe trunchi”, “trunchi pe membrele inferioare”, dar numai după
vindecarea completă a cicatricei operatorii;
5. Se recomandă exerciţii adresate diafragmului, trunchiului şi membrelor inferioare, şi
mai ales reeducarea pelviperineală prin exerciţii Kegel. Reeducarea planşeului pelviperineal se
poate face şi printr-o serie de exerciţii executate prin tuşeu vaginal (kinetoterapeutul va purta
mănuşi chirurgicale şi este obligatoriu acordul pacientei):
a) se pun în tensiune muşchii diafragmei urogenitale prin apăsare în jos şi îndărăt;
întindrea cu putere în jos a acestei musculaturi (strech reflexul) determină un reflex miotatic de
întindere (contracţia reflexă a muşchilor planşeului pelvin);
b) pacienta fiind în poziţie ginecologică, se introduc profund indexul şi mediusul în
vagin, îndepărtându-le apoi: se fac contracţii împotriva rezistenţei timp de 6 sec, cu pauze de 12
sec, 3 serii a câte 20 de repetări. Concomitent se fac şi exerciţii respiratorii.
6. Relaxare Jacobson;
 7. Masajul, realizat prin efleuraj, fricţiune, frământat, tapotament, vibraţii. Efleurajul şi
vibraţia, efectuate în regiunea plăgii cicatriceale, deasupra pansamentului, ameliorează durerea.

Program kinetic al lăuzei după operaţia cezariană

Ziua 1 - mişcări din articulaţiile membrelor, pentru activarea circulaţiei;
Ziua 2 - exerciţiile din ziua 1 plus: - exerciţii Kegel executate dintr-o poziţie comodă; -
exerciţii de încălzire, executate din decubit dorsal; - exerciţii de respiraţie toracică. În cursul
acestei zile lăuza se ridică din pat şi face câţiva paşi.
Ziua 3 - exerciţiile din ziua 2 plus: - exerciţii de respiraţie abdominală; - exerciţii de
respiraţie completă.
Ziua 4 - exerciţiile din ziua 3 plus: - exerciţii de încălzire din poziţiile: decubit dorsal,
decubit lateral şi din sedestatism la marginea patului - exerciţii pentru musculatura abductoare a
şoldului, executate din decubit lateral, cu genunchii flectaţi; - din sedestatism la marginea
patului, cu genunchii uşor flectaţi, se execută exerciţii pentru muşchii plantari.
Ziua 5 - exerciţiile din ziua 4 plus: - exerciţii de încălzire efectuate din ortostatism; -
exerciţii de stretching efectuate din decubit lateral; - exerciţii de reeducare a planşeului
pelviperineal; - autocontrol postural.
Ziua 6 – în această zi are loc externarea, dar lăuza continuă exerciţiile precedente fie la
domiciliu fie, mai bine, la sala de kinetoterapie. Din experienţa noastră rezultatele obţinute prin
kinetoterapia practicată la domiciliu sunt comparabile din punct de vedere al calitaţii recuperării
cu cele obţinute la sala de fitness .
Bibliografie:
1. http://www.utilecopii.ro/articole/nasterea/lauzia-perioada-imediat-urmatoare-
nasterii/4522/
2. http://www.elipetromed.ro/kinetoterapie-postnatala.html
3. http://www.saptamanamedicala.ro/articole/Kinetoterapia-
postpartumpostnatala.html
4. http://uningercuaripilerupte.blogspot.md/2009/06/kinetoterapia-lauzei.html