Durerea musculara sau mialgia

Generalitati
Sus
Majoritatea oamenilor sufera de inflamatii si dureri ale muschilor, la un moment dat.
Durerea musculara (mialgia) poate varia de la usoara pana la chinuitoare. Desi de cele mai multe ori aceasta dispare
in cateva zile, unele dureri musculare pot persista chiar luni de zile. Acestea pot fi localizate oriunde la nivelul corpului
unei persoane: gat, spate, picioare, chiar si maini.

Cuprins articol
1.

Generalitati

2.

Cauze

3.

Cand este necesar consultul medical

4.

Ingrijirea la domiciliu

Cauze
Sus
Cele mai frecvente cauze ale durerii musculare sunt suprasolicitarea musculara, leziunile minore, tensiunea si stresul
exercitat asupra muschilor. Mialgia este, deseori, localizata la nivelul uneia sau a mai multor parti ale corpului.
Durerea musculara sistemica resimtita in intreg organismul unei persoane este deseori fie rezultatul unei infectii
(fibromialgie, polimialgia reumatica) sau administrarii unui medicament (statina). Aceasta trebuie evaluata de catre
medicul specialist.

Printre cauzele comune ale durerii musculare se enumera:

- sindromul de compartiment, rezultat ca urmare a unui efort constant;
- sindromul de oboseala cronica;
- claudicatia;
- febra musculara;

- dermatomiozita;
- fibromialgia;
- gripa;
- lupus;
- boala lyme;
- tratamentul medicamentos, in mod special cu statine;
- crampele musculare;
- ruptura musculara;
- sindromul dureros miofascial;
- polimialgia reumatica;
- polimiozita;
- profiria;
- sindromul postpolio la nivelul muschilor;
- rabdomioliza;
- infectiile stafilococice;
- infectiile virale.

Cand este necesar consultul medical

Sus
De obicei, tratamentul la domiciliu amelioreaza durerile musculare minore, rezultate in urma stresului sau exercitiilor
fizice. Durerile musculare provocate de rani severe sau boli sistemice, de obicei sunt destul de grave si necesita
interventie medicala.

Ingrijirea la domiciliu
Sus
O persoana poate suferi dureri musculare chiar daca este un atlet incepator sau profesionist, in urma unor exercitii
fizice, mai ales daca acestea sunt prelungite sau implica utilizarea a mai multor grupe de muschi. Aceste tipuri de
dureri musculare (febra musculara), de obicei se manifesta dupa 12-48 de ore de la activitatea fizica si dispar de la
sine in cateva zile sau o saptamana. Cel mai bun remediu este mentinerea unui nivel moderat de activitate fizica.
Stretchingul nu va ameliora durerile musculare, iar unele persoane considera ca masajul poate fi de ajutor.
Durerile musculare care apar in timpul desfasurarii unei activitati sunt semnale care atrag atentia ca musculatura este
incordata.

Chiar si leziunile severe, a caror vindecare completa poate dura chiar si cateva luni - raspund destul de bine
la terapia care implica:
- odihna - se recomanda pauza in timpul activitatilor normale;
- gheata - se va aplica o compresa cu gheata pe zona incordata, pentru 15-20 minute pe zi;
- comprese - pentru reducerea inflamatiei (umflaturii) se va utiliza un bandaj;
- ridicarea picioarelor la nivelul corpului pentru a se reduce umflarea acestora.

Se va consulta medicul daca o persoana prezinta:

- dureri bruste, musculare, severe, care se repeta in timpul exercitiilor fizice;
- rupturi sau intinderi musculare severe;
- intepaturi de capusa sau eruptii cutanate;
- dureri musculare experimentate dupa administrarea sau cresterea dozelor unui medicamente (mai ales a unei
statine).
Se recomanda consultul de urgenta daca durerile musculare sunt asociate cu:
- ameteli sau tulburari respiratorii;
- slabiciune musculara severa;
- febra ridicata si gat intepenit.

..

Tratamente naturiste
de Vera Secrieru

8. Boli reumatice
8.1 - Reumatism
8.2 - Artroza
8.3 - Osteoporoza
8.4 - Spondiloza
8.1. Reumatismul articular acut
Este cea mai de temut form a bolilor reumatismale, datorit extinderii bolii la copii i adolesceni, dar
i datorit faptului c afecteaz, n mai toate cazurile, inima. Boala ncepe cu o infecie a cilor
respiratorii superioare, iar dac infecia nu este tratat corespunztor, dup dou sptmni de la
acest capitol, n o treime din cazuri se declaneaz atacul de reumatism. Afeciunea se manifest prin

febr, transpiraii, frisoane, ameeli, vrsturi i paloare. Apoi apare inflamaia propriu-zis, cu
umfltura ncheieturii, roea n zon i dureri.
n neles cotidian, reumatismul definete afeciuni diverse, caracterizate prin dureri ale aparatului
locomotor sau ale uneia sau mai multor articulaii. Se pot distinge reumatisme articulare inflamatorii,
reumatisme articulare degenerative i reumatisme abarticulare, care afecteaz esuturile din jurul unei
articulaii.
Fitoterapie
Mueelul - are o puternic aciune antibacterian, este antiseptic, antiinflamator i anestezic. Se pot
bea 2-3 cni de infuzie pe zi, preparat din 2 lingurie de plant la o can cu ap colcotit.
Rozmarinul - are o puternic aciune bacteriostatic, pe un numr mare de germeni. Se face o infuzie
dintr-o linguri de frunze la o can cu ap i se consum dou cni pe zi, puin ndulcit.
Frunzele de frasin - conin tanin, ulei eteric, vitamina C i un glucozid, substane cu reale caliti
antireumatice. Se beau 2-3 ceaiuri pe zi dintr-o infuzie de dou linguri de frunze la o can cu ap
fierbinte.
Ceai - preparat din 15 g de muguri de mesteacn la 200 ml de ap. Se fierbe 10 minute la foc mic. Se
las o or, dup care se strecoar i se ndulcete. Se bea cte o jumtate de pahar, dup fiecare
dintre cele trei mese principale.
Acelai efect l are ceaiul de flori i crengue de soc, cu deosebirea c acesta se bea cu o jumtate de
or nainte de mesele principale.
Alte remedii:
Compot de mere - se taie 3-4 mere necurate de coaj i se fierb 10 minute n
300 ml de ap. Se las 4 ore, apoi amestecul se paseaz dup care se poate bea
compotul cldu, de 3-4 ori pe zi.
Infuzie de vi de vie - se pun 300 g de frunze proaspete de vi de vie bine
splate ntr-un vas de 3 litri. Se toarn apoi apa fiart i rcit ct s le acopere
i las la macerat timp de trei zile. Apoi se strecoar i se bea cte un pahar de 3
ori pe zi.
Pentru dureri reumatismale mai este recomandat decoctul de rdcini de tevie
sau de lobod uscat.
Se fierb o linguri de rdcin mrunit cu dou pahare cu ap timp de 15
minute. Se las 2 ore, apoi se strecoar i se consum cte 2 linguri, de 2 ori pe
zi, nainte de mas.
Peste 2 lingurie de lobod uscat se toarn un pahar cu ap clocotit i se las
30 de minute. Se strecoar i se iau cte 2 linguri, de 3-4 ori pe zi, cu 20 de
minute nainte de mas. Butur antireumatic - se fierb timp de 10 minute o
ceap mare tiat fin, 4 linguri de ulei de msline, 150 ml ap i 10 g untur
nesrat. Se bea lichidul obinut 3-4 seri la rnd. La culcare se bea un decoct de
cruin preparat din o linguri de plant la can, fiert timp de 3 minute.

Diet
Cei care sufer de reumatism este bine s tie c alimentele de baz trebuie s fie zarzavaturile, mai
ales cele crude, precum i sucurile de legume sau fructe.
Trele de gru, consumate ca atare sau fcute past, cu puin ap i miere, sunt foarte eficiente,
att intern, ct i extern, pentru aplicaii pe zona afectat.
Varza, ppdia i urzicile au mult calciu, la fel smochinele, seminele de floarea-soarelui i laptele, de
aceea nu trebuie s lipseasc din dieta reumaticului.
Cartofii, mai ales copi sau fieri n coaj i ceapa trebuie consumate zilnic. Aportul de carne trebuie s
fie moderat.
Gimnastic

Sunt indicate exerciii uoare, doar pentru bolnavii care nu sunt n crize acute de reumatism.
Masaj
Se pun 8 linguri de piper negru mcinat ntr-un litru de rachiu tare i se las la macerat 5-7 zile. Se
filtreaz i se maseaz cu aceast soluie zonele dureroase de 2-3 ori pe zi.
Aromoterapie
Uleiul volatil de brad are efecte bune n tratarea reumatismului. Se administreaz intern, 2-4 picturi
de 3 ori pe zi n miere i ap, ceai sau pe un cub de zahar. Durata tratamentului va fi de cel mult trei
sptmni. Extern se pot face inhalaii cu 10 picturi n 100 ml de ap fierbinte sau se pot pune lmpi
odorante cu 3-5 picturi n 50 ml de ap.
Baia cu arom de brad - se fierb n 5 litri cu ap clocotit 5-6 crengue verzi de brad tocate mrunt,
timp de cinci minute. Dup aceea amestecul se rcete i se filtreaz. Se adaug n apa fierbinte de
baie i are imediat efecte de detensionare muscular, de calmare a durerilor articulare i de tonifiere
general.

8.2. Artroza
Este suferina cartilagiului articular, un esut elastic care acoper extremitile oaselor. n mod normal,
suprafaa acestor cartilagii este foarte neted, facilitnd mobilitatea articular i absorbnd, totodat,
ocurile. Acest lucru este deosebit de important la nivelul articulaiilor mari, care suport greutatea
corpului, cum sunt cele de la picioare i articulaiile coloanei vertebrale. Pe msur ce artroza
progreseaz, suprafaa cartilagiilor i a osului de dedesubt devine neregulat, apar excrescene osoase
(numite ciocuri sau noduri). Remediile simple sunt aplicaiile calde i reci, alimentaia sntoas i
protejarea articulaiilor.
Aplicaii externe:
Se prepar o past obinut ditr-o cpn de usturoi pisat, amestecat cu ap, pe zona afectat.
Se amestec 3 linguri de troscot cu 2 linguri de frunze de mesteacn i 2 linguri de fructe de mce.
Se pun plantele ntr-un termos sau ntr-o sticl de culoare nchis i se toarn deasupra un pahar cu
ap fiart. Se las de seara pn dimineaa, iar a doua zi se adaug n soluie 2 lingurie de sare. Se
nmoaie un prosop de bumbac n aceast infuzie, se stoarce i se aplic pe locul dureros. Tratamentul
se poate face n fiecare sear, pn la dispariia durerilor.
Se aaz 100 g de paie de ovz ntr-o crati ntins, se toarn ap ct s le cuprind i se fierb 30
minute la foc mic. Se aplic cataplasme cldue pe locul bolnav.
Se toarn ulei de msline peste frunze tinere de nuc i se las la macerat 6-7 ore, dup care se aplic
frunzele n 3-4 straturi pe locul bolnav.
Se aplic pe zona dureroas cataplasme cu ceap tocat sau usturoi pisat.
Se adaug cinci picturi de ulei volatil de portocal ntr-o lingur de ulei vegetal (de msline) i se
frecioneaz uor zona dureroas. Pentru comprese se pun 3-5 picturi de ulei volatil pe o pnz
umezit cu puin ap i se aplic pe locul afectat de boal.

8.3. Osteoporoza
Apare cu precdere la vrstnici i la femei, dup menopauz, dar poate afecta ambele sexe la orice
vrst. Diagnosticul este dificil de pus n fazele incipiente, necesitnd teste de determinare a densitii
osoase. Osteoporoza este supranumit i houl tcut, pentru c poate slbi oasele timp de ani de zile
fr s fie detectat.
Un lucru foarte important este calciul, mai ales pentru persoanele cu risc crescut la osteoporoz. Osul
pierdut nu mai poate fi recuperat orict s-ar crete aportul de calciu. Pentru persoanele adulte se
recomand un aport de circa 1000 mg calciu/zi, iar pentru brbaii trecui de 65 de ani i pentru
femeile n postmenopauz 1500 mg/zi. Laptele degresat, pasteurizat sau fiert este o surs bun de
calciu, dar exist i produse vegetale bogate n calciu - cerealele integrale, seminele, legumele de
culoare verde nchis (broccoli, spanac, frunzele verzi de salat, lptuc, lobod).

Fitoterapie
Se ia cte o linguri de tinctur de mrar diluat ntr-o jumtate de pahar cu ap de 3-4 ori pe zi,
minim 6 luni. Tinctura se prepar din 20 de linguri de semine de mrar care se amestec cu 50 ml
alcool alimentar de 70 de grade i se las la macerat 8 zile, dup care se filtreaz. Se pstreaz n
sticlue mici, nchise la culoare.
Gimnastic
Exerciiile fizice regulate ajut la meninerea densitii osoase i, n plus, ntrete sistemul muscular
i scade, astfel, riscul cderilor.
Cele mai indicate sunt exerciiile antigravitaionale, care presupun purtarea unor greuti - mersul pe
jos, urcarea scrilor.
Dac suferii de osteoporoz, nu efectuai exerciii care cresc riscul de fractur, cele care suprasolicit
coloana vertebral, cum este gimnastica aerobic, sritul cu coarda sau joggingul. Nu facei
genoflexiuni, exerciii de flexie a trunchiului pe coapse sau alte exerciii care arcuiesc spatele.
Alte remedii:
Se amestec 1/2 litru alcool medicinal cu 50 aspirine pisate i 2 linguri de sare de
lmie. Se las la macerat 2-3 zile, agitnd de cteva ori pe zi pn se dizolv
complet aspirinele. Cu acest preparat putei masa seara locurile dureroase.
Se amestec 3 vrfuri de cuit de piper negru cu un pahar de sare grunjoas i
1/2 litru de coniac. Se las la macerat 5 zile. Se pun apoi comprese cu aceast
soluie pe zonele dureroase.

8.4. Spondiloza cervical

Este o boala artrozic localizat la nivelul coloanei vertebrale cervicale. Din grupul bolilor reumatice,
spondiloza cervical are frecvena cea mai mare, cu inciden maxim ntre 60-75 de ani. Afecteaz
preponderent femeile, iar cauzele ei sunt genetice, dar se poate datora i poziiilor vicioase ale
coloanei cervicale sau microtraumatismelor locale. Cel mai important simptom e durerea localizat la
nivel cervical, dup solicitarea intens a articulaiilor afectate. Durerea dispare o dat cu ncetarea
efortului fizic sau la aplicarea de cldur local. Pe msur ce boala evolueaz, durerea apare i n
stare de repaus. Frigul i umezeala accentueaz simptomele spondilozei. Dup civa ani de boal pot
aprea dureri de cap, ameeli sau tulburri de vedere.
Pe perioada tratamentului trebuie evitate expunerea la frig, umezeala sau eforturile fizice mari.
Fitoterapie
Se consum zilnic 3-4 cni de ceai de coada calului n amestec cu ceai de urzic. n fiecare can de
ceai se pune cte o lingur de bitter suedez.
Se face cur cu tinctur de urzic timp de 5-6 luni, cte 10 picturi dizolvate ntr-o can de ceai, de 3
ori pe zi.
Mrul conine, printre alte vitamine, mult potasiu, recomandat n toate aciunile care privesc sistemul
osos. 3 felii de mr necurate de coaj se fierb ntr-un litru de ap timp de 15 minute. Se strecoar i
se bea cantitatea pe parcursul unei zile. Tratamentul se face timp de 3 sptmni. Se poate relua de 3
ori n cursul anului.
Alte remedii
Unguent mpotriva durerilor - se pun la macerat 200 g frunze mcinate de dafin
n ap rece, timp de 24 de ore. Se strecoar i se adaug o 200 g de osnz de
porc. Se pun la fiert n baie de ap 4 ore. Se strecoar prin tifon, se amestec
bine pn ajunge la consistena unui unguent, apoi se pstreaz la rece. Seara,
nainte de culcare, se face un masaj uor cu acest unguent, apoi locul se nvelete
cu un prosop nclzit.

Se pun n zonele dureroase comprese cu frunze de varz zdrobite, n 2-3 straturi,

de seara pn dimineaa.
Se pun comprese cu bitter suedez.

Masaj
Este indicat masajul uor, cu buricele degetelor, la nivelul cefei i chiar pe omoplai i umeri. Se
ncearc astfel mrirea mobilitii la nivelul cervical i activarea circulaiei locale.
Gimnastic
Programul de gimnastic medical se practic zilnic, de regul dimineaa, i dureaz 15-20 de minute.
n regiunea cervical se pot efectua micri de flexie, extensie, ndoiri, rsuciri i rotri ale capului i
gtului, n ritm lent.
Somnul se face pe un pat tare, n poziia culcat pe spate, fr pern, cu un sul sub ceaf.
cartea.info, 2004

..

Durerile articulare si musculare sunt poate cele mai intalnite acuze de prezentare la
medic, fiind unele dintre cele mai frecvente motive de absenteism de la locul de
munca. Desi marea parte a populatiei care le prezinta, este trecuta de prima
tinerete, aparitia lor nu este semn inevitabil de imbatranire, ele fiind intalnite la
toate varstele. Care sunt cauzele ce determina durerile articulare si musculare?
Durerile articulare sau artralgiile sunt, cel mai adesea, semn al inflamatiei la nivel
articular. Ele pot afecta una sau mai multe articulatii, fiind destul de dificil de
suportat, mai ales cand persoana in cauza nu isi poate efectua activitatiile zilnice. In
functie de cauze si simptome, o persoana poate prezenta dureri articulare pentru o
perioada determinata de timp sau pentru tot restul vietii. Existe numeroase
afectiunile ce evolueaza cu dureri articulare: guta; diferite leziuni si traumatisme la
nivel articular (entorse, luxatii, unele tumori), bursitele, tendinitele; osteoporoza;
boli autoimune ca: poliartrita reumatoida, lupusul, periarterita nodoasa, spondilita;
diferite infectii ca: gripa, varicela, oreionul, hepatitele, boala Lyme, artrita septica;
deformarile la nivel articular: coxartroza, gonartoza, discopatiile coloanei vertebrale;
diferite dezechilibre hormonale: multe femei experimenteaza primele dureri
articulare atunci cand menopauza se apropie. Schimbarile hormonale care apar in
timpul acestei tranzitii, pot avea un impact negativ asupra articulatiilor. Deoarece
estrogenul are, in mod normal, un efect antiinflamator in organism, scaderea
nivelului lui in menopauza, agraveaza simptomele de inflamatie. Stresul poate fi, de
asemenea, responsabil de aparitia unor dureri articulare sau de agravarea lor,
cortizolul, hormon eliberat ca raspuns la stres, avand efecte inflamatorii la diferite

nivele ale organismului. obezitatea din cauza presiunii exercitate de kilogramele in

plus, asupra articulatiilor. In ceea ce priveste durerile musculare sau mialgiile,
acestea sunt destul de frecvent asociate durerilor articulare. De cele mai multe ori,
ele nu implica doar un muschi, disconfortul putandu-se intinde la ligamente si
tendoane. Cele mai frecvente dureri musculare se datoreaza unor leziuni aparute in
urma unei activitati fizice solicitante sau unui stres muscular prelungit. Atentie insa,
durerile musculare pot avea o etiologie extrem de variata: unele infectii ca gripa,
hepatita, malaria, virozele; mioglobinopatiile; anumite boli autoimune ca: lupusul,
poliartrita reumatoida, spondilita; fibromialgia; unele medicamente, precum cele
pentru scaderea colesterolului sau cele pentru hipertensiunea arteriala, au ca efecte
adverse distructia fibrelor musculare; hipocalcemia si hipomagnezemia determina
crampe musculare; bolile ischemce ale vaselor periferice, din cauza insuficientei
irigari a musculaturii; artrozele, tulburarile de statica (pozitia incorecta a corpului) si
cele de dinamica a oaselor (scolioze, cifoze, lordoze) genereaza contractura
musculara si durere localizata. Cui sa ne adresam in cazul aparitiei durerilor
articulare si musculare? Cele mai multe persoane afectate de problemele musculoarticulare ignora, in general, primele semne. Daca insa, aparitia lor este din ce in ce
mai frecventa si mai invalidanta, in acest caz se impune o vizita la medicul internist
sau reumatolog care va realiza un examen clinc corect, o anamneza corecta, un set
de analize bine tintite (calciu, magneziu, enzime hepatice si musculare, teste de
autoimunitate etc.), electromiograme, examene complementare de imagerie
musculo-scheletala (computer tomograf, rezonanta magnetica nucleara, scintigrafie
osoasa etc.), biopsii musculare si osoase, punctii intraarticulare etc. Cum
tratam/prevenim durerile articulare si musculare? Odata ce cauzele durerilor
articulare si musculare au fost stabilite, exista mai multe optiuni de tratament. Pe
langa compresele cu apa rece sau gheata care diminua durerea acuta,
antiinflamatoarele nesteroidiene si relaxantele musculare sunt frecvent
recomandate pentru tratarea simptomelor usoare. In cazul in care durerile sunt
grave si se asociaza cu existenta unei afectiuni cronice sau autoimune, tratamentul
consta in administrarea de antiinflamatoare steroidiene, de tipul cortizonului, care,
din pacate, au si o serie de efecte adverse asupra organismului, crescand riscul de
accident vascular cerebral sau de infarct miocardic. - See more at:
http://farmaciiledona.ro/dona-info/durerile-articulare-si-musculareI395#sthash.GGXVEKQF.dpuf