Daca se executa pe suprafete mai mari cu toata palma sau cu degetele intinse si forta mai mare,

miscarile se transmit si tesuturilor profunde luind denumirea de "tremuratura" sau"' scuturatura".

3.Baterea (percutia) : ciocanirea tesuturilor cu ajutorul mainilor, a caror pozitie variaza de la caz la
caz . Se aplica la bolnavii la care urmarim efecte mai puternic excitante asupra tesuturilor, pe suprafete
man.
Moduri de executie
cu palma ntinsa sau putin ndoita, n serii de lovituri mici aplicate rapid.
cu partea cubitala a mainii ( hasurare a tesuturilor)
cu dosul mainii;
cu varful degetelor, sau cu pulpa degetelor;
cu pumnul;
cu paretea cubitala a degetelor.
4.Frictiunea : mana se deplaseaza odata cu tegumentul in limitele permise de elasticitatea
tegumentului, se mobilizeaza planul superficial pe planul profund
Asemanatoare cu netezirea dar concomitent se executa o compresiune.
Se face cu varfurile degetelor, executand concomitent cu presiunea miscari longitudinale de
du-te vino (la membre) si circulare (pe suprafete mai mari), spiralate in dreptul articulatiior
Exista mai multe forme : cu doua degete usor departate de-a lungul coloanei vertebrale ; deget
peste deget (articulatii, in jurul omoplatiilor) ; cu toate degetele lipite ; cu cotul (situatii
speciale, m fesieri, sportivi).
Dupa intensitate, frictiunea poate fi superficiala, medie sau profunda. Ritmul este variabil.
Cele 2 maini pot face frictiuni de tip convergent sau divergent.
Efectele sunt in general pe cale reflexa. Influenteaza tesuturile moi, marindu-le supletea,
radandu-le elasticitatea. Favorizeaza circulatia locala, stimuleaza schimburile nutritive, reduce
contractura, stimuleaza SNP si SNC
O forma speciala de frictiune este masajul cu gheata.
5.Petrisajul: necesita obligatoriu ambele maini; se face cu fata palmara sau cu degetele; se face pe
regiuni cu mase musculare voluminoase- brate, coapse, fese, gambe, ceafa, abdomen, etc.
-se face prin prinderea maselor musculare prin tegument si deplasarea lor transversal imprimandu-le
concomitent o miscare de torsiune
mai multe forme:
-petrisaj longitudinal: pe muse. membrelor
-petrisaj in reptatie- pentru membre sau zona cervicala: policele ramane fixat si se face pertisaj
prin mobilizarea celor 4 degete din aproape in aproape
-petrisajul in torsiune: masaj prin actiune tangentiala sau perpendiculara pe zona de tratat, cu
miscare simultana a mainilor in sens opus , fara alunecare pe tegument;
6.Presiunile profunde cu alunecare: presiuni puternice la nivelul tegumentului care antreneaza si
masele musculare subiacente; cu una sau ambele maini, alunecare simultana sau alternata
- se fac manevre n sens longitudinal si centripet sau cranio-caudal
-ritmul este relativ lent
-au efect reflex si efect mecanic, prin stimularea circulatiei de ntoarcere ,cu actiune asupra circulatiei
venoase profunde si limfatice
7.Presiuni locale statice: sunt efectuate cu una sau ambele maini, una peste alta, sau cu talonul mainii,
policele sau antebratul; se executa o presiune perpendiculara pe zona de tratat, progresiva pana la o
intensitate maxima si apoi se decomprima progresiv; ritmul este lent
-efect sedativ, antispastic la nivelul maselor musculare
-presiunile locale dinamice cu miscari longitudinale ale mainii, talonului au efect de stimulare a
drenajului limfatic
8. Fulajul: presiuni locale exercitate cu ritm rapid de-a lungul traiectului muscular, executate cu mana,
pulpa degetelor, talonul mainii; se pot utiliza alternativ ambele maini;
- efectul este antispastic, miorelaxant
9.Rularea , framantarea : un segment de membru se prinde intre cele 2 maini si se mobilizeaza
masele musculare in jurul diafizei , ca si cum ai rula un cilindru ; se face un contact uniform pe toata
suprafata, ritmul este lent
-are efect miorelaxant, efect reflex de stimulare a cfrculatiei, a metabolismului
41
-se face pentru brate, coapse, gambe ; in zonele mai mici, exp mana, picior, antebrat rularea se
efectueaza cu ambele maini si pe muschi si pe masele osoase
-se poate face si cu prinderea tesuturilor intre 2 degete, intre degete si talonul mainii, se poate face cu o
mana sau cu 2 maini
10.Tapotamentul: lovire usoara si ritmica a tesuturilor moi. Este o manevra foarte excitanta
Forme de tapotament :cu partea cubitala a degetelor, cu palma caus, cu pumnii, cu varful
degetelor in picatura de ploaie.
Fiind o manevra foarte excitanta, se executa <lupa ce corpul este pregatit prin manevrele
precedente.
Influenteaza ramurile periferice ale nervilor senzitivi. Creste tonusul muscular, creste afluxul de
sange in regiunea masata, stimuleaza functiile nutritive locale. Este o manevra foarte folosita in sport la
incalzirea si stimularea corpului.

Tehnici particulare de masaj

Masajul transversal profund codificat de tip Cyriax: o tehnica speciala de masaj care realizeaza o
solicitare mecanica de tip mobilizare intre ntinderea activa si pasiva
Efecte:
a.efecte antialgice , sedative prin actiune la nivelul tendoanelor- se produc procese de hiperemie si
stimulare a circulatiei locale, ruperea aderentelor, cresterea eliminarii substantelor algogene, exp .
substanta P
b.de rearmonizare functionala

Acest tip de masaj trebuie urmat de exercitiu activ.

Indicatii: manifestari dureroase posttraumatice , ale aparatului musculotendinos si capsulo-ligamentar
-patologie capsulo-ligamentara: entorse recente, sechele postentorse, capsulite
-patologie tendinoasa:tendinite traumatice, postraumatice, tendinoze, tenosinovite
-patologie musculara: sechele post lovituri sau fracturi musculare
Contraindicatii:artrite septice, posttraumatice, in cadrul bolilor reumatice (LES, spondilita, psoriazis,
guta), calcificari periarticulare, calcificari musculare, bursite
Conditii de aplicare :
sa se cunoasca exact tipul de leziune, delimitarea zonei de masat
degetul maseurului si pielea pacientului trebuie sa realizeze un tot unitar , fara sa se faca
frecare
frictiunea trebuie sa fie perpendiculara pe fibrele tratate, pe planul de tratat ; o frictiune
longitudinala nu face decat sa deplaseze sangele si limfa, o frictiune transversala mobilizeaza
tesuturile in ansamblu
amplitudinea de miscare trebuie sa fie suficienta pentru a determina mobilizarea transversala a
structurilor tratate
profunzimea manevrei este in functie de structura afectata, cu cat leziunea este mai superficiala
cu atat efectul este mai bun
pacientul trebuie sa fie intr-o pozitie cat mai buna, cu muschii relaxati ;prin tehnica masajului
transversal , tendoanele si ligamentele sunt puse in tensiune, pe cand muschii sunt relaxati

Tehnica de aplicare :
-se foloseste pulpa indexului intarita cu sprijinul mediusului la nivelul falangei distale index, fata
dorsala ; mediusul intarit de index ;pulpa degetelor 2 si 3 sau 2,3 si 4 ; fata dorsala falanga 2 index ;fata
dorsala artic. IFP index
-ritmul : n functie de toleranta pacientului
-durata: leziunile ligamentare si tendinoase acute- 1-3 minute; cronice 10-15 minute; se aplica in
prealabil efleuraj 15 min.
- frecventa de 2-3 ori/zi ; numarul sedintelor, in functie de reactiile pacientilor la masaj :
se urmaresc: durerea locala ce poate creste in primele 2-3 min. si dispare progresiv,( o durere ce se
intensifica in timpul sedintei necesita ntreruperea tratamentului semnificand o reactie periostala sau o
42
leziune tendinoasa grava). In cursul tratamentului pot apare evolutii fluctuante ale tabloului clinic cu
reaparitia progresiva a sindromului dureros, ceea ce necesita oprirea acestuia 2-4 sapta mani .

Conduita specifica de tratament

Leziuni ligamentare recente
Inceputul tratamentului- prima saptamana: poate fi imediat dupa leziune, dupa stabilirea
diagnosticului de catre medicul specialist recuperator care indica manevra.( nu toate
leziunile ligamentare pot beneficia de MTP, de ex.- entorsele medii si grave nu beneficiaza).
Se executa efleuraj regional sedativ si analgezic, timp de 10- 20 min.Apoi 1-3 min. MTP pe
ligamentul lezat, la final aplicatie de gheata 20-30min
Incepand din a doua saptamana:-prelungirea manevrei de MTP, la care se poate adauga
fizioterapie (electroterapie antialgica, ultrasunet) si exercitii izometrice pentru muschii ale
caror tendoane ar putea intari actiunea ligamentului lezat
Din saptamana a treia: <lupa caz- ex. dinamice rezistive cu modulare proprioceptiva si
reintegrarea articulatiei lezate in schemele motorii globale. MTP se practica pana la disparitia totala
a durerii. Pentru leziunile ligamentare ale membrului inferior este de remarcat faptul ca aceste
leziuni antreneaza frecvent fabricarea unor scheme motorii anormale, care tind sa evite solicitarile
ligamentului lezat (generatoare de durere) si care se pot pereniza
Leziuni ligamentare vechi
Progresiunea tratamentului este identica cu situatia precedenta cu deosebirea ca punctul de
plecare corespunde stadiului 2 (durata MTP este de 10-15 min.).
Experienta clinica arata ca exista sechele dureroase postentorsa cu inhibarea unor engrame
motorii chiar si dupa ani de zile de la traumatism, situatii susceptibile de ameliorare prin
utilizarea MTP.
Leziuni musculare
Se poate ncepe MTP abia <lupa trei saptamani de repaus muscular. In aceste situatii contractia
musculara este perturbata datorita existentei unor aderente care mpiedica alunecarea fibrelor
musculare . Cyriax insista asupra faptului ca nici ntinderile pasive (stretchingul pasiv), nici
tehnicile active de ntindere musculara ( stretchingul activ, izometric si inhibitia activa) nu
sunt suficiente.
Mai intai se cerceteaza cu atentie segmentul lezat(consistenta, durere provocata ) ceea ce
permite maseurului sa localizeze cu precizie manevra. Se va executa MTP cu pulpa degetelor,
transversal, pe muschiul relaxat, timp de 1Omin. sub rezerva aparitiei durerii.
Dupa efectuarea MTP, inca de la nceputul tratamentului, vor fi solicitate pacientilor contractii
musculare voluntare , initial analitice apoi globale.

Drenajul manual limfatic (Leduc)

-scopul : drenarea formelor de edem de origine venoasa, cardiaca sau limfatica
Aspecte tehnice
I. Drenajul ganglionilor limfatici - in scopul evacuarii continutului lor prin presiuni repetate lent, de
intensitate medie.
Ganglionii limfatici sunt localizati in regiuni bine definite ale corpului, grupati in relee, talia lor
variind intre dimensiunile unui bob de orez si ale unui sambure de maslina.Forma lor este
ovala.
Aspecte tehnice: mana se aplica pe grupul ganglionar, cu degetele perpendiculare pe vasele aferente, se
exercita presiuni moderate cu un ritm de 2-3 miscari in 10 sec. Miscarile mainii, lente si blande se
repeta de 10- 12 ori pe fiecare releu ganglionar
II. Drenajul de apel
se realizeaza asupra vaselor colectoare limfatice in scopul evacuarii limfei din acestea, exercitand o
aspiratie la nivelul regiunii drenate.
Colectoarele limfatice acompaniaza reteaua venoasa, sunt numeraose, rolul lor consta in
drenajul limfei recoltate in prealabil de capilare catre releele ganglionare.
Aspecte tehnice: ritmul manevrei se executa o suita de miscari lente- 3 pe sec. , repetat de 3-4
ori in acelasi loc

43
 Stimularea colectoarelor incepe la radacina membrelor( miscari de circumductie umar, sold
asociate cu presiuni alternative pe zona respectiva).
Dupa ce se face drenajul releelor ganglionare mainile se deplaseaza progresiv spre regiunea de
tratat.
Manevrele incep din proximal inspre distal.
Degetele se aplica perpendicular pe vasele limfatice cu presiune moderata.
Ritmul manevrei- de aproximativ trei la 10 secunde. Sunt suficiente 2,3, 4 manevre exercitate
pe acelasi loc
III. Drenajul de resorbtie: in edeme periferice care invadeaza tesuturile intradermice si fasciile
superficiale
Se realizeaza la nivelul zonelor infiltrate si are scopul de a dirija lichidul interstitial spre
capilarele limfatice si limfa catre canalele colectoare.
Aspecte tehnice: manevra de "resorbtie" se exercita <lupa manevrele de apel in zona distala
edemului catre regiunile neinfiltrate, in succesiune de 3- la 1O sec.
Daca edemul este important, el trebuie "fragmentat" adica el va fi drenat progresiv din
aproape in aproape : BA, apoi CB si asa mai departe pana ce toata zona va fi dezinfiltrata.
Mainile trebuie sa inglobeze zona edematiata in totalitate sau pe fragmente, presiunea fiind
orientata catre colectoare.
Manevrele trebuie sa fie lente in succesiuni de presiuni si relaxari. Presiunile propulseza limfa din
capilare catre colectoare iar relaxarile permit capilarelor sa se umple din nou
lndicatii:
edeme de origine venoasa , cardiaca sau limfatica( exceptie - edemul elefantiazic congenital)
procese inflamatorii cu retentie de proteine;
perioadele pre- si postoperatorii aplicarii de grefe cutanate;
tulburari trofice ale membrelor consecutive insuficientei arteriale sau venoase;
efecte de relaxare si moderat antalgice.
Contraindicatii: procese infectioase grave, metastaze.

Masajul periostal VOGLER

Vogler - stimularea unor puncte periostale poate declansa efecte reflexe la distanta.
Excitatiile induse asupra SNVproduc efecte analgetice asupra unor viscere (criza de ulcer,
colica biliara sau nefretica), in boli inflamatorii de natura reumatismala , in AND(
algoneurodistrofie) prin stimularea metabolismului local al periostului.
Aspecte tehnice
Se exercita presiuni punctuale ritmice pe suprafete osoase accesibile( plecand de la un punct) ,
manevra se desfasoara in stea pe o zona strict delimitata-" loco dolenti", fara ca degetul sa
alunece pe piele.
Se alterneaza presiuni si decompresiuni de intensitate variabila, in functie de afectiune si
toleranta locala.
Pot fi tratate mai multe puncte in alternanta.
Durata sedintei= 20-30 min.

Tehnica de palpare rulare Wettervald

actioneaza exclusiv asupra pielii in caz de infiltrate si aderente
Aspecte tehnice
Manevra se executa in patru timpi:
l. constituirea pliului cutanat urmata de o tractiune axiala ( daca reactiile pacientului o permit)
vizand departarea pielii de planurile subiacente( mai ales la nivelul regiunii lombare);
2. alunecarea laterala a celor doua parti ale pliului cutanat una pe cealalta asociata cu o presiune
de intensitate variabila;
3. torsiunea pliului;
rularea progresiva: pulpa degetelor 2,3,4 aduce pliul cutanat catre police facandu-1 sa inainteze 1-2 cm.
ca un fel de "val cutanat".
Regiunile de tratat sunt masate in acest mod pana se obtine o inrosire a pielii( 3-5 min)
44
 Intensitatea trebuie crescuta progresiv in functie de reactia pacientului.
Efecte: reactia de inrosire locala, histaminergica = eliberarea de substante algogene blocate la
nivelul dennatomului respectiv.
Evolutia infiltratelor si aderentelor = in functie de:
Localizare: cele situate la nivelul toracelui- interscapulovertebral sau pe fata laterala a peretelui
toarcic dispar sau se amelioreaza in 4-5 sedinte de masaj.
Etiologie: infiltratele aparute in urma unor conflicte mecanice au un progostic mai bun decat
cele care reflecta o tulburare metabolica sistemica.

Metoda Bugnet
aplicata si creata de catre o fizioterapeuta olandeza in scopul recuperarii unor afectiuni
neurologice cu paralizii periferice
asocierea ( in cadrul aceleiasi sedinte terapeutice) unei stimulari exogene, datorata unei actiuni
manuale energice, cu o contractie musculara voluntara
Scopul manevrei este de a intari aferentele proprioceptive ale efectorului tratat
tehnica de facilitare neuroproprioceptiva:
- abundenta (overflow) de influxuri centripete astfel produse, este o modalitate de a declansa reflexe
miotatice
receptorii articulari nu sunt solicitati , neexistand deplasari ale segmentelor osoase
indicata in deficitele musculare cotabile intre 1-3 la testarea musculara
metoda este aplicabila in cazul deficitelor motorii neurologice, post-traumatice,
postchirurgicale si reumatologice

Tehnica
Maseurul efectueaza o priza cu ambele maini in "pensa", transversal in raport cu rnuschiul
aflat in conditii de relaxare.
departeaza corpul muscular de planul osos subiacent si apoi executa o miscare de torsiune a
muschiului alungindu-i fibrele cu solicitarea baroreceptorilor si fusurilor neuro-musculare
Intensitatea manevrei este limitata de durere
Apoi, printr-o comanda verbala scurta si tare, pacientul este invitat sa incerce sa -si "scape"
muschiul din mana maseurului (exemplu de comanda: "trage-ti bratul din mana mea!").
pauza de cateva secunde apoi exercitiul se repeta de 1O ori in cadenta lenta in functie de starea
de oboseala a pacientului.

CRIOMASAJUL
Face parte din arsenalul crioterapiei
Se executa frictiuni locale, sau regionale cu gheata, timp de 5- 10 min.producandu-se : analgezie de
suprafata, vasoconstrctie rapida initial , urmata de vasodilatatie cu ameliorarea circulatiei in zona si
efecte trofice locale
Frecventa de aplicare -pluricotidiana (de mai multe ori pe zi).
Indicatii: contracturi musculare-torticolis, contracturi musculare paravertebrale ( in
lombosciatica sau lumbago), periartrite acute (periartrita scapulohumerala), traumatsme acute,
spasticitate ( este o tehnica de facilitare neuro-musculara).
Contraindicatii: la bolnavii coronarieni, la cei cu boala Raynaud, bolnavilor cu aglutinine la
rece

MASAJUL COLONULUI
Se executa in scopul cresterii activitatii tonice a fibrelor netede ce asigura peristaltismul
indicat in constipatii atone, hipokinezii biliare,etc
actiune stimulanta pe diferite secretii digestive si un efect nespecific, eutonizant asupra
manifestarilor spasmodice la nivelul colonului in diferite afectiuni ale tubului digestiv (ex. in
ulcerul duodenal).
Sunt citate efecte benefice asupra aparatului respirator si circulator, ca si in migrena
Tehnica
45
 Se executa compresiuni lente si profunde cu ultimele patru degete la nivelul abdomenului, in
sensul tranzitului intestinal, in timpul expirului.
Au fost delimitate cinci zone de actiune(vezi fig):

Zl-la nivelul fosei iliace drepte corespunzator polului inferior al cecului;

22-la nivelul hipocondrului drept-corspunzator flexurii colice drepte;
23-simetrica lui 22 dar pe stanga;
24-la nivelui fosei iliace stangi corespunzand partii inferioare a colonului descendent;
Z5-de-a lungul partii inferioare a marginii externe stangi a dreptului abdominal corespunzand
sigmoidului.
Durata sedintelor poate fi de 30 minute zilnic si se ncheie cu un efleuraj.

Tractiuniile si manipularile
TRACTIUNILE reprezinta o metoda prin care se face tractiunea in ax pe diferite segmenteale
coloanei vertebrale, cu scopul de a indeparta vertebrele intre ele ; se realizeaza cu diverse aparate sau
instalatii
-pentru coloana vertebrala lombara pentru elongatia pe verticala este necesara o tractiune de 135-150kg
iar pe masa de elongatie este necesara o forta de 330kg
la o tractiune de 5 minute pe coloana lombara se obtine o ecantare de 2,5mm la nivelul Ls
- S1 care dispare dupa 20 -30 minute <lupa ncetarea tractiunii
- pentrn coloana cervicala - pentru elongatia pe verticala este necesara o tractiune de 1Okg pentru
stergerea lordozei si peste 12 kg pentru distantare vertebrala C4-C5 si C5-C6

Tehnica de tractiune:
de obicei se executa in axul coloanei sau orientate , cu segmentul vertebral usor nclinat (
antero sau latero flexie)
Tractiunea continua care dureaza ore -7 zile ,in care forta este slaba si nu se ajunge la ecartaj
vertebral
Tractiunea continua de scurta durata, cu forta crescuta ; se utilizeaza mai frecvent
Tractiunea discontinua, intermitenta : forta de tractiune se creste progresiv pana la maxim ,
se mentine cateva minute, apoi se scade progresiv pana la O sau o anumita valoare ; apoi ciclul
se reia
Pozitionare : culcat ; sezand ; ortostatism.

Modalitatii : prin greutatea corpului prin alunecare pe plan nclinat sau vertical ; cu contragreutatii ;cu
contragreutati sau tamburi de tractiune, in baie cu apa calda (avantaj : decontracturant ; dezavantaj :
dificultate de pozitionare) ; Mijloace de prindere : chingi ; capastru.

Reguli de aplicare :
1. pacientul sa stea in pozitie cat mai confortabila, care sa asigura decontracturarea musculara
2. mijloacele de prindere sa nu lezeze tesuturile si sa jeneze circulatia
3. durata sa nu depaseasca 10 - 15 min pentru coloana cervicala si 20 - 30 minute pentru coloana
lombara,
4. disparitia durerilor pe durata sedintei este semn ca manevra a fost corect efectuata
5. ritm lsedinta/zi sau 3/saptamana
6. forta tractiunii creste progresiv in timpul sedintei si de la o sedinta la alta
7. forta tractiunii scade progresiv pe durata sedintei

Indicatii:
- prevenirea redoriilor, contracturilor si aderentelor
sdr dureroase cervicale si lombare de cauza mecanica, acuta si cronica
- radiculalgii de origine vertebrala

46
Contraindicatii :
sindrom dural important sau afectare neurologica neta
varsta > 60 ani
hiperalgii cervicale sau lombare
devieri vizibile ale coloanei -cifoze, scolioze
persoane cu psihic labil, persoane anxioase

MANIPULAREA reprezinta mobilizarea fortata in care elementele unei articulatii sunt deplasate peste
jocul lor voluntar si obisnuit , pana la limita mobilizarii anatomice posibile, fara a o depasi.
Mobilizarea are 3 momente precise :
momentul punerii in pozitie- astfel incat acea pozitie sa permita miscarea pasiva utilizata in
manipulare
momentul punerii in tensiune
momentul manipularii-impulsul manipulativ
Reguli de baza :
+Regula nondoloritatii
+Regula miscarii contrare, miscarea se realizeaza in sens opus miscarii blocate si dureroase :

A.Manipularile rahisului - manipularile sunt de 3 feluri :

directa pacientul in decubit ventral presiune directa pe o apofiza spinoasa sau transversa cu
relaxare brusca
indirecta mobilizarea la distanta cu efect pe rahius : miscari si presiuni pe segmentele vecine
semiindirecta mobilizare la distanta cu presiune sau contrapresiuni la nivelul sau sub
segmentul de tratat, cu localizare precisa a efectului manipularii
Manipulari semiindirecte asistate : presiunea locala urmeaza acelasi sens ca si presiune
globala, fiind aplicata chiar pe segmentul de tratat
Manipulari semiindirecte contrate : presiunea locala este aplicata in sens contrar miscarii
globale, fiind aplicata sub segmentul de tratat

Inainte de manipulare este obligatoriu testarea tuturor directiilor de miscare a segmentului

vertebral interesat. Daca toate directiile de miscare sunt blocate si dureroase, manipularea este
contraindicata.
Exista o schema grafica pentru directiile de miscare ale coloanei ,ca o stea cu 6 brate. Manipularea se
va face pe directiile nebarate ; trebuie sa existe cel putin 3 directii de miscare libere pentru a se face
manipularea
Testarea directiilor de miscare
Pentru coloana cervicala, mobilizarea se efectueaza pe cate o directie odata
Pentru coloana D-L testarea se face astfel :presiune directa pe apofiza spinoasa, presiune
laterala pe apofiza spinoasa, presiune pe ligamentul interspinos, presiune pe articulatiile interapofizare.
Tehnica manipularilor vertebrale -etape:
1. pozitionarea pacientului cat mai relaxat , abord cat mai bun al segmentului de manipulat
2. decontracturarea cu caldura locala si masaj (netezire sau petrisaj)
3.mobilizarea pentru depistarea directilor blocate , cu miscare dureroasa si limitate-clupa ce s-au
hotarat directiile pe care se va actiona :
se fac mobilizari lente pana la nivelul de punere in tensiune ; se mentine cateva
secunde ;se repeta de 5-10 ori mobilizarea pe directia respectiva, apoi se trece la alta
directie
4.manipularea propriu-zisa :se incepe pe directia de miscare libera, opusa directiei cea mai
dureroasa si/sau blocata ;
- manipularea se face pe o singura directie de miscare sau si pe altele, tot libera
-miscare scurta, ferma de la nivelul de punere in tensiune
-se trece la alta directie ; intr-o sedinta nu se fac mai mult de 3 -4 manipulari condecutive pe un
segment vertebral
47
- se recomanda 2 sedinte pe saptamana.
- pentru cazurile acute exte nevoie de 2-3 sedinte, pentru cele cronice 4-6
Reactii adverse :
curbatura : apare <lupa prima sedinta si dispare la administrare de aspirina sau spontan
accentuarea durerii dupa o perioada de 6-1 O ore de la sedinta, daca apare imediat sau in timpul
sedintei ,manevra a fost facuta gresit
o alta manipulare se face dupa disparitia durerii sau a ascensiunii termice
manifestari vegetative la nivelul simpaticului local la cei cu distonii neurovegetative:
sudoratie, meteorism abdominal, epigastralgii, greturi, varsaturi ; nu contraindica o noua
manipulare

INDICATU:
patologie discala sau interapofizara
cervicalgii acute/ cronice,NCB
Dorsalgii acute/ cronice
Lombalgii acute/ cronice
Lombosciatica, nevralgie crurala, nevrita

CONTRAINDICATII:
-Suferintele vertebrale inflamatorii, infectioase, tumorale
Osteoporoza avansata
Artroza hiperostozante
Accidentele manipularilor rahiusului : A VC trombotic, paraplegii, teraplegii, paralizi de plex,
hemoragii meningiene

B.Manipularea membrelor : se bazeaza pe miscari imposibil de efectuat activ, dar posibile fiziologic.
Este vorba de miscari mici care pot fi realizate pasiv la diverse articulatii : exp .sunt miscari pasive, de
lateralitate si rotatie la nivelul IF, MCF, MTF, pumn, genunchi ; de alunecare antero-posterioara de
pumn, genunchi ; miscari de desprindre in ax in toate articulatiile
Manipularile se realizeaza pentru cresterea mobilitatii si scaderea durerii.

9. Metodele de termoterapie generala si locala si diatermia cu

unde scurte si microunde.
Termoterapia grupeaza o serie de proceduri care utilizeaza ca agent termic, factorul termic
cald si rece, vehiculat de diversi vectori : aer, apa, lumina, parafina, namol, nisip
Efectele aplicatiilor generale de caldura :
Imunobiologice
Antispastice
Circulatorii : spasmolitice si vasodilatatie la nivelul vaselor periferice in : arteriopatiile
periferice, boala Raynaud, angiospasm posttraumatic, spasme coronariene.
Efectele aplicatiilor locale de caldura
Efecte spasmolitice, contractura musculara, tulburari de peristaltism ;
Efect resorbtiv : resorbtia exudatelor si infiltratiilor patologice din tesuturi, mai ales in
tesutul conjuctiv in formele cronic trenante.

48
 Efect de asuplizare : caldura modifica structura macromoleculara a colagenului,
crescand elasticitatea colagenului
Efect imunobiologice : in stadiile incipiente prin hiperemia profunda, se mareste
aportul de substante biologic active, cu posibilitatea vindecarii fara colectii purulente. In
stadiile tardive se accelereaza colectia si expulzia secretiei.
Efect analgetic : prin aplicatiile locale de caldura, se pot atinge temperaturi locale mult
mai mari.
o Hiperemia produsa este mult mai putin intensa
o Transpiratia este mult redusa cantitativ
o Raspandirea caldurii in organism este mai lenta comparativ cu aplicatia
generala.
Nu se aplica direct caldura pe zonele cu tulburari de irigatie, la varstnici, pentru
ca accentueaza ischemia.
Reguli generale de aplicare a procedurilor de termoterapie :
1. pacientul trebuie examinat cu multa atentie naintea aplicarii procedurii ;
2. strict respectate indicatiile de temperatura, intensitate, durata ;
3. pacientul trebuie supravegheat cu atentie in timpul procedurilor pentru depistarea
manifestarilor de intoleranta ;
! proceduriile generale se aplica dimineata pentru ca sunt intens solicitante ;
4. nu se aplica dupa efort fizic sau intelectual mare, insomnie sau la menstruatie.
5. se aplica la un anumit interval <lupa ingestia de alimente
6. intrarea in apa se face lent, <lupa verificarea temperaturii apei,
7. in baile hiperterme se aplica o compresa rece pe frunte,
8. <lupa baile generale, urmeaza o perioada de odihna
9. intervalul minim dintre proceduri este de minim 2 ore.
10. la pacientii cu tegumente reci se ncepe cu o incalzire prealabila;
11. <lupa aplicarea de proceduri calde prelungite se fac proceduri reci pentru combaterea atoniei
musculare

Termoterapia generala:

1. bai generale la temperatura de indiferenta (34-3s 0 q

cu durata scurta : tonifiere organism
cu durata mai lunga : sedare usoara
baia cu peria; periaj in apa de 2-3 ori de sus in jos timp de 4 minute, lat= 34
2. bai reci si racoroase :
bai reci complete in cada sau piscina, durata de 30 secunde, sunt intens excitante
indicatii : Contraindicatii :
astenie, Nevroze
DZ Boli cronice decompensate
Hipotiroidism Afectiuni ale vaselor periferice
Bai de imersie :
Pacientul intra in apa pentru cateva secunde de 3-4, indicate in bolile
infectioase cu febra mare,
Baia cu valuri 3-4 minute
Baia de jumatate : pacientul intra intr-o cada cu apa la 30C pana la buric, pe spatele si
umerii paientului se toama de 14-15 ori, cu presiune, apa din vada
- Apoi frictiuni pe trenul inferior__,. tot corpul de sus n jos
Se adauga apa rece pana la 30C
Se repeta manevrele n sens invers
Se termina cu 1O- 15 tumari pe spate
Efecte :_excitant ; tonifiant, antitermic, de calire.
Sunt obositoare pentru pacient si terapeut

49
3. Baile calde :
Baile la 36C ; prin conductie apa cedeaza caldura organismului producand vasodilatatie
periferica cu cresterea temperaturii, urmata de activarea termolizei prin care un eventual
exces de caldura al organismului este cedat apei
Baia de 37C : daca este de durata mica efectele sunt identice. Daca se prelungeste peste
10' minutese produce cresterea temperaturii centrale urmate de termoliza cu cresterea
sudoratiei si vasodilatatie. Aparatul cardio-vascular este solicitat mai mult.
Indicatii nevroze, insomnii ; spasticitate musculara ; redoare
articulara ; nevralgii, nevrite.
Baia kinetoterapeutice
Baia cu masaj : masaj sub apa sau dus subacval :
a. Avantaje:
Pierderea greutatii greutatii corporale
Antialgice
Miorelazant
Sedativ
Decontracturant
Sedativ
Decontracturant
Creste elasticitatea tesutului conjuctiv
Scade incarcarea pe articulatii, scade durerea, creste mobilitatea
Indicatii :
afectiuni ortopedice
sechele posttraumatice
afectiuni neurologice
redori articulare
nevroze
insomnii
nevralgii

4. Baile hiperteme :
Baia de 38C : termoliza ;
vasodilatatie periferica ;
vasodilatatie la nivelul organeor interne;
transpiratii la nivelul capului
suprasolicitare : mecanismele de termoreglare ; aparat cardio vascular; sstemul nervos.
5. Baile intens hiperterme :
Solicitarea organismului la o viteza mult mai mare
Vasodilatatie periferice
Vasoconstrictie la nivelul organelor interne, cu exceptia circulatie cerebrale
Precautii : in ateroscleroza din cauza rigiditatii vasculare se produce HT A,
Vasoconstrictia poate provoca crize ischemice, la nivel renal si coronarian,
Prin cresterea debitului sanguin se mobilizeaza trombi si placute de aterom => A VC
ischemice.
6. baile hiperterme ascendente : cresterea treptata a temperaturii apei prin adaugarea de apa
fierbinte (de la 35 pana la 4 l-l 5C), durata 60-90 min. indicatii spondilita anchilozanta,
obezitate, intoxicatii cronice
7. baia cu aburi :pacientul este introdus intr-un dulap special prevazut cu termostat si robinet pentru
aburi, capul ii ramane afara cu o compresa rece pe frunte. Se ncepe cu o temperatura de 38C pana
la 50-55C. La sfarsit se aplica o procedura de racire. Durata 5 minute incalzire; 10-15 minute
in tulburari circulatorii ; 30 minute obezitate si intoxicatii cronice
lndicatii obezitate

50
 tulburari de circulatie periferica
hipotiroidie,
artroze

8. baia cu aer cald :

indicatii tulburari de circulatie periferica ; hipotiroidie ; obezitate, artroze.
Se foloseste un dulap special in care este introdus pacientul cu capul scos afara, se pune compresa rece
pe frunte.
Sunt suficiente 60-70C dar se poate ajunge la 100c.
9. sauna : pacientul este introdus ntr-o incapere de lemn cu aer foarte uscat incalzit la 80-1 oo 0 c
sunt activate mecanisme de sudoratie,
se arunca apa pe pietrele ncinse rezultand aburi
se poate excita mecanic tegumentul cu nuiele foarte elastice producand vasodilatatie
suplimentara
se termina cu o procedura de racire
10. baile generale cu plante si alte ingrediente :
baia cu plante
Musetel : sedativ pe SNC
Faina de mustar-revulsiv, excitant pe tegument
Tarate de grau, amidon - emolient
Coaja de castan sau stejar - astringent asupra pielii
baia cu substante chimice :
Iod : efecte : antiinflamatorii ; resorbtiv ; vasodilatatie priferica, scade vscozitatea
sangelui ; creste capacitatea de aparare a organismului
Sare-vasodilatatie cutanata ; antiinflamatorii ; imbunatateste metabolismul ; creste
eliminariile de acid uric. Indicatii; afectiuni inflamatorii cronice reumatismale, genitale ;
hipotiroidie ; guta.
11. baia cu gaze :
a. baia cu bule de o, si aer efect sedativ asupra SNC
b. bai sulfuroase afectiuni reumatismala cronice, neuropatii periferice, flebite cronice,
afectiuni cronice ginecologice
c. baia cu CO, vasodilatatie periferica, scade TA, creste ntoarcerea venoasa catre
cordul Dr, creste debitul sistolic, sedativ pe SNC
Indicatii : afectiuni cardio-vasculare compensate, HTA, arteriopatii obliterante
periferice.

Proceduri oartiale

a. Baile de maini :
1. reci t = tSC, durata 10-20 minute, efecte antiinflamatorii, congestiv pe organele
interne, torace, creier ;
2. calde t = 37--45C : durata 10-20 min. vasodilatatie periferica, reflex -
vasodilatatie coronariana ; relaxarea musculaturii bronhiilor cu vasodilatatie ;
indicatii : afectiuni inflamatorii ale cailor respiratorii, astm bronsic, afectiuni
reumatismale
3. alternante: baie calda t = 40C durata 2-3 min,. apoi baie rece la t8C 20 -30
secunde. Pentru activarea circulatiei periferice, decongestionarea organelor
toracice;
4. ascendente : putem provoca irigarea in regiuni la distanta, unde evitam sa aplicam
direct caldura, conform teoriei lui Hauffe : la membrele superioare pentru
arteritele membrelor inferioare. Baile de picioare identic cu cele de maini.

51
 b. Baile de sezut : necesita vase suficient de adanci de forme speciale
a. Baile reci: t = 18C cu durata de 1-5 minute: constipatii, impotenta sexuala; cu
durata de 5 - 1O minute enterocolite acute. Contraindicatii cistite, colici uterine.
b. Bai calde t = 37--40C cu durata de 10 - 20 minute, efecte, antispastice si resorbtive;
indicatii dismenoree, colici uterine, vezicale, intestinale ; inflamatii cronice ale
organelor interne.
c. Bai alternante : efect stimulant si tonifiant pentru organele micului bazin.

Alte proceduri de termoterapie,

Compresele sunt bucati de panza inmuiate in apa la diferite temperaturi, aplicate pe diferite zone ale
corpului, actionand prin intermediul factorului termic si chimic. Principalul efect : scade edemul si
inflamatia.
Reci : se schimba la fiecare 5 minute, efecte antitermic si antialgic, antiinflamator, antispastic,
antihemoragic,
Calde : 38-v42C, si fierbinti : 45-50C, durata 20-60-90C. efecte : antialgice,
antispastice, hiperemiant, resorbtiv.
Alternante, se ncepe cu o compresa calda 45--50C timp de 2-3 minute, urmata de o compresa
rece 12-16 c timp de 1 minut. Se repeta de 5-6 ori. Efect: stimularea circulatiei sanguine si
sistemul neuro-muscular
Stimulante: comprese o compresa uda mai mica si una uscata mai mare, se mentine 2-6-12
ore,
Cu aburi : o compresa uda, si una uscata, la temperatura de 60-70C. 20 - 60min : efect
antialgic, antispasetic, resorbtiv.
Hidrofoarele : un tub de plastic sau metal de diferite forme si dimensiuni prin care circula
lichide la diferite temperaturi
Cataplasmele : aplicarea la nivelul tegumentului de diverse substante organice/ anorganice la
diferite temperaturi in scop terapeutic pot fi umede si uscate. lndicatii : reumatism degenerativ,
reumatism abarticular, contracturi musculare, nevralgie, colici abdominale.
Perierile : proceduri care actioneaza in principal, prin intermediul factorului mecanic aplicat cu
ajutorul unei perii, actionand asupra circulatiei periferice cu efect vasodilatator, stimulare a sistemului
nervos, metabolismului, termoreglarii. Pot fi complete, partiale ; umede I uscate, durata de 15--45
minute. Indicatii : tulburari de circulatie periferica, termoreglare. Contraindicatii :varice, arteriopatii
obliterante, HTA, ateroscleroza cerebrala, boli febrile, boli cronice decompensate,
Frictiunile : sunt proceduri de termoterapie ce constau in manevre de masaj de tip frictiuni
viguroase. La nivelul zonei de tratat, care este acoperita cu un prosop in apa rece, la 18-20C (reci),
38-40C (foarte calde), alternante (38--40C I 18-20C), partiale, complete: Mi dr-7 Mi stg-7
torace posterior-7torace anterior-7partile laterale ale trunchiului -7 sbdomenul in sensul evacuarii-7
dupa proceduri, pacientul face pauza 20-30 minute. Efecte vasoconstrictie periferica -7
vasoconstrictie cu cresterea activitatii cordului si metabolismului.
Sedativa generala cu reglarea tulburarilor de somn, tonifiere aparat neuro-muscular
Indicatii surmenaj, astenie, depresie, obezitate, hipertiroidism, tulburari ale circulatiei
periferice, afectiuni degenerative sau posttraumatice ale aparatului locomotor.
Spalaturile : sunt proceduri cu mod de actiune si indicatii asemanatoare ca ale frictiunilor, dar
mai blande. Spalarea regiunii interesate cu un prosop inmuiat in apa rece sau la temperatura prescrisa.
Se practica miscari in ambele sensuri la nivelul membrelor si trunchiului. Miscari circulare la nivelul
abdomenului. La sfarsitul procedurii, pacientul este acoperit cu un cearceaf si o patura. Pot fi reci ;
calde ; alternante ; complete ; partiale.
Afuziuniile, asupra corpului este proiectata o coloana de apa, fara presiune cu jetul foarte
aproape de suprafata tegumentului, pana la aparitia reactiei dermovasculare.
Sunt reci 18-22C, alternante (calde si reci), se repeta de 2 -3 ori; calde t=38-40 c;
complete I partiale.
Indicatii: tulburari de circulatie periferice, hipotoni musculare, surmenaj, proceduri de
racire clupa aplicarea de proceduri termice intense.
52
 Contraindicatii : afectiuni inflamatorii acute ale organelor abdominale sau ale micului
bazin, graviditate.
Dusurile : este o procedura prin care asupra corpului se aplica apa, aer cald, aburi, cu
temperaturi si presiuni diferite, de la o anumita distanta.
Clasificare :
Temperatura: reci 15 - 20e; calde 38--40e; alternante (38e 30 secunde,
apoi 20 e 15 secunde) ; cu aburi ; cu aer cald.
Forma jetului rozeta, sul ,evantai.
Directia coloanei de apa : vertical (ascendent, descendent), orizontal, circular
Dusuri speciale cu masaj, dus subacval
o Dus rece 15--20e 1-3 minute: efecte stimularea circulatiei,
termoreglrii, SNC. Indicatii : surmenaj, astenie, calire, tulburari de
metabolism si termoreglare.

Dusul cald :38--40e (45C este fierbinte), de scurta durata excitant. lndicatii oboseala, afectiuni
inflamatorii afectiuni degenerative croniceale aparatului locomotor.
Dusul alternant : dus cald 38C 30 sec, urmat de dus rece 20e 15 sec
Dusul sul (cald I rece I alternant=> dusul Scotian) 1,5-2 atml0-15 sec la t=38e, 5-10 sec la
t=20C.
Dusul vertical ascendent
dusul rece de sezut de scurta durata indicatii : incontinenta urinara, hemoroizi, impotenta
sexuala
dusul cald de sezut durata mai lunga, indicatii :afectiuni cronice genitale.
Dusul alternant de sezut, indicatii : oligoamenoree, amenoree
Dusul masaj aplicarea mai multor dusuri rozeta asezate unul langa altul, care sa functioneze
simultan la o temperatura de 38 - 40 e concomitent cu manevre de masaj obisnuite timp de 15
minute.
lndicatii sechele posttraumatice, suferinte degenerative ale aparatului locomotor,
nevralgii, suferinte ale tesuturilor moi.
Dusul subacval :pacientul se afla intr-o cada trefla cu apa la o t =37-38 C, iar jetul dusului
cu l--2e mai ridicata, la o presiune de 1-8 atm. Jetul are directie oblica pe tegument si
vertical pe articulatii de la 10-20 cm, se aplica de jos in sus in sensul ntoarcerii venoase.
Indicatii afectiuni insotite de hipotrofii musculare, afectiuni posttraumatice, obezitate,
hipotiroidie. Contraindicatii suferinta cardiaca, vasculara ; varice ; fragilitate
capilara ;tromboflebita profunda ; ateroscleroza cerebrala.
Impachetariile
Umede:
o De scurta durata (la bolnavii febrili, depresivi, dismetabolici)
o De durata medie : anxietate, surmenaj tulburari de termoreglare, nevroze.
o De lunga durata : obezitate, guta, intoxicatii cronice.
o 3 faze:
I excitatie, durata de 15-20 minute, efect tonic ;
II urmatoarele 30-50 minute efect sedativ cu vasodilatatie, scaderea
frecventei cardiace si respiratorii ;
III 60-90 minute creste frecventa respiratorie si cardiaca ;
o .contraindicatii boli cardio-vasculare (HTA insuficienta cardiaca), boli cronice
decompensate, boli dermatologice.
Uscate : durata 60 - 90 minute, se foloseste doar o patura uscata
o Indicatii :obezitate, guta, hipotiroidism, intoxicatii cronice, boli cromce
reumatismale
o Contraindicatii : TBC; febra; casecsie; insuficienta: cardiaca, hepatica, renala
Impachetarile cu parafina :aplicarea parafinei peste o regiune a corpului la temperatura de 50-55e,
20-60minute

53
 Indicatii: Contraindicatii :
-afectiuni degenerative Afectiuni maligne
-afectiuni inflamatorii cronice Hemoragii interne
-afectiuni postraumatice locomotorii TBC
-afectiuni ale sistemului nervos periferic Boli dermatologice
- anexite cronice Stari febrile
Afectiuni cronice decompensate
Impachetariile cu namol :namol la temperatura de 34-40 c, pe regiune limitata timp de 30 min.
Compresa rece pe frunte, se termina cu dus cald
lndicatii:
Afectiuni degenerative,
Afectiuni inflamatorii cronice reumatismale
Afectiuni posttraumatice locomotorii
Sechele poliomielita
Reumatism abarticular
Rahitism
Afectiuni genitale cronice si reumatismale
Onctiunea cu namol
Expunerea 15 minute la soare -7 se unge cu namol rece din lac -7 se usuca la soare -7 se
curata cu apa din lac.
Indicatii:
o Afectiuni cronice ale aparatului locomotor
o Obezitate
o Hipotiroidie
o Psoriazis ;
Baia cu namol: in cada- apa+ namol, cu concentratii de la 10% -7 25% la temperatura de 37-44 c.
actioneaza prin factorul trmic -7 cedeaza greu temperatura catre corp ; prin factorul
mecanic si chimic.
Impachetariile cu nisip temperatura de 45--50C, in cada cu nisip se acopera timp de 30 minute. Efecte
stimulare generala a organismului
Baia de lumina : radiatii infrarosii in spectrul vizibil, 10-20min in spatiu nchis. 5-15min cu lampa
Solux 50cm de tegument.
lndicatii: calirea organismului, obezitate, afectiuni ale aparatului locomotor
(reumatism abarticular)
Baia de soare expunerea progresiva la radiatia solara
lndicatii : afectiuni ale aparatului locomotor, psoriazis, rahitism, hipotiroidism, TBC
extra pulmonar
Contraindicatii : TBC pulmonar, hipertiroidism, HT A, boli decompensate, pusee acute
ale aparatului locomotor
Baia de aer : expunerea partiala sau totala la curenti de aer (rece = 4-- l 5C, racoroase l 5--20C, cald 20-
-300C), durata 5-10--15 minute, se creste cu 10 min pana se ajunge la 2 ore/zi,
Indicatii:afectiuni respiratorii TBC pulmonar; afectiuni ale sistemului nervos ; astenii.
Contraindicatii :nefrite cronice, ateroscleroza avansata.

Termoterapia contrastanta
Cura Kneipp :
Hidroterapia mare si mica
Cura Kneipp-utilizarea factorilor termici contrastanti cald si rece care sa solicite mobilizarea
rapida si eficienta a mecanismelor termoreglarii. Procedura calda urmata la final de bai reci, dus rece,
tratamentul se continua cu o baie de aer rece. Tratamentul heliomarin sau de lac sarat si miscare (cura de
teren, turism, jocuri sportive)
Cuprinde:
Compresa stimulanta (prisniti)

54
 Spalaturi alternante sau reci
Frictiuni alternante sau reci
Impachetari uscate complete
Afuziunile alternante sau reci
Impachetari complete, de trei sferturi, del/2 superioara, de jumatatea inferioara
Dusuri alternante sau reci
Onctiunea cu namol
Mers prin roua si paraiase
Hidroterapia mare
Programul de preincalzire
o Baia hiperterma,
o Baia de lumina generala
o Baia cu aer cald
o Baia de abur
Programul final excitant
o Baia de jumatate,
o Dusurile alternante
o Dusurile scotiene
Procedurile intermediare, relaxante
Repaus la pat acoperit cu un cearceaf si patura
Impachetare generala uscata
Hidroterapia mica :
Preincalzirea nu este importanta
Nu aplicam proceduri reci pe tegumentul neincalzit
o Spalaturi
o Afuziuni
o Dusuri
o Frictiuni
o Perieri
o Comprese
o Impachetari
Hidrokinetoterapia :
Partiala imersia doar a unui membru sau segment de membru
Generala : imersia ntregului corp
Hidrokinetoterapia partiala se foloseste pentru cresterea mobilitatii articulare prin miscari
pasive, pasivo-active si active. Efecte sedare dureroasa, relaxare musculara, cresterea complianei
tesutului moale, creste distensibilitatea tesutului moale.
Hidrokinetoterapia generala : imersia ntregului corp in bazine individuale, piscine, cazi.
Exista 2 forme: plutirea corpului si rezistenta opusa de masa lichidiana pe directia de miscare.
Descarcarea de greutate a corpului permite utilizarea de forte musulare reduse pentru :
Mobilizare articulara
Relaxare musculara
Scaderea durerii articulare prin scaderea presiunii intraarticulare
Plutirea poate fi accentuata prin utilizarea apei minerale si flotoare pentru ntregul corps
au pe unele segmente.
Miscariile efectuate de jos in sus vor fi facilitate, iar cele de lateralitate si de sus in jos vor
fi facute cu rezistenta opusa de apa.
Pentru a crest efortul depus se poate adauga namol sau substante care cresc vascozitatea
(metil celuloza)
Durata 15min-7 l ora,
Temperatura 33-36 C.
Contraindicatii absolute dermatoze, pacientii febrili, leziuni de continuitate ale pieli, orteze
neamovibile

55
 Contraindicatii relative : afectiuni cardiovasculare decompensate, crize comitiale, vasculite
avansate

9.TERAPIA CU INALTA FRECVENTA

Unde scurte:
Sunt unde decametrice 3MHz-30MHz cu lungimi de unda intre 10-lOOm

Propietatiile fiziologice ale undelor scurte:

Efecte calorice in profunzime fara a produce leziuni cutanate -7din acest motiv se folosesc ca
procedura de termoterapie cu actiune in profunzime
Penetratia lor tisulara si efectul caloric depinde de frecventa ( creste cu cresterea frecventei), de
particularitatile biochimice ale structurilor tisulare strabatute, de metodologia de aplicatie si
distantele electrozilor fata de suprafata corporala tratata. Distantarea electrozilor fata de tegument
determina un efect mai profund.
Modul de actiune: se explica prin teoria dielectricului neomogen - dispersia de tip Maxwrll -Wagner
la nivelul elementelor structurilor tisulare
Se produce o endotermie ( caldura se produce in interiorul tesuturilor organismului), fara incalzirea
tegumentului, cu efect remanent, persistent fata de celelalte proceduri termice
Efecte rezultate din efectul caloric
1. Metabolism: Stimuleaza metabolismul la locul aplicarii: creste necesarul de oxigen si substratul
nutritiv tisular, creste catabolismul
2. Circulatie:hiperemie activa prin actiune directa locala, vasodilatatie -eliberarea de substante
vasoactive prin mecanism reflex
3. Sistem nervos: SNC efect sedativ;
SN periferic creste viteza de conducere, creste excitabilitatea
4. Muscular: miorelaxant, antispastic

Efecte terapeutice ale undelor scute:

Hiperemiant
Anal getic
Miorelaxant
Stimuleaza metabolismul
Stimuleaza secretiile glandelor endocrine
Imunomodulator.

Modalitati de aplicarea Undelor Scurte:

1) Metoda in camp condensator: regiunea tratata este in interiorul campului condesator
Tegumentul si tesutul gras prezinta tendinta la incalzire mai puternica decat a muschiului
subiacent;tesutul adipos se incalzeste mai mult: in raport de 10/1 fata de muschi; aceasta forma de
aplicatie este folosita pentru obtinerea unei incalziri mai profunde.
Daca dorim incalzirea incalzire profunda , cu evitarea incalzirii tesutului adipos , trebuie sa marim
distanta intre electrozi si suprafata corporala.
Se folosesc electrozi rigizi de diferite dimensiuni , pozitionati la cca 3 cm distanta fata de tegument.
Se folosesc electozi plati sau flexibili aplicati direct pe corpul pacientului si se utilizeaza atunci cand
dorim sa tratam zone corporale plane sau in cazul pacientilor imobilizati la pat.Incalzesc mai
superficial decat cei rigizi.
2) Metoda in camp inductor: energia este transmisa regiunii tratate printr-un cablu de inductie plan
sau solenoid; campul electric produce inductie electromagnetica transmisa suprafetei tratate.
Se realizeaza o incalzire mai buna a tesutului muscular chiar in raport 1: 1 cu tesutul gras, cand
stratul adipos nu depaseste 3-4 cm grosime
Se folosesc mai folosesc electrozi de tip diploda, monoda sau minoda
Cresterea temperaturii cutanate e mai accentuata in aplicatia cu camp inductor.

56
Alegerea electrozilor:
-tipul si marimea: electrozi incapsulati de tip Schliephake , electrozi plati flexibili, cablu de inductie plan
sau solenoid, aplicatii monopolara su diploda, monoda sau minoda, electrozi speciali: vaginal sau axilar
-dimensiunea: functie de suprafata tratata: conturul electrodului trebuie sa depaseasa cu putin aria zonei;
se aleg de obicei de aceeasi marime; cand se aleg de dimensiuni diferite, electrodul mai mic este cel
activ, cu efect termogen mai mare
-distama:tn cazul electrozilor rigizi : se pun de obicei la 2-3 cm;se aleg distante mai mari de 3 cm pentru
un efect mai profund
-pozitia: fie ca se aplica monopolar sau bipolar, trebuie sa fie paraleli cu suprafata tratata, pentru
realizarea unui camp uniform si a evita efectul de oblicitate; in zona mamelonara , se creste distanta fata
de zonal de aplicatie , pentru evitarea efectului de varf
Modalitati de aplicare a electrozilor: transversal (pentru articulatii); longitudinal (spate, trunchi
membre ),in unghi drept.

Dozarea intensitatii: variaza in functie de sensibilitatea individuala la caldura, felul , distanta ,

dimensiunea electrozilor, efectul si scopul urmarit, afectiunea tratata
Aprecierea capacitatii de incalzire a tesuturilor:
I.metoda obiectiva: prin masurarea temperaturii la nivelul pielii, tes. subcutanate, mucoaselor cu diverse
mijloace, aplicate pe puncte fixe sau prin termoviziune; se urmareste cu cate grade creste temperatura
tesutului la intensitati diferite
Dozele mici cresc temperatura cutanata cu 1c
Dozele medii, cresc temperatura cutanata cu l-3C
Doze puternice, cresc temperatura cutanata cu mai mult de 3 grade; mucoasele suporta o doza mai mare
datorita bogatei vascularizatii
2.metoda subiectiva: in functie de senzatia subiectiva a fiecarui individ la diferite doze

In functie de senzatia de caldura perceputa:

Doza I (foarte slaba), atermica sau rece -nu se percepe nici o senzatie 5-lOw
Doza II (slaba) oligotermica-senzatie de caldura abia percepptibila 35w
Doza III (medie), termica-senzatie de caldura placuta, suportabila 75-lOOw
Doza IV (forte) puternica, hipertemica - senzatie de caldura greu suportabila 110-250W
In stadii acute, hiperalgice: doze I si II, 3-10 minute, serii scurte
In stadiile cronice -doze III si IV, 20-30min., serii mai lungi 10-12 sedinte, nu mai
mult de 15
Doza I = efect analgetic; Doza II si III = antispastic, doza IV efect revulsiv in aplicatiile
scurte si efect hiperpiretic in aplicatiile mai lungi

Indicatiile terapiei cu Unde scurte:

Ap. locomotor: artroze, (in special de genunchi si coloana vert), afectiuni reumatismale care nu
se afla in puseu de boala exp SpA, PSH, reumatism abarticular ( bursite, tendinite,
tenosinovite,epicondilite, miogeloze dureroase, cocciodinii); sechele posttraumatice cu sau fara
algoneurodistrofie
Sistem nervos:
o SNP: nevralgii, nevrite, nevralgie Arnold,nevralgii cervicobrahiale, intercostale, pareze si
paralizii de facial, trigemen, pareze si paralizii de plex brahial, n radial, ulnar, etc
o SNC: s-a ncercat folosirea in scleroza in placi, sechele de polio, sechele periferice dupa
mielite, meningite
ORL: Otite externe si medii cronice, mastoidite, sinuzite, rinite cronice
Cardiovascular: tulburari ale circulatiei periferice venoase, in degeraturi, arteriiopatii obliterante
in stadii incipiente
Afectiuni respiratorii (bronsite cronice, pleurite, sechele pleureziilor netuberculoase), digestive
( tulburari functionale mai ales), renourinare ( adenom de prostata, prostatite, cistite,colica
renala) , ginecologice ( anexite, metroanexite, unele mastite), endocrine (in dereglari ale

57
 functiilor, doze slabe cu rol reglator), stomatologice ( dureri dentare, stomatite, gingivite),
oftalmologice (orjelet, iridociclite, cheratite)

Contraindicatii ale terapiei cu US:

Sarcina si ciclu menstrual, neoplazii, inflamatii acute cu supuratii,afectiuni cu tendinte la
hemoragii, manifestari acute ale bolilor reumatice, piese metalice intratisulare, pace-maker
cardiac

Undele decimetrice lungi ( 69m) si scurte (microunde cu lungimea de unda de 12 cm)

se aplica monopolar
sunt unde elecromagnetice radiate de o antena emitatoare si un reflector de unde (proiector);datorita
modului de generare utilizarea terapeutica este denumita metoda campului radiant sau de radiatii"
Se produce un fenomen fizic de dispersie polara a moleculelor , explocat de teoria dipolului ;sub
actiunea undelor decimetrice, moleculele biologice se comporta ca un dipol sub influenta curentului
electric. Aceasta proces mecanic de mobilizare moleculara", se transfonna la nivelul dielectricului in
cald ura.
Actiunea si efectele biologice ale undelor decimetrice: sub actiunea campului radiant si ca rezultat a unor
procese fizice produse, in substraturile biologice se produc unnatoarele procese:
o dispersia: dispersia moleculelor dipolare in campul de inalta frecventa; se produce Q prin
frecarea moleculara
o absorbtia: in functie de cantitatea de apa din tesuturi, undele decimetrice strabat mai usor si
incalzesc mai putin tesutul gras decat tesutul muscular.Penetratia (puterea de patrundere) este
mai mare si absortia ( efectul caloric) este proportional mai mica in tesuturile care contin mai
putina apa.
o reflexia: la limita dintre tesuturi se produce o reflexie partiala a radiatiilor patrunse
In straturile omogene de tesut gras , absorbtia caldurii scade uniform, in zonele cu grasime
neomogena, stratificata de tesut muscular, repartitia este mai neuniforma.
La aplicatiile de unde decimetrice lungi sau scurte (microunde) incalzirea stratului cutanat si
subcutanat adipos este foarte redusa, efectele termice in profunzime in straturile musculare sunt mai
adecvate, repartizarea termica in tesuturi este mai uniforma

Tehnica de aplicare: se utilizeaza un singur electrod, pacientul nu trebuie sa stea nemiscat, sedintele sunt
mai putine , de durata mai scurta
La undele decimetrice lungi:se utilizeaza un emitator de camp: cilindric ( sau rotund), longitudinal, cavitar
(scobit); distanta de aplicare 5-1 Ocm; repartizarea Q captate este in raport 14 tesut adipos /muscular
La microunde: emitator longitudinal cu efect pe zone mai intinse( campul electric este paralel cu undele
emise), circular rotund pe zonele circumscrise ( apar campuri rotative indiferent de pozitionarea emitatorului
fata de regiunea tratata)
I .alegerea emitatorului: pentru straturi superficiale: emitatori circulari, cilindrici si longitudinali; pentru
straturile din profunzime -electrozi cavitari
2. pozitionare : Emitatorul este asezat pe un brat articulat al aparatului, se pune perpendicular pe zona de
tratat, la distanta de 5-1 Ocm la undele lungi si 2-5-1 O cm la microunde
3 .intensitate:
dozele mici, mijlocii si calde, cuprinse intre 40--200w/cm2
dozele mici: in stadiile acute si subacute
doze mari: in stadiile cronice
4.durata: 3-5 min pt undele lungi, 5-15 min pentru microunde; zilnic sau la 2 zile; 6-1 O sedinte

lndicatii:
Aparat locomotor: artrite, artroze posttraumatice si degenerative, afectiuni abarticulare,sechele postraumatice
de parti moi si oase,
SN periferic: nevralgii, nevrite

58
Ap. circulator: aiieriopatii in primele stadii, afectiuni vasomotorii functionale, sd.Raynaud, ulcere varicoase
Ap. urogenital :anexite, metroanexite, salpingite, parametrite, cistite, pielonefrite
Afectiuni ORL: laringite, orite, sinuzite

Contraindicatii ale undelor decimetrice:

1. Regiuni cu corpuri metalice, neoplazii, stari febrile
2. Regiunile corpului ischemice, cu irigare proasta, cu hemoragii
3. La nivelul globilor oculari-risc de cataracta
4. Epifize osoase la copii si in perioada de crestere
5. Inflamtii acute cu supuratii
6. Sarcina si ciclul menstrual
7. Toate contraindicatiile de la termoterapie

uus Unde decimetrice

Amplasarea regiunii intre electrozi in aria de iradiere a campului
tratate in camp in interiorul circuitului
Difuziunea campului se produce la periferia electrozilor energia este iradiata focalizat
de unde in zonele vecine fara difuziune in vecinatate
Actiunea in profunzime este pronuntata (>Sem in tesuturi) optima (<Sem)
este neuniforma este uniforma
poate fi reglata prin modificarea nu se modifica
distantei intre electrozi
incalzire pronuntata a tesutului putin incalzit
adipos subcutanat
Supraveherea pacientului Necesara nu este necesara
Risc de arsura Da

Terapia cu nalta frecventa pulsatila (Diapulse)

-fumizeaza curenti de nalta frecventa cu o lung de unde de l lm; frecventa impulsurilor este dozata in 6 trepte
intre 80-600 impulsuri/sec; penetratia este impartita in 6 trepte de la 1 la 6; intensitatea de lucru 293-97SW
- efectele calorice se disperseaza pana la disparitie, efectele biologice au o durata mai lunga si estompare mai
lenta (durata pauzei este mai mare in raport cu durata impulsurilor)
-la intensitate maxima 97Sw -penetratie maxima 20cm: raport direct proportional intre intensitate si penetratie
-disiparea efectului caloric -aceasta procedura este lipsita de efectelor hipertermice locale
-se aplica la distanta mica de corp (lipit sau la max. 2-3cm), inclusiv pe haine, pansamente, aparate gipsate,
inclusiv pe zonele cu dispozitive metalice; contraindicatie pace-maker

Metodologie de aplicare:
alegerea treptei de penetratie: valorile mai mari pentru persoanele cu tesut adipos mai gros
frecventa: cel mai frecvent 400-600impulsuri/s; numarul de sedinte: afectiuni acute si subacute 4-8
sedinte, afectiuni cronice 10-14 sedinte; de obicei, o sedinta/zi, lS minute

Efecte terapeutice:
I.Stimularea procesele anabolice celulare din tesuturile tratate
2.Creste vascularizatia locala si afluxul sanguin
3.Creste procesele de regenerare nervoasa
4.Creste procesele de aparare si regenerare celulara
-amelioreaza osteoporoza, mai ales cele posttraumetice
59
-accelereaza calusarea fracturilor
-resorbtie hematoame, reducere procese inflamatorii infectioase si neinfectioase, scade edemul
-grabeste cicatrizarea, vindecarea plagilor, prin reepitelizari rapide si bune
-grabeste vindecarea arsurilor prin stimularea tesutului de neoformatie; previne si reduce cicatricile cheloide
-cicatrizare si vindecare ulcere varicoase
-efect antispastic pe muse neteda
-topirea calcificarilor in structura partilor moi din bursite, tendinite

Indicatii terapeutice:
Aparat locomotor: fracturi (stimuleaza calusarea), sechele <lupa fracturi, cu sau fara AND, osteoporoze
posttraumatice, posttraumatisme de tesururi moi ( contuzii, hematoame), bursite, capsulite retractile,
tenosinovite, artrite , artroze, PR
Afectiuni vasculare: trombangeite Burger, arteriopatii aterosclerotice, ulcere varicoase
Afectiuni ORL: sinuzite acute, cronice in puseu
Afectiuni urogenitale: pielonefrite, cistite, BIP (anexite, metroanexite, parametrite)
Afectiuni stomatologice : gingivite, stomatite,etc
Adfectiuni ale tegumentelor: herpes zoster, arsuri

Contraindicatii: pace-maker cardiac

Avantaje DIAPULSE:
nu produce efecte calorice locale, hipertermie sau arsuri- poate fi recomandat in inflamatii infectioase
si neinfectioase
are ca si contraindicatie numai pacemakerul cardiac
poate fi aplicat la orice varsta
indicatii largi
scurteaza timpul de vindecare in multe afectiuni tratate
reduce necesitatea utilizarii si reduce consumul de medicamente
combate destul de rapid durerea
poate trata orice regiune a corpului
pacientul nu trebuie dezbracat, nu sufera nici un fel de disconfort
nu trebuie supraveghear decat la nceputul aplicatiei
timp lung de folosinta al aparatului- 16 ore din 24

10. Electroterapia de stimulare analgetica si musculara cu curent

galvanic, joasa si medie frecventa
Curentul galvanic
Actiunile biologice ale curentului galvanic
La trecerea curentului galvanic prin tesuturi apar modificari ionice, care la randul lor declanseaza o serie de
procese biologice
Dpdv electrochimic si al gradului de conductibilitate electrica, corpul omenesc este considerat un conductor
de gradul II, un electrolit cu numeroase saruri dizolvate in apa (apa reprezinta 70% din greutatea corpului),
dar fara sa fie omogen q nu este strabatut uniform de curentul electric
Grade de conductibilitate ale structurilor organismului:
gradul I- foarte buni conductori: sange, limfa, LCR, corp vitros
gradul II- buni conductori: muschi, glande sudoripare, organele interne, tesut subcutanat
gradul III-rau conductori: tesut nervos, adipos, osos, glande sebacee
gradul IV- foarte rau conductori: epiderma si parul
60
Se produc 2 tipuri de efecte la trecerea curentului galvanic: efecte polare ( la nivelul electrozilor aplicati) si
interpolare ( in interiorul organismului, in regiunea cuprinsa intre cei 2 electrozi).
Aceste efecte se manifesta concomitent , iar efectul total al curentului rezulta din insumarea lor.
Efecte polare - reprezinta modificarile care apar la locul de aplicare a electrozilor pe tegument; apar ca
urmare a electrolizei, cu producerea de acid (HCl) la anod si baza (NaOH) la catod (formarea de HCI si
NaOH sunt fenomene tertiare)
In cazuri de supradozare se pot produce arsuri si necroze, prin acumularea acidului si bazei la nivelul
electrozilor respectivi.
Pentru protectie si evitarea acestor leziuni cutanate se folosesc straturi hidrofile de protectie suficient de
groase , intre electrozi si tegument. De asemenea straturile hidrofile au rol de uniformizare a curentului, cresc
conductibilitatea tisulara la curent si favorizeaza transportul de substante din solutiile utilizate la ionizari
Efectele interpolare sunt cele cu importanta pentru terapie: apar procese de bioelectroliza, ionoforeza,
electroosmoza, modificari de potential de membrana, modificari de excitabilitate neuromusculara, efecte
termice si de inductie electromagnetica.
Se produc prin modificarile fizico-chimice tisulare generate de trecerea curentului.
0 Migrarea ionilor- se produce dupa disociatia electrolitica ; ionii pozitivi sunt respinsi de polul
pozitiv (anod) si migreaza catre polul negativ (catod), numindu-se cationi; se produce fenomenul invers
pentru anioni
0 Electroliza biologica- eliberarea atomilor liberi din solutia electrolitica
0 Ionoforeza- deplasarea ionilor prin membranele celulare semipermeabile
0 Electroforeza - moleculele nedisociate din elementele neutre electric (de exp. coloizii), se
inconjoara prin absorbtie cu ioni si se deplaseaza in directia anodului sau catodului , dupa semnul incarcaturii
electrice
0 Electroosmoza - reprezinta deplasarea continutului de apa din tesuturi prin structurile
membranelor sub influenta curentului continuu

~EFECTELE FIZIOLOGICE ALE CURENTULUI GALVANIC

I.Asupra fibrelor nervoase senzitive:

-actiune analgetica la nivelul electrodului pozitiv- se produce anelectrotonusul-membranele celulare se
hiperpolarizeaza si le scade excitabilitatea
-la polul negativ- se produce catelectrotonusul- are loc depolarizare si excitabilitatea creste
La intensitati mici ale curentului predomina catelectrotonusul, la cele mari anelectrotonusul, la medii-
echilibru al electrotonusului
La efectul analgetic se adauga actiunile galvanizarii asupra SNC si asupra circulatiei
2. Asupra fibrelor nervoase motorii: polul negativ folosit ca electrod activ produce o scadere a pragului de
excitatie a fb. motorii, cu cresterea excitabilitatii si efect de stimulare
O crestere sau o descrestere brusca a intensitatii curentului determina o contractie musculara prompta.
3. Asupra SNC: aplicarea curentului galvanic descendent determina scaderea excitabilitatii,cu scaderea
tonusului SNC, scaderea reflexelor ; curentul ascendent- efect invers
4. Asupra fibrelor vegetative vasomotorii: produce cresterea vascularizatiei si hiperemie prin vasodilatatie
atat la nivelul vaselor superficiale cutanate cat si la nivelul vaselor profunde din muschi
- activarea circulatiei locoregionale produce efecte trofice locale prin cresterea aportului nutritiv, resorbtie
crescuta de edeme si exudate locale
5. Asupra SNV: efect la aplicare in functie de predominanata PS sau S al bolnavului, de locul de aplicare, de
polaritate; zona de electie este zona ''gulerului Scerbac"- reg. cervicala si dorsala superioara
6.Asupra sistemului circulator:
-curentul ganvanic descendent
creste fluxul sanguin din mica circulatie spre inima (circulatia de intoarcere a sangelui venos din
plamani si membre superioare)
creste transportul sangelui arterial spre sistemul port
- curentul ascendent stimuleaza marea circulatie
accelereaxa circulatia venoasa de la membrele inferioare si de la organele sistemului port spre inima
favorizeaza transportul sangelui arterial catre plamani si extremitatile superioare
creste viteza sangelui venos de la inima catre plamani

~EFECTE TERAPEUTICE ALE CURENTULUI GALVANIC

61
analgetic: prin scaderea excitabilitatii nervoase la polul pozitiv si efect resorbtiv in procesele inflamatorii
stimulare neuromusculara-la nivelul electrodului negativ
reglarea excitabilitatii la nivelul SNC in functie de modul de aplicatie
reglare nespecifica la nivelul SNV
rol biotrofic, prin cresterea a circulatiei locoregionale si cresterea nutritiei tisulare
vasodilatatie prin stimularea circulatiei superficiale si profunde si hiperemie reactiva

MODALIT ATI DE APLICARE ALE CURENTUL Ul GALVANIC

A.GALVANIZARE SIMPLA
Electrozii utilizati: sunt placi metalice, dimensiunea se alege in functie de regiunea tratata; de obicei sunt
dreptunghiulari, de dimensiuni variate; exista electrozi speciali: pentru ochi pentru aplicatii transorbitare,
pentru hemifata (masca Bergonie), pentru ceafa "gulerul Scerbac" pentru aplicatii pe zona reflexogena
se pot folosi electrozi de marime egala .... metoda bipolara- campul format intre cei 2 electrozi egali
este un camp cu linii paralele, cu densitate egala pe toata aria electrozilor
se pot folosi electrozi de dimensiuni diferite, astfel incat electrodul mai mic devine activ, cel mare
ramane indiferent; denistatea liniilor de forta va fi mai mare la nivelul electrodului mai mic
alegerea polaritatii electrodului activ va fi in functie de scopul urmarit, analgezic sau excitant
modalitati de asezare: transversal ( de o parte si de alta a regiunii tratate- pentru tratament umar,
genunchi, glezna) sau longitudinal (electrozii plasati la distanta- pentru extremitatile segmentului:
brat, gamba)
este obligatorie folosirea unui strat hidrofil intermediar intre electrod si tegument, cu caracter izolant-
in scopul contracararii efectelor polare produse de electrozi si a prevenirii arsurilor cutanate
Intensitatea curentului aplicat: este in functie de sensibilitatea si toleranta individuala, efectele
terapeutice urmarite, stadiul afectiunilor, durata aplicatiilor , marimea electrozilor.
La cei cu hiperestezie cutanata vom doza intensitatea la pragul de toleranta sau sub prag, la cei cu hipoestezie
se va testa" pragul" din vecinatate sau din regiuni simetrice si se urmareste reactia cutanata produsa
"Pragul de sensibilitate" nseamna senzatia de fumicaturi usoare, la introducerea lenta a curentului.
Pragul de toleranta este intensitatea maxima pe care o suporta pacientul si nu trebuie depasit - apar senzatii de
intepaturi, presiuni, caldura, arsuri
Dozare:
-efecte analgetice- folosim o intensitate ''la prag" (O, I mA/cm2); nevralgii acute I "sub prag"
-efecte antihiperestezice- I sub prag
- efecte vasodilatatoare- I peste prag (peste O,lmA/cm2)
-in stadiile acute- I sub prag; in stadiile cronice I peste prag

Durata este direct proportionala cu marimea electrozilor si invers proportionala cu densitatea electrica:
astfel, la nivelul electrozilor mici, densitatea campului este mai mare si sedinta va fi de durata mai mica;la
nivelul electrozilor mai mari , invers; in medie o sedinta dureaza 30 minute
Numarul de sedinte: in afectiunile acute 8-10 sedinte (ritm zilnic), n stadiile cronice 12-15-20
sedinte(zilnic sau la 2 zile)

B.BAILE GALVANICE
- avantaje:
* combina efectul curentului continu cu efectul termic al apei,
* curentul este repartizat pe o suprafata mai mare,
*nu exista pericol de arsuri, densitatea curentului fiind mai mica (intensitatea curentului este mai mare decat
la galvanizarea simpla)
1. BG patru celulara - putem face aplicatii 4 celulare, bicelulare, tricelulare,unicelulare;
Directia curentului poate fi ascendenta (polul+ caudal, polul- cranial) sau descendenta (invers)
In apa calda (37-38 grade) sunt mai bine tolerate intensitatile mai mari; apa rece accentueaza senzatia
neplacuta
Polaritatea : mai multe variante:
a.mb superioare la acelasi semn de polaritate ,mb. inferioare la celalalt semn;
b. membrele de pe partea dreapta la un semn, partea stanga la celalalt semn;
c. 3 membre la acelasi semn, celalalt la semnul contrar;
62
d. 2 membre la acelasi semn + unul semn contrar;
e. un membru + si celalalt -
Indicatii:
- nevralgii, artralgii, mialgii- cu intensitate prag, cu polaritate pozitiva
-paralizii flaste-intensitate peste prag, polaritate negativa
-tulburari circulatorii- intensitate peste prag
-la cei cu tulburari de sensibilitate cutanata si angiospasm- intensitate sub prag
Durata sedintelor: 10-30 minute, in ritm zilnic sau la 2 zile

2. Baile generale (Stanger) - efectul se explica prin efectul termic si mecanic al apei, prin efectul curentului
continu si prin efectul chimic dat de adaugarea diferitelor ingrediente in apa ( substante farmaceutice sau
extracte din plante)
Sensul curentului: descendent, ascendent, transversal, in diagonala
Intensitatea curentului :este mai mare decat la baia 4 celulara, datorita faptului ca se repartizeaza pe ntreaga
suprafata corporala; numai 1/3 din curentul aplicat trece prin corp
-o cantitate mica de saruri in apa, !asa sa treaca in organism o doza mai redusa de curent ; maximul
concentratiei active este 2g/l NaCl
- dozarea se face la prag -pana la senzatia de furnicatura placuta si usoara caldura ; in general 400-600mA
Durata: 15-30 minute; ritmul sedintelor: una la 2-3 zile; seria de tratament: 6-12 sedinte

C. IONOGALVANIZAREA (IONTOFOREZA ,IONOTERAPIE .IONIZARE)

-se introduc in organism diferite subst. medicamentoase care sunt transportate la tegument si mucoase prin
disociere electrolitica si transportarea anionilor(-) si cationilor (+) spre electrozii de semn contrar
-numai electrolitii solubili in alte lichide decat apa pot trece prin tegument;
-cu solutia care cantine ionul de medicament se mbiba stratul hidrofil , sub electrodul activ; migreaza prin
pielea intacta spre polul opus si este preluat de reteaua sanguina si transportat in organism
-este o procedura cu caracter local; se foloseste in procese patologice superficiale

Factori care influenteaza patrunderea integument:

I.greutatea atomica: ionii usori migreaza mai usor, cei grei mai incet
2. cantitatea si concentratia ionilor in solutie
Cationii trec mai incet decat anionii, prin procesul de "franare"; franarea transmiterii este cu atat mai mare cu
cat cantitatea de substante din solutie este mai mica
3Jntensitatea curentului: cresterea intensitatii curentului creste initial cantitatea de ioni transferati (anioni,
cationi) ,apoi descreste , prin fenomenul de "franare"; daca in prealabil se alcalinizeaza solutia anodica si se
acidifiaza solutia catodica, se mareste transferul cationilor aplicati de cateva ori, iar transferul anionilor se
apropie de valoarea calculata
4Marimea electrozilor: se utilizeza electrozi mici, activi, iar solutia se prepara cu apa distilata

Particularitati si avantaje ionoforeza:

-efect local demonstrat si recunoscut
-efect de depozit prin acumularea subst. farmacologice introduse la nivelul electrozilor
-efect de patrundere pana in statul cutanat profund
-substantele medicamentoase se pot doza precis si se obtin efecte cu cantitati mici de substante
-este posibil sa fie implicat si un mecanism reflex la nivelul dermatoamelor
Dezavantaje:
-viteza de migrare a ionilor este diferita
-cantitatea substantei care patrunde este necontrolabila, neinfluentabila
-majoritatea medicamentelor contin ioni bipolari: actioneaza numai componenta influentata de semnul polului
respectiv , iar cealalta componenta ramane neutilizata.

Categorii de substante aplicate:

Se impart in 2 categorii in functie de polul la care se aplica:
A. la anod - metale (Na, K,Li, Ca, Mg, Zn, Fe, Hg, Cu), radicali de metale (amoniu), adrenalina,
acetilcolina, alcaloizi (novocaina, morfina, atropina, pilocarpina), corticoizi, sulfamide, penicilina
B. la catod - halogeni (Br, Cr, I), radicali acizi ( sulfuric, azotic, carbonic, salicilic, acetic, oxalic, citric),
saruri de acizi organici

63
Indicatii:
Dermatologie: acnee (histamina) , alergii localizate ( hiposulfit de sodiu), eczeme (adrenalina+ sare de
amoniu), degeraturi( histamina, novocaina), cicatrice cheloide (hialuronidaza), erizipel cronic (iodura de
potasiu), furunculoza (penicilina), prurit (bromura de sodiu, potasiu, calciu), hipertricoza, seboree
(adrenalina+ sare de amoniu), ulcere atone (sulfat de zinc), sclerodermie (sare iodata)
Oftalmologie: conjunctivite (sulfat de zinc), iridociclite (sulfura de atropina), ulcere comeene (sulfat de zinc),
herpes cornean, sclerite ( iodura de sodiu)
Reumatologie:
"artrite (novocaina, salicilat de Na, hidrocorticon),
"artroze (fenilbutazona),
cibursite (hidrocortizon),
"tendinite, tenosinovite (novocaina, hidrocortizon),
"epicondilite (novocaina, hidrocortizon),
"mialgii (novocaina, acetilcolina clorhidrica),
"nevralgii (histamina, calciu clorat, novocaina clorhidrica),
" spondilita(iodura de potasiu, hidrocortizon, fenilbutazona),
ciPR (salicilat de sodiu, hidrocortizon, histamina)
Afectiuni vasculare: tromboflebita (heparina, salicilat de litiu), arterite (adrenalina hidroclorica, novocaina),
limfangite,elefantiazis (hialuronidaza), sechele flebitice ( salicilat de litiu, hialuronidaza)

Tehnica de aplicatie
se vor respecta regulile de la galvanizarea simpla
prescriptia va contine denumirea substantei, concentratia si polaritatea electrodului la care trebuie
aplicata
solutia trebuie preparata cu apa distilata, pentru a se evita ionii parazitari din apa de se prepara solutia
in concentratie mica, pentru ca disociatia electrolitica sa fie mai mare conducta (este cu atat mai
puternica cu cat solutia este mai diluata)
materialul intermediar hidrofil se va mbiba cu solutie medicamentoasa; pentru cazul folosirii
unguentelor , acestea se aplica n strat subtire, iar deasupra se aseaza straturile hidrofile umezite cu
apa distilata
lonizarile transorbitocerebrale -indicatii - sindroame neurastenice, insomnii, hipertensiuni
arteriale n stadiul neurogen, spasmofilii, migrene; se folosesc:
o Calciu ca sedativ in nevroze, spasmofilii, dereglari hipofizare,
o Mg in HT A, migrene vasculare, tulburari vasculare cerebrale, post AVC uri
Se mbiba straturile hidrofile montate in electrodul de tip ochelari care se aplica pe ochi
Intensitatea 0,6-2mA, dozare pana la aparitia fosfenelor; durata 30minute; se pot face serii de 15-25 sedinte
repetate la intervale mai mari sau serii de 6-1 O sedinte repetate la intervale mici

INDICATIILE GALVANOTERAPIEI
Efecte analgetice, sedative, vasomotorii, trofice, stimulare a excitabilitatii musculare
a.sistem nervos
I .nevralgii si nevrite : sciatice, cervicobrahiale, intercostale, nevralgia trigeminala, nevralgia dentara,
occipitala
2.pareze, paralizii: flaste ale membrelor, pareze faciale, de sfinctere (anal, detrusor)
3.afectiuni ale organelor de simt: otice (otoscleroze), oculare (conjunctivite, irite, sclerite)
4.astenii , nevroze de suprasolicitare
5.distonii neurocirculatorii
b.aparat locomotor
l .afectiuni reumatice: mialgii, tendinite, tenosinovite,bursite,epicondilite,periartrite,arttroze,
artrite,PR, spondilita anchilozanta
2.sechele posttraumatice
c. afectiuni cardiovasculare
1. tulburari de circulatie periferica: sd. Raynaud, acrocianoza, degeraturi, arterite, arteriopatie
obliteranta
2. flebite in faza postacuta si cronica
3. tulburari vasomotorii in teritoriul circulatiei cerebrale
64
 4. hipertensiune arteriala in stadiul neurogen
d.afectiuni dermatologice

CONTRAINDICATIILE GALVANOTERAPIEI
sunt reprezentate de afectiunile care impiedica aplicarea electrozilor pe tegument si leziuni
tegumentare de diferite cauze : unele eczeme, supuratii, alergii tegumentare, neoplasme cutanate,
tuberculoza cutanata

10. Electroterapia de stimulare analgetica si musculara cu curent

galvanic, joasa si medie frecventa

CURENTU DE JOASA FRECVENTA

Forme de curenti de joasa frecventa: rectangulari (dreptunghiulari), triunghiulari, trapezoidali, sinusoidali,

exponentiali
A.Stimularea contractiei muse. striate normoinervate
- tratamentul cu curenti de stimulare din domeniul joasei frecvente se bazeaza pe actiunea caracteristica de
excitatie a impulsurilor electrice asupra muschilor si fb. nervoase

-formele de curenti utilizate pentru stimul(lrea musculaturii normal inervate: curentii dreptunghiulari unici
si cu trenuri de impulsuri, curentii modulati, faradici si neofaradici: musculatura normal inervata raspunde la
stimuli cu declansare brusca
- se foloseste in practica de astazi curentul neofaradic Q actiune excitomotorie cu producere de contractii
musculare pe musculatura cu atrofie de inactivitate , dar cu integritatea fibrelor nervoase motorii
-asupra muschilor cu degenerescenta totala sau partiala , curentul neofaradic nu actioneaza q prin urmare,
disparitia excitabilitatii faradice este semn revelator de degenerescenta

-efecte:
efect excitator- realizeaza o "electrogimnastica musculara"-pe musculatura atrofiata, dar normal
inervata, cu integritatea fb nervoase motorii
(disparitia excitabilitatii la curentul faradic este semn revelator de degenerescenta)
prin electrogimnastica se obtin efecte de relaxare a musculaturii contractate
efect vasomotor cu vasodilatatie, efecte trofice secundare , efecte antialgice partiale la frecvente mai
mari, efecte revulsive obtinute la atingerea unei vasodilatatii active marcate

-indicatiile curentilor dreptunghiulari, modulati, neof(lradici: realizeaza o adevarata electrogimnastica

musculara, care nu oboseste pacientul, completeaza si faciliteaza kinetoterapia activa ;
- atonii si atrofii musculare (dar pe musculatura normoinervata)
-imobilizari prelungite de diferite cauze, hipotonii musculare in suferinte articulare vecine
-musculatura spatelui in caz de scolioze, cifoze
-picior plat cu bolta plantara prabusita
-in prevenirea aderentelor intermusculare, intremusculare, peritendinoase
-in contracturi musculare reflexe de diferite cauze (se obtine relaxare musculara)
- unele nevralgii, nevrite; postcontuzii, postentorse
-tulb ale sensibilitatii cutanate: analgezii, hipoestezii, parestezii post chirurgical sau traumatic
-profilaxia trombozelor postpartum sau postoperator, tulb ale circulatiei venoase si limfatica

-contraindicatii: paralizii spastice, spasme musculare, musculatura partial sau total denervata

-forme de aplicare:
I.muse respiratorie-
A. indirect-prin intermediul nervului frenic- aplicatii in reg cervicala latero-intema cu curenti
dreptunghiulari sau triunghiulari , impulsuri cu durata O, 1-1 ms

65
 -se stimuleaza nervul de o singura parte si numai la aparitia manifestarilor de slabirea a amplitudinii
respiratorii se creste moderat intensitatea sau se trece si la stimulare de cealalta parte
-indicatii: insuficiente respiratorii acute din cadrul unor intoxicatii, stari de soc, narcoza
B. direct- pe muse respiratorie, completeaza si ajuta gimnastica respiratorie activa - cu curenti
modulati - se folosesc 2 circuite sincronizate cu ritmul respiratiei spontane , aplicandu-se impulsuri
tetanizante moderate : pt muse inspiratorie (mm. intercostali interni) si expiratorie (muse. abdominala)
-indicatii: DVO, DVR
-contraindicatii: paralizia muse. respiratorii prin denervare totala
2. muse abdominala hipotona (constipatii atone, postpartum) : curenti modulati sau neofaradici, in ritmuri
rare, intensitate crescuta, ritm zilnic, durata progresiva (5-20min)
3. muse atona sau sfinctere atone vezical si anal cu incontinenta: curenti modulati
4. muse striata- stimularea miscarilor voluntare- cu scopul de a reface imaginea kinestezica la nivel
central, prin fenomenul de feedback senzitivomotor de invatare si memorare;
-pacientul va declansa singur stimulul electric , care va provoca contractia muschilor si concomitent
va face contractie voluntara q redobandirrea progresiva a controlului miscarii pierdute
-indicatii: <lupa traumatisme ale aparatului locomotor, pareze <lupa leziunile de nerv periferic la care
s-a realizat o reinervare complata, pe grupe musculare disfunctionale din vecinatatea celor denervate (sechele
de poliomielita)

-tehnica de aplicare: tehnica bipolara (de regula) sau monopolara (pt. mm mici ai mainii)
- electrozii de marime corespunzatoare regiunii tratate, se plaseaza la nivelul insertiilor musculare sau
pe zonele de trecere muschi tendon
-intensitatea curentului trebuie sa produca secuse musculare evidente si eficiente, dar fara
suprasolicitare
- la aplicatia cu curent neofaradic si neofaradic modulat-electrodul (-) pe muschiul afectat, la nivelul
placii neuromusculare, electrodul(+) in zona proximala
- durata sedintei 20-30min, 8-10-12 sedinte/serie

B.Terapia musculaturii total denervate

-se folosesc curenti exponentiali triunghiulari<=>produc stimuli a caror intensitate creste lent progresiv sub
forma de panta; cu cat este mai lunga durata impulsului, cu atat mai lina este panta de crestere
- stimularea cu impulsuri dreptunghiulare previne si incetineste instalarea atrofiei la nivelul musculaturii
denervate si pregateste KT;
-degenerescenta nervoasa a dus la pierderea capacitatii de acomodare a muschiului
-tratamentul trebuie instituit cat mai precoce de la producerea leziunii NMP , nainte de instalarea atrofiei
musculare (la maxim 7 -1 O zile)
Semnele de leziune de nerv periferic
inversarea raspunsului muscular la excitatia electrica -- contractie la polul pozitiv
reobaza crescuta
cronaxie crescuta
coeficientul de acomodare alpha al muschiului lezat aproape de 1 sau sub 1
curba I/t se deplaseaza la dreapta si in sus
curba I/t fragmentata in trepte -lezare neuniforma a fibrelor nervoase

-tehnica de aplicare:
- durata impulsului - se determina grafic cu ajutorul curbei I/t; denervare totala durata impulsului 400-
600ms, durata pauzei 2000-5000ms, denervare grava l 50-400ms, durata pauzei 1000-3000;denervare medie
50-I 50ms, durata pauzei 50-150; denervare redusa 5-1 Oms, durata pauzei 20ms
- frecventa - fetie de gradul afectarii neuro-musculare si direct proportionala cu durata impulsului
- intensitatea curentului -
...... se determina ori prin electrodiagnostic (curba I/t), ori prin tatonare
--trebuie sa produca o contractie minim eficienta
-fixarea electrozilor- prin tehnica bipolara sau monopolara

xTehnica bipolara: cei 2 electrozi de fixeaza la capetele muschiului afectat: electrodul(+) proximal,(-)distal
in zona de trecere muschi-tendon; se aplica in denervari accentuate, datorita faptului ca permite trecere
longitudinala a curentului prin mai multe fibre muscualre
xTehnica monopolara: electrodul (-) la nivelul placii neuromusculare iar cel indiferent la capatul proximal
66
~ in prima etapa (pentru leziuni grave) - 15-20 stimulari/sedinta; se pot efectua 4 sedinte/zi la interval de
15-30 minute intre ele, pentru a nu provoca oboseala musculara
~ n a 2-a etapa (sau pentru leziuni mai putin grave) - 20-30 stimulari/sedinta
-se fac 7 -10-14 zile de tratament
- pe parcursul tratamentului, cu cat se imbunatateste calitatea contractiei (clinic si EMG), se cresc progresiv
numarul de stimulari/sedinta, frecventa impulsurilor, durata aplicatiei si se poate scadea progresiv durata
impulsurilor si durata pauzelor

Principii si conditii de respectat in aplicarea electrostimularilor

>pe fisa de prescriptie va teebui mentionata miscarea ce trebuie redobandita prin tratament
> in timpul aplicatiei, pacientul trebuie sa se concentreze, sa-si priveasca miscarea, sa numere pe timpul
pauzei, pentru a-si da singur comanda miscarii voluntare ( si-a pierdut imaginea acestei miscari si cooperarea
lui ajuta la redobandirea miscarii compromise)
>pacientul va fi asezat intr-o pozitie relaxata, adecvata, astfel incat segmentul afectat sa nu fie intr-un plan
influentat de gravitatie
>segmentul tratata trebuie sa aiba articulatia vecina normala, pentru a proba efectul terapeutic
>nainte de stimulare se recomanda o procedura calda locala cu efecte trofice tisulare , care sa faciliteze
solicitarea muschiului de tratat (bai ascendente 37-39 grade, 5-10 minute; unde scurte, microunde, parafina)
>este recomandat masajul nainte si dupa sedinta de electrostimulare, pentru a se activa circulatia locala
>nainte si dupa electrostimulare se poate face aplicatie locala cu curent galvanic 1O minute, pentru efectele
trofice (A! exista riscul de arsuri, daca pacientii prezinta tulburari senzitive locale)
>durata totala a tratamentului este nedefinita , poate dura si cateva luni pana la obtinerea valorii 2 la testingul
muscular
?-daca toate datele necesare ale aplicatiei au fost respectate si pe parcursul tratamentului de obtin raspunsuri
paradoxale (miscarea inversa), se intrerupe tratamentul 10-14 zile, apoi se reia cu o noua testare sau cu
aceiasi parametri

C.Terapia musculaturii spastice

0 curentul Hufschmidt - metoda consta in aplicarea a 2 circuite de excitatie separate, dar sincronizate, cu
impulsuri rectangulare
-se stimuleaza mai multe grupe musculare , antagoniste , practicandu-se o excitatie alternata ritmic a
agonistilor-antagonistilor, cu decalaj intre circuite: efect de relaxare pe muschii spastici si de stimulare a
antagonistilor corespunzatori
-efectul de relaxare al muschilor spastici este la nceput de numai 24-48 de ore, dar prin repetarea aplicatiilor
se obtin efecte mai ndelungate ( cateva saptamani)
-metoda faciliteaza programele de kinetoterapie
Indicatii:
pareze si paralizii de origine centrala,paralizie infantila, dupa traumatisme la nastere
post traumatisme cerebrale si medulare (nu in paraplegii spastice),
hemipareze spastice post A VC,
boala Parkinson,
SM cu pareze spastice
Contraindicatii: SLA, SM avansata difuza
Tehnica de aplicare
- electrozi folositi: mici, sub forma de placa, in aplicatii bipolare, deasupra punctelor de excitatie ale
muschiului
-circuitul de excitatie I se aplica deasupra muse spastice, iar circuitul II deasupra muschilor antagonisti
- se ncepe de la extremitatea proximala a mb sup spre mb inferior hemiplegic
Durata- maxim 1O minute pe o pozitionare segmentara, durata totala a sedintei max 40-50 minute ; daca apare
febra musculara dupa primele sedinte , se face o zi de apuza sau se scurteaza durata aplicatiei
Serii de 12-18 sedinte de tratament, aplicatii zilnice

D. Stimularea contractiei musculaturii netede

-se folosesc curenti exponentiali cu impulsuri unice sau serii de impulsuri, cu durata mare (sute de ms), pauza
mare, frecventa rara
-indicatii: constipatii cronice atone, vezica urinara atona postop, contractii uterine slabe la nastere

67
- se folosesc electrozi plati, mari , de dimensiuni egale; pozitionare pe flancurile abdominale in constipatia
cronica, in atonie vezicala si uterina :polul (-) deasupra simfizei pubiene, polul (+)pe regiunea sacrata
- durata impulsului : 400-500ms in constipatiile atone, 200ms in atonii vezicale si uterine;durata pauzei 1000-
300ms;Intensitatea curentului 20-30mA;
-durata sedintei: 10-15 min in atonii vezicale; 30-50 min in constipatii;30-60 min in atonii uterine
-ritm zilnic la nceput , apoi la 2 zile; serii de sedinte se aplica in fetie de rezultatele obtinute

E. APLICATIILE CURENTULUI DE JOASA FRECVENTA IN SCOP ANALGETIC

-se bazeaza pe teoria" controlului de poarta" - stimularea fibrelor cu diametru mare si conducere rapida A-
alfa, groase mielinizate, care conduc informatii tactile determinate de presiune si vibratii, produce un camp
electric negativ la nivelul straturilor 2 si 3 in cornul medular posterior , care are drept consecinta "nchiderea
portii" ( scaderea activarii sistemului T) cu blocarea transmiterii informatiilor nociceptive prin fb. lente A
delta si C . Astfel , durerea nu mai este perceputa de creier.
De asemenea, intervin si mecanisme inhibitorii de la etajele superioare (trunchi, substanta cenusie
mezencefal, scoarta cerebrala) pe care le exercita descendent asupra transmiterii durerii pe caile cu origine in
maduva spinarii

1. Curentii diadinamici
- efect analgetic, cresc tonusul muscular, hiperemie, vasodilatatie
-intensitatea curentilor se regleaza pentru a produce senzatii bine tolerate de vibratii usoare,
nedureroase (deci pana la pragul dureros), iar pe parcursul aplicarii I se mai creste , datorita instalarii
acomodarii. Pentru actiunea dinamogena de obtinere de contractii musculare, I se creste la pragul de
contractie, fara senzatia de crampa musculara
Efecte si tipuri de curenti diadinamici folositi
MF- monofazat fix- efect excitator, creste tonusul muscular, vasoconstrictie si tonizare pereti vasculari
DF-difazat fix- efect antialgic foarte bun, inhibare simpatica,vasodilatatie
PS- perioada scurta- efect excitator, creste tonusul muscular (face un masaj profund mai intens), efect
resorbtiv, trofic; secundar, <lupa mai multe minute de aplicare are si efect analgetic cu durata destul de lunga
PL- perioada lunga- efect antialgic si miorelaxant persistent
RS- ritm sincopat- cel mai intens efect excitomotor- cel mai indicat in atoniile musculare postoperatorii
1lfodalitati de aplicare:
-pe puncte dureroase circumscrise- electrozi mici, rotunzi -gemelari;polul negativ(-) direct pe locul dureros,
polul (+) la 2-3cm distanta
-aplicatii transversale: articulatii mari, pe membre, pe trunchi; electrozi mari, de marime corespunzatoare,
plasati de o parte si de alta a zonei dureroase
-uplicatii longitudinale- de-a lungul unui nerv periferic sau a unei cai vasculare; electrodul mai mare(+) la
locul de emergenta, electrodul(-) , mai mic, distal pe zona dureroasa
-aplicatii paravertebrale: se folosesc electrozi plati, de dimensiuni adaptate pozitionati ori transversal , paralel
cu (-) la locul dureros, sau se pot ase za longitudinal de-a lungul coloanei, cu ( -) la locul dureros distal si (+)
proxima!
-aplicatii la nivelul ggl vegetativi- se utilizeaza electrozi mici rotunzi, cu polaritatea (-)catodul pe zona
respectiva si (+)la 2-3 cm distanta
-pentru gimnastica musculara a unor muschi normoinervati: polul(+) mai mare, electrod indiferent la locul
de emergenta al nervilor , iar cel mic, activ, (-) pe punctele motorii ale muschilor; cel mai puternic este RS
Tehnica de aplicare:
-Intensitatea curentului se regleaza prin crestere progresiva pana la doza corespunzatoare efectului urmarit,
dar fara a atinge pragul sensibilitatii dureroase
-Pe parcursul sedintei trebuie crescuta intensitatea pentru mentinerea senzatiei de vibratie nedureroasa,
datorita producerii procesului de acomodare
-Durata este scurta 4 maxim 8 minute, pentru a se preveni acomodarea; daca in aceeasi sedinta se aplica pe
mai multe zone, atunci durata totala nu trebuie sa depaseasca 10-12 minute
In aplicatiile cu efect vasculotrop si hiperemiant- 20-30 minute
-Ritmul zilnic ; in stadiile acute de 2 ori /zi; seria de aplicatii :6-10 sedinte in scop analgetic, mai multe in
scop excitator sau hiperemiant
68
Indicatii :
-1-posttraumatisme: contuzii, luxatii, entorse - stadiul acut DF, PS; cronic-sechele, recidive Pl, PS
ntinderi musculare si ligamentare DF, PS; redori articulare: PS/DF, PL
-2-afectiuni reumatice: aiirite, artroze, mialgii, manifestari abarticulare (nevralgii cervicobrahiale,
epicondilite, PSH, lombosciatica), AND ( se aplica DF, PS, PL)
-3- tulburari circulatorii periferice (DF, PS, PL): sd. Raynaud, acrocianoza, boala varicoasa, degeraturi
,arteriopatii obliterante Burger sau aterosclerotice

2. Curentii Trabert
-sunt curenti dreptunghiulari cu efect analgetic pronuntat si hiperemiant
- electrozii se aleg in functie de zona tratata si se aplica bipolar: catodul ( -) pe zona cea mai dureroasa, (+) ul
la 3cm distanta
- I se regleaza pana la o vibratie placuta, suportabila nedureroasa, care nu trebuie depasita ( sa nu se produca
tetanie dureroasa), apoi cand senzatia vibratorie scade datorita procesului de acomodare, crestem progresiv
intensitatea dozare succesiva" in decurs de 1O minute, pana la obtinerea senzatiei maxime de vibratie
nedureroasa, care se mentine inca 15 minute
Dozare : 5-1 O mA pt membre, 10-15 mA pt regiunea coloanei cervicale, l 5-20mA pt reg dorsala si lombara
Ritm de aplicare : zilnic, serii de 6-8 sedinte, durata de aproximativ 20 minute /sedinta
Indicatii:
-1-posttraumatisme: contuzii, luxatii, entorse, ntinderi musculare si ligamentare
-2-afectiuni reumatice: artrite, artroze, mialgii,miogeloze, manifestari abarticulare (nevralgii cervicobrahiale,
epicondilite, PSH, lombosciatica, radiculopatii de cauza vertebrogena)

3. Curentii stohastici
- sunt curenti cu stimuli aperiodici, neregulati- reactia de adaptare (obisnuinta) este redusa si creste astfel
efectul analgetic si durata lui

4.TENS (STIMULAREA NERVOASA ELECTRICA TRANSCUTANA)

- foloseste curenti de joasa frecventa dreptunghiulari cu efect analgetic puternic
-tehnica de aplicare:
electrozii: sub forma de placa, din metal sau cauciuc electroconductor, dimensiuni diferite
pozitionarea: pe suprafata dureroasa sau in proximitatea ei; pozitionare la nivelul radacinii nervoase principale
a nn periferic ce strabate zona respectiva sau cat mai aproape de ea: in cazurile de durere referita si a
punctelor trigger trebuie stimulate zonele corporale inc!epartate unde se afla afecriunea determinanta
polaritatea - nu conteaza in aceasta forma de aplicatie
dozarea intensitatii: respecta teoria controlului de poarta"- intensitatea trebuie eleasa astfel incat sa fie
stimulate seiectiv fibrele nervoase groase. mielinizate de tip A alfa, pentru a "nchide poarta" pentru senzatiile
dureroase transmise prin tb A delta si C: dozarea intensitatii se face astfel incat sa apara la locul de tratat o
senzatie de vibratie placuta. fumicatura
alegerea fracventei- se face prin tatonare, in functie de etiologia dureni si de caracterul acut sau cronic -15-
200Hz
durata impulsurilor 0.05-0.5ms
durata sedintei 20-60 minute max 2 ore:la nceput zilnic apoi se pot rari sedintele in functie si de efectele
obtinute

Indicatii:
-afectiuni reumatice diverse
-afectiuni posttraumatice diverse
- nevralgii postherpetice, nevralgii periferice
-durerile fantoma clin amputatii
-dureri acute si cronice postoperatorii. cicatrici dureroase postoperatorii
- se poate aplica in durerile din afectiuni tumorale, neoplazii

Contruindicatii ale aplirnrii TENS:

dureri psihogene la nevrotici
69
 pace-maker cardiac
nu se aplica in regiunea nodului sino-carotidian
hipersensibilitate la curent
zonele de anestezie cutanata
zonele cu afectiuni cutanate
nu se aplica in sindroamele dureroase de origine talamica
sarcina in primul trimestru

CONTRAINDICATU, RISCURI, PRECAUTU JN CAZUL JOASEI FRECVENTE

Contraindicatii:
nu se aplica in zona precordiala
nu se aplica pe leziuni tegumentare: escoriatii, plagi, alergii manifeste, pe zonele cu creme, alergii
decelate anamnestic la substantele aplicate
nu se aplica pe zone cu materiale de osteosinteza, metale, endoproteze chiar si nemetalice, sterilete
ionogalvanizarea transorbitara - nu pe ochi cu conjunctivita, glaucom, afectari ale fundului de ochi
nu se aplica in hemoragii. tromboze venoase superficiale si profunde
nu se aplica in sarcina si la menstra
in cazul stimularilor: nu se aplica pe zonele cu edem localizat, cu cicatrice si aderente musculare,
zone cu temperatura locala scazuta, pe zonele cu sensibilitate termica scazuta sau absenta,leziuni
dermatologice, infectii localizate, zonele cu piese metalice intratisulare, zonele cu leziuni
dermatologice
Precautii:
se examineaza atent tegumentul inainte de aplicare
se verifica calitatea si integritatea electrozilor
se respecta conditiile de utilizare ale materialului hidrofil, grosime corespunzatoare, sa depaseasca cu
3 cm zona pe care se aplica electrozii, sa fie neted, fara cudari, sa fie uniform mbibat cu apa sau
solutie medicamentoasa
n zonele cu tegument sensibil sau cu leziuni superficiale, I curentului sa nu depaseasca O, I mNcm2
de suprafata electrod activ , indiferent de toleranta individuala relatata de pacient

10. Electroterapia de stimulare analgetica si musculara cu curent

galvanic, joasa si medie frecventa

CURENTU DE lVIEDIE FRECVENTA

Sunt curenti alternativi sinusoidali cu frecventa intere !kHz si 100 kHz
In terapie sunt folosite aparate care furnizeaza frecvente intre 3 si 10 kHz (3.000Hz- 10.000Hz)

Particularitati fata de joasa frecventa:

Spre deosebire de joasa frecventa, la media frecvent::! apare excitatia tb nervoase numai dupa o sumatie de
oscilatii de medie frecventa c:::)efectuJ sumatiei temporare"
A.Ita panicuJaritate este excitatia apolara" sau ambipolara" c:::) excitatia se produce la oricare din poli si
concomitent, daca sunt aplicati simetric
o Negativarea primara sau locaia"" c:> la stimulii cu intensitate subliminara. dupa trecerea unui anumit numar
de perioade. apare local o negativare primara data de descresterea potentialului de repaus a membranei
excitabile
Rezistenta cutanata este scazuta la aplicare MF Q aplicatie nedureroasa.mai bine tolerata,
cu intensitati mai mari, penetratie mai profunda

70
 Riscurile de lezare a tegumentului sunt mai mici, se poate aplica la copii si la cei cu sensibilitate cutanata
crescuta; schimbarea rapida a alternantelor curentului il face inexcitabil pentru nervii si receptorii cutanati
Contractiile musculare obtinute sunt puternice, reversibile, nedureroase, bine suportate prin blocarea fibrelor
nervase pentru durere dar si prin fenomenul "incrucisarii pragurilor" c:>la frecvente intre 6-8 kHz, pragul
contractiei musculare tetanice ramane sub pragul dureros , printr-o disociere intre aceste 2 praguri
curentul de MF se poate aplica si transcardiac
se pot folosi in scop diagnostic: aplicatia cu MF provoaca contractie numai pe un muschi normoinervat!

EFECTELE FIZIOLOGICE ALE CURENTILOR DE MEDIE FRECVENT A

I.stimularea musculaturii scheletice - se produc contractii puternice, reversibile, bine suportate
2.stimularea musculaturii netede hipotone
3.actiune analgetica
4.actiune vasomotorie - cu efect hiperemizant si resorbtiv
5.efecte derivate: efecte decontracturante miorelaxante, reglare vegetativa (stimulare vag), efecte
trofice (prin vasodilatatia produsa)

Curentii interferentiali:
0 curentul interferential rezulta din 2 curenti de medie frecventa, cu amplitudini constante si cu frecvente
putin diferite
0 curentul rezultat este tot un curent de MF, dar cu amplitudine variabila
0 frecventa de variatie a amplitudinii este egala cu diferenta dintre frecventele celor 2 curenti
0 diferenta celor 2 frecvente corespunde unei variatii de joasa frecventa

AVANTAJELE TERAPIEI CU CURENT! INTERFERENTIALI DE MEDIE FRECVENT A:

! .modularea intensitatii prelungeste efectul de stimulare al curentului alternativ de medie frecventa fara a se
produce fenomenul de acomodare a tesutului muscular
2.rezistenta electrica a tegumentului este mica la frecventele utilizate in cazul MF
3. se pot folosi intensitati mai mari de curent, cu efect mai bun
4. interferentele de joasa frecventa sunt cele mai active biologic la nivelul celulelor

Modalitati de aplicare:

A.cu frecvente constante: aplicatia este denumita manual"; se alege o frecventa constanta de la O la I OOHz
n functie de efectul dorit
efect excitomotor- frecventele mici < lOHz
efecte vasomotorii, vasculotrofice, decontracturante, stimulare neurovegetativa PS si inhibarea
hipertoniei simpaticului : medii 15-35-50Hz
efect antialgic- frecvente rapide 80-lOOHz
Frecventele mici. excitomotorii se aleg pentru obtinerea unor contractii muscubre pe musculatura
hipotona de diferite cauze, fara leziuni de nerv
Frecventele medii cu efect de reglare neurovegetativa se aplica pentru disfunctii vegetative ale
organelor toracice. abdominale, pelvine
Frecventele rapide se recomanda in toate afectiunile, mai ales acute.

B.cu frecvente variabile modulate ritmic : aplicatia este denumita "spectru'"

- spectru 0-1 OHz - ect excitomotor, indicatii : hipotonii musculare de inactivitate. redori articulare
posttraumatice cu imobilizare, constipatii atone
-spectru 90- ! OOHz- efect ana!getic
-spectru 0-1 OOJ-Iz- se produce alternanta efectelor excitatorii cu cele inhibitorii cu mmatoarele efecte:
reglare de tonus. activarea functiilor celulare, hiperemie activa a vaselor profunde. efecte resorbtive asupra
edemelor si exudatelor. activarea circulatiei limfatice, micromasaj in profunzime a muse striate, cu efect
benefic in contracturi. retracturi musculare

EFECTELE FIZIOLOGICE ALE CURENTILOR DE MEDIE FRECVENTA

I.stimularea musculaturii scheletice - se produc contractii puternice, reversibile, bine suportate
2.stimularea musculaturii netede hipotone
3.actiune analgetica
4.actiune vasomotorie - cu efect hiperemizant si resorbtiv
5.efecte derivate: efecte decontracturante miorelaxante, reglare vegetativa (stimulare vag), efecte
trofice (prin vasodilatatia produsa)

EFECTELE FIZIOLOGICE ALE CURENTILOR INTERFERENTIALI:

I.efectul excitomotor pe musculatura striata; actioneaza numai pe musculatura normal inervata ; se obtine
cu frecvente mici sub 1OHz
2.efect decontracturant -se obtine cu frecvente medii 12-15-35Hz sau cu frecventa variabila 0-lOOHz prin
alternanta de stimulare cu relaxare a tesutului muscular
3.efect hiperemizant, vasculotrofic, rezorbtiv- tot frecvente medii - se obtine prin:
- actiune directa pe musculatura neteda a vaselor si indirect pe structura neurovegetativa vasculara
- actiune indirecta -prin gimnastica musculara realizata de efectul excitomotor
4.efectul anal getic : frecvente rapide 90-1 OOHz -modifica perceptia dureroasa prin scaderea excitabilitatii si
prin vasodilatatie
5.efect excitomotor pe musculatura neteda -orice forma de curent, dar mai ales frecvente medii 12-35Hz-
actiune indirecta pe ggl vegetativi paravertebrali, lantul simpatic, ggl stelat, dermatoame, miotoame

Frecvente mici < lOHz -efect excitomotor pe muschii striati normoinervati

Frecvente medii 12-35Hz - efect decontracturant, vasculotrofic
Frecvente rapide 80-IOOHz- efect analgetic

Tehnica de aplicare a CIF:

A.Tehnica statica --electrozii se mentin in acelasi loc in timpul procedurii si asupra lor se exercita o presiune
constanta
Tipuri de electrozi folositi:
1. clasici: electrozi plati sub forma de placa,folositi in pereche; alcatuiti din metal sau cauciuc metalizat, de
dimensiuni diferite; se aplica tetrapolar in perechi de marimi egale, in cruce 2 cate 2, deci in diagonala , fata
in fata, in cupluri de aceeasi culoare a cablului
-se fixeaza cu benzi de cauciuc , stranse moderat sau prin apasarea segmentului corporal cu greutatea sa

2.electrozi speciali:
x electrozi punctiformi- pentru zone mici de tratat si se folosesc si ca electrozi de testare
x electrozi pentru ochi
Xelectrozi inelari toracici
Xelectrozi cu 4 campuri (perna plata cu electrozi tetrapolari, mari, dispusi in diagonala)
x electrozi cu 2 campuri (o pereche de pemute plate cu cate 2 electrozi mari, se aplica in pereche)
3. electrozi cu vid -de tip vacuum sau ventuza

B.Tehnica cinetica ...... se folosesc 2 electrozi "manusa" (palmari) , aplicati pe mainile asistentului;
-se pot face aplicatii bipolare sau terapolare;
- regiunea de tratat este in zona de interferenta a curentilor; se produce o variatie a directiilor de intensitate
maxima a curentului interferential ...... procedeul se numeste "electrokineziterapie"
-indicatii terapeutice: contracturi musculare dureroasesi puncte dureroase circumscrise

Frecventa- in functie de efectul terapeutic urmarit

Intensitatea curentului: se creste progresiv la nceputul sedintei si se descreste la sfarsit; dozarea va fi la
intensitate joasa sau medie
Durata sedintelor: 15-20 rnin in aplicatiile cu electrozi placa si lOrnin pt. electrozi de tip ventuza
Numarul sedintelor : variabil in functie de reactie , de afectiune si de rezultatele obtinute; daca este nevoie de
mai mult de 12 sedinte, se intercaleaza o pauza de 2 saptamani; aplicatii zilnic sau la 2 zile

INDICATIILE TERAPEUTICE ALE CURENTILOR INTERFERENTIALI

A.aparat locomotor:
afectiuni reumatismale : artrite, artroze, periartrite cu diferite localizari
posttraumatic: AND postfracturi, entorse, luxatii, contuzii, hematoame
72
patologie coloana vertebrala: discopatii, spondiloza, spondilita, mialgii, scolioze, mialgii, neuromialgii-
nevralgii si nevrite
sechele paretice membre
B. afectiuni vasculare periferice:
edeme localizate, celulite
tulb de circulatie arteriala, venoasa, limfatica, cu sau fara tulburari trofice;
arteriopatie obliteranta stadiul I si II, angioneuropatie diabetica, trombangeita obliternata
C. afectiuni ginecologice: anexite, metroanexite, parametrite, dismenoree, BIP
D. afectiuni ale organelor interne:
diskinezii biliare, gastrite, ulcer, pancreatita cronica, hepatita cronica
disfunctii intestinale (hipertonie, atonie intestinala postoperatorie);
incontinente urinare prin hipotonie de detrusor, deficit de sfinctere;
hipertrofii de prostata, prostatite, postchirurgia prostatei

CONTRAINDICATIILE TERAPIEI CU CURENTI INTERFERENTIALI

./ afectiuni febrile
./ stari casectice
./neoplazii
./ tuberculoza activa sau cronica evolutiva indiferent de localizare
./procese inflamatorii purulente, supuratii
./pace- maker cardiac (nu se fac aplicatii toracice in aceste cazuri)
./boli cardiace organice sau functionale( nu se fac aplicatii toracice in aceste cazuri)

11. Sonoterapia si terapia cu campuri electromagnetice.

Ul tras un etul
Proprietati fizice:
Def. Sunt vibratii mecanice obtinute din transformarea variatiilor de potential electric ale unui
curent de nalta frecventa prin intermediul efectului piezoelectric.
Efectul piezoelectric se refera la proprietate unor cristale taiate intr-un anumit ax de a se dilata si
comprima intr-un anumit sens, cand sunt supuse variatiilor de potential electric ale unui curent
electric de nalta frecventa.
Frecventa folosita in electroterapie: 800kHz-1000kHz;Intensitatea se masoara in w/cm 2 si
reprezinta transferul de energie ultrasonica aplicata; se propaga in linie dreapta sub forma de
fascicul de raze: cu cat frecventa este mai ridicata , cu atat penetrarea este mai mare
Coeficientul de absorbtie ( scaderea intensitatii pe mm 3 de adancime de tesut) este mai mare la
frecvente! nalte si depinde de mediul supus la iradierea ultrasonica.
Aplicarea Us pe un corp determina transfer de energie
Forme de ultrasunet:
1. Us in camp continuu: produce in permanenta actiune de masaj microtisular intern''.
Au dezavantajul efectului termic, produs prin acumularea de energie in tesuturi
2. Us in camp discontinuu (cu impulsuri): poate fi sub forma triunghiulara,
dreptunghiulara, trapezoidala. In timpul aplicarii este ntrerupt ritmic cu o anumita
frecventa.
Efecte fizico-chimice ale ultrasunetului:
I .Efect mecanic--determinat de vibratie

73
2.Efect termic - determinat de transformarea energiei vibratorii in energie calorica.
3.Efect de difuziune: cresterea permeabilitatii membranelor
4.Efectul de cavitatie: rupturi, fisuri in interiorul lichidului tranversat - nu se produc in practica
terapeutica.
5.Efecte chimice: oxidare, reductie, depolarizare si alterare a subst. chimice

Mecanisme de producere a UUS

I.procedee mecanice
2.procedee magnetice
3.procedeu piezoelectric - se bazeaza pe proprietatea unor cristale (cuart, turmalina, blenda, titanat de
bariu, zirconat de bariu si plumb) , taiate in anume sectiune , de a se dilata si comprima intr-un anumit
sens, daca sunt supuse la variatii de potential electrice:> fenomenul de transformare a variatiilor de
potential electric in efecte mecanice prin intermediul cristalului de cuart se numeste efect piezoelectric si
sta la baza construirii aparatelor de UUS
Aparatul de UUS: generator de inalta frecventa (800-lOOOkHz), cablu de racord, traductor (emitator de
UUS)

Efecte biologice:
La intensitati mici O, 1-0,4 w/cm2 se produc modificari tisulare minime si reversibile, intre 0,5-0, 7 w/cm2
se instaleaza efecte fizico-chimice si biologice maxime reversibile, iar peste 0,8w/cm2 incep sa apara
modificari ireversibile
l .Cresterea permeabilitatii membranelor si a celulelor tegumentare, cu eliberare de mastocite si productie
crescuta de histamina- efect obtinut cu doze mici ( cresterea permeabilitatii celulelor tegumentare duce la
posibilitatea difuzarii prin piele a unor substante aplicate tegumentar)
2. Creste activitatea de respiratie celulara, sunt activate procesele oxidative, se produc efecte reducatoare,
sunt desfacute glucidele, sunt activati fermentii glicolitici- efect la doze mici
3.Hipertermie tegumentara si musculara, vasodilatatie cu hiperemie consecutiva in tesutul conjunctiv ,
creste metabolismul tisular- doze medii
4.Tesut conjunctiv: actiune fibrolitica -doze medii - prin rupere si fragmentare tisulara, cresterea
permeabilitatii membranelor, cresterea metabolismului celular local, vasodilatatie;
5.Eritem, petesii, flictene-doze mari
6.Distructii celulare si rupturi capilare -in tesutul conjunctiv, necroze osoase -la nivelul osului-doze mari
7.Tesutul osos-doze mici: formare de os
8.Actiune termica de profunzime (osul se incalzeste de 5 ori mai mult decat muschiul)
9.La nivel sanguin: scade proteinemia, albumina, cresc globulinele,scade coagularea

Efecte terapeutice:
1.Efect analgetic: produs prin intermediul SNC, printr-un mecanism asemanator celui de la curentii de
joasa frecventa: teoria portii": se stimuleaza selectiv fibrele A alfa , groase, mielinice care conduc rapid
informatiile de la proprioreceptorii mecanici, cu nchiderea portii" pentru informatiile dureroase
2.Efect miorelaxant:explicat prin actiunea vibratorie a ultrasunetului asupra proprioceptorilor din
muschi si tendoane
3.Efect hiperemiant: prin vasodilatatia arteriolelor si capilarelor , activarea circulatiei sanguine locale,
cu efecte resorbtive si vasculotrofice; efect direct si indirect prin influentarea SNV
4. Efecte fibrolitice (fenomene de rupere si fragmentare tisulara), antiinflamatorii ( prin actiunile
vasomotorii si metabolice)
5.Efect neuroreflex asupra SNV: actiune simpaticolitica la distanta
Modalitati de aplicare cu actiune reflexa:
aplicatie segmentara indirecta pe zonele paravertebrale corespunzatoare rad. nervoase medulare , n
procesele patologice ale membrelor
-nu se aplica mai sus de C3
-pentru afectiunile localizate la nivelul MS- tratamentul se aplica pe regiunile paravertebrale
cuprinse intre C3 si T 1, in zonele corespunzatoare segmentului bolnav
-pt. MI: pv lombar si toracal inferior, pe marginea inferioara si externa a sacrului, la nivelul artic.
sacroiliace
74
aplicatie segmentara directa pe cale neurala de-a lungul nn periferici sau de-a lungul aa.mari cu
actiune pe plexurile simpatice insotitoare: actiunea se bazeaza pe principiul masajului reflexogen si se
face in sens caudal spre cranial; nu se aplica n caz de patologie cardiaca
aplicatie reflexa pe zonele cutanate dermatomale corespunzatoare organelor interne,pe zonele muscular
(Mackenzie), pe trigger points n miogeloze, pe zonele periostale (aplicatii Vogler)
aplicatii reflexe la distanta pe ggl simpatici (ggl stelat): se recomanda utilizarea UUS cu impulsuri

In tratamentul neuroreflex se recomanda intensitatii de 0,2--0,3--0,5w/cm2

Metodologia de aplicare:

A.Forme de cuplaj:
-cuplaj direct- forma cea mai utilizata; se foloseste pentru zone si regiuni corporale plane, netede si fara
leziuni tegumentare; se foloseste o subst. de contact, pentru a se evita reflectarea undelor de catre
straturile de aer: ulei de parafina, glicerina, vaselina, geluri; daca stratul este prea gros (in cazul folosirii
unguentelor) scade profunzimea aplicatiei
-sonoforeza (ultrasonoforeza): tot un cuplaj direct , cu substante medicamentoase nglobate in solutia de
contact; patrunderea medicamentului integument (indice ultrasonoforetic") este direct proportionala cu
intensitatea si durata aplicatiei; materialul de contact fiind mai dens , se reduce actiunea in profunzime
-cuplaj indirect: prin intermediul apei (subacval) : n bai partiale sau generale;
Avantaje:
1. se pot trata regiunile si segmentele corporale cu neregularitati de relief : mana, pumn, glezna, picior
2. se realizeaza un cuplaj uniform
3. se pot trata zonele sensibile, cu hiperestezii
4. se pot trata zonele care prezinta plagi, ulcere sau procese infectioase locale

B.Alegerea formei de ultrasunet:

UUS regim continu
UUS pulsat : se reduce efectul termic si-1 potenteaza pe cel analgetic si decontracturant; se evita
suprasolicitarea tesuturilor tratate, intercalarea de pauze ar putea crea posibilitati de refacere
tisulara; frecvent se foloseste frecventa de 50-1 OOHz a impulsurilor
C.Alegerea traductorului -in functie de marimea si forma zonei de tratat: traductorul mare sau cel mic
D.Manevrarea traductorului: metoda cinetica (dinamica) sau metoda statica (stationara)
Metoda dinamica este cea mai frecvent folosita; avantaj: se uniformizeaza maximele si minimele de
intensitate, astfel incat se obtine un efect omogen ; miscari lente, ritm constant, fonna circulara, liniara,
sinusoidala
Metoda statica se foloseste in aplicatiile pe regiunile ganglionare, radiculare paravertebrale, miogeloze si
calcificari tendinoase
E.Dozarea intensitatii: doze mici:0,05-0,4 W/cm2, doze medii 0,5-0,8 Wlcm2, doze mari 0,9-l,2W/cm2
Pe tesutul cutanat: in medie O,l-0,2W/cm2; zonele hiperalgice 0,02W/cm2; daca se doreste obtinerea
unui efect mai accentuat n stratul cutanat se foloseste o solutie de continuitate mai densa (consistenta
mai densa decat uleiul); traductorul se manevreaza liniar
Pe tesutul muscular: doze mai mari decat pe tesutul cutanat; manipularea traductorului se face fara
presiune mare, cu miscari spirale-sinusoidale, schimband sensul de miscare in zonele de insertie in
directie lingitudinala pe fibrele tenomusculare , nu transversal
Pe articulatii si tesut osos:incercam sa le pozitionam cat mai adecvat , pentru o aplicatie optima; zonele
de vascularizatie superficiala evidenta se vor evita sau se trateaza cu intensitati mici; se evita zonele cu
dilatatii, ectazii venoase la nivelul membrelor
Principii de dozare- se dozeaza in functie de :
regiunea tratata si grosimea straturilor tisulare: la nivelul articulatiilor neacoperite cu tesut
muscular bogat, de exp. cot: se prescriu doze mai mici
profunzimea regiunii de tratat: pe straturile mai profunde , doze mai mari
forma de cuplaj: in aplicatiile indirecte, subacvale se dau doze mai mari
metoda de manevrare a traductorului: in aplicatii statice doze mai mici
75
 calea de aplicare: in aplicatiile neuroreflexe se prescriu doze mici 0,2-0,3W/cm2
in functie de afectiune si stadiul ei: acut doze mai mici, cronic doze mai mari
varsta pacientilor- peste 60 ani si sub 18 ani,doze mai reduse
starea generala a pacientilor: oboseala, somnolenta, labilitate neurovegetativa - se reduc dozele
F.Durata aplicatiei:
-durata aplicatiei pe o zona 2-5 min.; la nivelul articulatiilor mari max 6-10 minute; nu se depasesc 10-
15 min. total de aplicatie( daca se aplica pe mai multe zone) pe o sedinta
-in stadiul acut: sedinte mai scurte; in cel cronic: sedinte mai lungi
- aplicatii mai lungi se pot folosi in : Dupuytren, cicatrici cheloide, calcificari tendinoase, leziuni de
sclerodermie
Ritmul sedintelor: zilnic sau la 2 zile; Numarul sedintelor/serie: 6-15 sedinte/serie; se pot repeta <lupa 4-
6 saptamani

Indicatiile ultrasunetului
l .Afectiuni reumatice: artroze, spondiloze,artrite, spondilita ankilozanta, reumatism abarticular:
tendinite, mialgii, periartrite, epicondilite, sindromul miofascial dureros, algoneurodistrofie ,
radiculopatii
2. Afectiuni ortopedice :
-fracturi recente,in cazurile de intarziere a formarii calusului: Us O,l--0,4w/cm2 aplicatii de cate 2
minute, ritm la 2 zile , 20 sedinte; primul control RX se poate face <lupa 1O zile.
-contuzii, entorse, luxatii, hematoame, cicatrici patologice, AND posttraumatica : scop analgetic si
rezorbtiv - de obicei in postacut, cu doze crescande mici-medii, cu durata a aplicatiei progresiv
crescanda, zilnic sau la 2 zile, 6-1 O sedinte
-posturi vicioase, scolioze, deformari ale piciorului
3. Afectiuni dermatologice : cicatrice cheloide, plagi atone, ulcere trofice ale membrelor in forme
scleroase
4. Afectiuni locale sau generale ale tesutului de colagen : fibrozite, dermatomiozite, miozite,
sclerodermie, maladia Dupuytren
5. Afectiuni neurologice:
-nevralgii, nevrite : regim pulsat , pentru potentarea efectului analgetic; US are efect simpaticolitic si
trofic
-sechele nevralgice : regim pulsat; aplicatii segmentar direst pe cale neurala, segmentar indirect
paravertebral la nivelul radacinilor , pe zonele dureroase sau combinat
-nevroamele amputatiilor: aplicatii segmentare paravertebrale la nivelul radacinilor nervoase
distrofia musculara progresiva:regim pulsat , aplicatii segmentare pe cale neurala asociat cu aplicatii
direct pe grupele musculare
-sindroame spastice si hipertone din hemiplegii, SM,sd. Parkinson
6. Afectiuni circulatorii:
- arteriopatii obliterante st I, II Fontaine: aplicatii paravertebrale si neurale;
- boala Raynaud: aplicatii pt ggl stelat in reg. laterocervicala inferioara si aplicatii paravertebrale dorsale
in directia lantului ggl simpatic

Contraindica/ii UUS
I.Tumori si neoplazii , pre si postoperator, in toate stadiile
2.Leziuni cutanate, afectiuni cutanate diverse, tulburari de sensibilitate cutanata
3.Stari febrile,stari generale alterate de diverse cauze, casexii
4.TB activa cu diferite localizari, indiferent de stadiu
5.Inflamatii acute de orice natura
6.Insuficienta cardiaca, BCI decompensata, tulburari de ritm
7.Tromboze, tromboflebite, varice, calcificari la nivelul peretilor arteriali, ATS
avansata, stadiile III si IV arteriopatie
8.Tulburari de coagulare, fragilitate capilara, boli de sange
9.Sarcina, menstruatie
10.RAA
76
 11.Nu se fac aplicatii pe zonele de crestere ale oaselor la copii si adolescenti
12. Nu se aplica pe organe si tesuturi: creier, MS, ficat, splina, uter gravid, glande
sexuale, plamani, cord si vase mari, nu pe cap, pe ochi
13.Alergie la gelul de UUS
14. Nu se fac aplicatii cei cu pace-maker cardiac
15. Implanturi metalice, implant cohlear
16. Afectiuni maligne, tumori
17. Status post laminectomii

Magnetodiafluxul
Este o procedura care foloseste campuri electromagnetice generate de curenti de joasa frecventa
(50 si 100 Hz), la trecerea printr-o bobina. Cu cat intensitatea campului magnetic este mai mare,
cu atat liniile de forta magnetica sunt mai dense. Densitatea liniilor de forta magnetica reprezinta
inductia magnetica. Totalitatea liniilor de farta magnetica ce trec printr-o suprafata reprezinta
fluxul magnetic
Intensitatea campului magnetic se masoara in Tesla
Pacientul se pozitioneaza astfel incat nordul electromagnetic sa coincida cu nordul terestru. Pacientul
este imbracat, decubit dorsal, bobinele se pun cu sageata spre capul pacientului.
Se indeparteaza obiectele metalice.

Efecte:
1.influentare SNV si SNC:
- regim continu-este forma sedativa" c::> efecte sedative, tranchilizante, stimulare PS,
simpaticolitice,efect trofotrop ;
- regim intrerupt c::> stimuleaza S, determina excitatie,efect ergotrop
La alegerea formei campului magnetic aplicat trebuie sa se tina cont de tipul constitutional si de
reactivitatea neurovegetativa individuala. In cazul tipurilor constitutionale de mijloc" tratamentul se
dirijeaza prin tatonare in primele zile de sedinte si se stabileste forma cea mai adecvata in functie de
toleranta si de raspunsul terapeutic.
De asemenea, se va tine seama si de bioritm, care variaza in functie de diferitele momente ale zilei
Cand regimul aplicat este inadecvat tipului reactiv de sistem nervos al pacientului:
>-regimul ntrerupt poate determina: cefalee, irascibilitate, tulburari de somn, cenestopatii,
palpitatii,tahicardie, hiperemotivitate
>regimul continu poate determina: adinamie, somnolenta, hipotensiune ortostatica, sensibilitate crescuta
la frig
2.influenteaza procesele metabolice celulare
regim ntrerupt : efecte predominant catabolice, stimulare glande suprarenale, tiroida, hipofiza
regim continu: efecte predominant anabolice
3.influenteaza sistemul neuromuscular- regimul ntrerupt: determina cresterea intensitatii contractiei
muschilor fazici , regimul continuu are efect mai ales pe musculatura tonica

Modalitatea de aplicare a campurilor magnetice de joasa frecventa

1. Forma continua cu 3 modulatii-7sedativa: 50Hz; lOOHz; 50-lOOHz (6 secunde 50Hz,
6 secunde lOOHz, apoi se repeta)
2. Forma intrerupta ritmic cu 3 modulatii -7 stimulanta: 50Hz (3s. 50Hz; 3s pauza
apoi se repeta); 100 Hz; 50-lOOHz (3s 50Hz, 3s pauza, 3s lOOHz, apoi se repeta)
3. Forma ntrerupta aritmic cu 3 modulatii -7 stimulanta: 50Hz; lOOHz; 50-lOOHz;
perioade variabile ale trenurilor de impulsuri ; pauzele intercalate sunt inegale
Alegerea formulelor de aplicare se va face in functie de scopul terapeutic, de afectiunea tratata, de
terenul constitutional si de tipul de reactivitate neurovegetativa.

Exista 4 tipuri de bobine:

+2 circulare: cervicala si lombara - se folosesc in aplicatiile generale ;

77
-bobina circulara cervicala- se foloseste pentru actiunea pe zonele cervicale , bogate n zone reflexogene
cu efect de reglare respiratorie si cardio-vasculara
De asemenea, zona cervicala posterioara gulerul lui Scerbac" este o zona reflexogena cu rol important
in starea de veghe - cu efecte calmante, de stare de bine, confort si tonus general crescut
2 localizatoare paralelipipedice, egale ca marime; genereaza campuri de intensitati mai mari decat cele
circulare, localizate numai pe zonele de aplicare
Aplicatiile de MDF se pot face cu combinarea celor 3 tipuri de bobine si aplicare simultana.

Reguli care trebuie respectate la aplicarea tratamentelor cu MDF:

amplasarea si utilizarea aparatelor se va face in incaperi separate de alte proceduri, care pot fi
influentate de campurile magnetice generate
paturile trebuie sa fie din lemn si situate la cel putin 3 m intre ele, pentru evitarea influentarii reciproce
intre campuri , in momentul folosirii simultan a mai multor aparate
se vor indeparta de pe corp obiectele metalice , ceasurile
este strict interzisa aplicarea MDF la pacientii cu pace-maker
se evita aplicarea MDF n vecinatatea zonelor cu piese, implanturi, tije metalice
pacientul trebuie sa stea relaxat in decubit dorsal , imbracat, dar lejer la gat, abdomen si extremitati ,
pentru a se evita stanjenirea circulatiei sanguine
pozitionarea patului si a extremitatii cefalice a pacientului va fi spre Polul Nord
bobinele cervicala si lombara vin n contact direct cu pacientul si se pozitioneaza cu sageata de pe
bobina ndreptata spre capul pacientului
bobinele localizatoare se pozitioneaza corespunzator polilor insemnati N si S, pe regiunea tratata

Indicatii:
A.afectiuni reumatismale
I.Reumatism degenerativ ( artroze, spondiloze) : se aplica bobina cervicala I lombara/
bobinele localizatoare sau combinatii: regim continuu 50Hz si lOOHz sau ntrerupt ritmic 50Hz - lOOHz
, 10-20minute, serii 15-18 sedinte; eficienta redusa in gonartroze, coxartroze
2.Reumatism ah articular: aplicatii locale sau generale , regim continuu orice modulatie 10-
20min, 12-14 sedinte ; eficienta redusa in discopatii si lombosciatice discogene
3.Reumatism inflamator: aplicatii generale sau locale, regim continuu 50 si l OOHz 10-20min,
15-20 sedinte

B.Sechele Posttratumatice
1. Contuzii, entorse, hematoame, rupturi musculare, rupturi tendinoase : bobina cervicala +
localizatoare, regim continuu 50 si 1OOHz si 50-1 OOHz ntrerupt ritmic, 20-40min, 10-14 sedinte
2. Sechele post fracturi ale membrelor +/- AND: bobina localizatoare regim continuu sau
ntrerupt ritmic, 20-30min, 10-20 sedinte
3. Calusare fracturi: bobina localizatoare/ bobina cervical si bobina lombara n timpul I apoi
localizatoare in timpul II, regim continuu 40-60 minute, 20-40 sedinte

C.Afectiuni neuropsihice:
I.Nevroze: nevroze si tulb de comportament la copii, la adulti nevroze, depresii, anxietate; se
aplica cele 2 bobine circulare
- nevroze, anxietate, nevroze astenice- regim continuu, 50 si lOOHz, 12-20minute
- depresie, cenestopatii, astenie - ntrerupt ritmic/aritmic 50Hz, 1OOHz,50-1 OOHz; 10-20min.
2.Distonie neurovegetativa: se aplica bobinele circulare
-forme de hipersimpaticotonie: continuu 50Hz, lOOHz, 50-lOOHz, dar cea cu 50Hz este cea mai
simpaticolitica 3-6 min.
-forme vagotone: ntrerupt ritmic/aritmic ,orice regim de frecventa ,6--10 min.
3.Afectiuni organice ale SNC: in sindroame spastice de diferite etiologii , in scop adjuvant KT:
hemiplegii, B. Parkinson, Sm, paraplegii, hemispasm facial, torticolis, ticuri, la copii in tetrapareza
78
spastica; se aplica bobinele circulare si bobinele localizatoare, in regim continu, orice regim de frecventa,
15-30 min zilnic, 15-20 sedinte/serie

D. Afectiuni cardiovasculare
1.Boli vasculare periferice functionale: sd. Raynaud, acrocianoza; se aplica bobinele circulare
asociate cu cele localizatoare; regim continuu 50 sau 100 Hz, 12-16min
2. Boli vasculare periferice organice in stadii incipiente, fara tulburari trofice: trombangeita
obliteranta, ATS , arteriopatia diabetica; aplicatii generale sau locale; 12-20 min., 14-20 sedinte;
prudenta in cazurile avansate
3. ATS cerebrala, sindroame involutive: aplicatii generale, forma continua, 12-l 6min., 16-18
sedinte/ serie
4. HT A : mai ales la tinerii cu sindroame hiperkinetice sau in cazuri de hipertensiuni labile";
aplicatii generale, forma continua, 14-20min., 18-20 sedinte

E.Afectiuni respiratorii : bronsite cronice, astm, traheobronsite, pseudoastm nevrotic

F. Afectiuni digestive: ulcere, gastrite, diskinezii biliare, colon iritabil
G. Afectiuni endocrine: diabet zaharat, hipertiroidie

H. Afectiuni ginecologice:
1. Dismenoree, sindrom premenstrual- 2 B circulare + 1 B localizatoare suprapubian, forma
continua, 12-20min, 15-18 sedinte. Tulburarile menstruale functionale nu au rezultate concludente, sunt
inca n studiu, deci nu au indicatie deocamdata
2. Metroanexitele cronice : 2 B circulare + 1 B localizatoare pelvin sau intravaginal: regim
continu, orice regim de frecventa, 16-22 min, 14-16 sedinte
3. Tulburari de climax si preclimax: 2 B circulare + 1 B localizatoare abdominal , forma
continuu, orice regim de frecventa, 14-28 minute

Contraindicatii MDF:
/ pace-maker cardiac, alte implanturi electronice
/nu pe zone cu piese ortopedice, tije, implanturi metalice
/boli de sange : anemii, trombocitopenii, leucopenii
/ stari hemoragice ,indiferent de cauza si localizare
/ stari febrile, infectii, onicomicoze
/neoplazii, tumori maligne
/insuficienta renala, hepatica
/ sindroame endocrine majore: feocromocitom,acromegalie, boala Basedow, Cushing, Addison etc
/tuberculoza activa, indiferent de localizare si stadiu
/epilepsie
/psihoze decompensate
/sarcina, menstruatie
/copii pe zonele de crestere

12. Biostimularea cu LASER

Laserii utilizati pentru biostimulare sunt de putere mica, cu efecte atermice.

Cei mai frecvent utilizati laseri pentru efectul lor biostimulant sunt: laserii cu He-Ne cu emisie continua
in spectru vizibil rosu ( 632,8 nm) si laserii cu dioda semiconductoare (Ga-As sau Ga-Al-As) cu emisie
in spectru invizibil infrarosu ( 790-940nm) in regim pulsat.
Efectul terapeutic este de natura fotochimica , prin absorbtia luminii laser la nivelul fotoacceptorilor
(cromoforilor tisulari) sensibili numai la o anumita lungime de unda, fapt care explica posibilitatea
folosirii pentru biostimulare numai a anumitor tipuri de laseri.

79