Cromoforii pot fi o enzima, o molecula membranara sau orice alta substanta celulara sau extracelulara.

Se admite ideea ca biostimularea laser determina stimularea tuturor functiilor celulare prin exacerbarea
sau inhibitia functiilor biochimice, fiziologice si proliferative. Amplitudinea este in functie de lungimea
de unda si dozare.
In terapie se folosesc laseri de putere mica .
. Pentru a se obtine efectul biostimulant local, este necesar ca energia absorbita sa nu depaseasca pragul de
ionizare si sa nu produca efecte biomecanice.
Efecte terapeutice generale : termic, de coagulare, chirurgical, mecanic, fotoablativ, de excitatie
optica, efectul electric, efecte biologice
Termic : la putere de 1-10 7W/cm2 . exista 2 efecte : coagulant si chirurgical.
Mecanic : pentru fragmentarea calculilor renali si biliari pe cale endoscopica
Fotoablativ : distruge legaturile dintre moleculele organice ale tesuturilor (interventii pe retina,
pe placi de aterom calcificate)
Fotochimic. In oncologie in scop de diagnostic (identificarea tumorilor) si terapeutic (distrugerea
tumorilor).

Efecte biologice ale radiatiei LASER :

l .Antialgic
2.Antiinflamator, antiedematos
3.Biostimulant si trofic
4.Efecte cardio-circulatorii
5.Efecte de stimulare a imunitatii

1.Efect analgetic : intensitatea efectului depinde de tipul de laser, de parametrii de tratament, de

afectiunea tratata, de modificari tisulare importante sau nu
Folosirea Laserului nu are efecte secundare neplacute.
Este ineficient pentru durerile profunde, viscerale. Tesutul adipos bogat sau masele musculare
voluminoase scad eficianta.
Mecanism de actiune :
- la nivel periferic : creste concentratia de substante nutritive si de oxigen, cresterea metabolismului,
activeaza circulatia locala,creste posibilitatea de refacere tisulara, scade concentratia de subst.
generatoare de durere (histamina, serotonina, bradichinina)
-la nivelul cailor de conducere: scade transmisia durerii (prin mecanism biochimic de interferarea a
senzatiei dureroase la nivelul cailor de conducere ) si cresc pragul de durere ;
- la nivel central : creste pragul de perceptie a durerii, cresterea concentratiei endorfinelor

2.Efectul biostimulant si trofic tisular: unul din cele mai benefice efecte (se poate aplica si in
afectiuni greu tratabile : ulcere atone, arteriopatii, suferinte venolimfatice cronice, boala artrozica)
- Stimulare a troficitatii locale, cresterea sintezei proteice, cresterea metabolismului energetic si a
tuturor functiilor celulare
-Creste productia de 0 2 ,aportul de substante nutritive, stimularea circulatiei locale, creste
metabolismul energetic, creste sinteza proteica, sinteza de ATP mitocondrial , cresterea
activitatii mitocondriale,creste sinteza de ARN si ADN ,creste rata de diviziune celulara
(laserul se contraindica la pacientii cu neoplazii)
-Stimuleaza troficitatea locala in toate tesuturile
- In tesutul conjuctiv , creste sinteza de fibroblasti si colagen, cu efect fibrozant
-Cartilajul articular: stimuleaza regenerarea cartilajului
- Tesut osos : stimuleza regenerarea tesutului osos cu consolidarea fracturilor, creste depunerile de
calciu, fosfor si hidroxiapatita
-Sistem nervos : stimuleaza regenerarea fibrei nervoase.
-Stimuleaza organele hematoformatoare, cresterea hemoglobinei , leucocitelor,
trombocitelor,creste capacitatea de transport a oxigenului
-Stimuleaza sistemul imunitar

80
 -Stimuleaza reepitelizarea : stimularea circulatiei locale,cu cresterea ratei de regenerare tisulara ;
favorizeaza vindecarea cu reepitelizare - indicat in ulcere atone cutanate, ulcere
varicoase, plagi, rani, arsuri
3.Aparatul cardio-circulator :
- provoaca vasodilatatie, scade valorile TA la pacientii cu HTA
- creste fluxul sanguin local, combate staza venoasa, favorizeaza resorbtia edemelor si exudatelor
- efect antitrombotic

4. Efect antinflamator si antiedematos

- produce vasodilatatie cu modificarile permeabilitatii capilare cu resorbtia edemelor si lichidelor de
staza, a edemelor si exudatelor atat prin efect antiinflamator, cat si prin efectul circulator, legat de
activarea circulatiei arteriale si a microcirculatiei
- creste apararea specifica si nespecifica a organismului

5.Efectul de stimulare a imunitatii

-creste apararea specifica si nespecifica, creste numarul de leucocite, creste aportul substantelor nutritive
si de oxigen, stimuleaza circulatia locala
-creste calitatea si durata de vindecare a ulcerelor greu tratabile si a plagilor superficiale suprainfectate

Laserul este alcatuit din 3 parti :

Mediul activ laser (care stabileste frecventa si lungimea de unda)
Sistemul de pompaj
Rezonatorul optic
Clasificarea laserilor-se face in funtie de natura materialului care emite radiatia. :
Laser cu material activ solid : semiconductorii
Laser cu material activ lichid : colorantii organici (folositi in oftalmologie)
Laser cu material activ gazos (folositi in chirurgie)
Materialul de emisie al laserului :
Emisie continua
Emisie cu impulsuri : regim liber, regim constant, pompaj continuu cu emisie de
impulsuri.
Tehnica de tratament difera in functie de zona de tratat, localizarea durerii, stadiul evolutiv si mai
putin de patologie.
Tehnica de aplicare :
)-Tehnica prin contact direct (pe punctul de tratat), permite atat abordarea zonelor superficiale cat si
cele profunde. Nu trebuie sa dea senzatii neplacute
)-Tehnica noncontact~misia se face de la o distanta de 40-90cm.
Se face pe puncte sau pe zone dureroase
Permite abordarea unor zone mai intinse, trebuie protejati ochii pacientului si ai
fiziokinetoterapeutului.
In general nu se depasesc 5 puncte de tratament ; durata tratamentului de la l 0-12 secunde pana
la 3-5 minute
)-Tehnica mixta

Modalitate de aplicare : pe zone dureroase sau pe puncte dureroase, nu mai mult de 5 puncte de
tratament,cu durata de la cateva secunde (1O-l2sec) pana la cateva minute (3-4 min). Numarul
sedintelor este variabil (de exp. in PR 15-20 de sedinte, zilnic sau la 2 zile).
In durerile superficiale putere sub 4 J/cm2 si durata de aplicare mai mica ;
La nivelul articulatiilor 7-8 J/cm2 ;
In stadiul acut si subacut, doze mai mici , sub 4 J/cm2, in cele cronice mai mari 7-8 J/cm2 ; 10~20 sedinte

-efect analgezic : 2-4 J/cm2 in dureri musculare si 4-8 J/cm2 in dureri articulare
-efect antiinflamator : afectiuni in stadiul acut si subacut 4-6 J/crn2, iar in stadiul cronic 4-8 J/cm2
-efact trofic : 3-6 J/crn2

81
-efect circulator : 1-3 J/cm2

Indicatiile terapeutice ale biostimularii LASER

0 Afectiuni musculoscheletale :
afectiuni reumatismale degenerative si inflamatorii (poliartrita, spondilita anchilozanta, etc.)
afectiuni degenerative artrozice
patologia coloanei vertebrale
afectiuni abarticulare (tenosinovite,tendinite, bursite, epicondilite, apofizite,periartrite)
afectiuni posttraumatice, traumatologie sportiva
sindroame cu entrapment, rupturi de nervi, vase, muschi,
fracturi -cresterea si accelerarea calusarii

0 Afectiuni tegumentare:
postchirurgical, la nivelul plagilor si cicatricelor postop.
plagi posttraumatice, inclusiv cele greu vindecabile
arteriopatii, suferinte venolimfatice, tulburari trofice, ulcere cronice

Contraindicatiile terapiei cu laser :

1. Afectiuni neoplazice, stari paraneoplazice
2.Bolile fibrozante, retractile in stadii avansate
3.Fotodermatoze sau cei care primesc medicatie fotosensibilizanta

Precautii si reactii adverse :

-posibile contraindicatii si precautii : pace-maker cardiac, tulburari de ritm, gravide, psihoze
-precautii : se evita expunerea ochilor, se pun ochelari de protectie pentru medic si pacient ,tratamentul
nu se efectueaza in camere cu oglinzi , suprafete lucioase
Reactii adverse : eritem, fumicaturi, senzatie de arsura, durere, rash cutanat

13. Fototerapia cu infrarosii, lumina si UV

Fototerapia utilizeaza actiunea energiei radiante luminoase asupra organismului uman. Foloseste lumina
naturala-solara (helioterapie) si artificiala.
Proprietatiile fundamentale ale luminiii :
l. propagarea rectilinie intr-un mediu omogen
2. reflexia - ntoarcerea undei luminoase in mediul din care provine
3. refractia - deviatia undei luminoase la suprafata de separatie dintre doua medii cu densitatii diferite
4. lipsa perturbatiei reciproce, in cazul intersectarii razelor luminoase
5. difractia- curbarea undei luminoase la contactul cu o umbra geometrica
6. interferenta- compunerea undelor luminoase cu aceeasi directie de propagare, formand bande
luminoase
7. polarizarea- dependenta intensitatii razelor de lumina reflectate fata de orientarea planului de
incidenta

Actiunea fizico-chimica a luminii :

l. efectul termic- mai pronuntat la radiatiile infrarosii decat al celor luminoase si UV
2. absorbtia
82
 3. reflexia si refractia
4. efecte fotoelectrice
5. efecte fotochimice

Efectele biologice ale luminii

Radiatiile UV cu lungimea de unda de 280 milimicroni au actiune mai intensa asupra citoplasmei
celulare , in timp ce radiatiile cu lung de unda de 254 milimicroni au actiune mai intensa pe nucleul
celular.
Cu cat radiatiile au o lungime de unda mai mica, cu atat au efecte mai mari asupra celulei vii si devin mai
nocive. Microorganismele sunt distruse de radiatiile UV.
determina alterarea proteinelor si a aminoacizilor, cu alterareea metabolismului celular si a
activitatii celulare
actiune asupra sterolilor-RUV determina transformarea ergosterolului din epiderm in
vitamina D si inducerea keratinizarii ; formarea de vitamina D are loc in stratul cornos
tegumentar ( cel mai superficial)
efect bactericid : asupra bacteriilor , prin coagularea celulei bacteriene ; in doze mai mari au
actiune si asupra virusurilor
efect asupra plagilor superficiale ; la efectul bactericid se adauga si efectul trofic prin
stimularea regenerarii tisulare si stimularea imunogenezei ,cu rol in vindecare
asupra tegumentului : radiatiile vizibile si infrarosii strabat toate straturile tegumentului si
ajung pana in straturile profunde, razele UV se opresc in straturile superficiale ale
epidermului

A.radiatiile infrarosii
In terapie se foloseste urmatoarea clasificare : RIR sunt de 3 tipuri in functie de lungimea de unda:
a) 760-1500m(tip A)- sunt penetrante
b) 1500-5000m (tip B)- sunt absorbite de epiderm si derm
c) >5000m (tip C)- sunt absorbite numai la suprafata tegumentului
Efectele sunt diferite in functie de lungimea de unda : cu cat lungimea de unda este mai scurta cu
atat actiunea calorica este mai profunda
Unda scurta IR (tip A)- determina vasodilatatie arteriolara si capilara cu eritem caloric,
cresterea debitului sanguin ,stimuleaza pigmentul melanic, regenereaza celulele epidermice ,sunt activate
glandele sudoripare, determina cresterea metabolismului local si determina efecte trofice, influenteaza
terminatiile nervoase cutanate, cu calmarea consecutiva a nevralgiilor.
Unda lunga si in doze crescande : poate determina grade diferite de arsura de la flictena pana la
escare cu necroza tisulara.

B.radiatiile UV : au putere de penetrare mica , se opresc in straturile superficiale ale epidermului ; se

clasifica astfel :
RUV tip A. I (unde lungi) A= 400-315 m - provin din spectru solar
RUV tip B. II (unde medii) 'A= 315-280m - emise de lampile cu mercur
RUV tip C. III (unde scurte) A= 280-1 SOm - utilizate in terapie, produse prin descarcari
electrice in vapori de mercur, sunt cele mai penetrante
Radiatiile mai scurte de 250 sunt cele mai penetrante , cu actiunea cea mai profunda.
Efecte: eritem actinic (eritem ultraviolet) si pigmentatie melanica

Efectele fiziologice ale luminii :

1. actiune asupra metabolismului
Creste metabolismul la persoanele vagotone, scade metabolismul la persoanele simpaticotonice.
Cresc procesele de oxidare din oraganism.
metabolismul glucidic : scade glicemia, creste depunerea de glicogen in ficat si in muschi
(cu rol de crestere a performantelor la sportivi prin activarea metabolismului muscular ,
generata de cresterea glicogenului muscular)

83
 metabolismul proteic : stimularea catabolismului proteic la iradieri moderate si creste
eliminarea urinara de produsi de catabolism proteic ; la doze mari- scade eliminarea
urinara de azot total
metabolismul mineral : creste metabolismul mineral, favorizand absorbtia intestinala a
Ca si fosforului ,scade eliminarea urinara a calciului si creste sinteza de vitamina D
(producerea de vit D in epiderm sub actiunea RUV cu lungimi de unda de 280-300).
Singura cu rol antirahitic este vitamina D 2
Iradierea cu ultraviolete artificiale ( emise de lampi cu cuart) a unor alimente (lapte de
vaca, unt) are efect de crestere a proprietatilor antirahitice.
2. asupra elementelor sanguine
stimuleaza hematopoeza, scad colesterolul in sange
3. asupra circulatiei -creste circulatia superficiala (mecanism direct) si profunda (reflexe
neurovegetative la distanta care produc stimulare simpatica) ; initial in perioada eritemului
actinic , creste debitul cardiac si pulsul, ulterior determina hipotensiune si scaderea pulsului
4. asupra respiratiei -creste oxigenarea pulmonara, respiratiile sunt mai ample si mai rare, prin
mecanism reflex prin excitarea centrului respirator
5. asupra sistemului nervos
SNC-RIR in doze medii, initial actiune excitanta apoi determina sedare prelungita, pana la
somn
SNV-RUV stimuleaza parasimpaticul determinand vasodilatatie, hTA si scad tonusul simpatic
SNP - RUV efect sedativ, calmant, analgetic, scad excitabilitatea si sensibilitatea nervilor
periferici, prin efect direct si reflex
6. asupra aparatului digestiv - creste secretia si motilitatea gastro-intestinala, creste secretia
salivara si pancreatica , prin actiunea histaminei crescute in tegument sau/si prin mecanism reflex
7. asupra glandelor endocrine - creste secretia PTH care normalizeaza metabolismul calcic cu
efecte favorabile in rahitism ,creste secretia pancreasului endocrin cu hipoglicemie consecutiva,
scade secretia tiroidei
8. asupra tegumentului - actiune carcinogenica,determina cancer cutanat- cele mai carcinogenetice
sunt UV cu lungimi de unda sub 320 milimicroni, de tip B

e EFECTE CLINICE SI PROPRIETATI TERAPEUTICE

Efecte clinice ale radiatiei UV - RUV= actinoterapia
1. stimulare cutanata - efectul este cu atat mai puternic cu cat cantitatea de RUV absorbita este
mai mare ; efectul maxim se obtine la /....= 250m (RUV tip C) si incidenta perpendiculara
2. pigmentatia cutanata
3. exfoliere cutanata, efect important in psoriazis si acnee ; pentru realizarea acestui efect se
recomanda producerea de eritem actinic gradul II (zone restranse) sau gradul I (zone extinse)
Se testeaza initial sensibilitatea cutanata prin biodozimetrie ;pentru a se obtine o exfoliere optima
este necesar ca dozarea primei sedinte sa fie corecta ; mai degraba este recomandabila o dozare
mai puternica, decat sedinte repetate cu doze slabe, deoarece tegumentul devine mai rezistent si
nu se exfoliaza eficient
4. sinteza de vitamina D (D2, calciferol- cu rol antirahitic)
5. efect desensibilizant, antialgic - se obtin prin aplicarea de RUV pe zone circumscrise pe
tegumentul de deasupra zonelor dureroase.
Reactia eritematoasa determina o iritatie tegumentara puternica ce produce scaderea importanta
a durerii resimtita dinstructurile tisulare mai profunde
sunt discutate 3 mecanisme de producere al acestui efect :
i. mascarea durerii
ii. interferarea competitiva a transmiterii durerii
iii. actiune la nivel central.
Efecte bune in gonartroza, epicondilite, tendinite, miogeloze.
6. efecte asupra hematopoiezei - efecte discutate si controversate
Studiile experimentale si clinice au aratat efecte favorabile asupra hematopoiezei. Actinoterapia
este folosita ca tratament adjuvant, nu patent, in tratamentul anemiei

84
 7. efect bactericid,dezinfectant - deriva din actiunea bactericida a radiatiei cu lungimea de unda
A.= 270m (UV tip C). Se folosesc n ulcere atone, plagi superficiale infectate, infectii cutanate,
plagi superficiale , cu debutul vindecarii in 5-7 zile, de la iradiere
8. efecte psihologice date de stimularea neuro-endocrino-metabolica si de efectele antialgice

Efecte clinice raze infrarosii

~deriva din efectul caloric al RIR asupra organismului :
1. activarea circulatiei cu incalzire tisulara ;
2. resorbtia edemelor superficiale ;
3. efect miorelaxant si antialgic,
4. activarea catabolismului si sudoratiei.

lndicatiile tratamentului cu RUV

I.Dermatologie - principalele indicatii in afectiunile cutanate sunt psoriazis si acneea ;

./ In psoriazis - nu se aplica in pusee
a) aplicatii locale cu doze exfoliante de eritem de gradu II si III, fetie de marimea placardelor si
de rezistenta cutanata ; se foloseste metoda de contact cu lampa Kromayer
b) aplicatii locale asociate cu aplicatii de substante chimice fotosensibilizante (eozina, gudron),
care se aplica pe parcursul noptii, ziua se aplica RUV cu lampa la 75 cm de tegument 1 min I zi,
apoi se creste cu 30 secunde/sedinta , pana la 5 minute expunere ; perioada de tratament 2-4
saptamani , cu ameliorari semnificative
c) aplicatii generale cu lampa la distanta, cu doze albe eritematoase de 2 ori pe saptamana, apoi I
data pe saptamana, minim 2 luni .
./ In acnee - RUV in doze eritematoase (exfoliante) gradul I si II-+ se urmareste descuamarea stratului
epidermei, apoi se aplica o noua doza (deci se aplica o sedinta la 10-15 zile).
Se poate asocia cu aplicare de substanta fotosensibilizanta noaptea (timp de I saptamana) , care se spala
dimineata cu apa si sapun, urmata de expunere de scurta durata la soare pana la aparitia senzatiei de
arsura
./Alopecie, pelagra : se foloseste metoda de contact cu expunere a cate 5 minute pe un camp cutanat.
Se pot folosi si substante fotosensibile , prin impachetari cu 30 sau 60 minute nainte de sedinta iradiere,
o sedinta la 7-15 zile
./Alte indicatii : cicatrici cheloide, degeraturi, eritem pernio, eczeme, zona zoster, lupus vulgaris,
furuncule, ulcere atone, ulcere varicoase , ragade mamelonare, piodermite, micoze , zona Zoster

2.Pediatrie
Copii sunt foarte sensibili la UV, de aceea se ncepe cu un sfert de biodoza,durata sedintelor este
progresiva, sedinte mai rare si mai numeroase . Eritemul ii oboseste si le deranjeaza somnul, in timp ce
dozele slabe , suberitematoase , ii calmeaza si le imbunatateste starea generala
Indicatii terapeutice: rahitism, spasmofilie, afectiuni respiratorii ,craniotabes, debilitate fizica .
./ In rahitismul confirmat se fac serii de cate 12 sedinte, cu doze progresivel/3, 112, 2/3, 4/5 de doze de
eritem de gradul I (o biodoza), apoi se continua cu o biodoza .
./In anemii si alte carente nutritionale -o sedinta de eritem gr II (doua biodoze) de 2 ori/saptamana
./Debilitate fizica - se folosesc surse artificiale (lampi cu mercur) sau naturale-pe plajele de litoral
./Craniotabes - doze progresive de biodoza de eritem
3.Reumatologie
Indicatii terapeutice : in PR, artroze, artrite, periartrite, nevralgii, AND -+Rol antiinflamator, antialgic,
desensibilizant ; in aplicatii locale si generale
./Poliartrita reumatoida - se fac aplicatii generale si locale ;
-generale : iradieri cu lampa cu mercur la 1,5 m distanta , expuneri alternative, fata ant corp si fata post
corp, 2min + 2min, se creste zilnic cu 1minut+1 min, 15 sedinte zilnice pe o serie
-locale : la nivelul articulatiilor afectate, cu efecte antiinflamatorii, antialgice, desensibilizante ; se
urmareste producerea eritemului de gr III sau IV (3-4 biodoze ), <lupa testarea reactiei eritematoase
cutanate prin biodozimetrie; daca se utilizeaza lampi de tip Kromayer, <lupa sedinta se aplica bandaj
adeziv in strat dublu si se poate repeta sedinta peste 7-1 O zile
85
,/Jn reumatismul abarticular si AND- aplicatii mai ales locale si sunt folosite pt efectul antialgic prin
mecanism reflex
,/Jn nevralgii se aplica doze eritem moderate (2-3 biodoze) ; n nevralgia sciatica si cervicobrahiala se
aplica sedinte la 2-3 zile,cu doze eritem n campuri locale de-a lungul traseului dureros
In nevralgiile intercostale se aplica doze eritem in campuri mici , de-a lungul spatiului dureros
4.Tuberculoza: rezultate bune in toate formele de tuberculoza, mai ales nainte de folosirea ATB, cu
iradieri generale in doze progresive, cu surse naturale sau artificiale
5. Alte afectiuni :
,( sindroame neurovegetative - hipersimpaticotoniile se pot trata cu aplicatii generale de UV in doze
sedative, foarte slabe , o sedinta la 2-3 zile, 15-20 sedinte
./ afectiuni endocrine (hipertiroidii usoare,menopauza, obezitate) -iradieri generale progresive
./ astm bronsic- se aplica in campuri de eritem pe torace anterior si posterior , expuneri alternativ
incrucisate, o sedinta Ia 2 -3 zile cu 6-8 campuri de eritem
./ afectiuni ORL (rinite, rino-faringite,otite externe) -iradieri locale cu doze eritem
./ ginecologie (vaginite, amenoree, hipogalactii)
./ afectarea starii generale (convalescenta, surmenaj, pierderi ponderale, carente nutritionale,
inapetenta, pierdere ponderala, insomnii)- aplicatii generale cu doze mici la nceput , crescute progresiv
la 2 zile, serii de 10-20 sedinte
6. Cu scop profilactic- se aplica in special la mineri, pentru prevenirea consecintelor carentei de UV.
7. Dezinfectia (sterilizarea) aerului, apei si a serului - RUV intre 250-270 milimicroni (grupul C) are
efectele cele mai bactericide

Contraindicatiile UV :
TB pulmonara activa
Afectiuni CV decompensate, ATS avansata
Neoplazii, casexii, inanitie
Pusee acute de psoriazis, lupus, eczeme, herpes simplex, pelagra , xeroderma pigmentosum
Hipertiroidie, DZ, hematoporfirie
Sarcina
Sindroame hemoragipare, tendinte la hemoragii, tromboflebita
Insuficienta de organ (renala, hepatica, cardiaca)
Tulburari de pigmentatie
Fotosensibilitate cutanata solara
Pacientii nervosi, iritabili

Fotosensibilitatea cutanata solara - pot apare accidente de tip eritem actinic acut, urticarie actinica,
fotodermatoze acute sau cronice
Tratamentul cu UV poate exacerba puseele acute de psoriazis, eczemele acute, lupusul eritematos,
herpesul simplex, pelagra, xeroderma pigmentosum

Tehnica aplicarii RUV

I. surse artificiale
-se folosesc :
* lampile cu mercur ( in terapie se folosesc mai ales cele cu presiune medie) - contin electrozi de
mercur amplasati intr-un tub de cuart , creindu-se un arc de vapori ionizati care iau nastere prin trecerea
curentului electric care incalzeste mercurul pana la vaporizare
*lampa Kromayer- cu mercur metalic , cu raci ere cu apa distilata, folosita in aplicatii locale in afectiuni
ale pielii si mucoaselor
*tuburi Philips si Westinghouse care emit RUV sub 280 milimicroni lungime de unda
Se alege cu atentie doza necesara pentru aplicatiile locale sau generale de UV, in functie de sensibilitatea
fiecarui pacient in parte.

86
Activitatea unei radiatii este egala cu doza pe unitatea de timp ~doza unei radiatii este produsul intre
activitatea ei si timpul de iradiere
Se foloseste in practica curenta metoda biodozimetriei pentru masurarea efectului produs c::> consta in
masurarea timpului necesar pentru obtinerea celui mai slab eritem pe tegument.
Biodozimetria stabileste doza necesara prescriptiei terapeutice.
Se foloseste obligatoriu nainte de orice tratament.
Biodoza sau doza biologica = timpul minim necesar aparitiei celui mai slab eritem ultraviolet,
adica primul eritem perceptibil (care dispare in 24 ore) la o anumita persoana, cu o anumita sursa de UV
, la o distanta fixa (75cm sau mai frecvent 50cm).

Principii de respectat la realizarea biodozimetriei

1. se foloseste aceeasi lampa ca si pentru tratament
2. lampa se lasa 5 minute sa functioneze de la momentul aprinderii , pentru a emite ntreg spectrul
uv
3. se testeaza pe aceeasi zona sau structurile vecine pe care se va aplica tratamentul, deoarece
sensibilitatea cutanata variaza in functie de regiune ; totusi, de rutina se testeaza zona abdominala
si lombara
4. lampa se aseaza perpendicular pe tegument ; la un unghi de 90 de grade intensitatea radiatiei este
maxima
5. regiunile vecine cutanate trebuie protejate prin acoperire
6. distanta dintre lampa si tegument este importanta : intensitatea radiatiei este invers proportionala
cu patratul distantei ; daca distanta scade cu jumatate, intensitatea creste de 4 ori
7. rezultatul biodozimetriei se cerceteaza dupa 24 ore
a. daca nu apare eritem : sursa UV prea slaba, rezistenta tegumentara crescuta, a
fost o zona deja eritematizata, a fost acoperita cu sruste sau scoame mai
groase, persoana a fost expusa anterior la radiatia solara
b. daca apare eritem foarte precoce (fara perioada de latenta)- rosu nchis si
dureaza cca 1 ora ; este datorat unei sensibilitati anormale de cauza
patologica (insuficienta hepatica, dereglare endocrina, dereglare de inervatie
simpatica), sarcina sau unele tratamente medicamentoase urmate de pacient
c. claca apare eritem clasic , poate avea 4 grade:
Gradele de eritem cronic
gradul I - rosu mai putin aprins, de intensitate slaba
grad II - rosu net , urmat de pigmentatie
grad III - reactie putin pala, nconjurata de lizereu rosu aprins, urmata de descuamare
(apare la doze puternice sau la lampi bogate in UV de tip B)
grad IV- rosu aprins cu aspect de arsura, insotit de edem ; daca apare la doze obisnuite ,
se suspicioneaza un diabet
Pentru stabilirea biodozei se folosesc diferite modele de biodozimetre : in Romania se foloseste
biodozimetru Gorbacev : este din material plastic sau carton dublu, dreptunghiular, prevazut cu 6 orificii
patrate echidistante si o bucata din acelasi material interpusa intre cele 2 fete, pentru descoperirea
succesiva a orificiilor
Tehnica biodozimetriei
Pacientul este culcat ; se aseaza biodozimetrul pe regiunea de testat , cu toate orificiile acoperite.
Restul tegumentului se acopera cu cearsafuri albe si fata cu ochelari de sticla colorata pentru protectie.
Se aseaza lampa la o distanta de 50 de cm de tegument, se aprinde si <lupa ce functioneaza 5 minute se
descopera succesiv , la interval de cate 1 minut , cele 6 orificii patrate ale biodozimetrului.
Se analizeaza eritemul aparut, <lupa 12-24 de ore, si se ia in consideratie primul patrat la care a aparut cel
mai slab eriteme:> durata lui de expunere va constitui doza pentru pacientul respectiv
De exp. , daca cel mai slab eritem a aparut la fanta 5 , vom stii ca durata de expunere a fost 2 minute,
ceea ce nseamna ca biodoza este de 2 minute.
In functie de biodoza , se va prescrie tratamentul in functie de scopul urmarit
claca se doresc doze mai puternic eritematoase , se prescriu 2-3 biodoze, adica 4-6 minute
daca se doresc doze suberitematoase , se prescriu jumatati sau sferturi, adica 1 minut sau jumatate de
minut
87
 A. iradierile generale
- se pot face aplicatii colective sau individual, pacientii sunt fie in pozitie statica ( culcati, sezand), fie in
m1scare.
-Indicatii : rahitism, astenie fizica, anemii, carente nutritionale, carente solare-anumite categorii
profesionale care lucreaza in conditii lipsite de lumina solara
-Iradierea individuala- in pozitii statice (ortostatism,sezand, culcat) sau in miscare ; bolnavul este
dezbracat , cu ochelari speciali din sticla colorata,care nu permit trecerea RUV
-La aplicatiile in pozitii statice: Yz sedinta iradierea se face pe partea anterioara si Yz se face pe partea
posterioara ; lampa se aseaza perpendicular si la aceeasi distanta
-Tehnica de lucru: expunerea Ia lampa pozitionata la 150 cm distanta, se incepe cu 1 minut fata
anterioara + 1 min fata posterioara si se creste la fiecare sedinta cu cate 1 minut pe fiecare fata pana la
15 minute, pe fiecare fata de corp. Se efectueaza 15 sedinte in medie (intre 10-20 sedinte).
-La aplicatiile cu subiectii in ortostatism si in miscare, distanta fata de sursa de UV este initial de l 50cm
la prima sedinta, cu scadere progresiva pana la 60cm , ultima sedinta ; in timpul expunerii se poate face
concomitent un program de gimnastica
-Dozarea se face in functie de scopul urmarit, de sursa folosita si de rezultatul biodozmetriei

0 Doze slabe (suberitematoase si eritem gradul I)- se aplica zilnic sau la 2 zile.
lndicatii - copii : rahitism, tetanie, spasmofilie, prematuri ; adulti : debilitati, tulburari de termoreglare,
unele dermatoze, tulburari trofice cutanate
0 Doze medii (eritem de gradul II) - se aplica in 2 sedinte /saptamana.
Indicatii - pentru stimulare generala organism , disfunctii endocrine, tulburari de metabolism, tulburari
circulatorii periferice , astm bronsic.
0 Doze forte (eritem de gradul III) - se aplica o data la 7 -10-14 zile
Indicatii - afectiuni dermatologice

La copii se recomanda doze mai slabe (114 sau 112 biodoza).

Repetarea seriei de sedinte se poate face <lupa minim 6 saptamani.

B. Iradieri locale :
-iradierile locale sau aplicatiile in doze eritem se executa pe zone cutanate bine delimitate sau
campun ;
-produc un puternic eritem local si necesita aplicarea obligatoriu dupa biodoza n functie de scopul
terapeutic urmarit ;
-campurile cutanate se iradiaza succesiv, de la o sedinta la alta pe alta suprafata de tegument, la interval
de 1-2 zile
-restul suprafetei corporale se acopera cu un cearsaf, lasand descuperita numai zona de tratament
- se pot folosi 3-4-5 biodoze ;
- indicatii : artrite, artroze, nevralgii, neuromialgii, astm bronsic, dermatite. Repetarea sedintelor se
poate face la interval de 6 saptamani

H. surse naturale - Helioterapia= terapia cu raze UV si IR naturale, de origine solara

schema de expunere - expunerea este progresiva , strict gradata, mai ales la copii, varstnici,
persoane blonde, persoane debilitate
se acopera corpul cu un cearsaf si apoi regiunile corpului se descopera succesiv si progresiv,
cranio-caudal
extremitatea cefalica nu se expune ( se acopera capul)
1-3 sedinte de expunere/zi, cu durate crescande de la zi la zi cu 5 minute/zona de expunere, pe
zone corporale expuse progresiv

Indicatiile tratamentului cu IR
exista 2 tipuri de aplicatii : in camp deschis=lampi sollux, in camp nchis= baia de lumina
> Indicatiile IR in camp deschis (lampi sollux)

88
 Afectiuni locale insotite de edeme si de staza superficiala , in care vasodilatatia produsa
favorizeaza absorbtia edemului - se pot trata astfel procese inflamatorii subacute sau cronice :
afectiuni inflamatorii ale tegumentului, furuncule, foliculite, plagi superficiale pe cale de
cicatrizare
Datorita efectului miorelaxant si antialgic- spondiloze, nevralgii, mialgii, artralgii, tendinite,
tenosinovite, periartrite, stari stari contuzionale posttraumatice
Afectiuni ale tegumentului : ulcere atone, plagi atone, eczeme,degeraturi, cicatrici cheloide,
radiodermite, piodermite, plagi postoperatorii , eriteme actinice
Tulburari circulatorii periferice : cianoza extremitatiilor, arterite obliterante
Stari spastice ale viscerelor abdominale
> Indicatiile IR n camp nchis (baia de lumina) - se utilizeaza ca termoterapie prin efectul de
sudoratie si efectul de solicitare generala a organismului (bai de lumina generala)
Artroze degenerative, periartrite , neuromialgii diverse
Boli cu metabolism scazut : hipotiroidie, obezitate, DZ, diateza urica
Afectiuni inflamatorii subacute si cronice, ale organelor genitale feminine : metroanexite,
parametri te
Afectiuni cronice ale aparatului respirator : astm bronsic, bronsita cronica, emfizem.
Intoxicatii cu metale grele- sudoratia intensa favorizeaza eliminarea acestora

Contraindicatiile terapiei cu infrarosii IR

Hemoragii recente sau in cazurile cu risc de hemoragie
Inflamatii acute, supuratii
Stari febrile
Perioadele imediat urmatoare traumatismelor

Tratamentul cu RIR

Se folosesc lampi cu incandescenta si radiatoare cu rezistente metalice. Se produce energie calorica prin
trecerea unui curent electric prin filamentul de carbune sau metal (tungsten, wolfram) la lampile cu
incandescenta ,si prin firul de metal inoxidabil (crom, nichel, mangan, aliaje crom-nichel) la radiatoarele
cu rezistenta .
Aplicatiile terapeutice de RIR -prin doua modalitati principale : in spatiu inchis ( baile de lumina) si in
spatiu deschis (lampa Sollux). Actiune directa prin incalzirea aerului cu producerea de termoliza

1.Baia de lumina : aplicare generala si partiala

RIR actioneaza direct asupra organismului si indirect prin incalzirea aerului, determinand o incalzire
importanta a corpului , provocand cresterea sudoratiei si chiar scadere in greutate.
Baia de lumina generala se foloseste ca procedura de termoreglare intensa, prin inducerea termolizei,
sudoratie (asemanator cu baile cu abur cald, cu abur)
Baia de lumina generala este bine tolerata, nu exista risc de arsuri si este mai eficienta terapeutic decat
baia cu aburi.
Se folosesc ca dispozitive de aplicare , dispozitive sub forma de dulapuri speciale hexagonale in care este
introdus pacientul, in pozitie sezanda.
Numai o treime din caldura produsa de IR se transmite organismului, restul de energie calorica se
disipeaza in mediu. Se transmit asupra corpului 60-80 miliwati/cm 2 de suprafata corporala, adica 8-12
calorii/minut de iradiere
Durata procedurii este intre l O - 15 minute, daca se urmareste preincalzirea pentru hidroterapie
(cresterea temperaturii centrale de la 37 grade la 37,8 grade celsius) sau 20-30 min daca se foloseste ca
metoda de termoterapie (se produce cresterea temperaturii centrale pana la 38,5 grade celsius)
La sfarsitul procedurii se recomanda o procedura de racire, de obicei spalarea cu apa la 22 grade celsius.
Baile partiale - cuprind doar anumite regiuni ale corpului ; pot fi superioare sau inferioare
Durata -intre 5-20 minute; la final se aplica o procedura de racire partiala- spalare cu apa la 22 grade
Se mai pot folosi dispozitive de expunere partiala , pentru regiunea cervicala, umeri , membre.

89
2.Aplicatii n spatiu deschis =se folosesc lampi (lampa sollux, vitalux, novolux,sollex) sau radiatoare
de infrarosii
Aplicatia are numai efecte directe, nu si de incalzire a aerului din jurul corpului, deci nu provoaca efect
de transpiratie. Va creste temperatura locala a regiunii cutanate iradiate , cu senzatie de caldura
progresiva , apoi inrosire neuniforma in cazul expunerii prelungite si chiar pigrnentatie
-distanta aplicatiei - Lampa se pozitioneaza la 50 - 80cm de tegument cel mai frecvent; intensitatea
radiatiei variaza invers proportional cu patratul distantei
-intensitatea radiatiilor -
slaba ( cu producerea unei senzatii agreabile) 0,5 cal.glcm2/min
medie ( senzatie clara, dar suportabila) lcal.glcm2/min
puternica ( senzatie puternica pana la insuportabila)> 1,3 cal.glcm2/min
-durata sedintei - 5-20minute , in functie de efectul urmarit : antialgic, antispastic, activarea circulatiei,
stimularea metabolismului, efect antiinflamator
-se supravegheaza bolnavul in timpul aplicatiei

14. Terapia inspiratorie (inhaloterapia, RPPI, posturile de drenaj)

def. terapia inhalatorie, respiratorie : introducerea pe cale respiratorie in diferitele segmente ale
aparatului respirator a unor substante pulverizate.
Aerosolul terapeutic : metoda de administrare pe cale inhalatorie a unor subst. active farmacologic sau
devenite active prin dispersie, care se adreseaza unor stari patologice ale cailor aeriene superioare si
inferioare
In functie de marimea particulelor : inhalatii= particule cu diametrul sub 5 ; aerosoli=O,O 1 -5 ;
particulele intre 0,01 si 0,3 nu sunt retinute si se elimina prin expectoratie.
Aerosolii reprezinta combinatia intre un mediu gazos (faza dispersanta) si un mediu solid sau lichid
foarte fin (faza dispersata)
Modalitatii de producere a aerosolilor :
aparate cu duze de pulverizare pneumatica
aparate generatoare de aerosoli cu ajutorul ultrasunetelor, au la baza efectul piezoelectric.
aparate generatoare de aerosoli cu element filtrant
doze de aerosoli : spray-uri
Factori care injluenteza penetratia si retentia aerosolilor: diametrul particulelor, tipul respiratiei,
incarcarea electrica a aerosolului, temperatura si umiditatea, morfologia cailor respiratorii, conditiile
patologice bronhopulmonare
Proprietatile fizice ale aerosolilor :
-dispersia ; principala proprietate a aerosolului ; duce la.cresterea suprafetei de contact asubstantei active
aerosolizate.
-capacitatea de suspensie (plutire) : o particula poate pluti in aer cand diametrul ei este de 5 pt
particule poliedrice ; particulele plane pot pluti si la > 5 . In conditii speciale, particulele <5 pot
sedimenta, dar cele< 0,1-0,2 nu sedimenteaza niciodata. Sunt elimintae in expir.
-vizibilitatea : vizibilitate optica, in momentul in care diametrul particulei se incadreaza in lunginea de
unda a luminii.
-miscarea : este in functie de inertia castigata odata cu fluxul de aer la iesirea din pulverizator. Daca
particula intalneste un obstacol sau tb sa schimbe brusc directia, va fi impactata in suprafata respectiva si
90
nu va mai urma fluxul curentului de aer. In cazul particulelor mici (O, 1-0,2 ~t ), ca si particulele gazoase
sunt supuse unei miscari browniene, nefiind influentate de obstacole. Aceste particule patrund mai
profund in caile respiratorii, dar sunt eliminate odata cu expirul, nesedimentand.
-incarcarea electrica : sarcina electrica este atat de mica, incat putem considera aerosolii ca fiind neutri
dpdv al incarcarii electice.Mai tarziu, penetratia si depunerea in tractul respirator este favorizata de
incarcarea electrica.
Parametrii fizici ai aerosolului : cantitatea cetei (l/min. ), densitatea cetei (mg/l), doza de aerosoli,
concentratia cetei, gradul de pulverizatie
a. cantitatea cetei : reprezinta volumul total al aerosolului ( faza dispersa si dispersata)
generat de aparat/min
b. densitatea cetei : reprezinta cantitatea de solutie pulverizata intr-un litru de aer ;
densitatea minima terapeutica este 30mg/l
c. doza de aerosoli : cantitatea de particule de solutie inhalate intr-un minut
d. concentratia cetei (continutul cetei): cantitatea de substanta activa neevaporata,
continuta ntr-un litru de ceata
e. gradul de pulverizatie (spectrul particulelor) : variatia dimensiunilor particulelor
produse de aparat

AEROSOLUL TERAPEUTIC
Definitie : metoda de administrare pe cale inhalatorie a unro substante active farmacologic, sau devenite
active prin dispersie, care se adreseaza unor stari patologice ale CRS si CRI.
Indicatii : -patologia ORL, boli bronhoplmonare, cu exceptia patologiei pleurale, boli acute si cronice
aale CRS si CRI.
Scop:
-diagnostic : test farmacodinamic pentru depistarea hiperreactivitatii bronsice ; test de provocare pentru
depistarea starii de alergizare ;
-terapeutic : tratarea bolilor CRS si CRI.

Conditiile care trebuie indeplinite de substantele active utilizate :

-sa aiba efect topic si farmacologic bine dovedit
-sa nu fie toxice si iritante pentru a nu influenta negativ motilitatea cililor
-sa fie solubile in apa
-sa aiba un pH neutru
-sa poata fi pulverizate (subst vascoase sunt mai greu pulverizabile, necesitand presiuni mari)
-sa fie stabile, sa nu se degradeze rapid la contactul cu aerul
-sa nu intre in reactie chimica cu materialele din care sunt confectionate aparatele
-sa nu fie alergene
-sa aiba efecte secundare cat mai reduse
-sa aiba o resorbtie slaba pentru a avea un efect local prelungit

Avantajele utilizarii aerosolilor in tratamentul bolilor respiratorii:

I .asigura contactul local direct dintre medicament si caile aeriene
2. se evita efectele sistemice ale medicamentului administrat
3.se realizeaza concentratii locale crescute de medicament , desi dozele administrate sant mai mici decat
in administrarea orala sau parenterala
4. se produc efecte locale rapide, de exp. bronhodilatatie
5 .menajarea tractului intestinal de efectele corticoterapiei
6.efect psihoterapic
7 .sedimenteaza lent , absorbtie buna la nivelul tractului mucociliar , nu condenseaza pe suprafete reci,
poate circula intr-o pelicula fina de lichid fara a fi dizolvat, dimensiuni 0,01--0,5

Obiectivele terapeutice ale administrarii de aerosoli:

1. umidificarea cailor aeriene , atat cu rol protectiv cat si cu rolul de a evita ingrosarea si stagnarea
secretiilor- apa distilata sterila, ser fiziologic, solutii saline 0,5-2%, ape minerale, apa simpla. Se asociaza
exercitii de gimnastica respiratorie.
91
2. faciliteaza eliminarea secretiilor bronsice ; substante mucolitice : bicarbonat de Na, acetilcisteina
(ACC), bromhexin, uleiuri eterice, anzime proteolitice, iodura de K.
3. efect miorelaxant pe musculatura bronsica si efect antiedematos, vasocontrictie, scadere exudat la
nivelul mucoaselor
4. efect antiinflamator local- prin administrarea de glucocorticoizi
5. efect antinfectios local prin administrarea de ATB si antimicotic prin administrarea de
antimicotice
6. regenerarea epiteliului si aparatului mucociliar (ceai de musetel, unele ape minerale)
7. inhibarea reactiilor antigen anticorp- cromoglicatul disodic. Indicat in Astmul bronsic intrinsec,
indus de efort, corticodependent, rinite alergice, febra de fan, conjunctivite alergice, alte stari alergice
pulmonare.

Categorii de substante utilizate :

A.substante mucokinetice (expectorante si mucolitice)
Substantele care cresc secretia sau scad vascozitatea , sunt terapeutice in masura in care se asigura si
evacuarea acestei spute prin tuse, drenaj bronsic, aspiratie mecanica. Altfel ele pot deveni periculoase ,
datorita faptului ca sputa fluidifiata progreseaza gravitational spre caile aeriene pulmonare profunde si
exista pericolul inecarii pacientului in propriile secretii.
Substante mucokinetice utilizate : acetilcisteina, solutii saline 0,5-2% asociate sau nu cu propilenglicol,
bicarbonatul de Na , bromhexin, uleiuri eterice ( camfor, eucalipt, menta, musetel) mai ales ca adaos la
solutiile saline si mai ales pentru caile respiratorii superioare, enzime proteolitice (tripsina, streptokinaza
si streptodomaza), iodura de K, solutii complexe, ape minerale
Se recomanda intodeauna asocierea unui bronhodilatator sau aerosoloterapia sa se foca <lupa ce s-a
administrat n prealabil un bronhodilatator.
B brohodilatatoare
1 . medicamente adrenergice : adrenalina, isoproterenol, metaproterenol, salbutamol, terbutalina,
fenoterol
2.medicamente neadrenergice : prostaglandine, anticolinergice, metilxantine
C. Corticosteroizi : dexametazona, betametazona, beclometazon
D. Antibiotice
- numai in asociere cu atb orale sau parenterale si numai in anumite situatii
- nu se administeaza peniciline , derivate de peniciline, streptomicina, sulfamide- dau reactii alergice
- se administreaza in aerosoli : bacitracina, neomicina, kanamicina, polimixine ( colistin, colimicin),
gentamicina, derivati de cloramfenicol
- nu se asociaza in acelasi aerosolizare antibiotic cu N acetilcisteina- atb sunt inactivate ; se
administreaza n aerosolizari separate la 2-4 ore distanta
- se recomanda asocierea unui antifungic la tratamenul atb (amfotericina B si nistatin)
- este de preferat sa se administreze cu aparatele de RPPI sau aparatele cu ultrasunet
E. Cromoglicatul disodic- poate preveni reactia antigen-anticorp din alergiile respiratorii

Tehnica de aplicare a aerosolilor : exista 4 modalitati :

aparate individuale de aerosoli
aerosolizare in camera
prin aparate de RPPI
respiratii in natura- respiratia libera a aerosolilor naturali
Tipuri de aerosoli :
-artificiali : medicamente
-naturali :
o maritimi,-- se formeaza unde se sparg valurile de tarm,
contin NaCl , brom, iod, Ca, Mg,
sunt electroaerosoli negativi
o de padure : se formeaza dintr-o substanta solida absorbita pe particule de polen

92
lnhalatiile : se bazeaza pe efectul direct al medicamentului si a apelor minerale la care se adauga efectul
termic. Se pot face individual sau in grup in camera.

Aparate individuale de aerosoli

2-6 sedinte/zi, pentru bronhodilatatoare intervalul este de 4-6 ore, pentru mucolitice 2-4
sedinte/zi ; pentru atb 2-4 sedinte/zi
durata unei sedinte: 15-20 min.
pozitia pacientului : sezand, spatele sprijinit de spatarul scaunului, toracele drept ,capul drept,
picioarele pe un suport care sa ridice genunchii cu cateva grade de la linia soldului
se respira pe gura in ritm de repaus, lent ; in rinite si sinuzite se respira pe nas ; pe parcursul
sedintei se vor face cateva inspiruri mai profunde, urmate de apnei si apoi de expiruri prelungite
se vor respecta conditiile fizice ale unui aerosol terapeutic
in unele cazuri- administrare de aerosoli cu atb , glucocorticoizi- nainte de aerosolizare se
administreaza bronhodilatatoare, apoi umidificare cu drenaj bronsic sau exercitii de gimnastica
respiratorie
prescriptia trebuie sa cuprinda : felul medicamentului sau medicamentelor respective, dozele
pentru o sedinta, tipul aparatului, durata sedintei, numarul sedintelor/zi, momentele sedintelor in
cadrul programului respirator
dupa sedinta se sterilizeaza piesa de gura , se schimba dupa fiecare pacient ; o data pe zi se
dezinfecteaza aparatul (recipientul de pulverizat, tubulatura) cu solutie de acid acetic pulverizata
1O minute, apoi se clateste recipientul de pulverizat

Aerosolizarea de camera :
-aerosolizarea in camere de inhalatii are 2 obiective : se prescrie pentru umidificare bronsica si
troficizarea aparatului mucociliar
- nu se pulverizeaza solutii cu medicamente active, deoarece continutul cetei ( concentratia) adica
cantitatea de substanta la litru de ceata ar fi scazuta si deci ineficienta
- se prescriu l data/zi, dimineata, inainte de programul de tratament
Avantajele camerelor de inhalatii:
pacientul nu vine in contact cu aparatul, nu sunt necesare piese bucale, masti
pacientul respira liber, normal
pacientul este relaxat, poate vorbi, citi, asculta muzica
in timpul sedintei poate face concomitent gimnastica respiratorie
se face economie de spatiu, aparatura, personal
Pentru umidificare bronsica- favorizeaza expectoratia alaturi de drenajul postural, gimnastica
respiratorie, RPPI ; se fluidifica secretiile stagnate si se usureaza evacuarea lor, fie spontan , fie prin
efortul de tuse sau cu ajutorul drenajului postural
-camera se aeriseste, se pregateste o umiditate de 70- 80%
durata sedintei de la 30 min la 2 ore ; cu sedinta de umidificare se incepe programul de
recuperare respiratorie , dimineata
ritmicitate : l/zi, dimineata
temperatura camerei minim 20c.
se pot face exercitii de respiratie pe parcursul sedintei
Pentru aerosoloterapie propriu-zisa in scopul regenerarii epiteliului mucociliar :
-se aeriseste camerea nainte, se asigura o umidiere in camera de 65-80% prin pulverizare de apa simpla,
apoi se introduc pacientii si se pulverizeaza solutii saline ; temperatura trebuie sa fie peste 20 grade
(aproximativ 25 grade); nu se introduc foarte multi pacienti odata

Electroaerosoloterpia
Electroaerosoli : aerosoli incarcatii electric : alaturi de efectul medicamentului se adauga valoarea
terapeutica si biologica a incarcarii electrice

93
Pentru a se fumiza aerosoli cu incarcare electrica nalta , se utilizeaza cel mai frecvent efectul corona
-descarcarea curentului continu de inalta tensiune fumizat de un redresor , adaptat aparatului de
pulverizare
Efectele aerosolilor incarcati negativ :
efecte asupra aparatului mucociliar :amelioreaza clearence-ul, creste activitatea ciliara,
fluidifica secretiile, antispastic, antiedematos asupra mucoasei,
efect profilactic si curativ in pneumoconiozele minerilor
scade TA (si aerosolii pozitivi),
influenteaza echilibrul acido-bazic , ameliorarea metabolismului lipidic,
influenteza pozitiv tulburarile specifice de climax si dismenoree
scad starile alergice ale tegumentelor si cailor respiratorii superioare
regleaza SNV si SNC (creste atentia si capaciatea de concentrare, scade oboseala fizica si
nervoasa, scad cefaleea) prin mecanisme reflexe indirecte si mecanism umoral direct
Indicatiile electroaerosolilor :
-astm bronsic, BPOC, emfizem, pneumoconioze, TB, mucoviscidoza, tuse convulsiva
- distonii neurovegetative, oboseala cronica, migrene, spasmofilie, nevroze
-hipertensiune si hipotensiune arteriala, stari alergice
EAT se aplica in inhalatii de camera; sedintele dureaza 45-60minute

Terapia cu aer comprimat (RPPI)

-rppi- respiratii cu presiune pozitiva intermitenta

Dintre modalitatiile de terapie cu aer comprimat, se desprinde respiratia cu presiune pozitiva

intermitenta (RPPI)- reprezinta aplicarea asupra cailor aeriene la nceputul inspirului a presiunii
pozitive ; odata atinsa presiunea pozitiva dorita (reglata de aparat ) ea inceteaza si plamanii se golesc
pasiv pana la nivelul de repaus. RPPI determina o crestere presionala inspiratorie, care asigura ventilatia
compartimentelor hipoventilate.
In insuficienta respiratorie, ventilatia deficitara a acestor compartimente este datorata
lipsei/scaderii gradientului presiona! bronhie- alveola, determinata fie de o complianta scazuta, fie de o
obstructie bronsica crescuta.
Intr-o respiratie normala, presiunea inspiratorie este (-), in RPPI, presiunea inspiratorie este (+),
ceea ce determina ventilatia compartimentului slab ventilat. RPPI + aerosoli, permite patrunderea
aerosolilor in compartimentul slab ventilat.
Aparatele modeme de RPPI au intercalat pe circuitul de inspir, un sistem de pulverizare pentru
producerea de aerosoli, atat pentru scopul umidificarii aeruli inspirat , cat si pentru administrarea de
medicamente inhalatorii. Aerosolizarea cu aparate de presiune pozitiva este cea mai eficace metoda si
cea mai economica, prin aprecierea exacta a dozelor si prin pulverizarea substantei numai in inspir. Se
pot administra glucocorticiozi, atb, mucolitice si mai putin bronhodilatatoare.
Aparatele de RPPI permit administrare de oxigen.

Efectele RPPI :
previne sau corecteaza hipoventilatia compartimentelor slab ventilate sau a zonelor
atelectatice
determina bronhodilatatie
scade travaliul respirator
favorizeaza evacuarea secretiilor bronsice stagnate in compartimentele hipoventilate,
efect de drenaj bronsic care contribuie la scaderea rezistentei bronsice
permite o distributie a aerosolilor in compartimentele slab ventilate
creste ventilatia pe minut, prin cresterea volumului curent
amelioreaza ventilatia alveolara si raportul ventilatie/ perfuzie
permite o distributie omogena a aerului intrapulmonar
scade rezistenta la flux in caile respiratorii
amelioreaza gazele sanguine ,creste Pa02 si scade PaC02 ;
94
 asigura o administrare eficienta a 0 2

Modalitati de aplicare
A.tratament zilnic scurt (1-2 ore): 4-6 sedinte zilnic, 15min/sedinta, aplicatii pe sonda bucala
B.tratament zilnic prelungit -6-8 ore n regim continuu sau discontinu, aplicatii endotraheale sau
piesa bucala
Indicatiile RPPI : se foloseate atat n DVO cat si n DVR
Astm bronsic, BPOC, fibroza chistica, atelectazii si in prevenirea atelectaziilor
cifoscolioze, sechele post TB, sd. Pickwick, sechele poliomielita, tetraplegii, simfize
pleurale
insuficienta respiratorie acuta si cronica
cord pulmonar cronic
in edem pulmonar acut sau in preventia acestuia

Contraindicatii
Contraindicatii relative : hemoptizia mare, pneumotoraxul spontan sau posttraumatic, emfizem
subcutanat, insuficienta cardiaca hipodiastolica, pacientii hipoxemiei si hipercapnici cu centrul bulbar
in narcoza de C02
Contraindicatii absolute : plamanul bine ventilat, pneumonia acuta, pleurezia.

Tehnica aplicarii RPPI

se regleaza parametrii aparatului (presiunea inspiratorie finala 10-20cmH20, debitul 20-
30 l/min, ritmul respirator 12-15 resp/min), raport inspir/expir= 112-113, intensitate de
flux cat mai scazuta)
se explica bine pacientului cum functioneaza aparatul, ce se urmareste prin utilizarea lui
si ce are de facut
se asigura etanseitate buna intre piesa bucala si buze, pacientul trebuie sa respire numai
pe gura
se respira pe gura pentru a declansa faza de inspir, pacientul trebuie sa execute o suctiune
prin piesa bucala
inspir lent la care participa activ usor si pacientul~ apoi pacientul face o pauza , scurta
apnee postinspiratorie ~expir lent, fara efort (se executa expirul la presiune
atmosferica) ; raport inspir expir= 1/2 sau 1/3
se pune ser fiziologic in pulverizator pentru umidificarea aerului ventilat de aparat
durata unei sedinte nu trebuie sa depaseasca 20 minute (duratele mai mari obosesc
pacientul si exista riscul instalarii alcalozei respiratorii)
ritmicitate 2-6 sedinte/zi la pacientii intemati sau la cei asistati la domiciliu si 1-2
sedinte pentru cei din ambulator
durata tratamentului este in functie de bolnav si starea lui, de scopul pe termen imediat si
lung, de disponibilitatea aparatura si personal
durata- de obicei 2 sedinte/zi ,15-30 de zile pentru depasirea perioadelor de acutizare
asociat cu medicatie administrata sub forma de aerosoli
Incidente care pot aparea pe timpul aplicarii procedurii :
a)hiperventilatie cu alcaloza respiratorie- parestezii, ameteli, vertij, sincopa ; se previne printr-un ritm rar
al respiratiei
b )ruperea unui emfizem bulos sau a unui chist aeric
c )distensie gastrica prin inghitirea aerului - la cei in postoperator sau in coma
d)tuse paroxistica - se ntrerupe procedura, pacientul tuseste, expectoreaza , se linisteste si apoi se reia
sedinta
e )poate apare a bronhospasm
f)palpitatii, agitatie, nervozitate -pot apare in timpul RPPI sau imediat <lupa, datorita administrarii de
simpaticomimetice
g)contaminare microbiana a aparatului
h)dependenta psihologica
95
i)scaderea automatismului respirator, in caz de utilizari prelungite

Posturi de drenaj:
Posturi:
relaxare si de facilitare a respiratiei
posturi de drenaj bronsic
a) posturile de relaxarea si de facilitare a respiratiei : la persoana sanatoasa difera fata de
postura de facilitare a respiratiei la dispneic. O respiratie corecta nu se poate face decat dintr-o postura de
relaxare, astfel incat sa nu existe dissinergii musculare. Postura corecta pentru o respiratie fiziologica
cuprinde intreg corpul. Multi dintre muschii respiratori sunt si muschii poaturii, alterarea posturii
trunchiului duce la tulburarea ventilatiei.
Postura corecta in ortostatism a unei persoane sanatoase : capul drept, privirea orizontala,
bratele simetric pe langa corp, trunchiul si coloana drepte, abdomenul retras in planul trunchiului,
membrele inferioare drepte, intinse, genunchii intinsi
Pentru bolnavul dispneic cardiopulmonar posturile facilitatorii sunt diferite :
ortostatism : postura aplecat inainte :spate rezemat de perete, coloana usor cifozata,
trunchiul usor aplecat, umeri in fata cazuti si membrele superioare atarnand naintea
corpului, genunchii usor flectati- aceasta pozitie relaxeaza abdomenul si se usureaza
astfel respiratia abdominala ;
o sau pozitia rezemat in fata de un perete, trunchiul aplecat ;
o sau pozitia aplicat in fata pe o mobila sau masa nalta
decubit dorsal: capul patului ridicat la 45 grade la pat rabatabil (sau 5 perne asezate in
scara), capul pe o perna mica (nu si umerii), bratele in abductie de 30-40 grade,
antebratele in sprijin pe 2 perne, membrele inferioare usor flectate , cu perna sub coapse
si genunchi- este pozitia cea mai relaxanta pentru bolnavii cu IR manifesta
decubit dorsal : perna mica sub cap, mb superioare pe langa corp, relaxate pe
pat ;genunchii cu sprijin pe perna la 60 grade, plantele pe pat
decubit lateral : spate cifozat, soldurile si genunchii flactati, antebratele incrucisate pe
piept
din pozitie sezand : trunchiul aplecat nainte, bratele pe genunchi , genunchii la 90 grade ,
picioarele pe sol
din pozitie sezand : pozitia mahomedana
din pozitie sezand : sezand pe gambe si taloane, ca in pozitia de yoga, mainile pe coapse,
trunchiul usor aplecat
! la bolnavul dispneic, atat posturile din ortostatism cat si cele din decubit se realizeaza cu
anteproiectia trunchiului. Postura aplecat inainte determina relaxarea musculaturii abdominale, cu
scaderea presiunii intraabdominale, scaderea presiunii asupra diafragmului, cu cresterea mobilitatii
diafragmului cea ce duce la cresterea ventilatiei in zonele hilare si la nivelul lobilor pulmonari inferiori.
De asemenea senzatia de dispnee diminua prin scaderea hipertoniei de la nivelul musculaturii inspiratorii
de la nivelul gatului , umerilor, toracelui superior.
b) posturi principale de drenaj bronsic : reprezinta cea mai simpla si mai eficace modalitate de
facilitare a evacuarii secretiilor bronsice. In recuperarea bronhopulmonarilor cronici, unul din obiectivele
importante este dezobstructia bronsica prin drenarea si evacuarea secretiilor.

Exista 3 factori facilitatori :

l .fluxul expirator : un flux expirator crescut usureaza evacuarea secretiilor ; pentru a se evita
reinspirarea secretiilor, inspirul trebuie facut lent
2. presiunea externa pe torace : mareste fluxul expirator ; este o masura foarte eficienta, mai ales la
copii
3. vibratiile toracice externe -ajuta la desprinderea secretiilor toracice de pereti
Scopul posturilor de drenaj este acela de a facilita evacuarea secretiilor.

96
Principiul : pozitionarea toracelui in declivitate spre traheee, astfel incat gravitatia sa actioneze si sa ajute
la progresia secretiilor din zonele distale spre cele proximale ale arborelui bronisc. De aici secretiile sunt
evacuate prin tuse sau aspirate.
A ! la bolnavul comatos, care nu-si poate tusi secretiile, e mai prudent sa se renunte la posturi de drenaj,
daca nu avem un mijloc de aspirare a secretiilor.

Se aseaza in diferite pozitii in functie de zona ce necesita drenaj.

Exista si pozitii de drenaj ale ntregului plaman, de exp. pozitia Trendelenburg la un unghi de 60-70 gr.
Regulile drenajului de postura :
se administreaza cu 1O-l5min un bronhodilatator, mai ales la cei cu disfunctii obstructive
drenajul se face nainte de masa, o data sau de mai multe ori/zi, fetie de necesitate,( daca se face
de 2 ori pe zi, este preferabila dimineata si seara).
se aseaza in pozitii diferite in functie de segmentul/zona care necesita drenaj
drenajul plamanului trebuie sa dureze 30-40 minute, trecandu-se prin mai multe pozitionari,
mentinute care 5-1 Omin fiecare
zonele cele mai incarcate se dreneaza primele
<lupa fiecare pozitie, pacientul va inspira si expira de cateva ori profund, apoi va tusi de cateva ori
ca sa expectoreze ; pacientul va adopta pozitii facilitatorii pentru tuse
<lupa fiecare pozitie, se vor face tapotari toracice sau vibratii deasupra segmentului drenat,
manuale sau cu aparat de vibromasaj
<lupa drenaj se fac aerosoli cu antibiotic, glucocorticoizi, antifungice

Indicatiile drenajului de postura :

a. pacientii din serviciile de chirurgie :
-profilactic si pentru a invata drenajul si a-l aplica postoperator
-pacientii ventilati mecanic un timp ndelungat
-atelectazii postoperatorii
-incarcare a tractului bronsic postanestezie (bronhoplegie)
b. pacientii din serviciile de medicala :
- bronsite cronice, bronsiectazii, mucoviscidoza, abces pulmonar, bronhopneumonii
-atelectazii
- acutizari ale BPOC-ului
-pacientii cu ventilatie mecanica prelungita
c. pacientii din serviciile de neurologie
-pacientii cu diverse paralizii, imobilizati la pat
-bolnavii comatosi

Contrai11dicatiile drenajului de postura

.,_ urgentele medico-chirurgicale respiratorii : hemoptizii, pneumotorax, corp strain intrabronsic,
edem pulmonar, trombembolism, embolie pulmonara
-, cand pacientul nu poate colabora
? situatii cand drenajul se poate executa numai in pozitii modificate : in cazuri de dispnee intensa,
hernie hiatala cu regurgitatie, afectiuni cardiace asociate, obezitate, varste naintate, imediat
postoperator
? -contraindicatii pentru manevrele de percutie sau vibratie ale toracelui : operatii locale,
traumatisme locale, dureri toracice, pneumotorax, pleurezie, empiem, leziuni abdominale
superioare

97
 15. Apele minerale - clasificare, caracteristici, tipuri, efecte
farmacologice si terapeutice, mecanisme de actiune, metodologie,
indicatii in crenoterapie si balneatie externa.
Apele minerale au unnatoarele caracteristici :
5) temperatura de izvor minim 20
6) mineralizare totala minim 1g/l
7) elemente chimice in doze minime admise ca active terapeutic : Fe, S, I, Cl.
8) Gaze in concentratii stabilite C02=1000mg/l, H 2 S=lmg/l
9) Au proprietati deminstrate stiintific
Clasificare :
10) Dupa pH : alcaline7 acide
11) Dupa temperatura :
a) Reci= sub 20c
b) Hipoterme= 20--31C
c) Termale= 32--38C
d) Hipertermale = 0 c
12) Dupa concentratia osmotica :
a) Oligominerale < lg/ 1
b) Hipotone l-8g/l
c) Izotone 8-lOg/l
d) Hipertone > 1Og/l
13) Dupa provenienta :
a) V eterice-din zacaminte
b) Vadoase, din precipitatii
c) Juvenile-din magma vulcanica
d) mixte
14) alte clasificari :
a) de masa cu statut de aliment
b) terapeutice cu statut de medicament
15) clasificari uzuale :
a) ape oligominerale
b) ape cloruro-sodice
c) ape alcaline
d) ape alcalino-teroase
e) ape carbogazoase
f) ape sulfuroase
g) ape sulfatate
h) ape iodurate
i) ape feruginoase
j) ape radioactive
k) ape arsenicale
modalitati de tratament cu ape minerale :
o balneatia
o crenoterapie
o inhalatii
o irigatii
o injectii
o spalaturi intestinale

mecanism de actiune :
A) actiunea apelor in cura externa: exista 3 tipuri de factori7 mecanici, termici, chimici

98
 a. factorii mecanici. Densitatea crescuta a apelor minerale duce la cresterea presiunii
hidrostatice cu modificarea circulatiei. Apele clorurato sodice actioneaza de jos in sus
fiind indicate in HKT pentru deficitele motorii (articulare, neurologice). C02
actioneaza prin masaj usor al bulelor la nivelul tegumentelor.
b. Factorii, chimici : sunt cei mai importanti,
i. Actiune nespecifica : modifica echilibrul ionilor, -7 stimularea receptorilor, -7
raspunsuri neuro-endocrine si neurovegetative.
ii. Actiune specifica elementele din apele minerale : C02 vasodilatatie, Sulful
este cheratolitic,
B) Actiunea apelor minerale in cura interna : actioneaza prin factori fizici si chimici
a. Factorii fizici :
i. temperatura apei : rece creste secretia gastrica si motilitatea
ii. temperatura apei cald : efect inhibitor, combate spasmele si colicile digestive
iii. cantitatea de apa ingerata : cantitatiile marri ncetinesc evacuarea gastrica.
Normal se prescriu 250ml apa ingerata odata,
Cura de diureza 20-30 ml/kg/24 ore in 5 -6 prize.
Timpul de administrare : in cura cu ape alcaline-7 rol diferit pe functia secretorie si
motilitate.
b. factori chimici
i. rol prin elementele ce modifica echilibrul hidro-mineral al organismului
ii. transmineralizare : modificari calitative ale componentelor minerale ale
organismului
111. mineralele se absorb in intestinul subtire si se elimina renal (majoritatea)
digestiv si transpiratie.
Apele oligominerale :
o nineralizare sub 1g/l
o nu au elemente terapeutice
o nu au gaze terapeutice
o au proprietati terapeutice demonstrate
o in functie de temperatura sunt acratoterme : temperatura peste 20 grade ; si acratopage
temperatura sub 20grade

A) apele acratoterme
balneatie :prin factorii termici si chimici,
o efecte antialgice, antispastice si decontracturante, sedativ, trofic, vasodilatator
o indicate in afectiuni loco-motorii degenerative, inflamatorii abarticularesechele
neurologice, posttraumatice si ginecopatii cronice
crenoterapie :
o rol antispastic pe caile biliare si renale, rol diuretic
o indicatii afetiuni digestive, renovezivale, Statiuni : Felix

B) ape acratopage :
o rol antispastic, diuretic pe cai urinare (+ C02 si Ca in concentratii scazute ).
o Indicatii : afectiuni renovezicale, metabolice
o Statiuni : Calimanesti izvorul 7, Slanic Moldova izvorul 300 de scari , Olanesti izvorul 10 si
11.

Ape alcaline
o Concentratie > lg/l bicarbonat de sodiu si potasiu
o Apele alcaline pure sunt rare, in general exista ape mixte cu C0 2 si NaCli
o Se utilizeaza in crenoterapie, in principal in afectiuni digestive efectul difera in functie de timpul
de administrare in raport cu mesele
o Cu o 1 Yi ora inainte de masa -7 inhiba secretia gastrica
o In timpul mesei creste secretia gastrica
o Dupa mas arol bifazic : initial inhibba secretia apoi o creste
99
 o Alte efecte : accelereaza evacuarea continutului gastric
o Calmeaza durerile gastrice
o Efect coleretic -7 creste secretia biliara
o Alcalinizeaza urina
o Rol in inflamatiile urinare
o Indicatii :
o Ulcer gastric si duodenal
o Diskinezii biliare
o Afectiuni metabolice
o Litiaza renala cu pH acid
o Statiuni : Slanic Moldova

Ape alcalino-teroase.
Contin minim 1 g/l bicarbonat de sodiu si potasiu, NaCl, C0 2 , Ca, Mg, principalele efecte :
excitosecretor pe mucoasa tubului digestiv
Prin Ca rol rol antiinfamator antialergic, influenteaza metabolismul fosforului, calciului, rol
diuretic
Forme de administrare :
o Crenoterapie
o Inhalatii pentru sfera ORL (fluidifica secretiile)
o Irigatii (afectiuni ginecologice cu secretii abundente)
o Bai locale si generale, oplicatii locale in afectiuni dermatologice cu prurit.
Indicatii : afectiuni digestive cu hipoaciditate
o Afectiuni ORL si respiratorii
o Ginecopatii cronice
o Afectiuni dermatologice cu prurit
o Afectiuni alergologice
o Statiuni : Borsec, Vatra Dornei, Slanic Moldova

Ape cloruratosodice :

Ape ce contin peste 1g/l NaCl. Daca este peste 14g/dlNaC1 2 sunt ape sarate : apa Marii Negre, lac
Techirghiol, Ocna Sibiului, Ocna Mures.
Apele clorurati-sodice sunt hipotone, izotone, hipertoene, sunt in general ape mixte in combinatie
cu C02H2 si bicarbonati.
Apa Mari Negre are preponderent NaCb
Utilizare : ape hipotone, izotone si usot hipertone : crenoterapie, inhalatii, pulverizatii
gargansme:
Apele sarate : balneatie sau inhalatii, irigatii <lupa diluare.

Balneatia cu ape cloruratosodice :

Se folosesc ape hipoterme cu apa sarata, incalzita
Efecte : mecanic, termic si chimic.
Presiunea hidrostatica, si descarcarea greutatii corporale : utilizate pentru
recuperarea pacientiilor cu deficiente neuro-motorii :
Modificarea osmolaritatii la nivelui tegumentului
Hiperemie cutanata
Excitarea receptorilor cutanati cu reflex la distanta
Influenteaza termoreglarea cutanata periferica
Scade conductibilitatea electrica a tegumentului
Scade hiperactivitatea in nevralgii.
Indicati :
o Afectiuni ale aparatului locomotor (degenerative, abarticulare
o Sechele posttraumatice si neurologice
o Afectiuni ginecologice
100
 o Tulburari circulatorii veno-limfatice)

Crenoterapia cu ape clorurato-sodice

Se folosesc ape cu concentratii de 37 lOgll NaCb
Efecte diferite in functie de concentratie :
o Apa cu concentratii mici determina cresterea concentratiei si motilitatii gastrice
o Apa cu concentratie mare, determina cresterea secretiei si motilitatii intestinale si inhiba
evacuarea gastrica.
o Apele hipertone au efect purgativ
o Indicatii : afectiuni gastro -intestinale in care se cunoaste cresterea secretiei si motilitatii.

Aerosolii si inhalatiile :
Se folosesc ape cu concentratii de 37 9gll NaCb incalzite la 34 -38C.
Efecte :hiperemiant pe mucoase, secretolitic, , antiinflamator pe mucoase
Indicatii :afectiuni in sfera ORL bronho-pulmonare.
Statiuni pentru ape clorurato-sodice
Pentru cure externe: Ocnele Mari, Mangalia, Techirghil, Eforie N Tg. Ocna, Amara,
Ocna Sugadag, Slanic Moldova, Slanic Prahova, Govora, Praid, Buzias, Tusnad
Pentru cura interna : Calimanesti, olanesti, Herculane, Sacelu, Govora, Buzias.

Apele carbogazoase :

Sunt ape minerale care contin minim lgll C02dizolvat. Se forrneaza prin impregnarea apelor
vadoase cu C02. Daca C02 nu intalneste ape iese la suprafata sub foema de emanatii pure de gaz
7mofete.
Apele carbogazoase pure sunt rare, in general sunt mixte : NaC1 2, Fe I.

Cura externa
Efecte : hiperemie tegumentara cu vasodilatatie cutanata, scad valorile tensinale, scad
frecventa cardiaca7 reglare vegetativa :
Indicatii: HTA gradul I si II, CIC nedureroasa, arteriopatie obliteranta, boala varicoasa.
Cuta interna
Efecte:
o Creste secretia salivaraa si gastrica, creste reactivitatea gastrica
o Creste motilitatea gastrica si intestinala
o Creste secretia biliara si pancreatica
o Creste diureza apoasa, elimina mecanic factorii inflamatorii ai tractului reno-urinar,
o Ajuta la eliminarea nisipului si calculilor mici
Indicatii:
o Afectiuni digestive cu hipoaciditate
o Boli inflamatorii renourinare
o Litiaza renovezicala
o In gravidie cu varsaturi incoercibile
Statiuni : Borsec, Tusnad, Vatra Domei, Buzias, Covasna.
Ape iodurate :

Ape minerale cu minim lmgll iod.exista ape iodurate pure. Sunt ape mixte cu NaCb. Fe, S,etc
In cura externa iodula patrunde prin tegument.
Creste cantitatea de Iod din organism, creste eliminarea de iod renala.
Principalele actiuni 7 prin intermediul tiroidei si hipofizei. Actioneaza asuprea mucoaselor
; gastrica, intestinala, respiratorie, vaginala. Prin cresterea secretiei 7efecte congestive.
Indicatii:
o Efecte reumatismale, degenerative si abarticulare
o Neuropatii periferice
o Boli vasculare periferice (vasodilatatie)
101
 o Afectiuni ale aparatului respirator si sfera aorl-7 inhalatii, aerosoili
Cura interna : afectiuni tiroidiene ; guta, hiperuricemie.
statiuni :cura externa : Govora, Bazna, Sacelu, Praid ; cura interna : Calimanesti, Olanesti,
Pucioasa. Herculane.

Ape sulfatate

ape minerale cu minim I g/l sulfat de Na sau de Mg. Indicatii : Crenoterapie, afectiuni hepato-
biliare, la noi nu exista statiuni.

Ape feruginoase: contin minim lmg ion de Fe bi-trivalenti. Indicatii: anemia feripriva.
Statiuni Tusnad,Buzias, Vatra Domei.

Ape arsenicale: minim0,7mg/dlioni de arseniu, limita toxicitatii este de 0,2mg/l

Ape radioactive : contin elemente radioactive, nu se mai folosesc

Indicatii :neuropatii periferice, nevralgii, nevrite, hipertiroidie.
Statiuni : Herculane, Felix Sangioz Bai.

102
 16. Bioclimatul zonelor balneo-climatice din Romania si
metodologia de climatoterapie.
-este de 3 feluri
1) excitant solicitanta
m) sedativ indiferenta
n) tonica stimulanta
A) bioclima excitant solicitanta : caracteristca principala este solicitare intensa a stimulului neuro-
endocrin. este de 2 tipuri : de campie si de litoral
a. bioclima excitant solicitanta de campie Amara, Lacul Sarat, Baile Felix, Buzias.
Caracteristici :
-temperatura medie anuala crescuta
-precipitatii putine,
-durata de stralucire a soarelui crescuta
-umiditate crescuta vara
-presiune atmosferica crescuta
-viteza vantului relativ redusa.
Efecte:
intensificarea termoreglarii, in special termolizei cu pierderi de apa si saruri minerale.
Solicitare neuroendocrina
Stres cutanat si respirator crescut,
Stimularea metabolismului calciului
Stimularea proceselor in=mune
Indicatii
l .In scop profilactic- reducerea riscului de imbolnavire osteoarticulare, pe fond nervos, hiporeactiv, teren
alergic, disfunctii metabolice, meteorosensibilitate.
2.Curativ :rahitism, osteoporoza, boli degenerativearticulare si abarticulare, sechele posttraumatice ale
aparatului locomotor, sechele <lupa leziuni ale nervilor periferici, afectiuni ORL cronice, ginecopatii,
Astm Bronsic, Bronsita, TBC extrapulmonar, ganglionar si osteoarticular stabilizat, efecte importante in
reducerea exudatelor cutanate, articulare si viscerale.
Contraindicatii :
I.Ulcer, afectiuni cardiovasculare si pulmonare decompensate, in stadii avansate, fibrom cu metroragii,
TBC pulmonar, afectiuni renale, hepatita cronica persistenta, afectiuni osteoarticulare cu potential
evolutiv, tumori, boli neurologice cu hiperreactivitate, disfunctii endocrine cu hiperreactivitate, infectii.
2.Se poate face aerohelioterapia din mai pana in octombrie
3.Metode specifice de tratament pe litoral :
a)Helioterapia (cura de soare)
b )Aerosoloterapia (aerosoli marini)
c)Cure naturale : onctiuni cu namol, talasoterapia,
Bioclima excitant solicitanta de litoral maritim
Este asemanatoare cu cea de campie, procesul de termoliza din clima de campie este nlocuit de
calirea termica
Caracteristici : temperatura mai scazuta vara si mai ridicata iama decat la campie.
Presiunea atmosferica mare
Umiditatea 80%
Durata de stralucire a soarelui cescuta,
Precioitatii scazute
V antul prezinta constanta
Stres bioclimatic mare.

Indicatii
103
 In scop profilactic- reducerea riscului de imbolnavire osteoarticulare, pe fond nervos, hiporeactiv,
teren alergic, disfunctii metabolice, meteorosensibilitate.
Curativ :rahitism, osteoporoza, boli degenerativearticulare si abarticulare, sechele posttraumatice
ale aparatului locomotor, sechele <lupa leziuni ale nervilor periferici, afectiuni ORL cronice,
ginecopatii, Astm Bronsic, Bronsita, TBC extrapulmonar, ganglionar si osteoarticular stabilizat,
efecte importante in reducerea exudatelor cutanate, articulare si viscerale.
Contraindicatii :
Ulcer, afectiuni cardiovasculare si pulmonare decompensate, in stadii avansate, fibrom cu
metroragii, TBC pulmonar, afectiuni renale, hepatita cronica persistenta, afectiuni osteoarticulare
cu potential evolutiv, tumori, boli neurologice cu hiperreactivitate, disfunctii endocrine cu
hiperreactivitate, infectii.
Se poate face aerohelioterapia din mai pana in octombrie
Aerohelioterapia in dermatoze, in HTA stadiul I creste capacitatea de efort si scade rezistenta
periferica.
Dislipidemi : scade colesterolul.
Statiuni : Eforie Nord. Mangalia. Techirgiol.
Bioclima sedativ indiferenta :
-Se caracterizeaza prin solicitare minima a sistemului nervos si endocrin
-Temperatura medie anuala moderata,
-Umiditate 75%
-Durate de stralucire a soareluli moderata
-Vant sczut
-Presiune atmosferica moderata
-Stres bioclimatic cel mai scazut din tara
-Stres cutanat si respirator scazut
-Statiuni : Slanic Moldova, Sovata, Slanic Prahova, Moneasa, Ocna Sugadag, Olanesti, Baile
Herculane, Govora,
Indicatii:
>- Spectru larg,
>- Odihna, convalescenta, afectiuni osteoarticulare cu potential evolutiv, afectiuni respiratorii si
cardiovasculare in stadiu avansat.
>- In bioclimatul de crutare se gasesc salinele si mofetele
>- Mofetele : emanatii de C0 2, pur sau in amestec cu alte gaze,
a)lndicatii : pentru tratamentul afectiuniilor cardiovasculare. Sunt plasate de-a-lungul lantului
muntos al harghitei
b)Mofete amenajate--Covasna
c)Caracteristice : umiditate 50 - 80%, temperatura scazuta.
Salinele : Amenajate in foste mine de sare. Praid, Tg Ocna, Prahova. Indicate in
tratamentul afectiunilor pulmonare. Caracteristici umiditate 50-70%, stres pulmonar si
cutanat scazut. Aerosoli salini si ionizari.

C) Bioclima tonica stimulanta

Principalele caracteristici : normalizarea si echilibrarea SNC si SNV si functiile
tiroidiene initial crescute.
Statiuni : montane Stana de Vale, Paltinis,Poiana Brasov ; submontane : Sinaia,
Predeal, busteni, Vatra Dornei, Borsec, Tusnad.
Caracteristici : temperatura scazuta.
Umiditate 80%,
Viteza vantului creste cu altitudinea
Stres pulmonar si cutanat crescut,
Stres bioclimatic crescut
Presiune atmosferica scazuta
Durata de stralucire a soarelui crescuta

104
 Precipitatii crescute, nebulozitate.
RUV crescute.
Actiuni asupra organismului:
Efect aniinflamator pe mucoasa cailor respiratorii si aeroionizare negativa
Mentinerea concentratiei optime a 0 2 in sange,
creste ventilatia pulmonara,
creste frecventa cardiaca,
se deschid capilarele in plamani, rinichi SNC,
intensificarea metabolismului celular,
intensificarea termoreglarii
creste metabolismul Ca si vitamina D2 prin actiunea RUV.
indicatii
profilactic :convalescenta,
o stres fizic si intelecual (surmenaj),
o tulburari de climax,
o tulburari pulmonare,
o tulburari de crestere la copii
o persoanele care traiesc in zone cu poluare.

curativ
o anemie secundara
o Astm bronsic alergic
o TBC pulmonar si extrapulmonar
o Hipertiroidie, Basedov in stadiul initial
o Neurastenie cu hiperreactivitate,
o Rahitism.
Contraindicatii : boli cardio-respiratorii cu rezerve cardio-respiratorii reduse
Sarcina cand pacienta este de la altitudine mica
Ateroscleroza avansata
Meteorosensibilitate excesive
Neurastenie degenerativa cu deficit de termoreglare
Aerohelioterapia se poate face pe tot parcursul anului. Clinia terapeutica este pana la 2000m altitudine.
Cura balneara in patologia osteoarticulara
Artrozee: afectiuni reumatismale degenerative si abarticulare/
In functie de clima:
Excitant solicitanta: de campie-Lacul Sarat, Amara, Baile Felix, Buzias
Excitant solicitanta de litoral: Mangalia, Eforie, Techirghiol,
Sedativ indiferenta:Slanic Moldova, Slanic Prahova, .Moneasa, Ocna Sugadag, Sovata, Olanesti,
Baile Herculane, Govora.
In functie de balneatie:
Ape oligominerale (acratice)si acratoterme (Felix Geoagiu) efect antialgic sedativ, antispastic
decontracturant, vasodilatatoare, trofice.
Ape sarate concentrate: Sovata, Amara, Ocna Sibiului.
Ape iodurate:Govora, Sacelu, Praid, efect vasodilatator important
Ape sulfuroase: importante in cartilajul articular, Baile Herculane, Calimanesti, Olanesti
Namoluri terapeutice: Amara, Sacelu, Techirghiol. Eforie Nord
Poliartrita reumatoida:
Formele stabilizate: GEOAGIU, Moneasa, statiunile din bioclimatul sedativ indiferent : Slanic
Moldova, Slanic Prahova, Sovata, Govora, Olanesti, Calimanesti, Herculane.
Bighea:
Poliartrita reumatoida
Formele de debut cu manifestari inflamatorii prezente: Ape acratoterme, oligominerale;
Moneasa, Geoagiu, I Mai;

105
 Formele exudative, fara prinderi sistematice: Felix Eforie nord- extrasezon.
Formele stabilizate: statiuni cu ape sarate slab concentrate si namol; Mangalia, eforie,
Techirghiol.
Poliartrita cu Psoriazis: litoral in lunile de vara
PR cu interventie ortopedico-chirurgicala. Felix
PR in asociere cu boli cardiovasculare.
Spondilita anchilozanta:
Ape oligominerale acratice: B Felix,
Ape clorurato sadice: Baile Herculane, Amara. Ocna Sibiului, Amara, Herculane, Eforie Nord.
Ape sulfuroase: Baile Herculane, Govora, Calimanesti,Olanesti, Pucioasa. + namoluri:
techirghiol, Eforie Nord.
Formele in evolutie: ape clorurato-sodice: Mangalia, Eforie Nord, Techirghiol unde se poate
face si helioterapie; ape acratoterme: Felix, I Mai; ape cloruratosodice, slab sulfuroase Herculane.
Formele incipiente (sacroileita), si formele stabilizate: cele de mi sus+ ape sarate: Amara, Ocna
Sibiului.+ sulfuroase, Herculane.

Artrita cronica Juvenila:Felix Mangalia, Techirghiol, Busteni

RAA: Mangalia, Eforie N, Techirghiol
Sechele posttraumatice ale aparatului locomotor:
Ape clorurato-sodice-litoral (eforie N Mangalia). Amara, Lacula Sarat, Sovata, Ocna Sibiului,
Ocnele Mari, Slanic Prahova.
Ape acratoterme: Felix.
Sechele neurologiec periferice:
Ape clorurate sodice:
Ape sulfuroase: Herculane, Govora, Calimanesti Pucioasa,
Ape radioactive: Herculane, Sangioz, Sacelu
Namoluri: Eforie N, Techirghiol
Osteoporoza: Eforie N, Mangalia Techirghiol. Amara. Lacul.Sarat. Baile Felix, Buzias.
Stari algice articulare:si abarticulare clupa RAR: valori normale ale testelor biologice si imunologice:
Amara, Felix, Eforie Nrod, Mangalia, Techirghiol, Moneasa, Sovata, Ocna Sugadag, Ocna Sibiului,
Calimanesti Geoadiu,Sacele.
Ape cloruratosodice: si sarate concentrate, ape sulfuroase.
Reumatism degenerativ. (artroze, coloana CDL, si periferice.)
o Ape termale oligominerale: Felix, I Mai, Geoagiu.
o Ape sarate concentrate: Sovata, Ocna Sibiului, Amara, Techirghiol, Sacelu, Praid, Ocna Sugadag,
Slanic Prahova, Govora
o Ape sarate, iodurate7 Govore, Bazna, Sacelu Praid
o Ape sulfuroase, sarate: Calimanesti Govora
o Ape sulfuroase termale:Herculane
o Namoluri: Amara, Saxelu, Techirghiol, Eforie N,
Efecte termice, mecanice si chimice:
Termice: antialgic, decontracturant, vasodilatator
Mecanice: scade greutatea corpului pin presiunea hidrostatica
Chimice: compusi sulfurosi
Sechele reumatismale abarticulare: tendinite, tendinoze, periartrite, tenosinovite, bursite,
miozite, miogeloze, mialgii, etc. Respecta indicatiile si contraindicatiile bolnaviilor cu artroze. Se indica
in formele cronice si subcronice si se contraindica in formele acute.

Sechele posttraumatice
1. sechele cutanate si subcutanate: edem, plaga grefata, cicatrice hipertrofica si atrofica:
statiuni:cu ape sulfuroase si namoluri: Mangalia, Eforie, Techirghiol, Herculane, Govora,
Pucuiasa, Sacelu, Calimanesti.
2. sechele musculare: rupturi, atrofi, hipotrofii, contracturi, retracturi, : Amara, Lacul Sarat, Felix,
Govora, Calimanesti, Herculane, Mangalia, EforieN Techirghiol, Bazna, Geoagiu, Vatra Dornei.

106
 3. sechele articulare: artroze, artrite, redoare, instabilitate, artroplastii: Amara, Lacul Sarat, Felix,
Slanic Moldova, Ocan Sugadag, Calimanesti, Olanesti, Herculane, Sovata, Gioagiu, Govora,
Mangalia, Ocnele Mari, Pucioasa.
4. sechele osoase: fractura consolidata, AND, osteoporoza: Techirghiol, Mangalia, Sovata,
Geoagiu, Slanic Moldova, Bazna
pentru osteoporoza: litoral, ape sulfuroase, herculane, Pucioasa, Govora, Calimanesti, Tusnad
Buzias, Vatra Domei.
Sechele neurologice : litoral, ape sulfuroase, herculane, Pucioasa, Govora, Calimanesti, Tusnad
Buzias, Vatra Domei

17. Baile minerale, namolurile si mofetele - tipuri, efecte fiziologice

si terapeutice, mecanisme de actiune, metodologie, indicatii.
- N amolurile terapeutice
Def. Sunt substante care se formeaza in conditii naturale sub influenta factorilor geologici si care in stare
fin dispersata si in amestec cu apa se folosesc in practica terapeutica sub forma de bai sau aplicatii locale:
Tipuri:
Namoluri saprolitice: se formeaza sub apa prin descompunerea materiilor organice si minerale prin
procese fizicochimece si microbiologice.
Namolurile minerale-se formeaza prin procese fizicochiimice si microbiologice la contactul cu apa
minerala.
Turba se formeaza prin transformarea incompleta a materiilor vegetale in conditii de umiditate
excesiva,

Namolul se prezinta in 3 faze: solida, lichida gazoasa

1. Faza solida: contine compusi organici minerale, lipide, proteine, hidrati de carbo, componente
humice, saruri de calciu, etc vitamine B 12, C, compusi bituminosi
2. faza lichida provine din apa lacurilor, ape minerale, ape din precipitatii. In functie de
concentratia ionilor predominanti poate avea caracter carbomatat, sulfatat sau mixt.
3. faza gazoasa. contineH2S, C02,02, etc
Proprietatiile fizice ale namolurilor:
plasticitate: proprietatea namolurilor de a se ntinde si de a se mula pe organism. Exista
namoluri cu consistenta medie, scazuta,
hidropexia:capacitatea namolurilor de a absorbi si retine apa. Namolurile cu hidropexie
crescuta se folosesc pentru bai.
Greutatea specfica: este direct proportionala cu densitatea - pleoidele cu greutate mica
au cea mai mare valoare terapeutica, Turba are greutate mica. Pleoidele saturate in
minerale au greutate mare
Termopexia: capacitatea pleoidelor de a absorbii si nmagazina caldura. Se folosesc
pentru termoterapie in scopul cresterii temperaturii corpului.
Granulatie: dimensiunea particulelor si gradul lor de dispersare.

Proprietatiile chimice ale namolurilor tin de concentratia in minerale si substante organice

Efectele pleoidelor si mecanism de actiune:
Actioneaza asupra organismului prin factori chimici, termici si mecanici, stimuleaza reactiile
cutanate
Faza reflexa cu producere de reflexe locale si la distanta

107
 Faza neuro-umorala: cu eliberare de mediatori, vasodilatatie, si absorbtia substantelor chimice
din faza lichida a namolului, cu rol in organism.
Actiuni
Solicitare cardiovasculara cu cresterea frecventei cardiace si debitului cardiac
Cresterea activitatii enzimatice
Creste cantitatea de acid hialuronic
Actioneaza asupra lantului hipotalamo-hipofizar-cortica cu reglare endocrina s1 stimuarea
productiei de hormoni.
Efecte antitoxice si imunobiologice, efecte antibacteriene
Echilibrarea secretiei gastrice
Scad diureza.

Clasificarea pleoidelor:
namoluri terapeutice de turba
namoluri minerale
namoluri de lac.
Modalitati de aplicare a namolurilor:
bai de namol: se dozeaza in functie de
temperatura (T= 6-4o0q,
zona de aplicare: generale si locale
Durata = 15-30 minute
Ritmicitate l/zi sau la 2 zile
Nr de sedinte:
Pe frunte se aplica compresa cu apa rece. Se ncepe initial cu baie de jumatate si se ajunge la
baie completa. La finalul procedurii se recomanda dus cald la 37-38C .
.impachetari cu namol: t = 38--44C pe zone mai mult sau mai putin extinse.
cataplasme cu namol: la temperaturi variate pe zone limitate de corp.
onctiuni pe litoral sau lacuri
expunere la soare 15-30 minute, namol din lac, baie la 10-15 c + miscare-7 dus cu apa
dulce -7 repaus la pat o ora
solicita mecanismele de termoreglare si sistemul endocrin
se foloseste in profilaxia primara pentru calirea organismului,
in profilaxia secundara in diverse afectiuni in stadii incipiente.
Indicatiile terapeutice:
Afectiuni ale aparatului locomotor
Degenerativ
Inflamator SA
Reumatismal sau abarticular
Sechele posttraumatice sau dupa HDL operat.
Lumbago cronic prin discopatie lombara.
afectiuni neurologice ale nervilor periferici
afectiuni ginecologice: uretero-anexiale, sterilitate
dermato: eczeme, psoriazis
endocrine: hipotiroidism, hipoparatiroidism. Nanism CI: afectiuni acute: astm. Hepatita,
HTA, hTA, TA sistolica sub lOmmHg, boala ulceroasa
Statiuni:
namoluri de turba: Vatra Dornei, Felix, Borsec
namoluri saprolitice: Amara, Techirghiol, Lacul Sarat
namoluri minerale Govora, Gioagiu.
Mofetele:

Def. Sunt emanatii naturale de C0 2 gaz uscat unice in lume

108
 Aplicarea tratamentului se face colectiv in spatii special amenajate sub forma de Circ Roman.
Sursa de C02 este jos la baza. Bolnavii sunt asezati in trepte astfel incat gazul sa le ajunga la jumatatea
corpului.
Clasificare:
Mofete naturale
Mofete artificiale: foloseste C02extras din apele minerale carbogazoase
generale - in cada 20-30minute;capul ramane afara, cada se acopera cu un
cearceaf
partiale: pentru membrul superior sau inferior.
Actiuni:
elimina factorul termic si mecanic prezent in cazul bailor vasodilatatoare.
Cresterea fluxului cerebral si sistemic
Scade TA
Imbunatateste hemodinamica cordului
Indicatii:
Profilaxia secundara aafectiunilor cardiovasculare
HTA gradul I si II
CIC nedureroasa
Arteriopati periferice, boala varicoasa, sechele <lupa tromboflebita
sechele <lupa A VC la pacientii echilibrati cardio-vascular
Statiuni: Covasna, Marghita, Tusnad

Cura balneara pe patologii

Afectiuni reumatismale inflamatorii cronice
Se poate face
a) In scop profilactic: sindroame dureroase musculo-articulare, tulburari de termoreglare,
sindroame dureroase <lupa RAA, sindroame dureroase articulare si abarticulare
Se contraindica: la sechelarii valvulari dupa RAA
b) In scop terapeutic :
o PR: in stari incipiente sau fenomene inflamatorii prezente sau forme exudative std II
in puseu dureros.
o SA: forme centrale si periferice evolutive
o Artropatia psoriazica
o Artrite secundare unari nfectii
c) In scop recuperator:
o PR in stadiul I si II. Stabilizate biologic, dar cu devicite functionale
o SA, forme centrale si periferice constituite fora manifestari sistemice
o PR dupa interventie ortopedico-chirurgicala.
Obiectivele curei de recuperare:
1. Cresterea mobilitatii articulare
2. refacerea fortei musculare
3. prevenirea recidivelor
4. combaterea osteoporozei
5. cresterea capacitaii respiratorii
indicatii pe forme de boala pagina 27
Contraindicatii de trimitere:
o sechele valvulare dupa RAA
o PR forme febrile, manifestari sistemice, noduli reumatoizi subcutanati
o Factorul lupoid sau celule lupice prezente
o SA forme febrile Cifoza marcata, insuficienta respiratorie avansata manifestari sistemice.
Boli reumatismale degenerative:
109
Modul de actiune al curelor balneare:
1. efect termic, antialgic, decontracturant, vasodilatator
2. efect mecanic: scaderea greutatii corporale prin presiunea hidrostatice cu posibilitatea
realizarii miscariilor. Combinare efectului de flotatie la fiecare mb, face posibila
mobilizarea cu cel de rezistenta, a grupelor musculare paretice sau pseudoparetice.
3. efecte chimice prin compusii chimici din apa cel mai frecvent de 8, rol in structura
cartilajului articular.
Obiectivele curei balneare:
1. combateerea devierilor si tulburarilor statice la copii,
2. indepartarea surplusului ponderal
3. ameliorarea durerii, prezervarea mobilitatii articulare, cresterea fortei musculare, incetinitea
evolutiei leziunilor degenerative
4. prevenirea recidivelor
5. ameliorarea circu;atiei generale si locale.
6. combaterea retracturilor si contracturilor musculare.
Contraindicatiile curei balneare:
l. spondiloza cervicala cu nevralgie cervicoala in puseu acut si subacut
2. spondiloza dorso-lombara in puseu acut si subacut
3. osteoporomalacia vertebrala
4. teate artrozele varstnicilor cu decompensari cardiovasculare, hepato-renale, s1 ateroscleroza
avansate.
5. cozartroze in puseu acut si subacut.

Indicatii pag 27

Boli reumatismale abarticulare

Pot fi de etilogie reumatismale, degenerativa si mixta, avand ca trasaturi comune durerea si impotenta
functionala: -7 vezi pagina 28 caiet nu fisier.

Sechele posttraumatice:
l. Sechele cutanate si subcutanate,
Edem, plaga grefata, (clupa 4 saptamani de la interventia chirurgicala) cicatrice atrofica,
hipercroma, discroma (contraindicat cicatricea hipocroma).
Ape sulfuroase si alcalino- teroase: Herculane Govora, Pucioasa, Sacelu, Calimanesti
Caciulata, Mangalia, Eforie N, etc.
2. sechele musculare:
rupturi clupa formarea cicatrici (2-3 luni), miozita calcara, hipotrofii si atrofii,
contracturi si retraturi
statiuni: ape cloruratosodice: Bazna, lacul Sarat, Eforie Nord, Mangalia, Techirghiol,
Sacelu, Felix, alimanesti, Amara, Herculane.
3. sechele articulare:
artrite posttraumatice, artrozeposttraumatice, redoare, artroplastie.
4. sechele osoase:
fracturi, osteoporoza AND,
Statiuni indicate: pentru AND -7apele sulfuroase si carbogazoase, Tusnad, Covasna,
Buzias, Pucioasa, Govora, Vatra Domei, Herculane
Contraindicatii: ONACF: nu este indicata sau contraindicata numai ca nu aduce
beneficii
5. sechele neurologice si ale sistemului nervos:
periferic neuropatii, nevrite
central
6. boli psihice
n nevroze se obtine efect vasodilatator si anxiolitic cu ape sulfuroase; radioactive si
carbogazoase

110
 in starile depresive se indica ape clorurato sodice alcalinoteroase si sulfuroase
principalele patologii care beneficiaza de cura balneara:
o stari nevrotice: stari anxioase depresive, neurastenii: Sinaia Tusnad, Stana de
Vale,
o sindroame neurastiforme:
o nevroze motorii, ticuri torticolis
o orice recomandare de trimitere la cura balneara trebuie facuta cu avizul
medicului neuro-psihiatru.

Indicatiile curei balneare:

in scop terapeutic:Tusnad, Sinaia, Sovata, (nevroze, neurastenii, nevroze motori)

in scop terapeutic: suprasolicitare psihica, traume psihice: Olanesti, Sovata, Calimanesti, Borsec,
Geoagiu bai, Moneasa
in scop profilactic: tulburari nevrotice in prezent remise pentru prevenirea recidivelor: Geoagiu Bai,
Moneasa.
Factorii terapeutici: Clima de crutare
Ape minerale
Apele minerale carbogazoase: efect sedativ si hipotensor, se indica in nevroze hiperactive cu
componenta fundamentala CV
Ape acratoterme. Efect sedativ central, si actiune asupra glandelor endocrine. Indicatii nevroze
hiperreactive cu componenta functionala endocrina metabolica.
Ape sarate slab concentrate si alcalino-teroase: in SNV, nevroze hiperactive
Ape sulfuroase: nevroze hiporeactive
Electeroterapia, actinoterapia (UV, diatermia cu unde scurte, IR) efect antialgice, antispastice
Hidrotermoterapia: bai si dusuri calde = efect relazant, dusuri reci = efect de stimulare.
Contralndicatii.: psihoze, epilepsie, isterie, oligofrenii.

18. Curele balneare profilactice active

Cura balneara profilactica activa este o metoda medicala de scolarizare a pacientului cu
participarea lor activa, prin care acestia sunt invatati cum sa-si orgaanizeze munca, cum sa-si prezerve
starea de sanatate si cum saOsi limiteze factorii de risc.
Mediul balnear este favorabbil pentru ca pacientul este scos din conditiile de viata si munca, se
afla ntr-o stare de relaxare si refacere.
Exista 3 tipuri :
profilaxia afectiunilor degenerative ale aparatului locomotor.
Profilaxia afectiunilor cardiovasculare
Cura de reconfortare
Statiuni : Herculane, Felix, Calimanesti, Caciulata, Sovata, Eforie N, Tusnad
Durata curei 12 zile. Este terapie de grup nu individuala.

1. Cura profilactica pentru afectiuni degenerative ale aparatului locomotor

Discul intervertebral ncepe sa se degradeze la 20 ani
Traieste 24/24 ore fara lordozarea coloanei vertebrale
lndicatii
a. persoanele cu activitati de suprasolicitare ale aparatului locomotor
flexie a coloanei vertebrale prelungita, ortostatism prelungit, pozitie sezanda
prelungita, flexie genunchi, sold,
trepidatii, vibratii
expunere la curenti de aer rece, frig umezeala,
111
 activitati de carat, ridicat impins
b. persoanele hipermobile sau cu laxitate
c. persoanele care nu solocita deloc aparatul locomotor
d. persoanele cu tulburari de statica congenitale, dobandite, displazi de sold, genu
varum valgum, scolioza, picior plat, inegalitatea membrelor inferioare,
e. sechele posttraumatice bine suportate ce pot duce in timp la inflamatii ale
aparatului locomotor
f. afectiuni cu rasunet pe aparatul locomotor : obezitate
Obiective:
invatarea si mentinerea posturilor corecte
invatarea si mentinerea amplitudinii de miscare
invatarea relaxarii tendo-musculare- ligamentare
invatarea realizarii unui efort fizic
antrenarea mecanismelor de trmoreglare.
Metode : KT la sala si in aer liber(jocuri sportive, cura de teren)
HKT inot, gimnastica in apa.
Program 5--6 ore /zi

2. Cura profilactica balneara in bolile cardiovasculare :

indicatii:
persoanele cu incarcatura ereditara de bolicardio-vasculare,
persoanele cu factori de risc : obezitate, fumat, sedentarism
persoanele cu TA oscilanta
persoanele cu dislipidemii
persoanele sub 50 ani cu TA medie si CIC nedureroasa
coleretici
Obiective:
educatie sanitara,
antrenarea la un stil de viata adecvat
metode de relaxare fizica si psihica
Metode : KT la sala si in aer liber : antrenamentul la efort dozat, cura de teren jocuri sportive
Psihoterapie
Dietoterapie
Hidrotermoterapie : inot, gimnastica in apa.

3. Cura de reconfortare
Indicatii:
Nevroze astenice
Stari de disconfort fizic si psihic
Obiective:
Refacerea bioritmului normal somn - veghe si repaus efort.
Antreenarea mecanismelor de termoreglare
Echilibrarea sistemului nervos
Obisnuirea cu o alimentatie adecvata
Educare comportamentala
Metode:
Climatoterapie
KT : cura de teren, antrenamentul la efort dozat, KT la sala, Jocuri sportive
Regim sanatorial
Hidrokinetoterapie : not, gimnastica in apa
Psihoterapie si terapie educationala
Electroterapie.
112
 19. Afectiunile neurologice periferice ale membrului superior.
Generalitati:
1. Recuperarea in sd motor: obiective:
i. evitarea aparitiei deformarilor si posturilor vicioase
ii. evitarea atrofierii mm paralizati
m. cresterea fortei fu muse restante
iv. refacerea imaginii kinestezice
v. cresterea fortei si rezistentei musculare
vi. recastigarea coordonarii si abilitatilor
2. Recuperarea in sd. senzitiv:
-prima se reface este sens dureroasa, apoi tactila, apoi termica intai pentru rece si apoi pt cald
-in perioada de anestezie- prevenirea lezarii
-recuperarea se ncepe dupa nceperea refacerii spontane a sensibilitatii protopatice;
-obiective: refacerea stereognoziei si refacerea localizarii senzatiei
3. Recuperarea in sd vasculotrofic: kinetoterapie, posturari antideclive, exercitii de tip Burger

AFECTIUNI NEUROLOGICE: PLEXOPATII SI AFECTIUNI TRONCULARE

Caracteristicile paraliziei de NMP :

tulburari motorii : hipotonie, atrofie, areflexie osteotendinoasa
tulburari senzitive, de aspect radicular

113
 tulburari trofice si vegetative.
Plexopatia brahiala : plexul brahial ia nastere prin ramurile nervilor C5-Tl (C5-C8 si T1 ).
Are raporturi cu axila si articulatia scapulo-humerala
Inervati:
C5--C6= motor : centura scapulara : muschii regiunii anterioare ai bratului. Senzitiv :
marginea laterala a mb superior pana la police
C 7 motor: regiunea posterioara a bratului ; senzitiv marginea laterala a mainii +degetele
II si III
Cs-T 1 motor : muschii regiunii anterioare a ante bratului+ mana. Senzitiv fata mediala a
membrului superior si degetele IV si V
Cauzele afectarii :
a. Locale:
traumatisme (cele mai frecvente), elongatii, sectiune, smulgere,
compresiune(hematoame, tumori, coasta cervicala, inflamatii).
Tumori pot determina compresiune
Incarcerarii - sindromul scalenilor, sdr. de tunel toracic, sdr de coasta cervicala
b. generale : infectii, vaccinuri,
Afectarea poate fi totala sau partiala
Plexopatia brahiala totala
paralizia totala a membrului superior, care este inert, atarna in limba de clopot.
Abolirea completa a miscarilor active segmentare ; poate ridica umarul prin contractia
muschiului trapez.
Abolirea reflexelor (bicipital, tricipital stilo-radial, cubito-pronator)
Subiectiv : durere si parestezii ; obiectiv hipoestezie, anestezie in toate teritoriile.
Tulburari vasomotorii : edem, cianoza, hipotermie, afectarea glandelor sudoripare
(hiposecretie/ hipersecretie). Afectare musculara : umar in epolet, atrofia interososilor.
Plexopatia brahiala partiala
Superior (C5-C6)
Mijloci (C7)
Inferior (C8-Tl)
A. De tip superior : Duchenne-Erb cel mai frecvent intalnit, afectare C,-C 6
Atitudine brat in add si RI, cu antebrat in E si pronatie
Paralizia m centurii scapulare si fata anterioara a bratului cu absenta mobilitatii m umar, cot
reflex bicipital abolit/ afectat.
Atrofiam umar (umar in epolet), regiunea anterioara a bratului
Hipoestezie marginea laterala a mb sup si police.
B. De tip mijlociu :Remak -Afectare C 7
-Atitudine : flexia bratului si a mainii
-afectare triceps, patrat si rotund pronator, extensori lungi ai mainii si degetelor
- Afectarea mobilitatii mainii si cotului (nu face extensia)
-Atrofiam regiunii posterioare brat si antebrat
-Reflex tricipital si stiloradial afectat
-Hipoestezie in banda pe margine laterala a mainii si deget II si III , antebrat posterior.

C.De tip inferior - Dejerinne Klumpke-

-Afectare Cs --T 1
-Atitudine : mana in grifa cu hiperextensia primei falange deget II-V, flexia celorlalte
-Afectarea miscarii mainii: Flexorii degetelor,muschii intinseci ai mainii( eminenta
tenara si htenara, lombricalii si interososii)
-Afecteaza teritoriul cubitalului si partial al medianului
-Nu face flexie mana, opozitie police, adductie, abductie mana
-Atrofia musculaturii interesate : lombricalii si interososii, mm eminentei tenare si
hipotenare
-Hipoestezie in banda pe marginea mediala a membrului superior+ deget IV siV
114
 -Reflex cubito-pronator afectat
-Tulburari vaso-motorii cu/fara sindrom Claude -Bernard-Homer (radacina C7-C8
conduc reflexele pupilo-dilatatorii)- enoftalmie, mioza, ptoza palpebrala, anhidroza
D. afectare totala : lezarea ntregului plex
-paralizie la nivelul ntregului mb superior
-sd. Claude Bernard Homer :
-tulb vasculotrofice si de sensibilitate

Tratamentul pacientiilor cu plexopatie brahiala

Farmacologic :
1. antidepresiva triciclice : Amitriptilina
2. Gabapentin 100-300 mg
3. Carbamazepina
4. Antialgice : metamizol, tramadol
5. AINS :-derivati de acid propionic : Ibuprofen
-COX 2 : Celecoxib, Etoricoxib
6. AS : tratament injectabil cu Cortizon local sau administrare sistemica (po)
7. Vitamine Bl, Bl2
8. Anti oxi danti
Ortopedic I chirurgical : neurorafie, neuroliza ;recuperator
Tratamentul recuperator
obiective:
'r combaterea durerii
'r posturare: articulatie umar, cot, mana (atele fixe, artroze dinamice)
'r prezervarea amplitudinii articulare cu prevenirea redorii
'r mentinerea I prezervarea masei musculare
>- stimularea tonusului musculaturii paralizate si mentinerea tonusului muse normale
>- ameliorarea fortei musculare si contractilitatii
';- cresterea functionalitatii si abilitatii membrului superior afectat
'r reeducarea sensibilitatii
'r ameliorarea calitatii vietii
metodologie :
se lucreaza si membrul contralateral sanatos in KT
electrostimularea m somatice afectate,
o daca FM= sub 2/3 electrostimulare cu curenti de joasa frecventa cu modulare
exponentiala
o daca FM= mai mare de 3- electrostimulare cu curenti de medie frecventa
electroterapie : Galvanic, CDD, CI, curenti de nalta frecventa Usunet, fototerapie
kinetoterapie, hidrokinetoterapie :
stimularea tonusului muse paralizate :
- mobilizari pasive-7pasivo-active-7active-7 stretching (stimularea stretch-
reflexului prin mobilizari pasive)
o Daca FM :S 2 : tehnici de facilitare neuromusculara proprioceptiva (Voss, Knott,
diagonalele Kabat)
o Daca FM= 3 : contractii izometrice
o Daca FM> 4 : exercitii dinamice, active cu rezistenta
o antrenarea muse care mai pastreaza o activitate voluntara in diferite grade-7induce
impulsuri tonice in sinergistii paralizati (mecanism de inductie pozitiva)
o exercitii contralaterale in mb sup sanatos
o exercitii imaginare
reeducare musculatorii reinervate : tehnici facilitatorii pentru initierea
miscarii( initierea ritmica, miscarea activa de relaxare opunere, contractiile
repetate) inversare lenta cu opunere, izometrie alternanta, secventialitate

115
 pentru intarire ; apoi se fac ex de cresterea a fortei musculare prin
progresivitate rezistiva
Posturare - functionala antidecliva pentru combaterea edemului ; Mentinerea membrului
superior in esarfa pentru evitarea subluxarii capului humeral, in timpul zilei ; noaptea
posturare pe perne pentru a asigura drenajul venolimfatic
Evita aparitia capsulitei retractile, permite initierea programului de kt precoce.
Pozitia : umar : 45 grd antepulsie si 60 grd abd ; cot : 90-100 flexie ; antebrat :
pronosupinatie ; pumn : extenie 25-45 ; mana : police in semiflexie, abd ; degetele m
semiflexie 50-80 MCF.
Posturi antalgice : esarfa, atele7 scad edemul distal, previn prganizarea fibroasa si
retracutra
Ortezare : orteze statice si dinamice : trebuie sa permita executarea muncii in timpul zilei.
Terapie ocupationala si ergoterapie: pentru recastigarea functionalitatii si abilitatii :
reeducarea prizelor, reeducarea pozitionarii mainii in toate planurile si la distante diferite
de corp pentru diferite activitati, activitate combinata a celor 2 maini
Balneoterapie : litoral. Amara. Lacul Sarat. Herculane. Sovata, Calimanesti. Ape
clorurato-sodice, sulfuroase, iodurate
Reeducarea sensibilitatii : prin atingere usoara, presarea diferitelor zone de pe tegument,
testarea sensibilitatii termice (cald-rece), schimbarea pozitiei diferitelor segmente ale
membrelor si capacitatea de sesizare de catre pacient (stereognozie), capacitatea de
identificare a obiectelor prin palpare. Etc.
o Se incepe cu obiecte mari 7 mici. Exercitii de 5-10 min. obiectul se !asa 1 minut.
Dupa ce-l recunoaste cu ochii inchisi, i se permite pacientului sa-1 priveasca.
o regenerarea neurapraxie (leziunde in compresiile de nerv) 2-6 luni, axonotmezis
(leziune intermediara dpdv al gravitatii : distrugerea axonului, dar tesutul
conjunctiv ramane intact) 6-15 luni ( pentru mana 20-30 luni) neurotmezis
(leziunea cea mai grava- sectiune totala a nervului, fara sanse de vindecare
spontana) 3-4 mm/zi
masaj trofic

Neuropatiile tronculare.
LEZIUNI DE N CIRCUMFLEX (AXILAR) C5-C6:
apare in luxatiile scapulo-humerale
afectare motorie m deltoid, m rotund mic ; deficit de abductie, flexie , extensie brat, RE brat
Senzitiv hipoestezie la nivelul umarului
Deficit de abductie, flexie, extensie, RE brat.
Recuperare :
I .evitarea caderii umarului (umar in epolet prin atrofia deltoidului) : imobilizarea bratului
2.evitarea instalarii retractiei capsulare (umar blocat) : pozitionare in abductie (45 grd), miscari pasive pe
toata amplitudinea de miscare
3. evitarea ridicarii umarului-prin contractia trapezului-patern incorect de miscare cu impedicare
reeducarii miscarilor corecte in artic SH
4.antemarea deltoidului :
-exercitii contralaterale de promovare a activitatii
-tehnici de facilitare : inversarea lenta, contractii repetate, secventialitatea pentru intarire,
miscarea activa de relaxare opunere
-schemele Kabat
-exercitii analitice homolaterale de reantrenare
-hidrokinetoterpia
5. crestere control si abilitate

116
 PARALIZIA DE N RADIAL (CS-C6-C8-Tl) : nervul extensiei si supinatiei
Inervatia motorie: reg. post brat (triceps brahial,anconeu) ,reg laterala AB ( brahioradial, lung
si scurt extensor radial al carpului,supinator), reg posterioara AB ( extemsor ulnar al carpului,
extensori ai degetelor, extensor deget mic, abductor lung al policelui , lung si scurt extensor
police, extensor index)
Inervatia senzitiva : fata posterioara brat si antebrat ;fata posterioara mana( falanga I deget II si
III), tabachera anatomica
Etiologie:
Factori generali : intoxicatii (alcool, injectii, vaccinuri)
Factori locali :
o compresiuni, paralizii de sambata seara, paralizia indragostitiilor, folosirea
de carje
o procese inflamatorii si tumori de vecinatate
o traumatisme, plagi, fracturi
o factori iatrogeni, farou, injectii profunde in regiunea posterioara antebrat,
o profesionale : dirijorii
Clinic : atitudine particulara : antebratul in flexie si pronatie, mana in gat de lebada pronata si
cazuta ,police addus si usor flectat, degetele in flexie usoara,
extensie antebrat deficitare, imposibila extensia mainii, degetelor,
abductia policelui, supinatia
reflex tricipital si stiloradial diminuate sau abolite
hipoestezie cutanata in teritoriul n. radial : 1/3 mijlocie a fetei
posterioare a bratului, AB, 213 laterale a fetei dorsale a mainii, fata
posterioara a policelui si a primei phalange a degetului II, III si Yz laterala
a inelarului.
tulburari vegetative si trofice minore
Recuperare : ritmul de refacere al radialului - lmm/zi ;
Obiective:
1.prevenirea si corectarea deviatiilor: postrare in poz neutra cu atele fixe sau orteze dinamice (atele
active) ; orteza pt mana cazuta mentine pumnul in extensie moderata si permite flexia activa si
activitatea
2. mentinera fortei musculaturii neafectate : se lucreaza muse umarului si muse flexoare, fara sa se
exagereze tonifierea flexorilor (ar putea sa se accentueze dezechibrul functional)
3, prevenirea redorilor articulare
4.tratamentul tulburarilor vasculotrofice (nu sunt asa de pregnante in afectarea radialului) :pozitie
antidecliva a AB si mainii, masaj, mobilizari active si pasive, bandaje si manusi elastice
5.reeducare motorie muschi lezati :
- miscari pasive cu intindere la capatul cursei ('strech-reflex )care induc contractie musculara
-tehnici de facilitare motorie : inversarea lenta, contratii repetate, secventialitate pentru intarire ,
asociate cu elemente facilitatorii (vibratia, calupul de gheata, periajul)
- scheme Kabat specifice
-exercitii de tip contralateral pentru promovare extensori cot, pumn , degete
-exercitii analitice
-exercitii globale
Pe masura ce se inregistreaza progres in forta musculara , exercitiile vor deveni mai complexe cu
introducerea rezistentei cat mai mari si cu scurte momente de izometrie la diferite amplitudini de miscare
6.refacerea abilitate :
-exercitii complexe combinate proximodistale si distoproximale
- terapie ocupationala de la nceput cu purtarea de orteze dinamice
7 .refacerea sensibilitatii

PARALIZIA DE N MEDIAN (CS-C6-C8-Tl) :

-nervul flexiei si pronatiei, asigurand in acelasi timp si opozitia policelui.
-cea mai invalidanta

117

---- --------
Inervatie motorie : din reg anterioara AB : pronatorii, palmar lung, flexorii (cu exceptia :flexorul
profund degete si flexor ulnar al carpului), m eminentei tenare( scurt abductor police, scurt flexor police,
opozant police, adductor police), primi 2 lombricali (lombricalii laterali).
Inervatie senzitiva : fata palmara deget I -III si Vi lateral deget IV. Fata dorsala : ultimele 2 falange
deget II si III si Vi falanga IV
Etiologie:
1. factori locali :
traumatisme : fracturii, plagi
vasculari : anevrism de artera brahiala, axilara ;
inflamtori si tumorali : cu structurile de vecinatate
ncarcerare : sindrom de tunel carpian
iatrogeni : garou, injectii paravenoase
profesionali : dentistii.
2. factori generali : infectii (foarte rari).
Clinic:
mana simiana - datorita abductiei si eversiei policelui si hipotrofei eminentei tenare ; nu poate
face miscarea de opozitie a policelui ;
deficit de flexie al mainii (flexie incompleta), pronatie afectata ( antebratul este supinat)
flexia deget I-III deficitara/ absenta(pensa mediana )
reflex cubito-pronator diminuat/abolit.
Hipoestezie pe traiectul nervului : pe fata palmara : 2/3 laterale ale mainii, degetele I, II, III, si
jumatatea laterala a degetului IV ; pe fata dorsala : ultimele 2 phalange ale indexului,
mediusului, Y:z laterala a ultimelor phalange ale inelarului.
Tulburari trofice si vasomotorii (are si fu vegetative)
Atrofia regiunii anterioare a antebratului si eminentei tenare.
la incercarea de flexie a mainii :
o apare gheara medianului : II nu se flecteaza,degetul III doar partial, IV si V flexie
completa
o policele nu se flecteaza
o nu poate zgaria cu unghia indexului o suprafata plana, avand fata palmara asezata pe
aceasta (semnul Pitres).
Leziunea nervului median in canalul carpian~ sindromul de canal carpian:
Clinic:
-acroparestezii nocturne, care intereseaza fata palmara a primelor 3 degete, dar se pot extinde difuz la
mana, ab, b.
-durerile au caracter de arsura si se calmeaza daca bolnavul isi scutura mana.
-tulburari vaso-motorii : edem si hipersudoratie a mainii.
-tumefiere a fetei anterioare a pumnului
-hipoestezie in teritoriul distal al medianului
-hipotrofie a eminentei tenare, deficit de abductie si opozitie police
-semnul Tinei: precutia nervului median sub ligamentul anerior al carpului- determina aparitia
paresteziilor
-semnul Phalen: hiperextensia pumnului- apar paresteziile.
Obiectivele recuperarii in paralizia de n. median :
A. Recuperarea sd. Motor:
!.prevenirea si corectarea deviatiilor: conservarea pozitiei functinale a policelui prin orteza
simpla din banda de piele
2. prevenirea instalarii redorilor articulare -este mai frecventa de decat in alte afectari
-mobilizari pasive, pasivoactive, HKT, orteze dinamice
3 .mentinerea fortei musculaturii neafectate
4.reeducarea musculaturii paralizate
- miscari pasive cu ntindere la capatul cursei ( strech-reflex )care induc contractie
musculara

118
 -tehnici de facilitare motorie : inversarea lenta, contratii repetate, secventialitate pentru intarire ,
asociate cu elemente facilitatorii (vibratia, calupul de gheata, periajul)
- scheme Kabat specifice
-exercitii de tip contralateral pentru promovare extensori cot, pumn , degete
-exercitii analitice
-exercitii globale
Pe masura ce se inregistreaza progres in farta musculara, exercitiile vor deveni mai complexe cu
introducerea rezistentei cat mai mari si cu scurte momente de izometrie la diferite amplitudini de miscare
5.refacerea abilitatii : refacerea prizelor si aprehensiunii ; terapie ocupationala de la nceput cu
purtarea de orteze dinamice : antrenarea prizei tripulpare si bipulpare , priza de forta digitopalmara,
antrenarea pensei O intre police si fiecare deget
B. Recuperarea sd. Senzitiv :
-pana la reaparitia sensibilitatii : protejarea mainii de lezare, arsuri, degeraturi
-se lucreaza intai sensibilitatea dureroasa, apoi tactila si apoi termica
-clupa inceperea reaparitiei sensibilitatii se educa stereognozia si localizarea corecta
C. Recuperarea tulb vasculortofice : kinetoterapie, posturari antideclive, exercitii de tip Burger
Ritmul de refacere al nervului median - l ,5mm/zi

PARALIZIA DE NERV CUBITAL (ULNAR) (C7-Tl)-se ocupa de miscarile fine ale mainii
- Nervul prehensiunii
lnervatie motorie : mm AB ( m flexor profund al degetelor-care face flexie falange distale IV si
V, flexor ulnar al carpului), m eminentei hipotenare (palmar scurt, abductor deget mic, scurt
flexor deget mic, opozantul degetului mic), ultimi 2 lombricali -mediali, m interososi palmari si
dorsali (fac add si abd degete), m adductor police, scurt flexorpolice
Inervatie senzitiva : deget V si Yz medial deget IV (pe fata palmara si pe fata dorsala)
Etiologie : este frecventa , singura sau asociata cu medianul
Factori generali : infectiosi, vaccinuri ;
Factori locali : compresii in somn, traumatisme brat (plagi, fracturi, entorse), traumatisme ale
cotului (epicondili mediali), pumn sau in canalul Guyon, vasculari (anevrisme ale arterei axilare,
brahiala), inflamatorii si tumorali ai structurilor de vecinatate, profesionali (ciocan pneumatic,
ghidon de bicicleta).
Clinic:
- hipoestezie deget IV si V
- hipotrofia eminentei tenare si a musculaturii intrinseci, apar si tulburari trofice
Grifa cubitala : (mai evidenta la degetele IV si V) apare din cauza : paraliziei interososilor si
actiunii antagonice a muschilor extensori ai degtelori si flexorilor cu extensia falangei I si flexia
falangei II si III .
Flexia pumnului incompleta
Afectarea flexiei degetului IV si V cu pensa cubitala deficitara
Adductie police afectata (testul colii de hartie) : se cere bolnavului sa tino foaie de hartie subtire
cu ambele maini, intre corpul policelui si marginea radiala a indexului, cerandu-i in acelasi timp
sa traga divergent de ea.de partea paraliziei cubitale, ineficienta adductorului policelui face sa
scape harta din mana.
Afectarea abductiei si adductiei degetelor (semnul evantaiului) : atrofia interososilor.
Reflex cubito-pronator diminuat sau abolit
mana cubitala poate executa miscari trucate
Amiotrofiile intereseaza eminenta hipotenara si spatiile interosoase si dau mainii un aspect
descamat
Recuperarea obiective :
A. recuperarea sindromului motor
a. prevenirea si corectarea deviatiilor -cu atele fixe sau orteze dinamice pentru a preveni
hiperextensia la nivelul degetelor IV si V si mentin policele in abductie

119
 b.prevenirea instalarii redorilor articulare : mobilizari pasive, pasivoactive, HKT, orteze
dinamice
c.mentinerea fortei musculaturii neafectate
d. reeducarea musculaturii paralizate- miscari pasive cu ntindere la capatul cursei ( strech-
reflex )care induc contractie musculara
-tehnici de facilitare motorie : inversarea lenta, contratii repetate, secventialitate pentru intarire ,
asociate cu elemente facilitatorii (vibratia, calupul de gheata, periajul)
- scheme Kabat specifice
-exercitii de tip contralateral pentru promovare extensori cot, pumn , degete
-exercitii analitice
-exercitii globale
Pe masura ce se inregistreaza progres in forta musculara , exercitiile vor deveni mai complexe cu
introducerea rezistentei cat mai mari si cu scurte momente de izometrie la diferite amplitudini de miscare
e.refacerea abilitatii- cu purtarea de la nceput de orteze dinamice ; se folosesc activitati care
necesita gestica complexa

B. recuperarea sd. senzitiv

pana la reaparitia sensibilitatii :protejarea mainii de lezare, arsuri, degeraturi
-se lucreaza intai sensibilitatea dureroasa, apoi tactila si apoi termica
-<lupa nceperea reaparitiei sensibilitatii se educa stereognozia si localizarea corecta
C. recuperarea modificarilor vasculotrofice
Rata de regenerare an. ulnar 1,2-1,Smm/zi

NEUROPATIILE DE INCARCERARE (ENTRAPMENT)

Au ca principal factor etiopatogenic compresia unui nerv intr-un canal osteo-ligamentar.
Se adauga factorii favorizantii :
o fiziologici (sarcina),
o patologici (chisturi, tumori, hematoame, PR, calus vicios, tenosinovite, guta, tofi
Dz, deformari). Etc.
o Ocupationali : diferite activitatii ce determina suprasolicitarea
Principalele forme :
o Sindrom de canal carpian
o Sindrom de canal cubital
o Leziuni de nerv radial
o Sindrom Volkman
Simptomatologie :
Hipoestezie in teritoriul afectat, parestezii
Durere spontana, uneori la palpare punctelor triger
Aparitia durerilor la manevre repetitive
o Obiectiv : semnul Tinell-semnul salutului Chinezesc (se lipesc palmele cu degetele in
jos-7 se ntorc din pumn pana ajung in sus).
Diagnostic diferential : tumori, hernii cervicale, scleroza multipla, etc

Sindromul de tunel carpian

Simptomatologia este data in special de afectarea N median
Sindromul de canal Guyon
Canalul Guyon este situat la nivelul rebordului ulnar palmar, si are forma triunghiulara.
Simptomatologia este data de afectarea n. cubital
Sindromul Wolkman
Apare in general posttraumatic <lupa fractura supracondiliana a humerusului sau fractura oaselor
antebratului.

120
 Se produce compresia arterei brahiale cu ischemia si necroza musculaturii irigate (flexori radial si
ulnar al carpului, degete, pronato)
Simptomatologia apare la 4-6 ore <lupa traumatism cu retractia degetelor si pumnului in flexie.
Este reversibila daca se intervine la timp,
Cea mai severa complicatie este insuficienta renala secundara rabdomiolizei.

Lezarea nervilor periferici poate determina 3 sindroame clinice : senzitiv, motor, vasculotrofic
Obiectivele recuperarii :
Combaterea durerii
Prevenirea retracturilor si contracturilor
Mentinerea amplitudinii de miscare articulare
Mentinerea masei musculare, tonusului si fortei
Ameliorarea tulburariilor trofice
Reeducarea sensibilitatii
!!! Recuperarea functionala ncepe dinspre distal spre pariai.
Metode
A.Recuperarea sindromului motor :
Se lucreaza atat cu membrul afectat cat si cu cel sanatos
Electroterapie cu curenti de joasa frecventa in modulatie exponentiala pentru FM= 2+, 3- si cu
curenti de medie frecventa pentru forta > 3
Electroterapie : galvanizare, joasa, medie frecventa
ES-curenti cu panta lina exponentiali--. Au efect excitator asupra musculaturii denervate
(muschiul denervat isi pierde capacitatea de acomodare si nu raspunde la imp
rectangulare)
-cu cat denervarea este mai mare, panta trebuie sa fie mai lina (400-800-1000 mm), pauza
3,5 ori mai lenta decat stimulul.
-nainte de ES se aplica7 C. Galvanic continuu cu electrodul negativ (activ) pe
muschi7 activeaza circulatia muschiului si credte excitabilitatea muse.
7baie calda- efect ca mai sus
-aplicatie : ES bipolare : electrodul activ pep ct motor si el. Indiferent in orice punct pe
corp ; se pozitioneaza muschiul in asa fel incat sa se evite contractia impotriva gravitatiei.
- prevenirea si corectarea deviatiilor -cu atele fixe sau orteze dinamice pentru a preveni
hiperextensia la nivelul degetelor IV si V si mentin policele in abductie
- prevenirea instalarii redorilor articulare : mobilizari pasive, pasivoactive, HKT, orteze dinamice
mentinerea fortei musculaturii neafectate
Pe masura ce se inregistreaza progres in forta musculara , exercitiile vor deveni mai complexe cu
introducerea rezistentei cat mai mari si cu scurte momente de izometrie la diferite amplitudini de miscare
e.refacerea abilitatii- cu purtarea de la nceput de orteze dinamice ; se folosesc activitati care
necesita gestica complexa
Cresterea functiei fibrelor musculare restantae sanatoase si recastigarea imaginii kinestezice :
-ES
-mobilizare pasiva, activa
-mobilizari active si active cu rezistenta
-TFNP
-tehnici de facilitare motorie : inversarea lenta, contratii repetate, secventialitate pentru intarire , asociate
cu elemente facilitatorii (vibratia, calupul de gheata, periajul)
-scheme Kabat specifice
-exercitii de tip contralateral pentru promovare extensori cot, pumn , degete
-exercitii analitice
-exercitii globale
Recastigarea imaginii kinestezice :
-TFNP
-Frankel
Redobandirea coordonarii :

121
-TO
-Frankel/TFNP
B.Recuperarea sindromului senzitiv :
-exercitii pentru reeducare stereognozica si proprioceptiva
C.Recuperarea sindromului vasculo-nutritiv :
-KT- ca la sindromul motor
-posturari antideclive
-masaj cu ulei cald
-mofete partiale
-bai partiale de C02
-hidroterapie alternanta
-angiomat
-terapie reflexa

Ergoterapie :
a) paralizia de N circumflex :
a. obiective :
i. brat in esarfa pentru a prevenii subluxatia umarului
ii. prevenirea redorii articulare cu bratul in abductie cu perna sub axila
tehnici de KT : facilitare
diagonale Kabat
Hidrokinetoterapie
Mobilizarea tuturor articulatiilor membrului respectiv
Abductia bratului : m supraspinos + triceps brahial + biceps brahial < 70
M pectoral mare < 90
M dintat anterior > 90

Obiective paralizia mainii :

prevenirea si combaterea deviatiilor
cresterea functionalitatii si fortei muschiilor neafectati
ameliorarea troficitatii si circulatiei locale
reeducarea motorie a m paraalizati
reeducare senzitiva
1. prevenirea deviatiilor : atele fixe, benzi adezive corectoare ;
- corectarea pozitiei cu saci de nisip sau suluri ;
-masaj, TT, stretching pentru musculatura antagonista.
-orteze dinamice care previn deviatia si dau functionalitate mainii
2. cresterea functionalitatii si fortei musculaturii neafectate :
la nivelul umarului si cotului : Galvanizare, Us, Termoterapie, masaj cu ulei caldut, KT,
exercitii de crestere a fortei musculare.
La nivelul pumnului si mainiii
i. Exercitii simple si cu rezistenta
ii. Mobilizari pasive, analitice
iii. Asuplizarea tegumentelor interdigitale
iv. Masaj cu ulei caldut
v. Termoterapie (baie sarata la 36 grade.)
Ameliorarea troficitatii si circulatiei :
a. KT
b. Masaj cu ulei caldut
c. Baie calda cu vartejuri
d. Mofete
e. Bai de C02
f. Hidrotermoterapie alternanta (afuziuni alternante)
g. Terapie pneumatice
122

-- - -- - - - - - - - - - - -
 h. Terapie reflexa
i. Posturare (mana in sus, manusa elastica.)
Reeducarea motorie a musculaturii afectate :
a) Proceduri uzuale :termoterapie (parafina, solux, US), galvanizare, masaj cu ulei
caldut, baie de vartej
b) Electrostimulare de 1-2 ori pe zi, 5 minute pentru fiecare muschi afectat
c) Recuperarea propriu-zisa a miscariilor
a. Mobilizari pasive in faza de paralizie, la sfarsitul fiecarei curse se fac 2-3
ntinderi
b. Mobilizari active in faza de reinervare pentru fiecare muschi

Terapie ocupationala :
Reeducare senzitiva :
1. prevenirea afectarii maini datorita anesteziei
2. reeducare propriu-zisa
3. reeducarea stereognoziei :
a. obiecte mari-7 mici
b. forma si consistenta diferita
c. obiecte comune
d. nu se !asa mai mult de 60 minute
e. se permite apoi sa priveasca obiectul
4. reeducarea localizarii senzatiei : se atinge in puncte diferite.

20. Afectiunile neurologice periferice ale membrului inferior.

Pot fi plexurale si tronculare
Afectariile plexurale : plexurile membrului inferior sunt lombar si sacrat
Plexul lombar se formeaza din ramurile vertebrale ale Ll si L4 si se gaseste intre fasciile M
psoas mare
Plexul sacrat se formeaza din plexurile ventrale ale Sl, S2, S3 si partial S4. se gaseste n
micul bazin.
Afectarea plexului lombar si sacrat se produce prin leziuni ale coloanei vertebrale sub Ll sau
leziuni la nivelul micului bazin (sacru sau artic sacro-iliace).

Neuropatii tronculare

1. Paralizia de N. FEMURAL (CRURAL)

n, femural se desprinde din plexul lombar L2-L4, trece pe langa ligamentele inghinale anterior de
artera coxofemurala si se termina la marginea superioara a coapsei.
este nervul flexiei coapsei pe bazin si al extensiei gambei
Inervatie motorie : psoasiliac, cvadriceps, croitor
Inervatie senzitiva : regiunea antero-mediala a coapsei, mediala gamba si picior.
Cauze de pareza si leziune :

123
 a. Locale : plagi, fracturi, anevrism de artera femurala, tumori in micul bazin, abcese
de psoas ; iatrogene-reducere luxatie CF, interventii chirurgicale in micul bazin,
endoprotezarea soldului.
b. Generale : porfirie, Dz, tratament cu anticoagulante (hematom de psoas).
Clinic -deficitar : flexia coapsei, abductia, extensia gambei pe coapsa~ nu poate urca scariile,
fenomen de derotarea gambei la mers.
Reflex rotulian diminuat sau abolit
Senzitiv : durere genunchi, hipoestezia pe dermatom
Trofic : atrofia regiunii anterioare a coapsei

Obiectivele recuperarii n paralizia de nerv femural :

A. recuperarea sindromului motor
a. prevenirea si corectarea deviatiilor - prevenirea si corectarea genu recurvatum ; in
cazurile severe se foloseste o orteza fixa de corectare ; in cazurile moderate se urmareste
tonifierea ischiogambierilor
b.prevenirea instalarii redorilor articulare: mobilizari pasive, pasivoactive, HKT, orteze
dinamice;
c. prevenirea contracturilor lombare, de aceeasi parte cu cea paralizata, pot deveni dureroase
si afecteaza mersul : termoterapie, masaj, exercitii de relaxare Jacobson, exercitii de mobilizare
fara incarcare
c.mentinerea fortei musculaturii neafectate si pregatirea compensarilor : tomifiere tren
superior pt folosirea dispozitivelor auxiliare, tonifiere muse trunchi
d. reeducarea musculaturii paralizate- miscari pasive cu ntindere la capatul cursei ( strech-
reflex )care induc contractie musculara; flexii pasive fortate ale gambei pt declansarea contractiei in
cvadriceps ; extensii de coapsa pt declansarea reflexului in psoas
-tehnici de facilitare motorie : inversarea lenta, contratii repetate, secventialitate pentru intarire ,
asociate cu elemente facilitatorii (vibratia, calupul de gheata, periajul)
- scheme Kabat specifice
- exercitii de tip contralateral
e. cresterea fortei musculaturii paralizate : pasivoactive, active ajutate, scripetoterapie,exercitii
analitice, globale, apoi exercitii izometrice si exercitii dinamice cu rezistenta progresiva
f. reeducare functionala genunchi : exercitii in lant kinetic inchis si deschis
Pe masura ce se inregistreaza progres in forta musculara , exercitiile vor deveni mai complexe cu
introducerea rezistentei cat mai mari si cu scurte momente de izometrie la diferite amplitudini de miscare

B. recuperarea sd. senzitiv

pana la reaparitia sensibilitatii :protejarea mb. inf. de lezare, arsuri, degeraturi
-se lucreaza intai sensibilitatea dureroasa, apoi tactila si apoi termica
-<lupa nceperea reaparitiei sensibilitatii se educa stereognozia si localizarea corecta

2.Paralizia n. SCIATC (SCIATIC MARE)

n sciatic se desprinde din plexul sacrat, coboara posterior pe coapsa pana in spatiul popliteu
unde se mparte in doua ramuri : peronierul comun (SPE), tibial (SPI).
Inervatia motorie : in regiunea posterioara a coapsei (biceps femural, semitendinos,
semimembranos), m gambei, m piciorului. +teritoriul deservit de SPE si SPI
teritoriul SPE (peronier comun L4-S2) : inerveaza motor : regiunea anterioara a gambei (tibial
anterior, extensor lung degete, extensor lung haluce, al III lea peronier),reg laterala a gambei (lungul
si scurtul peronier)
c:: :> nu poate face flexie dorsala picior , eversie picior si extensie degete
c::::>este mai invalidant decat paralizia de SPI
teritoriul SPI (tibial L4-S3 ) : regiunea posteriaora gamba (tibial posterior, solear, gemenii, plantar,
, flexor lung degete, flexor lung haluce, popliteu)
c:: :> nu poate face flexie plantara picior
c::::>are si fb vegetative : apar modificari severe vasculotrofice
Inervatie senzitiva :coapsa posterior, gamba (exceptie medial), picior (exceptie medial), degete
124
Cauze de leziune :
a. Generale :infectii, intoxicatii (alcool, plumb)
b. Locale : traumatisme la nivel vertebral, bazin coapsa, plagi, fracturi, elongatii,
tumori vertebrale, morb Pott, hernii discale,
c. Iatrogene : repunere luxatie CF, injectii intra musculare prost facute :

Clinic:
-nu face flexia gambei pe coapsa, miscari picior si degete
-Nu poate merge pe calcaie si varfuri
-Atitudine particulara : picior balant, invar equin
-Mers stepat
-Reflex achilian, medioplantar, diminuate/ abolite
-Tulburari senzitive pe traiect dermatomial
-Tulburari vegetative, edem gamba si picior
-tulburari vegetative : cianoza, ulceratii, osteoporoza, hiperkeratoza plantara.

A.Paralizia de N PERONIER COMUN (SPE) L4-S2

se desprinde din sciatic
senzitiv : fata laterala gambe, fata dorsala picior, degete I si II.
teritoriul SPE (peronier comun) : inerveaza motor : regiunea anterioara a gambei (tibial anterior,
extensor lung degete, extensor lung haluce, al III !ea peronier), reg laterala a gambei (lungul si
scurtul peronier)
c:> nu poate face flexie dorsala picior , eversie picior si extensie degete
c:>este mai invalidant decat paralizia de SPI
Cauze de paralizie :
generale : infectii intoxicatii
Locale : luxatii, fracturi, plagi, tumori, factori vasculari (tromboza arterei femurale, poplitee)
Iatrogeni : postura picior peste picior, endoprotezarea genunchiului.
Clinic:
Atitudine particulara: picior invar equin (F+inversie picior)
Mers stepat,nu poate merge pe calcaie
Deficitar : flexia dorsala a piciorului, extensia falangelor in special degete I si II
Hipoestezie pe dermatom.
Atrofia m paralizate

B.Paralizia de N TIBIAL SPI- L4-S3

se desprinde din sciatic
teritoriul SPI (tibial ) regiunea posterioara gamba (tibial posterior, solear, gemenii, plantar,
flexor lung degete, flexor lung haluce, popliteu) , felexorii degetelor, abductorii si adductorii degete
c:> nu poate face flexie plantara picior
c:>are si fb vegetative : apar modificari severe vasculotrofice
Inervatie senzitiva : fata plantara + ultimele 2 falange.

Cauze:
Generale : infectii intoxicatii
Locale : plagi, fracturi, compresiuni (tumori),
Clinic
Atitudine particulara : picior valg, degete in ciocan, picior plat (prabusirea boltei plantare ; picior
valg = flexie dorsala + abductia piciorului ; degete in ciocan = hiperextensia primei phalange,
abductia si adductia degetelor)
Deficitar : flexia plantara a piciorului, flexia degetelor, adductia si abductia degetelor
nu poate merge pe varfuri
125
 Reflex achilian si medioplantar diminuate/abolite.
Hipoestezie pe dermatom
Tulburari trofice : atrofie musculara, picior scobit, unghii friabile,
Tulburari vegetative

Obiectivele recuperarii in paralizia de n. sciatic :

A.recuperarea sindromului motor

I.Prevenirea si corectarea deviatiilor -
corectarea posturii equin in pareza de SPE ; se foloseste atela pentru mentinerea in unghi drept a
piciorului, purtata mai ales noaptea ; ziua se foloseste gheata cu caramb dur
corectarea prabusirii boltii plantare in pareza de SPI cu ajutorul sustinatorilor
prevenirea instalarii redorilor articulare : mobilizari pasive, pasivoactive, HKT
2.Reeducarea musculaturii paralizate
- tehnici de strech- reflex
- tehnici de facilitare motorie : inversarea lenta, contractii repetate, secventialitate pentru
intarire , asociate cu elemente facilitatorii (vibratia, calupul de gheata, periajul), exercitii
imaginative
- scheme Kabat specifice pentru activarea musculara
- exercitii de tip contralateral de promovare a inductiei motorii pozitive in musculatura
afectata
3.Cresterea fortei musculaturii paralizate : pasivoactive, active ajutate, exercitii analitice, globale,
apoi exercitii izometrice si exercitii dinamice cu rezistenta progresiva
4.Reeducare functionala picior :
-exercitii in lant kinetic inchis si deschis, pentru pozitia ortostatica si mers ;
-mers pe teren variat
5.0rtezarea invaliditatii :
-pentru paralizii SPE definitive -orteze dinamice (ghete cu arc pentru ridicarea piciorului n mers) ; -----
-pentru pareze se foloseste incaltaminte cu toc mai nalt si caramb mai dur
-pentru SPE pareza de SPI e mai bine tolerata, nu pune probleme de ortezare

B.recuperarea sd. senzitiv

Pana la reaparitia sensibilitatii :protejarea MI de lezare, arsuri, degeraturi
-se lucreaza intai sensibilitatea dureroasa, apoi tactila si apoi termica
-<lupa nceperea reaparitiei sensibilitatii se educa stereognozia si localizarea corecta

Sindromul de coada de cal

coada de cal este formata din radacina L2 - coccigiana 1
inervatia motorie : muschi membre inferioare sfincterul striat al vezici urinare si rectului
inervatia senzitiva : membrele inferioare si regiunea perineala
inervatie vegetativa : vezica urinara, organele genitale
Cauze : locale : rahidiene, traumatisme, tumori, hernii, spondilolistezis, spina bifida
Generale : infectii

Sindromul de coada de cal total

Paraplegie flasca sau deficit motor unilateral, predominant n segmentele distale ale
membrelor inferioare cu mers stepat
Durere lombara iradiata in membrele inferioare cu sindrom durai pozitiv accentuat la tuse si
stranut.
Senzitiv : hipo-anestezie pe traiectul radacinii afectate. Hipo/anestezie in sa in reg perineala.
ROT diminuate sau abolite la nivelul membrelor inferioare.
Tulburari trofice : atrofii, escare
126
 Tulburari vegetative : incontinenta/ retentie de urina si materii fecale, disfunctie sexuala
(priaprism, frigiditate, impotenta)

Sindromul de coada de cal partial:

Se mparte in 3 forme clinice:
Superior (L2-L4)
imposibilitatea extensiei gambei pe coapsa si flexiei pe abdomen
ROT: rotulian diminuat/ abolit
Hipoestezie coapsa anterioara si gamba antero-medial
Atrofia M cvadriceps
Mijlociu (LS-S2)
Afectarea m gambieri si ai piciorului
Hipoestezie gamba (exceptie fata mediana si picior)
ROT achilian si medioplantar diminuate/abolite.
Inferior (S3-SS)
Hipoestezie in sa
Tulburari sfincteriene si sexuale.
Diagnostic pozitiv :
Paralizie flasca
Hipoestezie n sa
Tulburari sfincteriene/ sexuale
Diagnostic imagistic: IRM. CT, Miografie

Diagnostic diferential : sindrom de con medular : absenta durerii, deficit motor simetric, fasciculatii
prezente. In sindromul de coada de cal lipsesc fasciculatiile.

N europatii de ncarcerare
I.Sindrom de ncarcerare a N FEMURAL CUTANT LATERAL (meralgia parestezica de tip Roth)
N femural cutanat lateral face parte din plexul inghinal, se gaseste in vecinatatea ligamentului inghinal.
Cauze : ortostatism prelungit, exercitii fizice ce tensioneaza ligamentul inghinal, operatia de
hernie inghinala.
Clinic : simptomatologie senzitiva (nu are inervatie motorie)
durere pe fata laterala a coapsei (inerveaza m. tensor al fasiei lata) -7 fata laterala
gamba
hipoestezie, parestezie, hiperestezie
durere in fesa si zona inghinala
simptomatologie accentuata de ortostatism, care pune in tensiune ligamentul inghinal
2.Sindromul de ncarcerare SPE
Se produce in general la nivelul capului fibulei prin compresie, pozitie picior peste picior, cicatrici
man
Clinic:
durere inconstanta
hipoestezie
semnul Tinel pozitiv (percutia capului fibulei)
cu /fara deficit motor
3.Sindromul de ncarcerare SPI (sindrom de canal tarsian)
este cel mai frecvent sindrom de ncarcerarea la nivelul gleznei si piciorului
canalul tarsian se afla situat posterior de maleola interna fiind delimitat de calcaneu,
retinacului flexorilor navicular si astragal.
prin canalul tarsian trec n. tibial posterior, artera si vena tibiala posterioara, tendonl
flexor lung al degetelor, flexor lung al halucelui.
127
 Factori favorizanti :
Canal tarsian ngust
Crestere in greutate
Fibroza posttraumatica
Tumori de vecinatate
Tenosinovite

Durere de calcai si la nivelul plantei

Durere accentuata de ortostatism, dorsiflexie extrema, palparea punctelor triger :
retromaleolar intern
Hipoestezie/ hiperestezie
Poate apare spasm muscular cu piciorul in pronatie (se mareste spatiul in canal)
Deficit motor foarte rar

Tratamentul neuropatiilor de ncarcerare

Sunt aceleasi principii pentru membrele superioare si inferioare
Decomprimarea nervului prin marirea spatiului, infiltratii cu corticoizi, interventie
chirurgicala
Electroterapie : ultrasunet, curenti interferentiali, laser.
Posturare in orteze.
Kinetoterapia in paralizia de n crural :
Orteze de fixare a genunchiului
Prevenirea/ combaterea contracturii musculare para vertevrale lombare
Masaj, termoterapie, exercitii de mobilizare fora incarcare a coloanei vertebrale
Exercitii de flexie a coapsei si extensie a genunchiului
Kabat
Reeducarea fortei musculare prin exercitii de mobilizare pasivo-active, active ajutate,
izometrie, dinamice rezistive inclusiv scripetoterapie
Reeducare functionala a genunchiului : exercitii cu lant cinematic nchis = mers, urcat si
coborare, semigenoflexiuni.

Principii de reeducare in afectiuniile nervilor periferici :

Reabilitarea sindromului motor in afectiuniile nervilor periferici

1. Evitarea I corectarea deformarilor si atitudinilor vicioase, orteze, atele fixe
2. Prevenirea redorilor: masaj, termoterapie, electroterapie (ultrasunet), stretching
3. Evitarea atrofiei m paralizati ; electrostimulare, masaj, mobilizari electroterapie (C.I.)
4. Cresterea functiei fibrelor musculare restante ; electrostimulare, mobilizari
5. Recastigarea imaginii kinestezice : tehnici de facilitare, terapie ocupationala,
6. Refacerea mobilitatii segmentelor neafectate (esercitii active, izometrice, active
rezistive).
Recuperarea sindromului senzitiv
a) Exercitii pentru reeducarea stereognoziei
b) Reeducarea sindromului vasculo-nutritiv
c) KT : exercitii active, izometrie, active-rezistive
d) Posturare, ortezare
e) Gimnastica de pozitie Burger
) Crioterapia si masaj reflex
g) Gimnastica respiratorie
h) Hidrotermoterapie
i) Electroterapie (galvanizare, CDD, CI, Us)
j) Balneoterapie : ape clorurato-sodice, sulfuroase, iodurate.
128
21. Polinevritele.
Def.(l): Sindrom de neuron motor periferic.Polinevritele reprezinta sindromul prin care se manifesta
suferinta extinsa si nesistematizata, ntotdeauna concomitenta a trunchiurilor nervoase periferice.
Polinevrita se refera strict la varianta inflamatorie a polineuropatiilor

Def.(2) : sindrom de NMP care manifesta suferinta mixta, nesistematizata, de origine inflamatorie , ce
afecteaza ntregul sistem nervos periferic (nervi+ radacini nervoase) si nervii cranieni, insotindu-se de
disociatie albumino-citologica in LCR.

E tiopatogenie
l. factori infectiosi : bacteri (sifilis TBC), virali (rujeoloc, rubeolic, mononucleoza HIV).
Prin mecanism direct (toxine); indirect: alergic
2. <lupa vaccinuri: mecanism alergic
3. dupa intoxicatii
profesionali si/ sau accidente : toxice alimentare(secara comuta, pesticide,
insecticide, fungicide, solventi organici. )
medicamentoase : antibiotice, tranchilizante hipnotice
mecanism direct - toxine
mecanism indirect - carente vitamine: B, C.
4. factori fizici : electrocutare, fulgere,
mecanism electromecanic
mecanism electrotermic
mecanism electrodinamic
5. carente vitaminice : sindrom de malabsorbtie : (gastrica, intestinala)pelagra, Beri-Beri,
sarcina (vitamina B 1), boala Crhon (B 12), alcolism, stari casectice
Se adreseaza vitaminelor din grupul B
Mecanism : deficitul de vitamine B duce la alterarea metabolismului glucidic cu
acumularea acidului piruvic ce are afecte neurotexice/
6. afectiuni metabolice :Dz (perturbarea metabolismului glucidic I ischemie),
hemocromatoza (acumulare de Fe in nerv), uremie (prin azotemie), porfirie, etc.
7. boli vasculare (ischemie periferica, trombangeita obliteranta), colagenoze (Lupus, dermato
si polimiozita, PR, etc)
mecanism : in bolile vasculare : ischemie ; in colagenoze-? vasculita -7 vasa-
nevosum si nevrita interstitiala
8. tumori maligne : mecanism toxic, carential si dismetabolic
9. neuropatii ereditare.

Clinic
manifestari simetrice, extinse, predominant la nivelul membrelor, tulburari
motorii, senzitive, trofice vegetative
atitudine particulara : mana in grifa, picior in picatura,
tulburari motorii de tip neuron motor periferic :
Paraplegie, tetraplegie flasca rar diplegie brahiala.
Afecteaza predominant membrul superior : fata posterioara antebrat st
intwrososi
Membrul infeior fata antero-laterala gamba (mers stepat),
Hipotonia musculaturii afectate
129
 ROT scazute sau abolite.
Tulburari senzitive :
7. Durere spontana sau provocata (la compresia maselor musculare- gambe sau radicular)
8. Hiperpatie, durere la atingerea tegumentelor
9. Parestezii
1O. Hipoestezie, anestezie, hiperalgie
11. Predominant in manusa sau in soseta.
12. Anestezie tactila, termoalgica, vibratorie, sensibilitate mio-artro-kinetica ;
Tulburari trofice :
13. Piele subtire, lucioasa, hiperkeratozica
14. Hipo/hipertrichoza
15. Unghii subtirii I friabile
16. Hiperpigmentare
17. Atrofia musculaturii afectate
18. Rar escare
19. Adancirea scobiturii plantare
Tulburari vegetative :
20. Edem, cianoza
21. Hiper/ hiposudoratie
Paraclinic
22. EMG- traseu neurogen, lipsit de fibrilatie, viteza de conducere scazuta
23. Biopsie musculara - atrofie neurogena
24. Biopsie nervoasa- pentru casurile cu diagnostic incert si dificil
25. Teste de elongatie negative,
26. Forme de PNP :
o Senzitive
o Motorie
o Senzitivo-motorie
o Vegetativa
Diagnosticul pozitiv. cele 3 sindroame (motor, senzitiv, trofo-vegetativ)
Paraclinic, EMG, etiologic
Diagnostic diferential :
5. poiliradiculopatia : distributia radiculara afecteaza si zona proximala am membrului,
tulburari de sensibilitate, atrofie musculara, teste de elongatie pozitive.
6. polimiozita : afectarea musculaturii proximale
7. ROT nemodificate
8. EMG traseu omogen cu potentiale de fibrilatie.

Prototipul polinevritelor il reprezinta POLIRADICULONEVRITA ACUTA= SINDROMUL

GUILLAIN-BARRE
Def. : sindrom clinic cu aspect de tetraplegie senzitivo-motorie, rezultata din inflamatia extinsa,
sistematizata si concomitenta a radacinilor rahidiene a nervilor periferici si a unor nervi cranieni.
Etiologie: primitiva si secundara (dupa stare febrila, stare gripala, agresiuni infectioase cunoscute :
z.zoster, hepatita, mnonucleoza, parotidita epidemica, rujeola, rubeola, varicela, septicemii, infectii de
focar amigdaliene, procese supurative localizate, vaciinoterapi, seroterapie, etc).
Tablou clinic :
Debutul : uneori precedat de un episod infectios, febril, stare gripala, amigdalita
-parestezii, dureri violente in special la MI
-apoi se instaleaza deficitul motor
-alteori episodul infectios poate sa lipseasca
-clupa cateva zile, tulburarile se extind si la MS si uneori si la nervii cranieni -7 tetraplegie flasca
-afecteaza n mode gal teritoriul proxima! si pe cel distal
-ROT abolite
Tulburari de sensibilitate : parestezii, dureri spontaen in mb
130
-durerile pornesc de la nivelul coloanei, caracter fulgurant, se accentueaza la compresiunea maselor
musculare sila manevre deelongatie (Lasegue, Bonnet)
Obiectiv : tulburari moderate de snsibilitate cu topografie radiculonevritica.
Tulburari trofice si vasculo-motorii : arofii musculare usoare in formele prelungite
-tegumente uscate, subtiri sau cianotice
-edem umed, lucios
-rar tulburari sfincteriene.
Afectare nervi cranieni : caracteristica este diplegia faciala
-oculomotorii sunt rar atinsi
-nevralgie de trigemen : parestezii faciale
-n bulbari (IX, X, XI, XII) : tulburari de deglutitie, tulburari de fonatie, tulburari respiratorii, tulburari
cardio-circulatorii
Paraclinic :
LCR: disociatie albumino-citologica, cresterea albuminorahiei (2-3 g/oo).
EMG : scaderea marcata a VCN concordant cu leziunea demielinizanta
Forme clinice :
Y Simtomatice :
o Senzitivo-motorie
o Superioara (mezencefalica)
o Mixta (mezencefalo-spinala)
o Pseudomiopatica : tulburari de mers si statica, localizare proximala a deficitului
).- Forme clinice evolutive :
-forma clinica obisnuita - evolutie favorabila in 2-6 luni
- forme aborive: evolutie rapida spre vindecare, +disociatie albumino-citologica
-forma cu evol prelungita: 1-2 ani
- forma cu evol rapida : paralizii ascendente de tip landry, simptomatologie de tip bulbar,
exitus.
Diagnostic pozitiv :
! Deficit motor si senzitiv itins interesand cele 4 membre
: +/-atingerea nervilor cranieni
: Disociatie lbumino-citologica in LCR.
Evolutia: favorabila, vindecare in 2-6 luni, cel mai frecvent.
Tratament:
1. profilactic : prevenirea si combaterea factorilor de nsc, aport de vitamine corespunzator,
combaterea alcolului
2. igienodietetic : aport alimentar adecvat, scoaterea pacientului din mediul toxic, opnrea
consumului de alcool, regim hipoglicemiant. ntreruperea medicatiei neuropatogene
3. medicamentos: etiologic, patogenic
antibioterapie si seroterapie PNP de cauza infectioasa
cortizon : PNP <lupa vaccinuri, colagenoze
complex vitamine B : B l = Thiogamma = cp l Omg 3-6cp/zi 1-2 fiole ; Milgamma
B l-B6 cp 2/zi ; ciancobalamian (B 12), B6 (pirodoxina 25mg, 1-2 cp/zi)
chelatorii de substante in intoxicatia cu metale grele : Edetamin fiole 1Omg/ml l 5-
20mg/Kg in 500 ml glucoza 5%, in 1-2 ore, de 2 ori/zi. Cateva zile.
Tratament antiedematos : antialergic, antiinflamator, regenerativ
Cortizon: prednison-doza de atac 30-789mg/zi 3 zile, intretinere 10-15mg/zi;
hidrocortizon inj. im. 50-71 OOmg/zi
Neurotrope : piracetam, acid tiolic pentru remineralizare, vitamine din grupul B.
4. medicamentos simptomatic
durere-antialgice( algocamin, paracetamol), AINS. Gabapentin. antidepresive triciclice
(Lyrica=Pregabalin)
combaterea manifestariilor vegetative : antiemetice, antispastice, betablocante.
5. recuperator :
hidrotermoterapia

131
 electroterapia
kinetoterapia
balneoterapia
1) termoterapia cuprinde :
a) aplicarea de caldura - rol analgetic miorelaxant
a. impachetari umede (60-90) si uscate
b. aplicatii de parafina
c. bai calde 36-39C
d. dusuri cu vapori l-2atm.
b) bai kinetoterapeutice: mobilizari pasive si active n apa la 37-38C. rol trofic excitomotor.
2) Electroterapia : rol antilagic si trofic
Galvanizare : longitudinal, transversal, baie galvanica, ionogalvanizare cu novocaina,
histamina, CaCh
Current alternativ :
o Joasa frecventa---curent faradic
o !nalta frecventa
o Unde scurte si microunde
Ultrasunet
Fototerapie infrarosii solux, baie cu lumina (generale/ partiale), UV doza eritematoasa
3) Kinetoterapia :
Mobilizari pasive
Mobilizari active : exercitii analitice fara rezistenta, sau contrarezistenta (mecanoterapie :
scripete, bicicleta)
Masaj sedativ, trofic
Tractiuni, manipulari vertebrala
4) Balneoterapia :
Ape sulfuroase: Herculane
Ape termale : Gioagiu, I Mai
Ape clorurato-sodice : Sovata, Amara, Ocna Sibiului,
Namol: Techirghiol
5) Ergoterapia :
Obiective:
o Combaterea durerii, prevenirea si combaterea deformatiilor articulare (orteze,
electroterapie, Kinetoterapie, masaj
o Reducerea deficitului motor
o Reeducarea sensibilitatii
o Prevenirea si combaterea tulburarilor trofice (ionogalvanizare, masaj,
Electroterapie, )
o Reeducare echilibru, ortostatism si mers
o Ortezare, protezare : corectatea mainii in grefa, piciorul equin, flexumului de sold
si genunchi,
o Antrenament la efort.

132
 22. Paralizii-pareze ale nervilor cranieni: trigemen, facial.

Nervul trigemen (Nervul 5) are 3 ramuri :oftalmica (senzitiva),maxilara (senzitiva),mandibulara (r. mixta)
ramura oftalmica
-inervatie senzitiva : tegumentul din regiunea frontala, pleoapa superioara, globul ocular, radacina
si dosul nasului, fosele nazale, sinusul frontal si etmoidal
ram ura maxilara
-inervatia senzitiva : ploapa inferioara, zona temporo-zigomatica, mucoasa nazala, sinusul maxilar,
buza superioara, arcada dentoalveolara superioara, valul palatin si faringele.
Ramura mandibulara
-inervatie senzitiva : buza inferioara, arcada dento-alveolara inferioara, zona mentoniera, articulatia
temporo-mandibulara, limba, planseul bucal, pavilionul urechii, conductul auditiv extern.
-Inervatie motorie - masticatie: musculatura mandibulei(maseteri, pterigoidieni), miscariile de
ridicare, coborare, lateralitate, propulsie
Cauzele paraliziei de trigemen
-Tumori ale bazei craniului, meningioame (ale fosei temporale), neurofibroame,
schwanoame
-la nivelul TC : anevrisme, encefalite, sifilis, tumori , meningite
-Procese inflamatorii : arahnoidite, sinuzite, supuratii
-fracturi de baza de craniu
-miastenie, SLA, poliradiculonevrita
-rar afectare in Zona Zoster
Clinic:
-Paralizie unilaterala,
asimetria ovalului bucal, devierea mandibulei de partea afectata
strangerea dintilor prezinta presiune diminuata de partea afectata
-paralizia bilaterala :
mandibula coborata cu dificultate de masticatie, miscariile de lateralitate si
propulsie alterate grav.
Nevralgia esentiala :
-durerea : sub forma de junghiuri pe traiectul nervului ; crize parox1st1ce de scurta durata (cateva
secunde-1,2 min) ; paroxismele dureroase sunt intense, intolerabile, apar la nivelul buzelor, obrazului,
mentonului; pot interesa partial ramurile trigemenului (cel mai frecvent prinse ramul maxilar superior,
foarte rar afecteaza ramul oftalmic); durerea apare spontan sau declansate de factori diversi (masticatie,
atingerea fetei sau cavitatii bucale, curent de aer rece ; pot exista zone trigger ; stimulii sunt mai degraba
tactili decat termici sau durerosi ; la adultii tineri poate apare in cadrul SM ; afecteaza cu precadere
adultii si persoanele in varsta ; paroxismele apar ziua si noaptea
-fenomene reflexe vasomotorii si secretorii in hemifaciesul respectiv : vasodilatatie, transpiratie,
hipersecretie lacrimala, nazala , salivara
-fenomene motorii: spasme ale fetei ( in special orbicularul pleoapelor)
-reflexe N( cornean si nazopalpebral)
-nu exista tulb obiective de sensibilitate
-anxietate permanenta
Nevralgia secundara (neuropatia trigeminala)
-durerea : este continua, mai putin intensa decat in nevralgia esentiala, pe fondul ei apar paroxisme ori
scurte si violente , ori prelungite si difuze
-reflex cornean frecvent abolit - anestezia corneana creste riscul de ulceratie
exista tulb de sensibilitate obiectiva (anestezie faciala)
-slabiciune la nivelul muschilor masticatori
-tulb vasomotorii si secretorii mai putin accentuate
-se asociaza si cu lezarea altor nervi cranieni

Tratament:
-tratamentul cauzei :
133
 o chirurgical :
rizotomia retrogaseriana percutana cu inducere prin
radio frecventa
injectarea de glicerol in cavum
decompresiunea microvasculara pnn craniotomie
suboccipitala
complicatii ale tratamentelor chirurgicale :hipoestezie partiala a fetei, denervare corneana cu cheratita
secundara, afectarea nn cranieni VII si VIII, anestezia dureroasa sau hipersensibilitatea de denervare
o medicamentos : carbamazepina, fenitoina
-tratament recuperator :
electrostimulare a mandibulei
galvanizare
masaj
termoterapie
KT exercitii pentru m masticatori
acupunctura

Paralizia de nerv facial (nervul VII)

-contine ramuri motorii : ai musculaturi mimicii fetei cu 2 ramuri cervicofacial si temporofacial

-ramuri senzoriale senzitive : peretele anterior al canalului auditiv extern, retroauricular 2/3 anterioare
ale limbii,
1. paralizia faciala periferica :
In paralizia faciala periferica sunt afectate cele 2 ramuri ale facialului :ramul -cervico facialul si temporo-
facial
cauzele:
1. paralizii faciale din afrigore determinata de infectie virala
2. sd Ramsay Hunt ( lez ggl geniculat)
3. sd. Melkersson Rosenthal
4. traumatism, plagi, fractura stancii temporale, interventii chirurgicale
5. tumori : neurinom de acustic, metastaze, tumori care invadeaza osul temporal
6. infectii : meningite, encefalite, infectii virale, bacteriene,lepra
7. infarcte, tumori la nivelul puntii
8. sd. Guillain Barre (poliradiculonevrita acuta inflamatorie)
tablou clinic
este afectata musculatura hemifetei,
nu increteste fruntea, disparitia ridurilor tegumentare de pe frunte, spranceana coborata,
lagoftalmie (ochi larg deschis),ectopion (ploapa inferioara coboara, rasfranta in afara, lacrimile
curg pe fata), stergerea santului nazo-genian, hipotonia muschiilor obrazului, comisura bucala
coborata ; la tentativa de nchidere a pleoapelor o ascensiune a ochiului de partea paraliziei ; nu
poate nchide pleoapele de partea leziunii, narina de partea afectata e turtita si nu prezinta
miscari in timpul respiratiei ;
Ovalul bucal afectat, limba deviata de partea afectata
Semnul Charles-Bell la nchiderea ochiilor, globul ocular deviaza in afara si in sus ; semnul
Negro cand pacientul priveste in sus , ochiul de partea afectata pare mai ridicat, dat. caderii
pleoapei inferioare
Nu poate fluiera ;La aratarea dintilor cu gura nchisa, hemiarcada alveolo-dentara de partea
afectata ramane acoperita ; dificultati in pronuntarea m,b,p
Bolul alimentar stationeaza in vestibul
Reflex cornean abolit sau diminuat, r nazopalpebral, r.cohleopalpebral, opticopalpebral, r bucal
in functie de sediul lezarii nervului pot apare manifestari senzoriale si vegetative hiperacuzie
dureroasa, tulburari de gust in 2/3 anterioare ale limbii(hipo sau aguezie), hiposecretie

134
 lacrimala, salivara, muco-nazala, surditate, acufene , vertij saca este asociata s1 lezare de n
acusticovestibular
paralizia faciala idiopatica Bell este cea mai frecventa
Paraclinic: IRM, EMG:
testul Hilger - VCN comparativ stg cu dr si intre cele 2 ramuri de aceeasi parte
testul Elsen(electroneurografia) - se foloseste pt prognostic daca se face in primele l O zile ; cuantifica
% nr de tb nervoase atinse
pt. diagnosticul topografic : testul Schrimer( studiul lacrimatiei), testul Blatt( studiul salivatiei),
audiometrie, studiul reflexului scaritei
Evaluare tonus muscular, bilant muscular, bilantul sechelelor ( hipertonia muse,
sincineziile,hemispasmul facial)
Tratament:
Ale cauzei (cu sau fora tratament chirurgical). :
A) Neurotrofice
B) Antiinflamatorii
C) Tratament fizica! (galvanizare- masca Bergonier facial /cervical ; electrostimulare, masaj, KT)
D) Prednison in paralizia afrigore 50-80mg/zi in primele 5 zile apoi doza se scade treptat.

2. Paralizia faciala centrala.

Este afectata ramura cervico-faciala a facialului.
simptomatologia este data de afectarea jumatatii inferioare a hemifeetei, mimica emotionala este
pastrata, doar mimica voluntara este abolita, simptomatologia poate fi unilaterala sau bilaterala

tratamentul cauzal
tratamenul fizical n PFC- se exclud cazurile la care s-a instalat spasmul facial
electrostimularea este putin folosita deoarece poate determina hemispasm sau hipertonie ; se
poate realiza cu curenti exponentiali de joasa frecventa
masaj trofic sau relaxant, intrabucal si extrabucal se poate face de kinetoterapeut si de pacient
(automasaj) ; frictiuni circulare efectuate in sensul acelor de ceasornic , effleurageul, miscari de
glisare, masaj in 8 in reg. temporomandibulara
termoterapie :proceduri de incalzire naintea celorlalte proceduri. Efect antialgic,
decontracturant, activarea circulatiei locale , stimularea sistemului nervos ; caldura locala, lampa
so lux
KT- este indispensabila pt recuperare atat fizica cat si psihica ;
Programe analitice specifice, care se executa lent
-Nu se recupereaza global musculatura hemifetei - se ajunge la dezechilibre de forte intre muse
constrictoare si dilatatoare
-Pe masura ce se obtin rezultatele dorite se trece la exercitii de mimica pt redobandirea armoniei
activitatii musculare a fetei

Exercitii segmentare, (intai \12 superioara apoi \12 inf.), pe fiecare muschi pentru
ambele hemifete.
Exercitiile se realizeaza in oglinda
Exercitii de suflat, fluierat, masticatie,
Exercitii globale de mimica, ras, plans, mirare.
acupunctura
electroterapie : galvanizare : ionizare ,masca bergonier 20 minute, I la fumicatura, Ultrasunet
reflex.

135
23.Sechele AVC
Accidentul Vascular Cerebral

-reprezinta intreruperea fluxului sangvin la nivel cerebral;

- in functie de mecanismul de producere poate fi de 2 tipuri:
-ischemic: -infarctul cerebral (daca ischemia este de durata mare si severa)
- atacul ischemic tranzitor (AIT);
-hemoragic:- hemoragie intraparenchimatoasa
-hemoragii meningiene

ETIOLOGIE
80% sunt ischemice; 20% sunt hemoragice.
Cauzele infarctului cerebral
a) Ateroscleroza- factori de risc: HTA, diabet, fumat, hipercolesterolemie, sexul masculin, varsta
naintata.
b) Boli ale arterelor mici- produc infarcte lacunare situate in profunzime (capsula interna, nucleii bazali,
protuberanta, cerebel).
c) Emboli de origine cardiaca- cardiopatii emboligene: FiA, IM recent, boli ale atriului stang (tromb
intracavitar), valva mecanica cu anticoagulare ineficienta, cardiomiopatii dilatative, IM vechi ( det.
hipo/akinezii segmentare), endocardita infectioasa.
d) Hipervascozitate sau tulburari de coagulare- poliglobulie, leucemii, sdr. anticorpilor anitifosfolipidici.
Cauzele A VC la tineri(< 45 ani): -cardioatii emboligene;
-disectii ale trunchiurilor arterelor brahiocefalice;
-endocardita infectioasa cu ernboli cerebrali;
-cauze imunologice: SAFL.
Cauzele A VC hemoragic:
a. Hernatoame din HT A- ruperea arterelor mici perforante; localizare: profunda: capsula interna, nuclei
bazali, protuberanta, cerebelul.
b. MAV- shunt intre o artera cu debit mare si vene de dranaj; localizare lobara (teritoriile cortico-
subcorticale).
c. Tratamentul anticoagulant- supradozare puseu HT A.
d. Angiopatia amiloida hematoame intraparenchimatoase-amiloidoza, subiecti varstnici; are
localizare lobara.
e. Abuzul de droguri: cocaina, psihostimulante, etc; subiect tanar.
hemoragiile abundente se acompaniaza de zone de ischemie ntinse , putand antrena angajari cerebrale;
injurul focarului hemoragic, se realizeaza, prin compersia vaselor si producerea de radicali liberi, o coroana
de tesut cerebral ischemiat si edernatiat (zona de penumbra).

TABLOU CLINIC
- este caracterizat prin 3 faze: - I. faza comatoasa: debut brusc prin cefalee puternica, greturi, varsaturi,
coma; fata este congestionata; capul si globii oculari sunt deviati catre partea afectata; exista tulburari de
sensibilitate; motilitatea si tonusul sunt disparute; ROT abolite.

136
 - II. faza de hemiplegie flasca: tabloul se amelioreaza si ramane o
hemiplegie flasca cu semne patologice de piramidalitate.
- III. faza de hemiplegie spastica: <lupa aproximativ I luna hemiplegia
flasca se transforma in hemipareza spastica cu contractura de tip piramidal si reflexe patologice (nu mai exista
inhibitia neuronilor motori spinali);
in cazul unei hemipareze este lezat trac tul piramidal incrucisat (cortico-spinal) care controleaza motilitatea
voluntara.
-axonii pornesc de la scoarta cerebrala si se termina la nivelul maduvei spinarii;
-coboara pe langa capsula interna, pedunculii cerebrali din mezencefal, fata ventrala a puntii, pana la
bulb, unde, in partea cea mai inferioara se gaseste decusatia piramidala. Aici fibrele se incruciseaza si ajung in
cordonul lateral al maduvei.
* leziunile din partea superioara a tractului (deasupra decusatiei piramidale) vor determina deficite
CONTROLATERALE, pe cand cele inferioare decusatiei vor determina deficite IPSILATERALE.
Astfel:
* O leziune a tractului piramidal STANG la nivelul capsulei interne va determina o hemipareza DREAPTA;
* O leziune a tr. piramidal STANG la nivel C 1 va determina un deficit STANG.
- trac tul piramidal direct ajunge in cordonul medular anterior (de aceeasi parte) <lupa care se incruciseaza la
nivel medular, facand sinapsa in cornul anterior opus.
Leziunea de neuron motor central (N.M.C)
NMC apartine stratului 5 al scoartei cerebrale. Exista 3 arii motorii corticale:
Aria motorie primara ( aria 4 Brodman)
Aria motorie secundara (fara importanta la om)
Aria motorie suplimentara (pe fata interna a emisferelor cerebrale).
Caile piramidale sunt reprezentate de: 1. Tracturile cortico-spinale (piramidale)
2. Tracturile cortico-nucleate (geniculate)
3. Tracturile oculocefalogire (oculogire).
Tablou clinic (sdr. N.M.C)
Examen clinic obiectiv- evaluarea pacientului hemiplegic:

1. Evaluarea tulburarii cognitive, OTS, capacitatii de comunicare.

-intrebari simple: "cum iJ cheama", "cati ani are", "ce zi e", etc.
-executa comenzi simple: nchide ochii, deschide gura, etc.
Afazia: tulburare a limbajului logic vorbit si scris.
Tipuri: -motorie- pacientul nu poate vorbi si nu poate scrie, poate evolua de la silabe stereotipe la pronuntarea
unor cuvinte usoare dar cu tulburari de articulare. Afazia Broca= expresiva= nonfluenta.
-senzitiva- de intelegere: bolnavul este logoreic, dar ordinea cuvintelor in fraza, a literelor in cuvant e
perturbata. Nici el nu intelege ce spune. Afazie Wernike= afazie receptiva= senzoriala= fluenta.
-mixta.
Sindromul de hemineglijenta (nu isi recunoaste partea bolnava)- prognostic rezervat- nu se poate desfasura
in conditii optime programul de recuperare.
2. Nervii cranieni
-Hemianopsie= pierderea vederii injumatate de camp visual, apare de partea parezei, prin lezarea n. optic.
- tulburari de sensibilitate la nivelul hemifetei prin lezarea n. trigemen.
- pareza facial de tip central (de aceeasi parte hi hemipareza)- prin lezarea nervului facial- afecteaza numai
etajul inferior: comisura bucala coborata, nu poate fluiera, la aratarea dintilor cu gura inchisa arcada dentara
din Yi paralizata ramane acoperita, devierea limbii, nu se evidentiaza pielosul gatului de partea parezeidaca ne
opunem la deschiderea gurii apasand mentonul.
- surditate.
3. Aprecierea deficitelor motorii si a fortei musculare
-controlul motor voluntary (CMV)- ce miscari poate pacientul sa execute singur-analitic.

137
-forta musculara- scala BMRC (0-5)
- intensitate deficit:- paretica/ plegica;
- la ce segment este la accentuat proximal/distal.
4. Aprecierea mobilitatii pasive da informatii despre:
a) tonusul muscular:
-hipotonie musculara: muschiul e flasc, moale la palpare, creste amplitudinea miscarii;
-hipertonie musculara= SPASTICITATEA - caracteristici:
-predomina pe flexori la MS si pe extensori la MI
-este elastica ( cedeaza "in lama de briceag"); <lupa terminarea mobilizarii pasive a segmentului
respectiv, tinde sa-si reia pozitia initiala.
-cedeaza dupa mobilizari pasive succesive
-se accentueaza n timpul repetarii miscarilo voluntare.
Spasticiatatea se evalueaza cu ajutorul scalei Ashworth modificata:
1= tonus normal
2= tonus usor crescut la miscarile pasive ale membrelor
3= crestere moderata, dar miscarile pasive nu sunt dificile
4= crestere marcata, miscari pasive dificile
5= crestere severa, membrele nu pot fi mobilizate pasiv.

Sincineziile= miscari involuntare care apar la membrele hipertone cu ocazia miscarilor

voluntare sau insotesc unele miscari automate. Sunt de 3 tipuri:
- globale: miscari de flexie a membrului superior sau de extensie a membrului inferior de partea paralizata in
timpul unui efort- tuse, stranut, cascat.
- de coordonare- miscari involuntare care apar ntr-un grup muscular cu ocazia miscarilor voluntare ale altor
grupe musculare cu care are legaturi functionale (ex: flexia voluntara a gambei pe coapsa poate determina
flexia piciorului cu gamba in rotatie interna- miscare care nu se poate realiza izolat n mod voluntar; sau alt
exemplu: ridicarea voluntara a bratului plegic poate determina extensia si abductia degetelor).
- de imitatie- reproducerea involuntara (la mb hipertone) a miscarilor volunatare executate de partea
sanatoasa.
Importanta sincineziilor nu este numai diagnostica ci isi gaseste utilitatea si in tipologia exercitiilor din cadrul
programelor de recuperare.
b) contractura musculara.
Posturile caracteristice permanentizate determina contractura la nivelul muschilor care, prin postura
prelungita au capetele apropiate:
adductori umar, flexori cot, flexori pumn, pronatori mana, flexori degete.
flexorii genunchiului, flexorii piciorului.
Contractura se suprapune spasticitatii si limiteaza sectorul de mobilitate al articulatiei. Reprezinta o "scurtare
adaptativa" a tesuturilor moi ( muschi, structuri conjunctive) care incruciseaza o articulatie determinand o
limitare a amplitudinii de miscare a acestei articulatii.
Clasificare clinica:
-contractura antalgica, de aparare- n scopul de a bloca o articulatie dureroasa (este un reflex nociceptiv);
este secundara unei cauze patologice de vecinatate.
-contractura algica- tot efectul unui reflex nociceptiv al durerii, dar este primara, punctul de plecare fiind
chiar muschiul (ex: stimulul nociceptive poate fi ischemia, un hematom, o leziune directa sau o ruptura de
fribra, un depozit calcar, etc).
-contractura analgica: termen generic ce desemneaza 3 tipuri de contractura:
-miostatica- apare cand un segment de membru este pozitionat ntr-o pozitie de scurtare
musculara;
-miotatica (suportul spasticitatii);
-congenitala ( in artrogripoza).
138
c) retractura musculara= rezistenta crescuta a unui mushi la intindere (nu ceedeaza ca spasticitatea). Cel mai
frecvent intalnita la nivelelul:
-adductorilor coapsei
-ischiogambierilor (F de genunchi)
-triceps sural- picior n flexie plantara.
d) redoare articulara.
Alte afectari articulare care nu sunt neaparat observate prin mobilizarea pasiva sunt:
-calcificarile heterotope
-AND
-osteoporoza de imobilizare.

5. Reflexe si clonus. Reflexele sunt clonoide, polikinetice, cu contractii musculare multiple determinate de o
singura excitatie (percutia tendonului). Poate aparea clonus plantar, rotulian, etc.
Reflexele patologice:
MS: Hoffman, Rossolimo (percutia interliniului articular digito-plantar determina flexie plantara a ultimelor 4
degete), Marinescu-Radovici.
MI: Babinski, Oppenheim, GORDON, Schafer, Mendel-Bechterew
Abolirea reflexelor cutanate:
Abdominale: -superior: T6-T7; mijlociu: T8-T9; inferior: TIO-T l l-Tl2.
Cremasteriene Ll-L2
Genito-femural.
6.Aprecierea tulburarilor de sensibilitate
a) subiective: parestezii, hipoestezii, durerea talamica= senzatie atoce de arsura perceputa injumatatea de
corp afectata. (se trateaza ca durere neuropata)
b) obiecteva;
Conditii de testare:- camera linistita cu comfort termic;
-subiectul cu ochii inchisi;
-se evita sugestionarea pacientului;
-se va executa comparativ cu cealalta parte;
-examinarea nu se prelungeste prea mult, deoarece oboseste pacientul;
-participarea bolnavului ( daca este afazic, se face testarea sensibilitatii dureroase- obs. reactia).
Sensibilitatea superficiala
1. S. tactila- cu o bucata de vata se apreciaza:
-topognozia= indica locul unde s-a aplicat excitantul.
-discriminarea = distinge 2 excitanti aplicati simultan pe piele la o distanta standard functie de regiune (cu
compasul)
-dermolexia= recunoaste literele/cifrele desenate pe piele (tulburarea= adermolexie)
-hipo/anestezie.
2. S. termica
- cu 2 eprubete -una cu apa la 40-50 grd C( poate produce arsura si durere) si una cu apa< 15 grd.
-se aplica variind ordinea pentru a nu crea un stereotip, la un anumit interval de timp deoarece senzatia
persista.
-tulburarea va consta n: -hiperestezie/hipoestezie/anestezie pentru ambele eprubete, sau doar pentru una.
-senzatii inversate
-izotermognozie-simte amebele eprubete la fel (caldute).
3. S. dureroasa
-ac cu varful ascutit aplicat suficient cat sa produca o senzatie dureroasa si nu tactila.
-tulburarea va consta in: H/h/anestezie sau hiperpatie= durere pe tot membrul.
Sensibilitatea profunda
I. S. mio-artro-kinetica (proprioceptiva)
139
-recunoasterea cu ochii inchisi a pozitiilor imprimate de examinator unui segment de mb.
- examinarea de face incepand cu artic. mici, la nivelul degetelor.
2. S. vibratorie
-cu diapazonul - se aplica piciorul sau pe eminentele osoase al mb. incepand cu falangele.
- se apreciaza durata perceperii vibratiei (N > 1O sec).
Stereognozia= posibilitatea de a recunoaste cu ochii inchisi un obiect mic, pipaindu-1 cu degetele in lipsa
oricarei tulburari de sensibilitate obiectiva. Astereognozia= pacientul nu poate recunoaste. 11 descrie, dar nu i1
poate denumi= asimbolie tactila.
7. Aprecierea coordonarii si abilitatii
Ataxia prin tulburare de sensibilitate profunda= ataxie tabetica
-proba index-nas, calcai-genunchi, marionetelor
-probe de pareza:
proba bratelor ntinse: mb sup. intinse la orizontala, ochii inchisi- cade incet mb. superior paretic.
proba Barre : decubit ventral, gambele ridicate la 90 grade, cade incet gamba paretica.
proba Mingazzini: decubit dorsal, soldurile si genunchii flectati la 90 de grade, gamba paretica care
lent.
proba Vasilescu: decubit dorsal, se flecteaza si se extind mb inf cu calcaiele pe pat, mb inferior paretic
ramane in urma.

-daca mentine ortostatismul-? proba Romberg +

-mana- se examineaza pensele, forta de prehensiune.
-ADL- capacitatea de hranire, autoingrijire.
8. Prezenta atitudinilor vicioase.
-subluxatia antero-inferioara scapula-humerala la MS afectat
- MI in extensie/flexie si rotatie externa
-picior in var equin
-retractura de tendon achilean
9. Prezenta tulburarilor trofice
-edeme
-tegumente cianotice/palide
-escare (vezi mai jos)
10. Tulburari de respiratie
11. Tulburari de deglutitie
12. Tulburari sfincteriene
13. Transferuri
-in pat-clino-sezut- de observant daca mentine pozitia sezut la marginea patului ( sezut scurtat); din sezut in
OS- daca poate mentine pozitia singura sau cu ajutor.
14.Mers
-cosit- pacientul proiecteaza in lateral MI bolnav, descriind un semicerc din cauza hipotoniei de E
(cvadriceps) si a faptului ca nu poate face flexia gambei pe genunchi.
-spastic
-atacul nu se face cu calcaiul ( se face cu vf piciorului, marginea laterala, etc)
-accentuare a spasticitatii la mers la MI si/ sau MS
15. tulburari psiho-emotionale: aILxietate, depresie
-inversare ritm somn-veghe
-instabilitate emotionala (ras/ plans facil)
-agitatie psiho-motorie, iritabilitate, agresivitate, etc.

RECUPERARE
140
Recuperarea unui sechelar post A VC se bazeaza pe macanisme ce permit reorganizarea jimctionala si
structurala a materiei nervoase; ele sunt denumite generic cu termenul de neuroplasticitate.
Recperarea spontana naturala urmeaza, la majoritatea pacientilor, o secventa predictibila de miscari stereotipe.
Tabloul clinic este cel al infarctului de artera cerebrala medie (ACM):
functionalitatea membrelor inferioare se reface mai repede si aproape complet comparativ cu cea a
membrelor superioare;
tonusul se reface naintea miscarii voluntare;
controlul volitional proxima! naintea celui distal;
miscarile globale pe scheme sinergice apar naintea miscarilor specific isolate coordonate volitional.
In activitatea practica se folosesc tehnici care dirijeaza neuroplasticitatea in scopul optimizarii procesului de
refacere.
OBIECTIVELE RECUPERARII:
A.Obiectivele generale ale stadiului I
1. Ameliorarea functiilor vitale (respirator, cardiovascular, deglutitie, alimentatie)
2.Ameliorarea tulburarilor de comunicare
3.Ameliorarea statusului mental si emotional
4.Redarea unei functionalitati minimale crescand starea de constientizare a hemicorpului afectat si prezervand
functionalitatea hemicorpului sanatos

B. Obiectivele generale ale stadiului II

1. Redarea unei functionalitati care sa-i permita autoingrijirea si deplasarea
2.Ameliorarea tulburarilor de comunicare
3.Ameliorarea statusului mental si emotional
4.Terapia afectiunilor asociate pentru cresterea rezervei functionale a organismului
5. Reintegrarea sociala si familiala a pacientului

C. Obiectivele generale ale stadiului III

1. Ameliorarea si perfectionarea functionalitatii de autoingrijire si deplasare
2.Ameliorarea tulburarilor de comunicare
3.Ameliorarea statusului mental si emotional
4.Terapia afectiunilor asociate pentru cresterea rezervei functionale a organismului
5. Reintegrarea socioprofesionala si familiala a pacientului

Obiectivele KT ale stadiului I

I .reeducare respiratorie si a functiilor vitale
2.mentinerea mobilitatii articulare atat la nivelul segmentelor afectate , cat si a celor sanatoase
3. prevenirea posturilor vicioase
4. cresterea constientei asupra schemelor corporale, cresterea abilitatii de a incrucisa linia mediana a corpului
cu membrele afectate
5.ameliorarea controlului motor asupra trunchiului si centurilor, ameliorarea abilitatii functionale
6.ameliorarea tonusului muscular

Obiectivele KT ale stadiului II

I .relaxarea generala si locala la nivelul segmentelor afectate
2.combaterea spasticitatii prin facilitarea activitatii antagonistilor si inhibarea activitatii agonistilor spastici
3 .combaterea atitudinilor vicioase
4.refacerea si mentinerea mobilitatii articulare
5.refacerea controlului motor proxima! si promovarea controlului motor al articulatiilor intermediare
6.reeducarea verticalizarii si a echilibrului
7.reeducare transferuri si antrenarea fiecarei faze de mers prin promovarea unor scheme complexe de rniscare
8 .reeducarea sensibili tatii
9. reeducare deficitului cardiorespirator
IO.programe de TO adecvate pacientului
Obiectivele KT ale stadiului III
I .relaxarea generala si locala la nivelul segmentelor afectate

141
2.refacerea controlului motor distal la nivelul membrelor
3.ameliorarea vitezei de executie si ameliorarea automatismului miscarilor
4.promovarea abilitatii extremitatilor prin antrenarea atenta a fiecarei faze de mers, pentru a merge cat mai
corect si prin antrenarea prehensiunii in scopul de a utiliza oat mai bine mana in activitatile gestuale zilnice
5.reeducarea sensibilitatii
6. reeducare deficitului cardiorespirator
7.programe de TO adecvate pacientului

Interventii :
-tehnici de KT specifice (pt MS si MI)
-electrostimularea musculaturii deficitare
-stimularea electrica functionala (FES= Funtional Electric Stimlation) care poate asigura asistenta ortotica a
mainii (performarea prehensiunii) si a dorsiflexiei piciorului.
-electrostimularea declansata
-electrostimularea declansata de biofeed-back
d. Tratamentul spasticitatii.

EFECTE NGATIVE ale spasticitatii EFECTE BENEFICE ale spasticitatii

-dificultate la mers -mentinerea pozitiei ortostatice
-dificultate in executia transferurilor -reluarea mersului
(schimbarile de pozitie)
-mentinerea posturii si a locomotiei -mentinerea pozitiei trunchiului
-ADL ( Activities of Daily living) -previne TVP
-igiena precara -mentine masa musculara si densitatea osoasa
-oboseala musculara
-spasme dureroase
-complicatii (contracturi, escare)

Obiectivul tratarii spasticitatii este amelioarerea functionala si nu scaderea spaticitatii "per se".
Interventii in spasticitate:
1. Medicatie orala spasmolitica
2. Toxina botulnica
.).
Blocuri neurolitice
4. Agentii fizici
5. Biofeed-beck
6. Mijloace assistive
7. Chirurgie

1. Medicatia orala
Baclofen-Lioresal tb 25, 10 mg
-doze progresiv crescande de la 5 mg, se creste preogresiv cu cate 5 mg la fiecare 3-4 zile;
-derivat de acid gamaaminobutiric (GABA), cu actiune asupra m. spinarii 10-200 mg/zi
Benzodiazepinele (Diazepam, Tetrazepam- Myolastan), Diazepam 4-60 mg
Tizanidina 2-36 mg/zi
Dantrolene25-400 mg/zi
Gabapentina
Canabinoizii
Clonidina 0,05-0,4 mg/zi

142
 2. Toxina botulinica
Tratament focal-se tinteste muschiul
Este captata de jonctiunea neuro-musculara si blocheaza veziculele de acetilcolina (Ach)
2 tipuri: A. Dysport, botox; B. Myoblock
Actiunea ncepe la 3-4 zile
Evaluarea se face la 10-14 zile
Durata efectului 2-3 luni
Se dozeaza corect cantitatea in functie de dimensiunile muschiului
Studiile arata ca toxina este mai eficienta dac a imediat <lupa injectare (1-2 zile) se fac electrostimulari
pe musculatura injectata)

3. Blocurile neurolitice
Anestezice locale (xilina, bupivacaine, ropivacaina, etc.)
Fenol: conc. 2-10%, cel mai frecvent 4-5%
-durata blocului: 6-12 luni
-actiune necrotizanta (face neuroliza cu distrugerea ramificatiilot mici intramusculare)
Etanol: conc. 30-50%, durata 2 luni.
Scopul blocurilor:
-diagnostic diferential spasticitate vs contractura ?!
-prognostic: blocul motor de nerv periferic cu anestezic local simuleaza rezultau! unei interventii de lunga
durata, sau foarte scumpa (poate preciza oportunitatea unei astfel de interventii chirurgicale uneori foarte
laborioase)
-blocul senzitiv poate ntrerupe cercul vicios: durere-spasticitate-durere.
-terapeutic: scade spasticitatea; creste sectorul de mobilitate; scade clonusul; previne contracturile;
amelioreaza controlul voluntar.
-nursing: faciliteaza pozitionarea pacientului; faciliteaza efectuarea igienei individuale.
NU MODIFICA GRADUL DE DEPENDENT A!
Contraindicatii: refuzul pacientului, anticoagularea, infectie regionala.
Blocuri neurolitice membrul superior:
~ Nerv musculocutan-scade spasticitatea pe flexorii cotului
:;... Nerv median-scade spasticitatea pe flexorii pumn-degete.
Blocuri neuroltice membrul inferior:
~ Obturator- scade spasticitatea adductorilor
:;... Femural- scade recurvatum
~ Sciatic (mai ales in paraplegii), scade genu flexum
J;.. Tibial-scade varul equin, suporta mai usor o orteza de glezna
Se folosesc asociat cu procedurile fizicale (nu izolat).
4. Agentii fizici
-electrostimularea musculaturii antagoniste
-caldura locala (parafina, ultrasunetul)
-kinetoterapia (stretching, TFNP, etc)
-hidrokineoterapia (HKT)
-magnetoterapia
-bio feed-back
-electrostimularea ES declansata de BF (biofeed-back) pe musculatura antagonista.
Factori de agravare a spasticitatii: escare, disfunctii vezicale/anale, durerea, contractura, infectiile, posturile
vicioase, frigul, stresul, oboseala, insomnia, etc.

a. Reantrenarea sensibilitatii: superficiala- frecventa; profunda- rara (prezenta e1 ingreuneaza

recuperarea)

143
 b. Tulburarile de comunicare:
Impact enorm asupra starii psiho-emotionale a pacientului, asupra recuprearii functionale generale.
Afazia= deficit al limbajului verbal prin leziune cerebrala (de obicei emis ferul stang), afectand toate
componentele limbajului in diferite grade: intelegerea vorbitului celor din jur, vorbirea proprie, cititul, scrisul,
calculul aritmetic. Nu trebuie confundata cu alte deficite de vorbire prin alta cauza: surditate, tulburari
mintale, tulburari neuromusculare al mecanismului vorbirii (dizartrie). Poate fi expresiva (motorie)/ recepriva/
mixta.
c. Tulburari psiho-emotionale (3 categorii, de grade diferite: minimale- medii- moderate- severe)
o Tulburari de personalitate: labilitate emotionala, iritabilitate, dependenta.
o Simptome psihiatrice: depresie, anxietate.
o Tulburari intelectuale: pierderea memoriei, incapacitatea de a face un calcul, de a aprecia situatii,
de a retine ceva nou.
Colaborarea psiholog-medic psihiatru este frecvent necesara.

Complicatii medicale

1. Vezica neuro2ena: manifestata prin incontinenta urinara, retentie urinara, combinatii; poate avea
consecinte importante: ITU, pielonefrita, hidronefroza, calculoza renala sau vezicala, dificultati de
integrare sociala.
Evaluarea mecanismului disfuntiei urinare se poate aprecia prin masurarea reziduului vezical postmictional
prin:
-cateterizare transuretrala
-ultrasonografie
-cistometrografie (CMG)- precizeaza daca exista o tulburare de stocare sau de golire a vezicii, prin disfunctie
vezicala sau uretrela.
Tratament: -tehnici comportamentale;
tehnici de neurostimulare
cateterizare
tratament medicamentos (betanechol, clonidine, prazosin, terazosin, diazepam/baclofen/dantrolene,
ADT, etc.)
2. Disfunctia intestinului gros consta m incontinenta de materii fecale (mai ales la varstm1c1 cu
semnificatie negative asupra prognosticului de recuperare), constipatie, modificari de consistenta a
scaunului, balonare.
Tratament: alimente si agenti medicamentosi care schimba consistenta materiilor fecale, stimulente colonice,
iritante colonice de contact, stimularea digitala a sfincterului anal.
3. Escarele (vezi in continuare)
4. Disfagia
Semne clinice ce sugereaza disfagia: modificarea timbrului vocii ( voce ragusita), tuse scurta dua inghitire,
afectarea reflexelor palatine si faringiene.
Tratament: tehnici compensatorii, chirurgicale.
5. Tromboza venoasa profunda
6. Tulburari de somn: inversarea ritmului circadian, apnea de somn
7. Durerea la sechelarul AVC poate avea multiple cauze:
-distrofie simpatica reflexa;
-suferinte reumatismale si posttraumatice preexistente;
-traumatisme n momentul AVC-ului (fracturi nediagnosticate, entorse, tendinite)
-subluxatie de umar, capsulita retractila;
-neuropatia diabetica sau alcoolica;
-durere de cauza centrala;

144
-spasticitate: contractura n pozitie vicioasa, spasme;
-sdr. postobstructiv venos, etc.
8. Crizele convulsive: mai frecvente la varstnici sau la cei cu hemoragie parietala sau temporala.

ESCARE

Definitie= leziune tisulara cauzata de presiune sau decubit putand afecta structuri tisulare subiacente.
Stadializare
Dupa gradul de invazie tisulara pe o scala 1-4 conform NPUAP (1989)- National Pressure Ulcer Advisory
Panel
Stadiul
I-eritem persistent pe piele intacta (nu dispare la vitropresiune)
2-ulceratie superficiala, ca o eroziune a epidermului si dermului
3-necroza tegumentului si tesutului subcutanat; se poate extinde pana la fascia subcutanata; clinic apara ca o
ulceratie adanca.
4-necroza tisulara extensiva pana la nivelul muschilor, tendoanelor, osului sau capsulei articulare (frecvent
fistule asociate)
In descrierea lor mai figureaza: suprafata, localizarea, aspectul marginilor si al tegumentului adiacent,
prezenta/tipul exudatului, semne de insanatosire.
Evaluare:
1. Clinica (adancime=stadiu, dimensiune, etc)
2. Evaluarea riscului -scale: NORTON, GOSNNEL, BRADEN.
Etiologie
I. Factori prmari: presiunea, forfecarea, frictiunea.
Presiunea: printr-o forta exterioara aplicata perpendicular pe piele la nivelul unei proeminente osoase. Sunt
necesare forte variind intre 32-480 mmHg. Combinatia intre o presiune exterioara si existenta unei
proeminente osoase favorizeaza compresiunea vaselor sangvine - hipoxemie localizata pana la necroza
tisulara. Presiuni improtante sunt frecvent determinate de proeminentele osoase. Exemplu: presiunea pe
ischion in pozitie sezanda este de aproximativ de 150-500 mmHg; aceste presiuni sunt aplicate pentru
perioade scurte de timp si sunt atenuate de miscarile corpului, permitand reperfuzia tesutului moale. Durata
necesara pentru a induce o escara nu este cunoscuta cu exactitate. Se estimeaza ca o presiune de aprox 60
mmHg aplicata timp de 1-2 ore este suficienta pentru a determina aparitia unei escare.
Se caracterizeaza prin intensitate, durata, toleranta tesutului la presiune.
Exista o relatie inversa intre durata si presiune, considerand la fel de nocive atat presiunile moderate dar si
sustinute, cat si presiunile mari cu timp scurt de aplicatie. De mentionat faptul ca tesutul muscular este mai
susceptibil la efectele presionale decat tegumentul.
Frofecarea, cu rol mai putin studiat, responsabila mai ales pentru incidenta crescuta a escarelor sacrate; se
mobilizeaza tesutul subiacent deasupra tegumentului stationar.
Frictiunea, determina de obicei leziuni superficiale (epiderm, derm). Tegumentul se mobilizeaza contra unei
suprafete de suport fixe.
2. Factori secundari: extrinseci/ intrinseci; cresc susceptibilitatea tesuturilor la o actiune a fortelor
ce determina aparitia escarelor.
-restrictie de mobilizare (AVC, SM, TVM, TCC, leziuni osteoarticulare, etc)
-nutritia- hipoalbuminemia; se recomanda dieta boagat in proteine si hidrocarbonati pentru asigurarea unei
balante azotate positive.
-varsta- prin deficitele functionale pe care le implica, modificarile n sinteza colagenului, scaderea
continutului n elastina a tesutului moale.
-umezeala/incontineneta- cu macerarea si erodarea tegumentului de catre fortele de presiune si frictiune; la
incontinenta de materii fecale se asociza si expunerea tegumentului la microorganismele si toxinele din scaun.

145
-temperatura corporala - cerinte metabolice crescute la nivelul unei arii cutanate deja compromisa din punct
de vedere al vascularizatiei.
- nivel educational, status psihosocial si cognitiv, medicatie.
-TVM , mai ales cu forme complete (scala Frankel); o functie motorie pastrata sub niveleul lezional, chiar si
nefunctionala, scade riscul aparitiei escarelor.
Localizari: oriunde exista compresii la nivelul tesutului moale, inclusiv la nivelul aplicarii ortezelor sau a
altor aparate ortopedice de imobilizare. 95 % dintre acestea se dezvolta deasupra unei proeminente osoase
predominant in jumatatea inferioara a corpului. Sacru, tuberozitatea ischiatica, trochanter mare, calcaneu, dar
si occiput (frecvent la copii), scapula, cot.
Tratament:
Profilactic
-inspectia sistematica a tegumentului (de 2 ori pe zi), mai ales a celui de la nivelul proeminentelor osoase;
-mentinerea uscata a tegumentului;
-repozitionare periodica pentru echilibrarea zonelor de hiperpresiune si distributia presiunilor pe maximum de
suprafata cutanata;
Pentru pacientii imobilizati la pat ntoarcerea lor la 2 ore in decubit dorsal, decubit ventral si
decubit lateral sang/ drept, cu mentiunea evitarii hiperpresiunii pe marele trochanter. Unii
recomanda 30 nclinare laterala. La repozitionare nu se trage, nu se taraste pacientul de-a
lungul patului. Pot aparea dificultati la pacientii cu obezitate, spasticitate, contractura, dureri,
orteze. Se ridica calcaiele deasupra planului patului. Ridicarea necorespunzatoare a capului
patului expune pacientul la forte de forfecare la nivelul sacrului.
Pentru pacientii n scaun cu rotile se tine cont de :
-pozitionare corespunzatoare pentru a asigura o suprafata maxima de suport;
-"suporturile pentru picioare" (foot plates) astfel localizate incat sa evite presiunea la nivelul tuberozitatii
ischiatice repartizand presiunea de sprijin la nivelul coapselor;
-sa se evite hiperpresiunile la nivelul de contact al dispozitivelor laterale care asigura stabilitatea pacientului
in scaun;
-schimbarea periodica a greutatii de pe punctele de sprijin prin inclinari antero-posterioare si laterale; cand
pacientul invata sa se ridice singur timp de 15 secunde la fiecare 30 de minute.
- folosirea unor suprafete de suport adecvate: saltele, paturi cu continut variabil (spuma, gel, apa, aer
fluidizat); trebuie sa asigure o presiune inferioara celei de 32 mmHg, nivel considerat mai putin susceptibil de
a provoca o plaga de presiune; pot fi statice (stationare), actioneaza redistribuind presiunea (ex: saltelele cu
spuma poliuretanica cu densitati diferite sau cu perne cu continut variabil: gel, apa, aer); dinamice care
utilizeaza o sursa de energie pentru a dirija ciclic aerul in canalele din interiorul saltelei.
Curativ
-curatarea escarei- se recomanda ser fiziologic cu presiune de irigatie suficienta astfel incat sa asigure
curatirea fara sa traumatizeze leziunea;
-substantele antiseptice de tip povidone-iodine, acid acetic, peroxide de hidrogen, pot avea efecte nocive;
-curatarea escarei se face la fiecare schimbare de pansament;
-pansarea -pansamente adezive transparente de poliuretan, hidrocoloizi, hidrogen, spume, spray lubrifiant,
calciu alginate,' exudate absorbers".

ESCARA INFECTATA
-se recomanda cultura fluidului obtinut prin punctie cu ac sau biopsie;
-<lupa 2-4 saptamani de tratament corect, persistenta exudatului sau lipsa vindecarii necesita antibiotic topic
timp de 2 saptamani (pentru Gram pozitivi, Gram negativi si anaerobi);
-diagnosticul osteomielitei: biopsie osoasa, metode neinvazive tip CT, RMN mai rar utilizate; combinatie de
3 teste: nr leucocite+VHS+Rgrafie cu valoare predictiva de 69% cand toate cele 3 teste sunt pozitive;
-bacteriemie, septicemia- antiboterapie sistemica.

146
ESCARA NECROTICA necesita debridare enzimatica, mecanica, chirurgicala.
Terapii fizica le
-whirlpool
-fototerapie (ultraviolet, lumina polarizata)
-ultrasunet
-electrostimulare
-laser
Tratament chirurgical

Complicatiile
-infectioase: endocardita, meningita, artrita septica, abcese profunde, osteomielita, bacteriemie, celulita
-calcificari heterotopice
-fistule
-pseudoanevrisme
-carcinom cu celule scuamoase
-amiloidoza
-complicatii ale tratamentului: iod toxicitate, hipoacuzie (aminoglicozide topic).

24. Sechele dupa traumatisme cranio-cerebrale si tumori craniene

Def: totalitatea fenomenelor clinice si/sau paraclinice rezultate din actiunea unui agent traumatic
extern asupra cutiei craniene si a continutului acesteia.
Clasificare:
1. Functie de criteriul anatomic: TCC inchis/ deschis/ fracturi ale bazei de craniu
2. Functie de criteriul clinic:
-traumatisme faciale: determina cicatrici, problem functionale de dinamica a artic temporo-
mandibulare, dentare, de masticatie; recuperarea se face ca in cazul paraliziilor faciale.
-traumatisme cranio-cerebrale: pot fi :a) leziuni ale cutiei craniene: bolta craniana- fracturi
simple (+/- complicatii- hematoame extradurale); ale bazei craniului: multiple complicatii b)
leziuni ale substantei cerebrale: determina perturbari grave neurologice: tulburari psiho-
intelectuale, neurologice: hemiplegii, sindr pyramidal, cerebelor, extrapyramidal; tulburari
ortopedice; tulburari sfincteriene.
3. Functie de intensitatea agresiunii si a modului de aplicare se poate dezvolta:
Comotia: pierderea tranzitorie a starii de constienta, rpin implcarea formatiunii reticulate a
trunchiului cerebral, fiin considerate o pierdere momentana a functiei de vigilenta cauzata de
depolarizarea brutala a neuronilor component; dureaza < 12h (mai putin de 1 min); afectarea
neurologica este reversibila <lupa cateva ore-7zile.
Contuzia: alterarea sau pierderea starii de constienta si instalarea semnelor neurologice de
focar; dureaza > 24h. Traumatismul provoaca o necroza a tesutului cerebral in punctul in care
socul are effect maxim, la care se adauga participarea factorului vascular prin aparitia de
hemoragi arteriale, hemoragii venoase, hematoame, VD, tulburari biochimice, edem cerebral.
Partial reversibila. Leziunile constituite au character evolutiv. Refacerea spontana a fuctiilor

147
 neurologice se realizeaza in fazele initiale, in grade variate in primele 6 luni. Dupa 1-2 ani
recuperarea e mediocra.
Dilacerarea: determina distructia structurilor cerebrale si hemorgie intracerebrala si subdurala
sau epidurala; se insoteste de HIC si are prognostic functional rezervat.
Evaluarea pacientului cu TCC
~ Criterii de prognostic:
-varsta
-durata si profunzimea comei
-durata amneziei pottraumatice.
~ Profunzimea comei: scala Glasgow
Raspuns ocular (E) Raspuns motor (M) Raspuns verbal (V)
E 1= fara raspuns M 1= fara raspuns V 1= fara raspuns
E2= r. coular la stimuli M2= postura de extensie V2= sunete
durerosi
E3= raspuns la stimuli verbali M3= postura de flexie V3= cuvinte
E4= raspuns/activitate M4= reactive de aparare V 4= confuzie
spontana
M5= raspuns orientat <lupa V 5= orientat
stimul
M6= raspunde la comenzi

Scor: <8 - afectare severa

9-12 - afectare moderata
13-15- afectare minora
:S 8- se instaleaza coma.
Evaluarea neuro-psihologica:
-7 functiile verbale si limbajul => existenta afaziei, capacitatii de a vorbi, de a scrie, calcula, citi,
raspunde la intrebari simple.
-70TS
-7 concentrarea si memoria
-7felxibilitatea gandirii, capacitatii de gandire
-7functiile motorii: miscarile globale, gesture, examinare analitica pentru MI si MS
-->rezolvarea/ corectia ortopedico-chirurgicala a sechelelor
Clasificare TCC:
A) TCC benign (comotia):
-supraveghere neruololgica
-fara tulburari vegetative sau neurologice
-rar interventii de recuperare.
B) TCC sever:- corespunde hematomului operat NCH; +/- coma cu durata de pana la cateva
saptamani; necesita recuperare
C) TCC grav:
-coma si tulburari vegetative majore, prognostic vital
-daca depaseste prima saptamana (cand mortalitatea este foarte crescuta) se intra in faza de coma
cronica-7 complicatii majore; necesita recuperare.
Recuperarea TCC

148
Obiectivele se stabilesc pe termen scurt si pe termen lung si mediu. Se urmareste sa aiba finalitate
functionala in functie si de abilitatea si participarea pacientului.

A. TCC benign
-poate antrena sechele tardive: sindromul post comotie al TCC manifestat prin: cefalee, vertij,
astenie fizica si psihica, anxietate, iritabilitate, tulburari de memorie, tulburari de somn.
-se actioneaza pec ale psihologica pentru a scadea dramatismul situatiei.
-obiective: 1. Prevenirea sechelelor; 2. Actiune rapida de la instalare.
-tratament:
a) medicamentos: antialgice, sedative, anxiolitice.
b) masaj decontracturant, sedative
c) ET antialgica
d) metode de relaxare: Jacobson
e) MDF continuu 100 Hz, 20 min
f) KT: ex de echilibru, ex de constientizare a schemei corporale si de functionaliate
g) reintegrare socio-profesionala: TO si terapie de grup, jocuri, psihoterapie.

B+C. TCC sever+ grav

-ambele trec prin faza de coma
-trezirea este progresiva
-recuperarea este progresiva
-TCC grave se recupereaza greu si prezinta sechele importante s diverse.
Tratamentul de recuperare prezinta 4 principii:
1. reeducare cat mai precoce: din primele zile, perseverenta, durata lunga;
2. necesita bilant de echipa, repetat regulat;
3. dificultate motorie mare;
4. recuperarea strans legata de reinsertia sociala.
Recuperarea prezinta 3 faze:
a) Faza de coma- durata imprevizibila
-obiectiv: evitarea complicatiilor ortopedice, respiratorii, cutanate.
-metodologie:
Mobilizari passive zilnic de 2 ori/zi:
-pentru toate articulatiile in toate planurile
-tehnica Bobath
-mobilizari lente, usoare, mai ales in sens opus atitudinii distonice
-cranio-caudal
-daca apare hypertonia~ stop KT !!!
Posturari: gips/atele- pentru retracturi, pentru inhibitia spasticitatii (Bobath)
Tractiuni: suspendare temporara/continua
Preventia si ngrijirea escarelor: saltele, repozitionari, supraveghere puncte de presmne,
masaj, frectii cu alcool
Masaj: circulatoriu gamba si pozitionarea antidecliva a picioarelor; profilaxia TVP
Respirator: ventilatie asistata si traheostoma~aspirare frecventa, modificare aer si inhalatii
cu aerosoli.
b )Faza de trezire:
Obiective:- reinvatarea schemelor corporale distruse pentru repersonalizare
149
Metodologie:
-ingrijire: asigurarea unui mediu favorabil bogat in stimul, trezire progresiva
-schimbari si variatii ale pozitiilor
-reeducarea deglutitiei si respiratiei (dranaj postural, ventilatie asistata, stimularea expectoriatiei si
tusei)
-stimulare prin auz, vorbire, vedere
-stimulare olfactiva, gustative, tactila si afectiva
. .
-mcarcare progresiva.
c) Faza de recuperare:
Obiective:
l .reeducare neuro-musculara
2.preventia/corectia deformarilor
3.ameliorarea durerii si a contracturilor
4.constientizarea schemei corporale
5.reeducarea si readaptarea functionala si socio-profesionala
6.suport psihologic si logopedie
7 .corectia deformarilor, intarzierilor in consolifare a fracturilor, redori, AND, osificari heterotope,
fenomene de capsulita retractila.
8.corectarea tulburarilor associate: senzoriale (vizuale, olfactive, auditive), de limbaj (afazie,
dizartrie, intelectuale, mnezice, comportamentale (lentoare, agitatie, regresie, etc), psihice (angoasa,
culpabilitate, descurajare).
Metodologie:
-posturare corecta
-mobilizari passive, pasivo-active, active in pat
-stratching
-HKT- mobilizari in apa (36 grd) cu incarcare progresiva
-masaj- decontracturant MB, spate si tendoane retracturate.
-termoterapie si ULS- jonctiunea muschi-tendon pentru retracturi
-ET: excitomotorie si antialgica
-relaxare prin meloterapie
- ES pentru musculature deficitara
-reeducare functionala pentru: exercitii de constientizare a miscarii in spatiu, reactii de mentinere a
capului si trunchiului, reactii de protectie la cadere, TFNP
-ergoterapie si TO
-psihoterapie si logopedie
-readaptare la mediul familial, extern, professional
Plan de reabilitare TCC
I.PREVENIREA COMPLICATIILOR
1. Ap. respirator: infectii, bronhopneumonii prin igiena riguroasa, mentinerea canulei traheale si
traheostomei, mobilizari si tapotari
2. Ap. Cardio-vascular: combaterea hT A-7ciorapi elastici, a troboflebitelor, TVP si TEP cu Clexane
si ciorapi elastici
3. Ap reno-urinar: infectii, fistule, litiaza reno-vezicala, hidronefroza prin igiena riguroasa, sonda si
hidratare corespunzatoare
4. Ap. Digestive: ulcerul de stress si hemoragia digestive -7 IPP
5. Escare
150
6. Ap osteo-articular: anchiloze, retracturi musculo-tendinoase si ligamentare, deformari articulare,
osificari heterotope, osteoporoza, ONACF.
7. Frisoane sau febra de tip central
8. Complicatii neurologice: convulsii, spasticitate, hidrocefalia st ancefalita, dementa, durerea
neuropata, psihoze endogene.
lL NURSING DE REABILITARE
a. inspectia tegumentelor si schimbarea pozitiei pacientului la 2-3 ore, igiena personala riguroasa
b. mobilizari passive si pozitii antideclive pentru preventia edemelor
c. posturare corecta
d. manevre de drenaj bronsic
e. asistarea evacuarii urinei pri monatre de cateter fix si training vesical
f. alimentarea- pe sonda naso-gastrica
g. verticalizarea progrsiva si reeducare echilibrului postural
h. reeducare transferuri
i. invatarea si asistarea gesturilor pentru ADL
j. initierea miscarilor truncate.
I/I. POSTURAREA Sf MOBILIZAREA
-pentru prevenirea complicatiilor
IV. PROGRAM F/ZICAL-KINETIC RECUPERATOR
PENTRU PACIETUL IMOBILIZAT LA PAT
-posturare corectoare antidecliva
-mobilizari passive si passive asistate
-mobilizari active pentru pacientii cu leziuni incomplete
-mobilizare cu rezistenta
-exercitii de respiratie
-masaj pentru stimularea tranzitului intestinal si exercitii de pompaj arterial
PACIENTUL VERTICALIZAT
-verticalizare progresiva
-transferuri pat/fotoliu rulant
PROGRAM LA SALA DE KT
-constientizarea schemei corporale si a pozitiei corpului in oglinda
-ameliorare transferuri
-initiere mers intre bare paralele, apoi cu spirjin unipodal
-ex pentru reeducarea gestualitatii uzuale pentru ADL
-TO si ergoterapie
V. MANAGEJlfENTUL SPASTICITATII
-se va corela cu obiectivele recuperarii
-va urmari: ameliorarea deficientelor functionale, facilitarea exercitiilor fizioterapie si strategiilor de
reabilitare, cresterea comfortului (scaderea durerii si imbunatatirea somnului), pregatirea terenului
pentru ortezare, prevenirea si terapia complicatiilor-7 retracturi si spasme musculare.
-tratament
a.spasticitate generalizata: Baclofen, Dantrolen, Tizanidina, Benzodiazepine; tratament de
recuparare: KT si fizio
b. spasticitate regional: Baclofen injectat intratecal; tehnici NCH (neurotomii partiale selective);
tehnici de recuparare

i51