Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Se admite ideea ca biostimularea laser determina stimularea tuturor functiilor celulare prin exacerbarea
sau inhibitia functiilor biochimice, fiziologice si proliferative. Amplitudinea este in functie de lungimea
de unda si dozare.
In terapie se folosesc laseri de putere mica .
. Pentru a se obtine efectul biostimulant local, este necesar ca energia absorbita sa nu depaseasca pragul de
ionizare si sa nu produca efecte biomecanice.
Efecte terapeutice generale : termic, de coagulare, chirurgical, mecanic, fotoablativ, de excitatie
optica, efectul electric, efecte biologice
Termic : la putere de 1-10 7W/cm2 . exista 2 efecte : coagulant si chirurgical.
Mecanic : pentru fragmentarea calculilor renali si biliari pe cale endoscopica
Fotoablativ : distruge legaturile dintre moleculele organice ale tesuturilor (interventii pe retina,
pe placi de aterom calcificate)
Fotochimic. In oncologie in scop de diagnostic (identificarea tumorilor) si terapeutic (distrugerea
tumorilor).
2.Efectul biostimulant si trofic tisular: unul din cele mai benefice efecte (se poate aplica si in
afectiuni greu tratabile : ulcere atone, arteriopatii, suferinte venolimfatice cronice, boala artrozica)
- Stimulare a troficitatii locale, cresterea sintezei proteice, cresterea metabolismului energetic si a
tuturor functiilor celulare
-Creste productia de 0 2 ,aportul de substante nutritive, stimularea circulatiei locale, creste
metabolismul energetic, creste sinteza proteica, sinteza de ATP mitocondrial , cresterea
activitatii mitocondriale,creste sinteza de ARN si ADN ,creste rata de diviziune celulara
(laserul se contraindica la pacientii cu neoplazii)
-Stimuleaza troficitatea locala in toate tesuturile
- In tesutul conjuctiv , creste sinteza de fibroblasti si colagen, cu efect fibrozant
-Cartilajul articular: stimuleaza regenerarea cartilajului
- Tesut osos : stimuleza regenerarea tesutului osos cu consolidarea fracturilor, creste depunerile de
calciu, fosfor si hidroxiapatita
-Sistem nervos : stimuleaza regenerarea fibrei nervoase.
-Stimuleaza organele hematoformatoare, cresterea hemoglobinei , leucocitelor,
trombocitelor,creste capacitatea de transport a oxigenului
-Stimuleaza sistemul imunitar
80
-Stimuleaza reepitelizarea : stimularea circulatiei locale,cu cresterea ratei de regenerare tisulara ;
favorizeaza vindecarea cu reepitelizare - indicat in ulcere atone cutanate, ulcere
varicoase, plagi, rani, arsuri
3.Aparatul cardio-circulator :
- provoaca vasodilatatie, scade valorile TA la pacientii cu HTA
- creste fluxul sanguin local, combate staza venoasa, favorizeaza resorbtia edemelor si exudatelor
- efect antitrombotic
Modalitate de aplicare : pe zone dureroase sau pe puncte dureroase, nu mai mult de 5 puncte de
tratament,cu durata de la cateva secunde (1O-l2sec) pana la cateva minute (3-4 min). Numarul
sedintelor este variabil (de exp. in PR 15-20 de sedinte, zilnic sau la 2 zile).
In durerile superficiale putere sub 4 J/cm2 si durata de aplicare mai mica ;
La nivelul articulatiilor 7-8 J/cm2 ;
In stadiul acut si subacut, doze mai mici , sub 4 J/cm2, in cele cronice mai mari 7-8 J/cm2 ; 10~20 sedinte
-efect analgezic : 2-4 J/cm2 in dureri musculare si 4-8 J/cm2 in dureri articulare
-efect antiinflamator : afectiuni in stadiul acut si subacut 4-6 J/crn2, iar in stadiul cronic 4-8 J/cm2
-efact trofic : 3-6 J/crn2
81
-efect circulator : 1-3 J/cm2
0 Afectiuni tegumentare:
postchirurgical, la nivelul plagilor si cicatricelor postop.
plagi posttraumatice, inclusiv cele greu vindecabile
arteriopatii, suferinte venolimfatice, tulburari trofice, ulcere cronice
A.radiatiile infrarosii
In terapie se foloseste urmatoarea clasificare : RIR sunt de 3 tipuri in functie de lungimea de unda:
a) 760-1500m(tip A)- sunt penetrante
b) 1500-5000m (tip B)- sunt absorbite de epiderm si derm
c) >5000m (tip C)- sunt absorbite numai la suprafata tegumentului
Efectele sunt diferite in functie de lungimea de unda : cu cat lungimea de unda este mai scurta cu
atat actiunea calorica este mai profunda
Unda scurta IR (tip A)- determina vasodilatatie arteriolara si capilara cu eritem caloric,
cresterea debitului sanguin ,stimuleaza pigmentul melanic, regenereaza celulele epidermice ,sunt activate
glandele sudoripare, determina cresterea metabolismului local si determina efecte trofice, influenteaza
terminatiile nervoase cutanate, cu calmarea consecutiva a nevralgiilor.
Unda lunga si in doze crescande : poate determina grade diferite de arsura de la flictena pana la
escare cu necroza tisulara.
83
metabolismul proteic : stimularea catabolismului proteic la iradieri moderate si creste
eliminarea urinara de produsi de catabolism proteic ; la doze mari- scade eliminarea
urinara de azot total
metabolismul mineral : creste metabolismul mineral, favorizand absorbtia intestinala a
Ca si fosforului ,scade eliminarea urinara a calciului si creste sinteza de vitamina D
(producerea de vit D in epiderm sub actiunea RUV cu lungimi de unda de 280-300).
Singura cu rol antirahitic este vitamina D 2
Iradierea cu ultraviolete artificiale ( emise de lampi cu cuart) a unor alimente (lapte de
vaca, unt) are efect de crestere a proprietatilor antirahitice.
2. asupra elementelor sanguine
stimuleaza hematopoeza, scad colesterolul in sange
3. asupra circulatiei -creste circulatia superficiala (mecanism direct) si profunda (reflexe
neurovegetative la distanta care produc stimulare simpatica) ; initial in perioada eritemului
actinic , creste debitul cardiac si pulsul, ulterior determina hipotensiune si scaderea pulsului
4. asupra respiratiei -creste oxigenarea pulmonara, respiratiile sunt mai ample si mai rare, prin
mecanism reflex prin excitarea centrului respirator
5. asupra sistemului nervos
SNC-RIR in doze medii, initial actiune excitanta apoi determina sedare prelungita, pana la
somn
SNV-RUV stimuleaza parasimpaticul determinand vasodilatatie, hTA si scad tonusul simpatic
SNP - RUV efect sedativ, calmant, analgetic, scad excitabilitatea si sensibilitatea nervilor
periferici, prin efect direct si reflex
6. asupra aparatului digestiv - creste secretia si motilitatea gastro-intestinala, creste secretia
salivara si pancreatica , prin actiunea histaminei crescute in tegument sau/si prin mecanism reflex
7. asupra glandelor endocrine - creste secretia PTH care normalizeaza metabolismul calcic cu
efecte favorabile in rahitism ,creste secretia pancreasului endocrin cu hipoglicemie consecutiva,
scade secretia tiroidei
8. asupra tegumentului - actiune carcinogenica,determina cancer cutanat- cele mai carcinogenetice
sunt UV cu lungimi de unda sub 320 milimicroni, de tip B
84
7. efect bactericid,dezinfectant - deriva din actiunea bactericida a radiatiei cu lungimea de unda
A.= 270m (UV tip C). Se folosesc n ulcere atone, plagi superficiale infectate, infectii cutanate,
plagi superficiale , cu debutul vindecarii in 5-7 zile, de la iradiere
8. efecte psihologice date de stimularea neuro-endocrino-metabolica si de efectele antialgice
2.Pediatrie
Copii sunt foarte sensibili la UV, de aceea se ncepe cu un sfert de biodoza,durata sedintelor este
progresiva, sedinte mai rare si mai numeroase . Eritemul ii oboseste si le deranjeaza somnul, in timp ce
dozele slabe , suberitematoase , ii calmeaza si le imbunatateste starea generala
Indicatii terapeutice: rahitism, spasmofilie, afectiuni respiratorii ,craniotabes, debilitate fizica .
./ In rahitismul confirmat se fac serii de cate 12 sedinte, cu doze progresivel/3, 112, 2/3, 4/5 de doze de
eritem de gradul I (o biodoza), apoi se continua cu o biodoza .
./In anemii si alte carente nutritionale -o sedinta de eritem gr II (doua biodoze) de 2 ori/saptamana
./Debilitate fizica - se folosesc surse artificiale (lampi cu mercur) sau naturale-pe plajele de litoral
./Craniotabes - doze progresive de biodoza de eritem
3.Reumatologie
Indicatii terapeutice : in PR, artroze, artrite, periartrite, nevralgii, AND -+Rol antiinflamator, antialgic,
desensibilizant ; in aplicatii locale si generale
./Poliartrita reumatoida - se fac aplicatii generale si locale ;
-generale : iradieri cu lampa cu mercur la 1,5 m distanta , expuneri alternative, fata ant corp si fata post
corp, 2min + 2min, se creste zilnic cu 1minut+1 min, 15 sedinte zilnice pe o serie
-locale : la nivelul articulatiilor afectate, cu efecte antiinflamatorii, antialgice, desensibilizante ; se
urmareste producerea eritemului de gr III sau IV (3-4 biodoze ), <lupa testarea reactiei eritematoase
cutanate prin biodozimetrie; daca se utilizeaza lampi de tip Kromayer, <lupa sedinta se aplica bandaj
adeziv in strat dublu si se poate repeta sedinta peste 7-1 O zile
85
,/Jn reumatismul abarticular si AND- aplicatii mai ales locale si sunt folosite pt efectul antialgic prin
mecanism reflex
,/Jn nevralgii se aplica doze eritem moderate (2-3 biodoze) ; n nevralgia sciatica si cervicobrahiala se
aplica sedinte la 2-3 zile,cu doze eritem n campuri locale de-a lungul traseului dureros
In nevralgiile intercostale se aplica doze eritem in campuri mici , de-a lungul spatiului dureros
4.Tuberculoza: rezultate bune in toate formele de tuberculoza, mai ales nainte de folosirea ATB, cu
iradieri generale in doze progresive, cu surse naturale sau artificiale
5. Alte afectiuni :
,( sindroame neurovegetative - hipersimpaticotoniile se pot trata cu aplicatii generale de UV in doze
sedative, foarte slabe , o sedinta la 2-3 zile, 15-20 sedinte
./ afectiuni endocrine (hipertiroidii usoare,menopauza, obezitate) -iradieri generale progresive
./ astm bronsic- se aplica in campuri de eritem pe torace anterior si posterior , expuneri alternativ
incrucisate, o sedinta Ia 2 -3 zile cu 6-8 campuri de eritem
./ afectiuni ORL (rinite, rino-faringite,otite externe) -iradieri locale cu doze eritem
./ ginecologie (vaginite, amenoree, hipogalactii)
./ afectarea starii generale (convalescenta, surmenaj, pierderi ponderale, carente nutritionale,
inapetenta, pierdere ponderala, insomnii)- aplicatii generale cu doze mici la nceput , crescute progresiv
la 2 zile, serii de 10-20 sedinte
6. Cu scop profilactic- se aplica in special la mineri, pentru prevenirea consecintelor carentei de UV.
7. Dezinfectia (sterilizarea) aerului, apei si a serului - RUV intre 250-270 milimicroni (grupul C) are
efectele cele mai bactericide
Contraindicatiile UV :
TB pulmonara activa
Afectiuni CV decompensate, ATS avansata
Neoplazii, casexii, inanitie
Pusee acute de psoriazis, lupus, eczeme, herpes simplex, pelagra , xeroderma pigmentosum
Hipertiroidie, DZ, hematoporfirie
Sarcina
Sindroame hemoragipare, tendinte la hemoragii, tromboflebita
Insuficienta de organ (renala, hepatica, cardiaca)
Tulburari de pigmentatie
Fotosensibilitate cutanata solara
Pacientii nervosi, iritabili
Fotosensibilitatea cutanata solara - pot apare accidente de tip eritem actinic acut, urticarie actinica,
fotodermatoze acute sau cronice
Tratamentul cu UV poate exacerba puseele acute de psoriazis, eczemele acute, lupusul eritematos,
herpesul simplex, pelagra, xeroderma pigmentosum
I. surse artificiale
-se folosesc :
* lampile cu mercur ( in terapie se folosesc mai ales cele cu presiune medie) - contin electrozi de
mercur amplasati intr-un tub de cuart , creindu-se un arc de vapori ionizati care iau nastere prin trecerea
curentului electric care incalzeste mercurul pana la vaporizare
*lampa Kromayer- cu mercur metalic , cu raci ere cu apa distilata, folosita in aplicatii locale in afectiuni
ale pielii si mucoaselor
*tuburi Philips si Westinghouse care emit RUV sub 280 milimicroni lungime de unda
Se alege cu atentie doza necesara pentru aplicatiile locale sau generale de UV, in functie de sensibilitatea
fiecarui pacient in parte.
86
Activitatea unei radiatii este egala cu doza pe unitatea de timp ~doza unei radiatii este produsul intre
activitatea ei si timpul de iradiere
Se foloseste in practica curenta metoda biodozimetriei pentru masurarea efectului produs c::> consta in
masurarea timpului necesar pentru obtinerea celui mai slab eritem pe tegument.
Biodozimetria stabileste doza necesara prescriptiei terapeutice.
Se foloseste obligatoriu nainte de orice tratament.
Biodoza sau doza biologica = timpul minim necesar aparitiei celui mai slab eritem ultraviolet,
adica primul eritem perceptibil (care dispare in 24 ore) la o anumita persoana, cu o anumita sursa de UV
, la o distanta fixa (75cm sau mai frecvent 50cm).
0 Doze slabe (suberitematoase si eritem gradul I)- se aplica zilnic sau la 2 zile.
lndicatii - copii : rahitism, tetanie, spasmofilie, prematuri ; adulti : debilitati, tulburari de termoreglare,
unele dermatoze, tulburari trofice cutanate
0 Doze medii (eritem de gradul II) - se aplica in 2 sedinte /saptamana.
Indicatii - pentru stimulare generala organism , disfunctii endocrine, tulburari de metabolism, tulburari
circulatorii periferice , astm bronsic.
0 Doze forte (eritem de gradul III) - se aplica o data la 7 -10-14 zile
Indicatii - afectiuni dermatologice
B. Iradieri locale :
-iradierile locale sau aplicatiile in doze eritem se executa pe zone cutanate bine delimitate sau
campun ;
-produc un puternic eritem local si necesita aplicarea obligatoriu dupa biodoza n functie de scopul
terapeutic urmarit ;
-campurile cutanate se iradiaza succesiv, de la o sedinta la alta pe alta suprafata de tegument, la interval
de 1-2 zile
-restul suprafetei corporale se acopera cu un cearsaf, lasand descuperita numai zona de tratament
- se pot folosi 3-4-5 biodoze ;
- indicatii : artrite, artroze, nevralgii, neuromialgii, astm bronsic, dermatite. Repetarea sedintelor se
poate face la interval de 6 saptamani
Indicatiile tratamentului cu IR
exista 2 tipuri de aplicatii : in camp deschis=lampi sollux, in camp nchis= baia de lumina
> Indicatiile IR in camp deschis (lampi sollux)
88
Afectiuni locale insotite de edeme si de staza superficiala , in care vasodilatatia produsa
favorizeaza absorbtia edemului - se pot trata astfel procese inflamatorii subacute sau cronice :
afectiuni inflamatorii ale tegumentului, furuncule, foliculite, plagi superficiale pe cale de
cicatrizare
Datorita efectului miorelaxant si antialgic- spondiloze, nevralgii, mialgii, artralgii, tendinite,
tenosinovite, periartrite, stari stari contuzionale posttraumatice
Afectiuni ale tegumentului : ulcere atone, plagi atone, eczeme,degeraturi, cicatrici cheloide,
radiodermite, piodermite, plagi postoperatorii , eriteme actinice
Tulburari circulatorii periferice : cianoza extremitatiilor, arterite obliterante
Stari spastice ale viscerelor abdominale
> Indicatiile IR n camp nchis (baia de lumina) - se utilizeaza ca termoterapie prin efectul de
sudoratie si efectul de solicitare generala a organismului (bai de lumina generala)
Artroze degenerative, periartrite , neuromialgii diverse
Boli cu metabolism scazut : hipotiroidie, obezitate, DZ, diateza urica
Afectiuni inflamatorii subacute si cronice, ale organelor genitale feminine : metroanexite,
parametri te
Afectiuni cronice ale aparatului respirator : astm bronsic, bronsita cronica, emfizem.
Intoxicatii cu metale grele- sudoratia intensa favorizeaza eliminarea acestora
Tratamentul cu RIR
Se folosesc lampi cu incandescenta si radiatoare cu rezistente metalice. Se produce energie calorica prin
trecerea unui curent electric prin filamentul de carbune sau metal (tungsten, wolfram) la lampile cu
incandescenta ,si prin firul de metal inoxidabil (crom, nichel, mangan, aliaje crom-nichel) la radiatoarele
cu rezistenta .
Aplicatiile terapeutice de RIR -prin doua modalitati principale : in spatiu inchis ( baile de lumina) si in
spatiu deschis (lampa Sollux). Actiune directa prin incalzirea aerului cu producerea de termoliza
89
2.Aplicatii n spatiu deschis =se folosesc lampi (lampa sollux, vitalux, novolux,sollex) sau radiatoare
de infrarosii
Aplicatia are numai efecte directe, nu si de incalzire a aerului din jurul corpului, deci nu provoaca efect
de transpiratie. Va creste temperatura locala a regiunii cutanate iradiate , cu senzatie de caldura
progresiva , apoi inrosire neuniforma in cazul expunerii prelungite si chiar pigrnentatie
-distanta aplicatiei - Lampa se pozitioneaza la 50 - 80cm de tegument cel mai frecvent; intensitatea
radiatiei variaza invers proportional cu patratul distantei
-intensitatea radiatiilor -
slaba ( cu producerea unei senzatii agreabile) 0,5 cal.glcm2/min
medie ( senzatie clara, dar suportabila) lcal.glcm2/min
puternica ( senzatie puternica pana la insuportabila)> 1,3 cal.glcm2/min
-durata sedintei - 5-20minute , in functie de efectul urmarit : antialgic, antispastic, activarea circulatiei,
stimularea metabolismului, efect antiinflamator
-se supravegheaza bolnavul in timpul aplicatiei
def. terapia inhalatorie, respiratorie : introducerea pe cale respiratorie in diferitele segmente ale
aparatului respirator a unor substante pulverizate.
Aerosolul terapeutic : metoda de administrare pe cale inhalatorie a unor subst. active farmacologic sau
devenite active prin dispersie, care se adreseaza unor stari patologice ale cailor aeriene superioare si
inferioare
In functie de marimea particulelor : inhalatii= particule cu diametrul sub 5 ; aerosoli=O,O 1 -5 ;
particulele intre 0,01 si 0,3 nu sunt retinute si se elimina prin expectoratie.
Aerosolii reprezinta combinatia intre un mediu gazos (faza dispersanta) si un mediu solid sau lichid
foarte fin (faza dispersata)
Modalitatii de producere a aerosolilor :
aparate cu duze de pulverizare pneumatica
aparate generatoare de aerosoli cu ajutorul ultrasunetelor, au la baza efectul piezoelectric.
aparate generatoare de aerosoli cu element filtrant
doze de aerosoli : spray-uri
Factori care injluenteza penetratia si retentia aerosolilor: diametrul particulelor, tipul respiratiei,
incarcarea electrica a aerosolului, temperatura si umiditatea, morfologia cailor respiratorii, conditiile
patologice bronhopulmonare
Proprietatile fizice ale aerosolilor :
-dispersia ; principala proprietate a aerosolului ; duce la.cresterea suprafetei de contact asubstantei active
aerosolizate.
-capacitatea de suspensie (plutire) : o particula poate pluti in aer cand diametrul ei este de 5 pt
particule poliedrice ; particulele plane pot pluti si la > 5 . In conditii speciale, particulele <5 pot
sedimenta, dar cele< 0,1-0,2 nu sedimenteaza niciodata. Sunt elimintae in expir.
-vizibilitatea : vizibilitate optica, in momentul in care diametrul particulei se incadreaza in lunginea de
unda a luminii.
-miscarea : este in functie de inertia castigata odata cu fluxul de aer la iesirea din pulverizator. Daca
particula intalneste un obstacol sau tb sa schimbe brusc directia, va fi impactata in suprafata respectiva si
90
nu va mai urma fluxul curentului de aer. In cazul particulelor mici (O, 1-0,2 ~t ), ca si particulele gazoase
sunt supuse unei miscari browniene, nefiind influentate de obstacole. Aceste particule patrund mai
profund in caile respiratorii, dar sunt eliminate odata cu expirul, nesedimentand.
-incarcarea electrica : sarcina electrica este atat de mica, incat putem considera aerosolii ca fiind neutri
dpdv al incarcarii electice.Mai tarziu, penetratia si depunerea in tractul respirator este favorizata de
incarcarea electrica.
Parametrii fizici ai aerosolului : cantitatea cetei (l/min. ), densitatea cetei (mg/l), doza de aerosoli,
concentratia cetei, gradul de pulverizatie
a. cantitatea cetei : reprezinta volumul total al aerosolului ( faza dispersa si dispersata)
generat de aparat/min
b. densitatea cetei : reprezinta cantitatea de solutie pulverizata intr-un litru de aer ;
densitatea minima terapeutica este 30mg/l
c. doza de aerosoli : cantitatea de particule de solutie inhalate intr-un minut
d. concentratia cetei (continutul cetei): cantitatea de substanta activa neevaporata,
continuta ntr-un litru de ceata
e. gradul de pulverizatie (spectrul particulelor) : variatia dimensiunilor particulelor
produse de aparat
AEROSOLUL TERAPEUTIC
Definitie : metoda de administrare pe cale inhalatorie a unro substante active farmacologic, sau devenite
active prin dispersie, care se adreseaza unor stari patologice ale CRS si CRI.
Indicatii : -patologia ORL, boli bronhoplmonare, cu exceptia patologiei pleurale, boli acute si cronice
aale CRS si CRI.
Scop:
-diagnostic : test farmacodinamic pentru depistarea hiperreactivitatii bronsice ; test de provocare pentru
depistarea starii de alergizare ;
-terapeutic : tratarea bolilor CRS si CRI.
92
lnhalatiile : se bazeaza pe efectul direct al medicamentului si a apelor minerale la care se adauga efectul
termic. Se pot face individual sau in grup in camera.
Aerosolizarea de camera :
-aerosolizarea in camere de inhalatii are 2 obiective : se prescrie pentru umidificare bronsica si
troficizarea aparatului mucociliar
- nu se pulverizeaza solutii cu medicamente active, deoarece continutul cetei ( concentratia) adica
cantitatea de substanta la litru de ceata ar fi scazuta si deci ineficienta
- se prescriu l data/zi, dimineata, inainte de programul de tratament
Avantajele camerelor de inhalatii:
pacientul nu vine in contact cu aparatul, nu sunt necesare piese bucale, masti
pacientul respira liber, normal
pacientul este relaxat, poate vorbi, citi, asculta muzica
in timpul sedintei poate face concomitent gimnastica respiratorie
se face economie de spatiu, aparatura, personal
Pentru umidificare bronsica- favorizeaza expectoratia alaturi de drenajul postural, gimnastica
respiratorie, RPPI ; se fluidifica secretiile stagnate si se usureaza evacuarea lor, fie spontan , fie prin
efortul de tuse sau cu ajutorul drenajului postural
-camera se aeriseste, se pregateste o umiditate de 70- 80%
durata sedintei de la 30 min la 2 ore ; cu sedinta de umidificare se incepe programul de
recuperare respiratorie , dimineata
ritmicitate : l/zi, dimineata
temperatura camerei minim 20c.
se pot face exercitii de respiratie pe parcursul sedintei
Pentru aerosoloterapie propriu-zisa in scopul regenerarii epiteliului mucociliar :
-se aeriseste camerea nainte, se asigura o umidiere in camera de 65-80% prin pulverizare de apa simpla,
apoi se introduc pacientii si se pulverizeaza solutii saline ; temperatura trebuie sa fie peste 20 grade
(aproximativ 25 grade); nu se introduc foarte multi pacienti odata
Electroaerosoloterpia
Electroaerosoli : aerosoli incarcatii electric : alaturi de efectul medicamentului se adauga valoarea
terapeutica si biologica a incarcarii electrice
93
Pentru a se fumiza aerosoli cu incarcare electrica nalta , se utilizeaza cel mai frecvent efectul corona
-descarcarea curentului continu de inalta tensiune fumizat de un redresor , adaptat aparatului de
pulverizare
Efectele aerosolilor incarcati negativ :
efecte asupra aparatului mucociliar :amelioreaza clearence-ul, creste activitatea ciliara,
fluidifica secretiile, antispastic, antiedematos asupra mucoasei,
efect profilactic si curativ in pneumoconiozele minerilor
scade TA (si aerosolii pozitivi),
influenteaza echilibrul acido-bazic , ameliorarea metabolismului lipidic,
influenteza pozitiv tulburarile specifice de climax si dismenoree
scad starile alergice ale tegumentelor si cailor respiratorii superioare
regleaza SNV si SNC (creste atentia si capaciatea de concentrare, scade oboseala fizica si
nervoasa, scad cefaleea) prin mecanisme reflexe indirecte si mecanism umoral direct
Indicatiile electroaerosolilor :
-astm bronsic, BPOC, emfizem, pneumoconioze, TB, mucoviscidoza, tuse convulsiva
- distonii neurovegetative, oboseala cronica, migrene, spasmofilie, nevroze
-hipertensiune si hipotensiune arteriala, stari alergice
EAT se aplica in inhalatii de camera; sedintele dureaza 45-60minute
Efectele RPPI :
previne sau corecteaza hipoventilatia compartimentelor slab ventilate sau a zonelor
atelectatice
determina bronhodilatatie
scade travaliul respirator
favorizeaza evacuarea secretiilor bronsice stagnate in compartimentele hipoventilate,
efect de drenaj bronsic care contribuie la scaderea rezistentei bronsice
permite o distributie a aerosolilor in compartimentele slab ventilate
creste ventilatia pe minut, prin cresterea volumului curent
amelioreaza ventilatia alveolara si raportul ventilatie/ perfuzie
permite o distributie omogena a aerului intrapulmonar
scade rezistenta la flux in caile respiratorii
amelioreaza gazele sanguine ,creste Pa02 si scade PaC02 ;
94
asigura o administrare eficienta a 0 2
Modalitati de aplicare
A.tratament zilnic scurt (1-2 ore): 4-6 sedinte zilnic, 15min/sedinta, aplicatii pe sonda bucala
B.tratament zilnic prelungit -6-8 ore n regim continuu sau discontinu, aplicatii endotraheale sau
piesa bucala
Indicatiile RPPI : se foloseate atat n DVO cat si n DVR
Astm bronsic, BPOC, fibroza chistica, atelectazii si in prevenirea atelectaziilor
cifoscolioze, sechele post TB, sd. Pickwick, sechele poliomielita, tetraplegii, simfize
pleurale
insuficienta respiratorie acuta si cronica
cord pulmonar cronic
in edem pulmonar acut sau in preventia acestuia
Contraindicatii
Contraindicatii relative : hemoptizia mare, pneumotoraxul spontan sau posttraumatic, emfizem
subcutanat, insuficienta cardiaca hipodiastolica, pacientii hipoxemiei si hipercapnici cu centrul bulbar
in narcoza de C02
Contraindicatii absolute : plamanul bine ventilat, pneumonia acuta, pleurezia.
Posturi de drenaj:
Posturi:
relaxare si de facilitare a respiratiei
posturi de drenaj bronsic
a) posturile de relaxarea si de facilitare a respiratiei : la persoana sanatoasa difera fata de
postura de facilitare a respiratiei la dispneic. O respiratie corecta nu se poate face decat dintr-o postura de
relaxare, astfel incat sa nu existe dissinergii musculare. Postura corecta pentru o respiratie fiziologica
cuprinde intreg corpul. Multi dintre muschii respiratori sunt si muschii poaturii, alterarea posturii
trunchiului duce la tulburarea ventilatiei.
Postura corecta in ortostatism a unei persoane sanatoase : capul drept, privirea orizontala,
bratele simetric pe langa corp, trunchiul si coloana drepte, abdomenul retras in planul trunchiului,
membrele inferioare drepte, intinse, genunchii intinsi
Pentru bolnavul dispneic cardiopulmonar posturile facilitatorii sunt diferite :
ortostatism : postura aplecat inainte :spate rezemat de perete, coloana usor cifozata,
trunchiul usor aplecat, umeri in fata cazuti si membrele superioare atarnand naintea
corpului, genunchii usor flectati- aceasta pozitie relaxeaza abdomenul si se usureaza
astfel respiratia abdominala ;
o sau pozitia rezemat in fata de un perete, trunchiul aplecat ;
o sau pozitia aplicat in fata pe o mobila sau masa nalta
decubit dorsal: capul patului ridicat la 45 grade la pat rabatabil (sau 5 perne asezate in
scara), capul pe o perna mica (nu si umerii), bratele in abductie de 30-40 grade,
antebratele in sprijin pe 2 perne, membrele inferioare usor flectate , cu perna sub coapse
si genunchi- este pozitia cea mai relaxanta pentru bolnavii cu IR manifesta
decubit dorsal : perna mica sub cap, mb superioare pe langa corp, relaxate pe
pat ;genunchii cu sprijin pe perna la 60 grade, plantele pe pat
decubit lateral : spate cifozat, soldurile si genunchii flactati, antebratele incrucisate pe
piept
din pozitie sezand : trunchiul aplecat nainte, bratele pe genunchi , genunchii la 90 grade ,
picioarele pe sol
din pozitie sezand : pozitia mahomedana
din pozitie sezand : sezand pe gambe si taloane, ca in pozitia de yoga, mainile pe coapse,
trunchiul usor aplecat
! la bolnavul dispneic, atat posturile din ortostatism cat si cele din decubit se realizeaza cu
anteproiectia trunchiului. Postura aplecat inainte determina relaxarea musculaturii abdominale, cu
scaderea presiunii intraabdominale, scaderea presiunii asupra diafragmului, cu cresterea mobilitatii
diafragmului cea ce duce la cresterea ventilatiei in zonele hilare si la nivelul lobilor pulmonari inferiori.
De asemenea senzatia de dispnee diminua prin scaderea hipertoniei de la nivelul musculaturii inspiratorii
de la nivelul gatului , umerilor, toracelui superior.
b) posturi principale de drenaj bronsic : reprezinta cea mai simpla si mai eficace modalitate de
facilitare a evacuarii secretiilor bronsice. In recuperarea bronhopulmonarilor cronici, unul din obiectivele
importante este dezobstructia bronsica prin drenarea si evacuarea secretiilor.
96
Principiul : pozitionarea toracelui in declivitate spre traheee, astfel incat gravitatia sa actioneze si sa ajute
la progresia secretiilor din zonele distale spre cele proximale ale arborelui bronisc. De aici secretiile sunt
evacuate prin tuse sau aspirate.
A ! la bolnavul comatos, care nu-si poate tusi secretiile, e mai prudent sa se renunte la posturi de drenaj,
daca nu avem un mijloc de aspirare a secretiilor.
97
15. Apele minerale - clasificare, caracteristici, tipuri, efecte
farmacologice si terapeutice, mecanisme de actiune, metodologie,
indicatii in crenoterapie si balneatie externa.
Apele minerale au unnatoarele caracteristici :
5) temperatura de izvor minim 20
6) mineralizare totala minim 1g/l
7) elemente chimice in doze minime admise ca active terapeutic : Fe, S, I, Cl.
8) Gaze in concentratii stabilite C02=1000mg/l, H 2 S=lmg/l
9) Au proprietati deminstrate stiintific
Clasificare :
10) Dupa pH : alcaline7 acide
11) Dupa temperatura :
a) Reci= sub 20c
b) Hipoterme= 20--31C
c) Termale= 32--38C
d) Hipertermale = 0 c
12) Dupa concentratia osmotica :
a) Oligominerale < lg/ 1
b) Hipotone l-8g/l
c) Izotone 8-lOg/l
d) Hipertone > 1Og/l
13) Dupa provenienta :
a) V eterice-din zacaminte
b) Vadoase, din precipitatii
c) Juvenile-din magma vulcanica
d) mixte
14) alte clasificari :
a) de masa cu statut de aliment
b) terapeutice cu statut de medicament
15) clasificari uzuale :
a) ape oligominerale
b) ape cloruro-sodice
c) ape alcaline
d) ape alcalino-teroase
e) ape carbogazoase
f) ape sulfuroase
g) ape sulfatate
h) ape iodurate
i) ape feruginoase
j) ape radioactive
k) ape arsenicale
modalitati de tratament cu ape minerale :
o balneatia
o crenoterapie
o inhalatii
o irigatii
o injectii
o spalaturi intestinale
mecanism de actiune :
A) actiunea apelor in cura externa: exista 3 tipuri de factori7 mecanici, termici, chimici
98
a. factorii mecanici. Densitatea crescuta a apelor minerale duce la cresterea presiunii
hidrostatice cu modificarea circulatiei. Apele clorurato sodice actioneaza de jos in sus
fiind indicate in HKT pentru deficitele motorii (articulare, neurologice). C02
actioneaza prin masaj usor al bulelor la nivelul tegumentelor.
b. Factorii, chimici : sunt cei mai importanti,
i. Actiune nespecifica : modifica echilibrul ionilor, -7 stimularea receptorilor, -7
raspunsuri neuro-endocrine si neurovegetative.
ii. Actiune specifica elementele din apele minerale : C02 vasodilatatie, Sulful
este cheratolitic,
B) Actiunea apelor minerale in cura interna : actioneaza prin factori fizici si chimici
a. Factorii fizici :
i. temperatura apei : rece creste secretia gastrica si motilitatea
ii. temperatura apei cald : efect inhibitor, combate spasmele si colicile digestive
iii. cantitatea de apa ingerata : cantitatiile marri ncetinesc evacuarea gastrica.
Normal se prescriu 250ml apa ingerata odata,
Cura de diureza 20-30 ml/kg/24 ore in 5 -6 prize.
Timpul de administrare : in cura cu ape alcaline-7 rol diferit pe functia secretorie si
motilitate.
b. factori chimici
i. rol prin elementele ce modifica echilibrul hidro-mineral al organismului
ii. transmineralizare : modificari calitative ale componentelor minerale ale
organismului
111. mineralele se absorb in intestinul subtire si se elimina renal (majoritatea)
digestiv si transpiratie.
Apele oligominerale :
o nineralizare sub 1g/l
o nu au elemente terapeutice
o nu au gaze terapeutice
o au proprietati terapeutice demonstrate
o in functie de temperatura sunt acratoterme : temperatura peste 20 grade ; si acratopage
temperatura sub 20grade
A) apele acratoterme
balneatie :prin factorii termici si chimici,
o efecte antialgice, antispastice si decontracturante, sedativ, trofic, vasodilatator
o indicate in afectiuni loco-motorii degenerative, inflamatorii abarticularesechele
neurologice, posttraumatice si ginecopatii cronice
crenoterapie :
o rol antispastic pe caile biliare si renale, rol diuretic
o indicatii afetiuni digestive, renovezivale, Statiuni : Felix
B) ape acratopage :
o rol antispastic, diuretic pe cai urinare (+ C02 si Ca in concentratii scazute ).
o Indicatii : afectiuni renovezicale, metabolice
o Statiuni : Calimanesti izvorul 7, Slanic Moldova izvorul 300 de scari , Olanesti izvorul 10 si
11.
Ape alcaline
o Concentratie > lg/l bicarbonat de sodiu si potasiu
o Apele alcaline pure sunt rare, in general exista ape mixte cu C0 2 si NaCli
o Se utilizeaza in crenoterapie, in principal in afectiuni digestive efectul difera in functie de timpul
de administrare in raport cu mesele
o Cu o 1 Yi ora inainte de masa -7 inhiba secretia gastrica
o In timpul mesei creste secretia gastrica
o Dupa mas arol bifazic : initial inhibba secretia apoi o creste
99
o Alte efecte : accelereaza evacuarea continutului gastric
o Calmeaza durerile gastrice
o Efect coleretic -7 creste secretia biliara
o Alcalinizeaza urina
o Rol in inflamatiile urinare
o Indicatii :
o Ulcer gastric si duodenal
o Diskinezii biliare
o Afectiuni metabolice
o Litiaza renala cu pH acid
o Statiuni : Slanic Moldova
Ape alcalino-teroase.
Contin minim 1 g/l bicarbonat de sodiu si potasiu, NaCl, C0 2 , Ca, Mg, principalele efecte :
excitosecretor pe mucoasa tubului digestiv
Prin Ca rol rol antiinfamator antialergic, influenteaza metabolismul fosforului, calciului, rol
diuretic
Forme de administrare :
o Crenoterapie
o Inhalatii pentru sfera ORL (fluidifica secretiile)
o Irigatii (afectiuni ginecologice cu secretii abundente)
o Bai locale si generale, oplicatii locale in afectiuni dermatologice cu prurit.
Indicatii : afectiuni digestive cu hipoaciditate
o Afectiuni ORL si respiratorii
o Ginecopatii cronice
o Afectiuni dermatologice cu prurit
o Afectiuni alergologice
o Statiuni : Borsec, Vatra Dornei, Slanic Moldova
Ape cloruratosodice :
Ape ce contin peste 1g/l NaCl. Daca este peste 14g/dlNaC1 2 sunt ape sarate : apa Marii Negre, lac
Techirghiol, Ocna Sibiului, Ocna Mures.
Apele clorurati-sodice sunt hipotone, izotone, hipertoene, sunt in general ape mixte in combinatie
cu C02H2 si bicarbonati.
Apa Mari Negre are preponderent NaCb
Utilizare : ape hipotone, izotone si usot hipertone : crenoterapie, inhalatii, pulverizatii
gargansme:
Apele sarate : balneatie sau inhalatii, irigatii <lupa diluare.
Aerosolii si inhalatiile :
Se folosesc ape cu concentratii de 37 9gll NaCb incalzite la 34 -38C.
Efecte :hiperemiant pe mucoase, secretolitic, , antiinflamator pe mucoase
Indicatii :afectiuni in sfera ORL bronho-pulmonare.
Statiuni pentru ape clorurato-sodice
Pentru cure externe: Ocnele Mari, Mangalia, Techirghil, Eforie N Tg. Ocna, Amara,
Ocna Sugadag, Slanic Moldova, Slanic Prahova, Govora, Praid, Buzias, Tusnad
Pentru cura interna : Calimanesti, olanesti, Herculane, Sacelu, Govora, Buzias.
Apele carbogazoase :
Sunt ape minerale care contin minim lgll C02dizolvat. Se forrneaza prin impregnarea apelor
vadoase cu C02. Daca C02 nu intalneste ape iese la suprafata sub foema de emanatii pure de gaz
7mofete.
Apele carbogazoase pure sunt rare, in general sunt mixte : NaC1 2, Fe I.
Cura externa
Efecte : hiperemie tegumentara cu vasodilatatie cutanata, scad valorile tensinale, scad
frecventa cardiaca7 reglare vegetativa :
Indicatii: HTA gradul I si II, CIC nedureroasa, arteriopatie obliteranta, boala varicoasa.
Cuta interna
Efecte:
o Creste secretia salivaraa si gastrica, creste reactivitatea gastrica
o Creste motilitatea gastrica si intestinala
o Creste secretia biliara si pancreatica
o Creste diureza apoasa, elimina mecanic factorii inflamatorii ai tractului reno-urinar,
o Ajuta la eliminarea nisipului si calculilor mici
Indicatii:
o Afectiuni digestive cu hipoaciditate
o Boli inflamatorii renourinare
o Litiaza renovezicala
o In gravidie cu varsaturi incoercibile
Statiuni : Borsec, Tusnad, Vatra Domei, Buzias, Covasna.
Ape iodurate :
Ape minerale cu minim lmgll iod.exista ape iodurate pure. Sunt ape mixte cu NaCb. Fe, S,etc
In cura externa iodula patrunde prin tegument.
Creste cantitatea de Iod din organism, creste eliminarea de iod renala.
Principalele actiuni 7 prin intermediul tiroidei si hipofizei. Actioneaza asuprea mucoaselor
; gastrica, intestinala, respiratorie, vaginala. Prin cresterea secretiei 7efecte congestive.
Indicatii:
o Efecte reumatismale, degenerative si abarticulare
o Neuropatii periferice
o Boli vasculare periferice (vasodilatatie)
101
o Afectiuni ale aparatului respirator si sfera aorl-7 inhalatii, aerosoili
Cura interna : afectiuni tiroidiene ; guta, hiperuricemie.
statiuni :cura externa : Govora, Bazna, Sacelu, Praid ; cura interna : Calimanesti, Olanesti,
Pucioasa. Herculane.
Ape sulfatate
ape minerale cu minim I g/l sulfat de Na sau de Mg. Indicatii : Crenoterapie, afectiuni hepato-
biliare, la noi nu exista statiuni.
Ape feruginoase: contin minim lmg ion de Fe bi-trivalenti. Indicatii: anemia feripriva.
Statiuni Tusnad,Buzias, Vatra Domei.
102
16. Bioclimatul zonelor balneo-climatice din Romania si
metodologia de climatoterapie.
-este de 3 feluri
1) excitant solicitanta
m) sedativ indiferenta
n) tonica stimulanta
A) bioclima excitant solicitanta : caracteristca principala este solicitare intensa a stimulului neuro-
endocrin. este de 2 tipuri : de campie si de litoral
a. bioclima excitant solicitanta de campie Amara, Lacul Sarat, Baile Felix, Buzias.
Caracteristici :
-temperatura medie anuala crescuta
-precipitatii putine,
-durata de stralucire a soarelui crescuta
-umiditate crescuta vara
-presiune atmosferica crescuta
-viteza vantului relativ redusa.
Efecte:
intensificarea termoreglarii, in special termolizei cu pierderi de apa si saruri minerale.
Solicitare neuroendocrina
Stres cutanat si respirator crescut,
Stimularea metabolismului calciului
Stimularea proceselor in=mune
Indicatii
l .In scop profilactic- reducerea riscului de imbolnavire osteoarticulare, pe fond nervos, hiporeactiv, teren
alergic, disfunctii metabolice, meteorosensibilitate.
2.Curativ :rahitism, osteoporoza, boli degenerativearticulare si abarticulare, sechele posttraumatice ale
aparatului locomotor, sechele <lupa leziuni ale nervilor periferici, afectiuni ORL cronice, ginecopatii,
Astm Bronsic, Bronsita, TBC extrapulmonar, ganglionar si osteoarticular stabilizat, efecte importante in
reducerea exudatelor cutanate, articulare si viscerale.
Contraindicatii :
I.Ulcer, afectiuni cardiovasculare si pulmonare decompensate, in stadii avansate, fibrom cu metroragii,
TBC pulmonar, afectiuni renale, hepatita cronica persistenta, afectiuni osteoarticulare cu potential
evolutiv, tumori, boli neurologice cu hiperreactivitate, disfunctii endocrine cu hiperreactivitate, infectii.
2.Se poate face aerohelioterapia din mai pana in octombrie
3.Metode specifice de tratament pe litoral :
a)Helioterapia (cura de soare)
b )Aerosoloterapia (aerosoli marini)
c)Cure naturale : onctiuni cu namol, talasoterapia,
Bioclima excitant solicitanta de litoral maritim
Este asemanatoare cu cea de campie, procesul de termoliza din clima de campie este nlocuit de
calirea termica
Caracteristici : temperatura mai scazuta vara si mai ridicata iama decat la campie.
Presiunea atmosferica mare
Umiditatea 80%
Durata de stralucire a soarelui cescuta,
Precioitatii scazute
V antul prezinta constanta
Stres bioclimatic mare.
Indicatii
103
In scop profilactic- reducerea riscului de imbolnavire osteoarticulare, pe fond nervos, hiporeactiv,
teren alergic, disfunctii metabolice, meteorosensibilitate.
Curativ :rahitism, osteoporoza, boli degenerativearticulare si abarticulare, sechele posttraumatice
ale aparatului locomotor, sechele <lupa leziuni ale nervilor periferici, afectiuni ORL cronice,
ginecopatii, Astm Bronsic, Bronsita, TBC extrapulmonar, ganglionar si osteoarticular stabilizat,
efecte importante in reducerea exudatelor cutanate, articulare si viscerale.
Contraindicatii :
Ulcer, afectiuni cardiovasculare si pulmonare decompensate, in stadii avansate, fibrom cu
metroragii, TBC pulmonar, afectiuni renale, hepatita cronica persistenta, afectiuni osteoarticulare
cu potential evolutiv, tumori, boli neurologice cu hiperreactivitate, disfunctii endocrine cu
hiperreactivitate, infectii.
Se poate face aerohelioterapia din mai pana in octombrie
Aerohelioterapia in dermatoze, in HTA stadiul I creste capacitatea de efort si scade rezistenta
periferica.
Dislipidemi : scade colesterolul.
Statiuni : Eforie Nord. Mangalia. Techirgiol.
Bioclima sedativ indiferenta :
-Se caracterizeaza prin solicitare minima a sistemului nervos si endocrin
-Temperatura medie anuala moderata,
-Umiditate 75%
-Durate de stralucire a soareluli moderata
-Vant sczut
-Presiune atmosferica moderata
-Stres bioclimatic cel mai scazut din tara
-Stres cutanat si respirator scazut
-Statiuni : Slanic Moldova, Sovata, Slanic Prahova, Moneasa, Ocna Sugadag, Olanesti, Baile
Herculane, Govora,
Indicatii:
>- Spectru larg,
>- Odihna, convalescenta, afectiuni osteoarticulare cu potential evolutiv, afectiuni respiratorii si
cardiovasculare in stadiu avansat.
>- In bioclimatul de crutare se gasesc salinele si mofetele
>- Mofetele : emanatii de C0 2, pur sau in amestec cu alte gaze,
a)lndicatii : pentru tratamentul afectiuniilor cardiovasculare. Sunt plasate de-a-lungul lantului
muntos al harghitei
b)Mofete amenajate--Covasna
c)Caracteristice : umiditate 50 - 80%, temperatura scazuta.
Salinele : Amenajate in foste mine de sare. Praid, Tg Ocna, Prahova. Indicate in
tratamentul afectiunilor pulmonare. Caracteristici umiditate 50-70%, stres pulmonar si
cutanat scazut. Aerosoli salini si ionizari.
104
Precipitatii crescute, nebulozitate.
RUV crescute.
Actiuni asupra organismului:
Efect aniinflamator pe mucoasa cailor respiratorii si aeroionizare negativa
Mentinerea concentratiei optime a 0 2 in sange,
creste ventilatia pulmonara,
creste frecventa cardiaca,
se deschid capilarele in plamani, rinichi SNC,
intensificarea metabolismului celular,
intensificarea termoreglarii
creste metabolismul Ca si vitamina D2 prin actiunea RUV.
indicatii
profilactic :convalescenta,
o stres fizic si intelecual (surmenaj),
o tulburari de climax,
o tulburari pulmonare,
o tulburari de crestere la copii
o persoanele care traiesc in zone cu poluare.
curativ
o anemie secundara
o Astm bronsic alergic
o TBC pulmonar si extrapulmonar
o Hipertiroidie, Basedov in stadiul initial
o Neurastenie cu hiperreactivitate,
o Rahitism.
Contraindicatii : boli cardio-respiratorii cu rezerve cardio-respiratorii reduse
Sarcina cand pacienta este de la altitudine mica
Ateroscleroza avansata
Meteorosensibilitate excesive
Neurastenie degenerativa cu deficit de termoreglare
Aerohelioterapia se poate face pe tot parcursul anului. Clinia terapeutica este pana la 2000m altitudine.
Cura balneara in patologia osteoarticulara
Artrozee: afectiuni reumatismale degenerative si abarticulare/
In functie de clima:
Excitant solicitanta: de campie-Lacul Sarat, Amara, Baile Felix, Buzias
Excitant solicitanta de litoral: Mangalia, Eforie, Techirghiol,
Sedativ indiferenta:Slanic Moldova, Slanic Prahova, .Moneasa, Ocna Sugadag, Sovata, Olanesti,
Baile Herculane, Govora.
In functie de balneatie:
Ape oligominerale (acratice)si acratoterme (Felix Geoagiu) efect antialgic sedativ, antispastic
decontracturant, vasodilatatoare, trofice.
Ape sarate concentrate: Sovata, Amara, Ocna Sibiului.
Ape iodurate:Govora, Sacelu, Praid, efect vasodilatator important
Ape sulfuroase: importante in cartilajul articular, Baile Herculane, Calimanesti, Olanesti
Namoluri terapeutice: Amara, Sacelu, Techirghiol. Eforie Nord
Poliartrita reumatoida:
Formele stabilizate: GEOAGIU, Moneasa, statiunile din bioclimatul sedativ indiferent : Slanic
Moldova, Slanic Prahova, Sovata, Govora, Olanesti, Calimanesti, Herculane.
Bighea:
Poliartrita reumatoida
Formele de debut cu manifestari inflamatorii prezente: Ape acratoterme, oligominerale;
Moneasa, Geoagiu, I Mai;
105
Formele exudative, fara prinderi sistematice: Felix Eforie nord- extrasezon.
Formele stabilizate: statiuni cu ape sarate slab concentrate si namol; Mangalia, eforie,
Techirghiol.
Poliartrita cu Psoriazis: litoral in lunile de vara
PR cu interventie ortopedico-chirurgicala. Felix
PR in asociere cu boli cardiovasculare.
Spondilita anchilozanta:
Ape oligominerale acratice: B Felix,
Ape clorurato sadice: Baile Herculane, Amara. Ocna Sibiului, Amara, Herculane, Eforie Nord.
Ape sulfuroase: Baile Herculane, Govora, Calimanesti,Olanesti, Pucioasa. + namoluri:
techirghiol, Eforie Nord.
Formele in evolutie: ape clorurato-sodice: Mangalia, Eforie Nord, Techirghiol unde se poate
face si helioterapie; ape acratoterme: Felix, I Mai; ape cloruratosodice, slab sulfuroase Herculane.
Formele incipiente (sacroileita), si formele stabilizate: cele de mi sus+ ape sarate: Amara, Ocna
Sibiului.+ sulfuroase, Herculane.
Sechele posttraumatice
1. sechele cutanate si subcutanate: edem, plaga grefata, cicatrice hipertrofica si atrofica:
statiuni:cu ape sulfuroase si namoluri: Mangalia, Eforie, Techirghiol, Herculane, Govora,
Pucuiasa, Sacelu, Calimanesti.
2. sechele musculare: rupturi, atrofi, hipotrofii, contracturi, retracturi, : Amara, Lacul Sarat, Felix,
Govora, Calimanesti, Herculane, Mangalia, EforieN Techirghiol, Bazna, Geoagiu, Vatra Dornei.
106
3. sechele articulare: artroze, artrite, redoare, instabilitate, artroplastii: Amara, Lacul Sarat, Felix,
Slanic Moldova, Ocan Sugadag, Calimanesti, Olanesti, Herculane, Sovata, Gioagiu, Govora,
Mangalia, Ocnele Mari, Pucioasa.
4. sechele osoase: fractura consolidata, AND, osteoporoza: Techirghiol, Mangalia, Sovata,
Geoagiu, Slanic Moldova, Bazna
pentru osteoporoza: litoral, ape sulfuroase, herculane, Pucioasa, Govora, Calimanesti, Tusnad
Buzias, Vatra Domei.
Sechele neurologice : litoral, ape sulfuroase, herculane, Pucioasa, Govora, Calimanesti, Tusnad
Buzias, Vatra Domei
107
Faza neuro-umorala: cu eliberare de mediatori, vasodilatatie, si absorbtia substantelor chimice
din faza lichida a namolului, cu rol in organism.
Actiuni
Solicitare cardiovasculara cu cresterea frecventei cardiace si debitului cardiac
Cresterea activitatii enzimatice
Creste cantitatea de acid hialuronic
Actioneaza asupra lantului hipotalamo-hipofizar-cortica cu reglare endocrina s1 stimuarea
productiei de hormoni.
Efecte antitoxice si imunobiologice, efecte antibacteriene
Echilibrarea secretiei gastrice
Scad diureza.
Clasificarea pleoidelor:
namoluri terapeutice de turba
namoluri minerale
namoluri de lac.
Modalitati de aplicare a namolurilor:
bai de namol: se dozeaza in functie de
temperatura (T= 6-4o0q,
zona de aplicare: generale si locale
Durata = 15-30 minute
Ritmicitate l/zi sau la 2 zile
Nr de sedinte:
Pe frunte se aplica compresa cu apa rece. Se ncepe initial cu baie de jumatate si se ajunge la
baie completa. La finalul procedurii se recomanda dus cald la 37-38C .
.impachetari cu namol: t = 38--44C pe zone mai mult sau mai putin extinse.
cataplasme cu namol: la temperaturi variate pe zone limitate de corp.
onctiuni pe litoral sau lacuri
expunere la soare 15-30 minute, namol din lac, baie la 10-15 c + miscare-7 dus cu apa
dulce -7 repaus la pat o ora
solicita mecanismele de termoreglare si sistemul endocrin
se foloseste in profilaxia primara pentru calirea organismului,
in profilaxia secundara in diverse afectiuni in stadii incipiente.
Indicatiile terapeutice:
Afectiuni ale aparatului locomotor
Degenerativ
Inflamator SA
Reumatismal sau abarticular
Sechele posttraumatice sau dupa HDL operat.
Lumbago cronic prin discopatie lombara.
afectiuni neurologice ale nervilor periferici
afectiuni ginecologice: uretero-anexiale, sterilitate
dermato: eczeme, psoriazis
endocrine: hipotiroidism, hipoparatiroidism. Nanism CI: afectiuni acute: astm. Hepatita,
HTA, hTA, TA sistolica sub lOmmHg, boala ulceroasa
Statiuni:
namoluri de turba: Vatra Dornei, Felix, Borsec
namoluri saprolitice: Amara, Techirghiol, Lacul Sarat
namoluri minerale Govora, Gioagiu.
Mofetele:
108
Aplicarea tratamentului se face colectiv in spatii special amenajate sub forma de Circ Roman.
Sursa de C02 este jos la baza. Bolnavii sunt asezati in trepte astfel incat gazul sa le ajunga la jumatatea
corpului.
Clasificare:
Mofete naturale
Mofete artificiale: foloseste C02extras din apele minerale carbogazoase
generale - in cada 20-30minute;capul ramane afara, cada se acopera cu un
cearceaf
partiale: pentru membrul superior sau inferior.
Actiuni:
elimina factorul termic si mecanic prezent in cazul bailor vasodilatatoare.
Cresterea fluxului cerebral si sistemic
Scade TA
Imbunatateste hemodinamica cordului
Indicatii:
Profilaxia secundara aafectiunilor cardiovasculare
HTA gradul I si II
CIC nedureroasa
Arteriopati periferice, boala varicoasa, sechele <lupa tromboflebita
sechele <lupa A VC la pacientii echilibrati cardio-vascular
Statiuni: Covasna, Marghita, Tusnad
Indicatii pag 27
Sechele posttraumatice:
l. Sechele cutanate si subcutanate,
Edem, plaga grefata, (clupa 4 saptamani de la interventia chirurgicala) cicatrice atrofica,
hipercroma, discroma (contraindicat cicatricea hipocroma).
Ape sulfuroase si alcalino- teroase: Herculane Govora, Pucioasa, Sacelu, Calimanesti
Caciulata, Mangalia, Eforie N, etc.
2. sechele musculare:
rupturi clupa formarea cicatrici (2-3 luni), miozita calcara, hipotrofii si atrofii,
contracturi si retraturi
statiuni: ape cloruratosodice: Bazna, lacul Sarat, Eforie Nord, Mangalia, Techirghiol,
Sacelu, Felix, alimanesti, Amara, Herculane.
3. sechele articulare:
artrite posttraumatice, artrozeposttraumatice, redoare, artroplastie.
4. sechele osoase:
fracturi, osteoporoza AND,
Statiuni indicate: pentru AND -7apele sulfuroase si carbogazoase, Tusnad, Covasna,
Buzias, Pucioasa, Govora, Vatra Domei, Herculane
Contraindicatii: ONACF: nu este indicata sau contraindicata numai ca nu aduce
beneficii
5. sechele neurologice si ale sistemului nervos:
periferic neuropatii, nevrite
central
6. boli psihice
n nevroze se obtine efect vasodilatator si anxiolitic cu ape sulfuroase; radioactive si
carbogazoase
110
in starile depresive se indica ape clorurato sodice alcalinoteroase si sulfuroase
principalele patologii care beneficiaza de cura balneara:
o stari nevrotice: stari anxioase depresive, neurastenii: Sinaia Tusnad, Stana de
Vale,
o sindroame neurastiforme:
o nevroze motorii, ticuri torticolis
o orice recomandare de trimitere la cura balneara trebuie facuta cu avizul
medicului neuro-psihiatru.
indicatii:
persoanele cu incarcatura ereditara de bolicardio-vasculare,
persoanele cu factori de risc : obezitate, fumat, sedentarism
persoanele cu TA oscilanta
persoanele cu dislipidemii
persoanele sub 50 ani cu TA medie si CIC nedureroasa
coleretici
Obiective:
educatie sanitara,
antrenarea la un stil de viata adecvat
metode de relaxare fizica si psihica
Metode : KT la sala si in aer liber : antrenamentul la efort dozat, cura de teren jocuri sportive
Psihoterapie
Dietoterapie
Hidrotermoterapie : inot, gimnastica in apa.
3. Cura de reconfortare
Indicatii:
Nevroze astenice
Stari de disconfort fizic si psihic
Obiective:
Refacerea bioritmului normal somn - veghe si repaus efort.
Antreenarea mecanismelor de termoreglare
Echilibrarea sistemului nervos
Obisnuirea cu o alimentatie adecvata
Educare comportamentala
Metode:
Climatoterapie
KT : cura de teren, antrenamentul la efort dozat, KT la sala, Jocuri sportive
Regim sanatorial
Hidrokinetoterapie : not, gimnastica in apa
Psihoterapie si terapie educationala
Electroterapie.
112
19. Afectiunile neurologice periferice ale membrului superior.
Generalitati:
1. Recuperarea in sd motor: obiective:
i. evitarea aparitiei deformarilor si posturilor vicioase
ii. evitarea atrofierii mm paralizati
m. cresterea fortei fu muse restante
iv. refacerea imaginii kinestezice
v. cresterea fortei si rezistentei musculare
vi. recastigarea coordonarii si abilitatilor
2. Recuperarea in sd. senzitiv:
-prima se reface este sens dureroasa, apoi tactila, apoi termica intai pentru rece si apoi pt cald
-in perioada de anestezie- prevenirea lezarii
-recuperarea se ncepe dupa nceperea refacerii spontane a sensibilitatii protopatice;
-obiective: refacerea stereognoziei si refacerea localizarii senzatiei
3. Recuperarea in sd vasculotrofic: kinetoterapie, posturari antideclive, exercitii de tip Burger
113
tulburari trofice si vegetative.
Plexopatia brahiala : plexul brahial ia nastere prin ramurile nervilor C5-Tl (C5-C8 si T1 ).
Are raporturi cu axila si articulatia scapulo-humerala
Inervati:
C5--C6= motor : centura scapulara : muschii regiunii anterioare ai bratului. Senzitiv :
marginea laterala a mb superior pana la police
C 7 motor: regiunea posterioara a bratului ; senzitiv marginea laterala a mainii +degetele
II si III
Cs-T 1 motor : muschii regiunii anterioare a ante bratului+ mana. Senzitiv fata mediala a
membrului superior si degetele IV si V
Cauzele afectarii :
a. Locale:
traumatisme (cele mai frecvente), elongatii, sectiune, smulgere,
compresiune(hematoame, tumori, coasta cervicala, inflamatii).
Tumori pot determina compresiune
Incarcerarii - sindromul scalenilor, sdr. de tunel toracic, sdr de coasta cervicala
b. generale : infectii, vaccinuri,
Afectarea poate fi totala sau partiala
Plexopatia brahiala totala
paralizia totala a membrului superior, care este inert, atarna in limba de clopot.
Abolirea completa a miscarilor active segmentare ; poate ridica umarul prin contractia
muschiului trapez.
Abolirea reflexelor (bicipital, tricipital stilo-radial, cubito-pronator)
Subiectiv : durere si parestezii ; obiectiv hipoestezie, anestezie in toate teritoriile.
Tulburari vasomotorii : edem, cianoza, hipotermie, afectarea glandelor sudoripare
(hiposecretie/ hipersecretie). Afectare musculara : umar in epolet, atrofia interososilor.
Plexopatia brahiala partiala
Superior (C5-C6)
Mijloci (C7)
Inferior (C8-Tl)
A. De tip superior : Duchenne-Erb cel mai frecvent intalnit, afectare C,-C 6
Atitudine brat in add si RI, cu antebrat in E si pronatie
Paralizia m centurii scapulare si fata anterioara a bratului cu absenta mobilitatii m umar, cot
reflex bicipital abolit/ afectat.
Atrofiam umar (umar in epolet), regiunea anterioara a bratului
Hipoestezie marginea laterala a mb sup si police.
B. De tip mijlociu :Remak -Afectare C 7
-Atitudine : flexia bratului si a mainii
-afectare triceps, patrat si rotund pronator, extensori lungi ai mainii si degetelor
- Afectarea mobilitatii mainii si cotului (nu face extensia)
-Atrofiam regiunii posterioare brat si antebrat
-Reflex tricipital si stiloradial afectat
-Hipoestezie in banda pe margine laterala a mainii si deget II si III , antebrat posterior.
115
pentru intarire ; apoi se fac ex de cresterea a fortei musculare prin
progresivitate rezistiva
Posturare - functionala antidecliva pentru combaterea edemului ; Mentinerea membrului
superior in esarfa pentru evitarea subluxarii capului humeral, in timpul zilei ; noaptea
posturare pe perne pentru a asigura drenajul venolimfatic
Evita aparitia capsulitei retractile, permite initierea programului de kt precoce.
Pozitia : umar : 45 grd antepulsie si 60 grd abd ; cot : 90-100 flexie ; antebrat :
pronosupinatie ; pumn : extenie 25-45 ; mana : police in semiflexie, abd ; degetele m
semiflexie 50-80 MCF.
Posturi antalgice : esarfa, atele7 scad edemul distal, previn prganizarea fibroasa si
retracutra
Ortezare : orteze statice si dinamice : trebuie sa permita executarea muncii in timpul zilei.
Terapie ocupationala si ergoterapie: pentru recastigarea functionalitatii si abilitatii :
reeducarea prizelor, reeducarea pozitionarii mainii in toate planurile si la distante diferite
de corp pentru diferite activitati, activitate combinata a celor 2 maini
Balneoterapie : litoral. Amara. Lacul Sarat. Herculane. Sovata, Calimanesti. Ape
clorurato-sodice, sulfuroase, iodurate
Reeducarea sensibilitatii : prin atingere usoara, presarea diferitelor zone de pe tegument,
testarea sensibilitatii termice (cald-rece), schimbarea pozitiei diferitelor segmente ale
membrelor si capacitatea de sesizare de catre pacient (stereognozie), capacitatea de
identificare a obiectelor prin palpare. Etc.
o Se incepe cu obiecte mari 7 mici. Exercitii de 5-10 min. obiectul se !asa 1 minut.
Dupa ce-l recunoaste cu ochii inchisi, i se permite pacientului sa-1 priveasca.
o regenerarea neurapraxie (leziunde in compresiile de nerv) 2-6 luni, axonotmezis
(leziune intermediara dpdv al gravitatii : distrugerea axonului, dar tesutul
conjunctiv ramane intact) 6-15 luni ( pentru mana 20-30 luni) neurotmezis
(leziunea cea mai grava- sectiune totala a nervului, fara sanse de vindecare
spontana) 3-4 mm/zi
masaj trofic
Neuropatiile tronculare.
LEZIUNI DE N CIRCUMFLEX (AXILAR) C5-C6:
apare in luxatiile scapulo-humerale
afectare motorie m deltoid, m rotund mic ; deficit de abductie, flexie , extensie brat, RE brat
Senzitiv hipoestezie la nivelul umarului
Deficit de abductie, flexie, extensie, RE brat.
Recuperare :
I .evitarea caderii umarului (umar in epolet prin atrofia deltoidului) : imobilizarea bratului
2.evitarea instalarii retractiei capsulare (umar blocat) : pozitionare in abductie (45 grd), miscari pasive pe
toata amplitudinea de miscare
3. evitarea ridicarii umarului-prin contractia trapezului-patern incorect de miscare cu impedicare
reeducarii miscarilor corecte in artic SH
4.antemarea deltoidului :
-exercitii contralaterale de promovare a activitatii
-tehnici de facilitare : inversarea lenta, contractii repetate, secventialitatea pentru intarire,
miscarea activa de relaxare opunere
-schemele Kabat
-exercitii analitice homolaterale de reantrenare
-hidrokinetoterpia
5. crestere control si abilitate
116
PARALIZIA DE N RADIAL (CS-C6-C8-Tl) : nervul extensiei si supinatiei
Inervatia motorie: reg. post brat (triceps brahial,anconeu) ,reg laterala AB ( brahioradial, lung
si scurt extensor radial al carpului,supinator), reg posterioara AB ( extemsor ulnar al carpului,
extensori ai degetelor, extensor deget mic, abductor lung al policelui , lung si scurt extensor
police, extensor index)
Inervatia senzitiva : fata posterioara brat si antebrat ;fata posterioara mana( falanga I deget II si
III), tabachera anatomica
Etiologie:
Factori generali : intoxicatii (alcool, injectii, vaccinuri)
Factori locali :
o compresiuni, paralizii de sambata seara, paralizia indragostitiilor, folosirea
de carje
o procese inflamatorii si tumori de vecinatate
o traumatisme, plagi, fracturi
o factori iatrogeni, farou, injectii profunde in regiunea posterioara antebrat,
o profesionale : dirijorii
Clinic : atitudine particulara : antebratul in flexie si pronatie, mana in gat de lebada pronata si
cazuta ,police addus si usor flectat, degetele in flexie usoara,
extensie antebrat deficitare, imposibila extensia mainii, degetelor,
abductia policelui, supinatia
reflex tricipital si stiloradial diminuate sau abolite
hipoestezie cutanata in teritoriul n. radial : 1/3 mijlocie a fetei
posterioare a bratului, AB, 213 laterale a fetei dorsale a mainii, fata
posterioara a policelui si a primei phalange a degetului II, III si Yz laterala
a inelarului.
tulburari vegetative si trofice minore
Recuperare : ritmul de refacere al radialului - lmm/zi ;
Obiective:
1.prevenirea si corectarea deviatiilor: postrare in poz neutra cu atele fixe sau orteze dinamice (atele
active) ; orteza pt mana cazuta mentine pumnul in extensie moderata si permite flexia activa si
activitatea
2. mentinera fortei musculaturii neafectate : se lucreaza muse umarului si muse flexoare, fara sa se
exagereze tonifierea flexorilor (ar putea sa se accentueze dezechibrul functional)
3, prevenirea redorilor articulare
4.tratamentul tulburarilor vasculotrofice (nu sunt asa de pregnante in afectarea radialului) :pozitie
antidecliva a AB si mainii, masaj, mobilizari active si pasive, bandaje si manusi elastice
5.reeducare motorie muschi lezati :
- miscari pasive cu intindere la capatul cursei ('strech-reflex )care induc contractie musculara
-tehnici de facilitare motorie : inversarea lenta, contratii repetate, secventialitate pentru intarire ,
asociate cu elemente facilitatorii (vibratia, calupul de gheata, periajul)
- scheme Kabat specifice
-exercitii de tip contralateral pentru promovare extensori cot, pumn , degete
-exercitii analitice
-exercitii globale
Pe masura ce se inregistreaza progres in forta musculara , exercitiile vor deveni mai complexe cu
introducerea rezistentei cat mai mari si cu scurte momente de izometrie la diferite amplitudini de miscare
6.refacerea abilitate :
-exercitii complexe combinate proximodistale si distoproximale
- terapie ocupationala de la nceput cu purtarea de orteze dinamice
7 .refacerea sensibilitatii
117
---- --------
Inervatie motorie : din reg anterioara AB : pronatorii, palmar lung, flexorii (cu exceptia :flexorul
profund degete si flexor ulnar al carpului), m eminentei tenare( scurt abductor police, scurt flexor police,
opozant police, adductor police), primi 2 lombricali (lombricalii laterali).
Inervatie senzitiva : fata palmara deget I -III si Vi lateral deget IV. Fata dorsala : ultimele 2 falange
deget II si III si Vi falanga IV
Etiologie:
1. factori locali :
traumatisme : fracturii, plagi
vasculari : anevrism de artera brahiala, axilara ;
inflamtori si tumorali : cu structurile de vecinatate
ncarcerare : sindrom de tunel carpian
iatrogeni : garou, injectii paravenoase
profesionali : dentistii.
2. factori generali : infectii (foarte rari).
Clinic:
mana simiana - datorita abductiei si eversiei policelui si hipotrofei eminentei tenare ; nu poate
face miscarea de opozitie a policelui ;
deficit de flexie al mainii (flexie incompleta), pronatie afectata ( antebratul este supinat)
flexia deget I-III deficitara/ absenta(pensa mediana )
reflex cubito-pronator diminuat/abolit.
Hipoestezie pe traiectul nervului : pe fata palmara : 2/3 laterale ale mainii, degetele I, II, III, si
jumatatea laterala a degetului IV ; pe fata dorsala : ultimele 2 phalange ale indexului,
mediusului, Y:z laterala a ultimelor phalange ale inelarului.
Tulburari trofice si vasomotorii (are si fu vegetative)
Atrofia regiunii anterioare a antebratului si eminentei tenare.
la incercarea de flexie a mainii :
o apare gheara medianului : II nu se flecteaza,degetul III doar partial, IV si V flexie
completa
o policele nu se flecteaza
o nu poate zgaria cu unghia indexului o suprafata plana, avand fata palmara asezata pe
aceasta (semnul Pitres).
Leziunea nervului median in canalul carpian~ sindromul de canal carpian:
Clinic:
-acroparestezii nocturne, care intereseaza fata palmara a primelor 3 degete, dar se pot extinde difuz la
mana, ab, b.
-durerile au caracter de arsura si se calmeaza daca bolnavul isi scutura mana.
-tulburari vaso-motorii : edem si hipersudoratie a mainii.
-tumefiere a fetei anterioare a pumnului
-hipoestezie in teritoriul distal al medianului
-hipotrofie a eminentei tenare, deficit de abductie si opozitie police
-semnul Tinei: precutia nervului median sub ligamentul anerior al carpului- determina aparitia
paresteziilor
-semnul Phalen: hiperextensia pumnului- apar paresteziile.
Obiectivele recuperarii in paralizia de n. median :
A. Recuperarea sd. Motor:
!.prevenirea si corectarea deviatiilor: conservarea pozitiei functinale a policelui prin orteza
simpla din banda de piele
2. prevenirea instalarii redorilor articulare -este mai frecventa de decat in alte afectari
-mobilizari pasive, pasivoactive, HKT, orteze dinamice
3 .mentinerea fortei musculaturii neafectate
4.reeducarea musculaturii paralizate
- miscari pasive cu ntindere la capatul cursei ( strech-reflex )care induc contractie
musculara
118
-tehnici de facilitare motorie : inversarea lenta, contratii repetate, secventialitate pentru intarire ,
asociate cu elemente facilitatorii (vibratia, calupul de gheata, periajul)
- scheme Kabat specifice
-exercitii de tip contralateral pentru promovare extensori cot, pumn , degete
-exercitii analitice
-exercitii globale
Pe masura ce se inregistreaza progres in farta musculara, exercitiile vor deveni mai complexe cu
introducerea rezistentei cat mai mari si cu scurte momente de izometrie la diferite amplitudini de miscare
5.refacerea abilitatii : refacerea prizelor si aprehensiunii ; terapie ocupationala de la nceput cu
purtarea de orteze dinamice : antrenarea prizei tripulpare si bipulpare , priza de forta digitopalmara,
antrenarea pensei O intre police si fiecare deget
B. Recuperarea sd. Senzitiv :
-pana la reaparitia sensibilitatii : protejarea mainii de lezare, arsuri, degeraturi
-se lucreaza intai sensibilitatea dureroasa, apoi tactila si apoi termica
-clupa inceperea reaparitiei sensibilitatii se educa stereognozia si localizarea corecta
C. Recuperarea tulb vasculortofice : kinetoterapie, posturari antideclive, exercitii de tip Burger
Ritmul de refacere al nervului median - l ,5mm/zi
PARALIZIA DE NERV CUBITAL (ULNAR) (C7-Tl)-se ocupa de miscarile fine ale mainii
- Nervul prehensiunii
lnervatie motorie : mm AB ( m flexor profund al degetelor-care face flexie falange distale IV si
V, flexor ulnar al carpului), m eminentei hipotenare (palmar scurt, abductor deget mic, scurt
flexor deget mic, opozantul degetului mic), ultimi 2 lombricali -mediali, m interososi palmari si
dorsali (fac add si abd degete), m adductor police, scurt flexorpolice
Inervatie senzitiva : deget V si Yz medial deget IV (pe fata palmara si pe fata dorsala)
Etiologie : este frecventa , singura sau asociata cu medianul
Factori generali : infectiosi, vaccinuri ;
Factori locali : compresii in somn, traumatisme brat (plagi, fracturi, entorse), traumatisme ale
cotului (epicondili mediali), pumn sau in canalul Guyon, vasculari (anevrisme ale arterei axilare,
brahiala), inflamatorii si tumorali ai structurilor de vecinatate, profesionali (ciocan pneumatic,
ghidon de bicicleta).
Clinic:
- hipoestezie deget IV si V
- hipotrofia eminentei tenare si a musculaturii intrinseci, apar si tulburari trofice
Grifa cubitala : (mai evidenta la degetele IV si V) apare din cauza : paraliziei interososilor si
actiunii antagonice a muschilor extensori ai degtelori si flexorilor cu extensia falangei I si flexia
falangei II si III .
Flexia pumnului incompleta
Afectarea flexiei degetului IV si V cu pensa cubitala deficitara
Adductie police afectata (testul colii de hartie) : se cere bolnavului sa tino foaie de hartie subtire
cu ambele maini, intre corpul policelui si marginea radiala a indexului, cerandu-i in acelasi timp
sa traga divergent de ea.de partea paraliziei cubitale, ineficienta adductorului policelui face sa
scape harta din mana.
Afectarea abductiei si adductiei degetelor (semnul evantaiului) : atrofia interososilor.
Reflex cubito-pronator diminuat sau abolit
mana cubitala poate executa miscari trucate
Amiotrofiile intereseaza eminenta hipotenara si spatiile interosoase si dau mainii un aspect
descamat
Recuperarea obiective :
A. recuperarea sindromului motor
a. prevenirea si corectarea deviatiilor -cu atele fixe sau orteze dinamice pentru a preveni
hiperextensia la nivelul degetelor IV si V si mentin policele in abductie
119
b.prevenirea instalarii redorilor articulare : mobilizari pasive, pasivoactive, HKT, orteze
dinamice
c.mentinerea fortei musculaturii neafectate
d. reeducarea musculaturii paralizate- miscari pasive cu ntindere la capatul cursei ( strech-
reflex )care induc contractie musculara
-tehnici de facilitare motorie : inversarea lenta, contratii repetate, secventialitate pentru intarire ,
asociate cu elemente facilitatorii (vibratia, calupul de gheata, periajul)
- scheme Kabat specifice
-exercitii de tip contralateral pentru promovare extensori cot, pumn , degete
-exercitii analitice
-exercitii globale
Pe masura ce se inregistreaza progres in forta musculara , exercitiile vor deveni mai complexe cu
introducerea rezistentei cat mai mari si cu scurte momente de izometrie la diferite amplitudini de miscare
e.refacerea abilitatii- cu purtarea de la nceput de orteze dinamice ; se folosesc activitati care
necesita gestica complexa
120
Se produce compresia arterei brahiale cu ischemia si necroza musculaturii irigate (flexori radial si
ulnar al carpului, degete, pronato)
Simptomatologia apare la 4-6 ore <lupa traumatism cu retractia degetelor si pumnului in flexie.
Este reversibila daca se intervine la timp,
Cea mai severa complicatie este insuficienta renala secundara rabdomiolizei.
Lezarea nervilor periferici poate determina 3 sindroame clinice : senzitiv, motor, vasculotrofic
Obiectivele recuperarii :
Combaterea durerii
Prevenirea retracturilor si contracturilor
Mentinerea amplitudinii de miscare articulare
Mentinerea masei musculare, tonusului si fortei
Ameliorarea tulburariilor trofice
Reeducarea sensibilitatii
!!! Recuperarea functionala ncepe dinspre distal spre pariai.
Metode
A.Recuperarea sindromului motor :
Se lucreaza atat cu membrul afectat cat si cu cel sanatos
Electroterapie cu curenti de joasa frecventa in modulatie exponentiala pentru FM= 2+, 3- si cu
curenti de medie frecventa pentru forta > 3
Electroterapie : galvanizare, joasa, medie frecventa
ES-curenti cu panta lina exponentiali--. Au efect excitator asupra musculaturii denervate
(muschiul denervat isi pierde capacitatea de acomodare si nu raspunde la imp
rectangulare)
-cu cat denervarea este mai mare, panta trebuie sa fie mai lina (400-800-1000 mm), pauza
3,5 ori mai lenta decat stimulul.
-nainte de ES se aplica7 C. Galvanic continuu cu electrodul negativ (activ) pe
muschi7 activeaza circulatia muschiului si credte excitabilitatea muse.
7baie calda- efect ca mai sus
-aplicatie : ES bipolare : electrodul activ pep ct motor si el. Indiferent in orice punct pe
corp ; se pozitioneaza muschiul in asa fel incat sa se evite contractia impotriva gravitatiei.
- prevenirea si corectarea deviatiilor -cu atele fixe sau orteze dinamice pentru a preveni
hiperextensia la nivelul degetelor IV si V si mentin policele in abductie
- prevenirea instalarii redorilor articulare : mobilizari pasive, pasivoactive, HKT, orteze dinamice
mentinerea fortei musculaturii neafectate
Pe masura ce se inregistreaza progres in forta musculara , exercitiile vor deveni mai complexe cu
introducerea rezistentei cat mai mari si cu scurte momente de izometrie la diferite amplitudini de miscare
e.refacerea abilitatii- cu purtarea de la nceput de orteze dinamice ; se folosesc activitati care
necesita gestica complexa
Cresterea functiei fibrelor musculare restantae sanatoase si recastigarea imaginii kinestezice :
-ES
-mobilizare pasiva, activa
-mobilizari active si active cu rezistenta
-TFNP
-tehnici de facilitare motorie : inversarea lenta, contratii repetate, secventialitate pentru intarire , asociate
cu elemente facilitatorii (vibratia, calupul de gheata, periajul)
-scheme Kabat specifice
-exercitii de tip contralateral pentru promovare extensori cot, pumn , degete
-exercitii analitice
-exercitii globale
Recastigarea imaginii kinestezice :
-TFNP
-Frankel
Redobandirea coordonarii :
121
-TO
-Frankel/TFNP
B.Recuperarea sindromului senzitiv :
-exercitii pentru reeducare stereognozica si proprioceptiva
C.Recuperarea sindromului vasculo-nutritiv :
-KT- ca la sindromul motor
-posturari antideclive
-masaj cu ulei cald
-mofete partiale
-bai partiale de C02
-hidroterapie alternanta
-angiomat
-terapie reflexa
Ergoterapie :
a) paralizia de N circumflex :
a. obiective :
i. brat in esarfa pentru a prevenii subluxatia umarului
ii. prevenirea redorii articulare cu bratul in abductie cu perna sub axila
tehnici de KT : facilitare
diagonale Kabat
Hidrokinetoterapie
Mobilizarea tuturor articulatiilor membrului respectiv
Abductia bratului : m supraspinos + triceps brahial + biceps brahial < 70
M pectoral mare < 90
M dintat anterior > 90
-- - -- - - - - - - - - - - -
h. Terapie reflexa
i. Posturare (mana in sus, manusa elastica.)
Reeducarea motorie a musculaturii afectate :
a) Proceduri uzuale :termoterapie (parafina, solux, US), galvanizare, masaj cu ulei
caldut, baie de vartej
b) Electrostimulare de 1-2 ori pe zi, 5 minute pentru fiecare muschi afectat
c) Recuperarea propriu-zisa a miscariilor
a. Mobilizari pasive in faza de paralizie, la sfarsitul fiecarei curse se fac 2-3
ntinderi
b. Mobilizari active in faza de reinervare pentru fiecare muschi
Terapie ocupationala :
Reeducare senzitiva :
1. prevenirea afectarii maini datorita anesteziei
2. reeducare propriu-zisa
3. reeducarea stereognoziei :
a. obiecte mari-7 mici
b. forma si consistenta diferita
c. obiecte comune
d. nu se !asa mai mult de 60 minute
e. se permite apoi sa priveasca obiectul
4. reeducarea localizarii senzatiei : se atinge in puncte diferite.
Neuropatii tronculare
123
a. Locale : plagi, fracturi, anevrism de artera femurala, tumori in micul bazin, abcese
de psoas ; iatrogene-reducere luxatie CF, interventii chirurgicale in micul bazin,
endoprotezarea soldului.
b. Generale : porfirie, Dz, tratament cu anticoagulante (hematom de psoas).
Clinic -deficitar : flexia coapsei, abductia, extensia gambei pe coapsa~ nu poate urca scariile,
fenomen de derotarea gambei la mers.
Reflex rotulian diminuat sau abolit
Senzitiv : durere genunchi, hipoestezia pe dermatom
Trofic : atrofia regiunii anterioare a coapsei
Clinic:
-nu face flexia gambei pe coapsa, miscari picior si degete
-Nu poate merge pe calcaie si varfuri
-Atitudine particulara : picior balant, invar equin
-Mers stepat
-Reflex achilian, medioplantar, diminuate/ abolite
-Tulburari senzitive pe traiect dermatomial
-Tulburari vegetative, edem gamba si picior
-tulburari vegetative : cianoza, ulceratii, osteoporoza, hiperkeratoza plantara.
Cauze:
Generale : infectii intoxicatii
Locale : plagi, fracturi, compresiuni (tumori),
Clinic
Atitudine particulara : picior valg, degete in ciocan, picior plat (prabusirea boltei plantare ; picior
valg = flexie dorsala + abductia piciorului ; degete in ciocan = hiperextensia primei phalange,
abductia si adductia degetelor)
Deficitar : flexia plantara a piciorului, flexia degetelor, adductia si abductia degetelor
nu poate merge pe varfuri
125
Reflex achilian si medioplantar diminuate/abolite.
Hipoestezie pe dermatom
Tulburari trofice : atrofie musculara, picior scobit, unghii friabile,
Tulburari vegetative
Diagnostic diferential : sindrom de con medular : absenta durerii, deficit motor simetric, fasciculatii
prezente. In sindromul de coada de cal lipsesc fasciculatiile.
N europatii de ncarcerare
I.Sindrom de ncarcerare a N FEMURAL CUTANT LATERAL (meralgia parestezica de tip Roth)
N femural cutanat lateral face parte din plexul inghinal, se gaseste in vecinatatea ligamentului inghinal.
Cauze : ortostatism prelungit, exercitii fizice ce tensioneaza ligamentul inghinal, operatia de
hernie inghinala.
Clinic : simptomatologie senzitiva (nu are inervatie motorie)
durere pe fata laterala a coapsei (inerveaza m. tensor al fasiei lata) -7 fata laterala
gamba
hipoestezie, parestezie, hiperestezie
durere in fesa si zona inghinala
simptomatologie accentuata de ortostatism, care pune in tensiune ligamentul inghinal
2.Sindromul de ncarcerare SPE
Se produce in general la nivelul capului fibulei prin compresie, pozitie picior peste picior, cicatrici
man
Clinic:
durere inconstanta
hipoestezie
semnul Tinel pozitiv (percutia capului fibulei)
cu /fara deficit motor
3.Sindromul de ncarcerare SPI (sindrom de canal tarsian)
este cel mai frecvent sindrom de ncarcerarea la nivelul gleznei si piciorului
canalul tarsian se afla situat posterior de maleola interna fiind delimitat de calcaneu,
retinacului flexorilor navicular si astragal.
prin canalul tarsian trec n. tibial posterior, artera si vena tibiala posterioara, tendonl
flexor lung al degetelor, flexor lung al halucelui.
127
Factori favorizanti :
Canal tarsian ngust
Crestere in greutate
Fibroza posttraumatica
Tumori de vecinatate
Tenosinovite
Def.(2) : sindrom de NMP care manifesta suferinta mixta, nesistematizata, de origine inflamatorie , ce
afecteaza ntregul sistem nervos periferic (nervi+ radacini nervoase) si nervii cranieni, insotindu-se de
disociatie albumino-citologica in LCR.
E tiopatogenie
l. factori infectiosi : bacteri (sifilis TBC), virali (rujeoloc, rubeolic, mononucleoza HIV).
Prin mecanism direct (toxine); indirect: alergic
2. <lupa vaccinuri: mecanism alergic
3. dupa intoxicatii
profesionali si/ sau accidente : toxice alimentare(secara comuta, pesticide,
insecticide, fungicide, solventi organici. )
medicamentoase : antibiotice, tranchilizante hipnotice
mecanism direct - toxine
mecanism indirect - carente vitamine: B, C.
4. factori fizici : electrocutare, fulgere,
mecanism electromecanic
mecanism electrotermic
mecanism electrodinamic
5. carente vitaminice : sindrom de malabsorbtie : (gastrica, intestinala)pelagra, Beri-Beri,
sarcina (vitamina B 1), boala Crhon (B 12), alcolism, stari casectice
Se adreseaza vitaminelor din grupul B
Mecanism : deficitul de vitamine B duce la alterarea metabolismului glucidic cu
acumularea acidului piruvic ce are afecte neurotexice/
6. afectiuni metabolice :Dz (perturbarea metabolismului glucidic I ischemie),
hemocromatoza (acumulare de Fe in nerv), uremie (prin azotemie), porfirie, etc.
7. boli vasculare (ischemie periferica, trombangeita obliteranta), colagenoze (Lupus, dermato
si polimiozita, PR, etc)
mecanism : in bolile vasculare : ischemie ; in colagenoze-? vasculita -7 vasa-
nevosum si nevrita interstitiala
8. tumori maligne : mecanism toxic, carential si dismetabolic
9. neuropatii ereditare.
Clinic
manifestari simetrice, extinse, predominant la nivelul membrelor, tulburari
motorii, senzitive, trofice vegetative
atitudine particulara : mana in grifa, picior in picatura,
tulburari motorii de tip neuron motor periferic :
Paraplegie, tetraplegie flasca rar diplegie brahiala.
Afecteaza predominant membrul superior : fata posterioara antebrat st
intwrososi
Membrul infeior fata antero-laterala gamba (mers stepat),
Hipotonia musculaturii afectate
129
ROT scazute sau abolite.
Tulburari senzitive :
7. Durere spontana sau provocata (la compresia maselor musculare- gambe sau radicular)
8. Hiperpatie, durere la atingerea tegumentelor
9. Parestezii
1O. Hipoestezie, anestezie, hiperalgie
11. Predominant in manusa sau in soseta.
12. Anestezie tactila, termoalgica, vibratorie, sensibilitate mio-artro-kinetica ;
Tulburari trofice :
13. Piele subtire, lucioasa, hiperkeratozica
14. Hipo/hipertrichoza
15. Unghii subtirii I friabile
16. Hiperpigmentare
17. Atrofia musculaturii afectate
18. Rar escare
19. Adancirea scobiturii plantare
Tulburari vegetative :
20. Edem, cianoza
21. Hiper/ hiposudoratie
Paraclinic
22. EMG- traseu neurogen, lipsit de fibrilatie, viteza de conducere scazuta
23. Biopsie musculara - atrofie neurogena
24. Biopsie nervoasa- pentru casurile cu diagnostic incert si dificil
25. Teste de elongatie negative,
26. Forme de PNP :
o Senzitive
o Motorie
o Senzitivo-motorie
o Vegetativa
Diagnosticul pozitiv. cele 3 sindroame (motor, senzitiv, trofo-vegetativ)
Paraclinic, EMG, etiologic
Diagnostic diferential :
5. poiliradiculopatia : distributia radiculara afecteaza si zona proximala am membrului,
tulburari de sensibilitate, atrofie musculara, teste de elongatie pozitive.
6. polimiozita : afectarea musculaturii proximale
7. ROT nemodificate
8. EMG traseu omogen cu potentiale de fibrilatie.
131
electroterapia
kinetoterapia
balneoterapia
1) termoterapia cuprinde :
a) aplicarea de caldura - rol analgetic miorelaxant
a. impachetari umede (60-90) si uscate
b. aplicatii de parafina
c. bai calde 36-39C
d. dusuri cu vapori l-2atm.
b) bai kinetoterapeutice: mobilizari pasive si active n apa la 37-38C. rol trofic excitomotor.
2) Electroterapia : rol antilagic si trofic
Galvanizare : longitudinal, transversal, baie galvanica, ionogalvanizare cu novocaina,
histamina, CaCh
Current alternativ :
o Joasa frecventa---curent faradic
o !nalta frecventa
o Unde scurte si microunde
Ultrasunet
Fototerapie infrarosii solux, baie cu lumina (generale/ partiale), UV doza eritematoasa
3) Kinetoterapia :
Mobilizari pasive
Mobilizari active : exercitii analitice fara rezistenta, sau contrarezistenta (mecanoterapie :
scripete, bicicleta)
Masaj sedativ, trofic
Tractiuni, manipulari vertebrala
4) Balneoterapia :
Ape sulfuroase: Herculane
Ape termale : Gioagiu, I Mai
Ape clorurato-sodice : Sovata, Amara, Ocna Sibiului,
Namol: Techirghiol
5) Ergoterapia :
Obiective:
o Combaterea durerii, prevenirea si combaterea deformatiilor articulare (orteze,
electroterapie, Kinetoterapie, masaj
o Reducerea deficitului motor
o Reeducarea sensibilitatii
o Prevenirea si combaterea tulburarilor trofice (ionogalvanizare, masaj,
Electroterapie, )
o Reeducare echilibru, ortostatism si mers
o Ortezare, protezare : corectatea mainii in grefa, piciorul equin, flexumului de sold
si genunchi,
o Antrenament la efort.
132
22. Paralizii-pareze ale nervilor cranieni: trigemen, facial.
Nervul trigemen (Nervul 5) are 3 ramuri :oftalmica (senzitiva),maxilara (senzitiva),mandibulara (r. mixta)
ramura oftalmica
-inervatie senzitiva : tegumentul din regiunea frontala, pleoapa superioara, globul ocular, radacina
si dosul nasului, fosele nazale, sinusul frontal si etmoidal
ram ura maxilara
-inervatia senzitiva : ploapa inferioara, zona temporo-zigomatica, mucoasa nazala, sinusul maxilar,
buza superioara, arcada dentoalveolara superioara, valul palatin si faringele.
Ramura mandibulara
-inervatie senzitiva : buza inferioara, arcada dento-alveolara inferioara, zona mentoniera, articulatia
temporo-mandibulara, limba, planseul bucal, pavilionul urechii, conductul auditiv extern.
-Inervatie motorie - masticatie: musculatura mandibulei(maseteri, pterigoidieni), miscariile de
ridicare, coborare, lateralitate, propulsie
Cauzele paraliziei de trigemen
-Tumori ale bazei craniului, meningioame (ale fosei temporale), neurofibroame,
schwanoame
-la nivelul TC : anevrisme, encefalite, sifilis, tumori , meningite
-Procese inflamatorii : arahnoidite, sinuzite, supuratii
-fracturi de baza de craniu
-miastenie, SLA, poliradiculonevrita
-rar afectare in Zona Zoster
Clinic:
-Paralizie unilaterala,
asimetria ovalului bucal, devierea mandibulei de partea afectata
strangerea dintilor prezinta presiune diminuata de partea afectata
-paralizia bilaterala :
mandibula coborata cu dificultate de masticatie, miscariile de lateralitate si
propulsie alterate grav.
Nevralgia esentiala :
-durerea : sub forma de junghiuri pe traiectul nervului ; crize parox1st1ce de scurta durata (cateva
secunde-1,2 min) ; paroxismele dureroase sunt intense, intolerabile, apar la nivelul buzelor, obrazului,
mentonului; pot interesa partial ramurile trigemenului (cel mai frecvent prinse ramul maxilar superior,
foarte rar afecteaza ramul oftalmic); durerea apare spontan sau declansate de factori diversi (masticatie,
atingerea fetei sau cavitatii bucale, curent de aer rece ; pot exista zone trigger ; stimulii sunt mai degraba
tactili decat termici sau durerosi ; la adultii tineri poate apare in cadrul SM ; afecteaza cu precadere
adultii si persoanele in varsta ; paroxismele apar ziua si noaptea
-fenomene reflexe vasomotorii si secretorii in hemifaciesul respectiv : vasodilatatie, transpiratie,
hipersecretie lacrimala, nazala , salivara
-fenomene motorii: spasme ale fetei ( in special orbicularul pleoapelor)
-reflexe N( cornean si nazopalpebral)
-nu exista tulb obiective de sensibilitate
-anxietate permanenta
Nevralgia secundara (neuropatia trigeminala)
-durerea : este continua, mai putin intensa decat in nevralgia esentiala, pe fondul ei apar paroxisme ori
scurte si violente , ori prelungite si difuze
-reflex cornean frecvent abolit - anestezia corneana creste riscul de ulceratie
exista tulb de sensibilitate obiectiva (anestezie faciala)
-slabiciune la nivelul muschilor masticatori
-tulb vasomotorii si secretorii mai putin accentuate
-se asociaza si cu lezarea altor nervi cranieni
Tratament:
-tratamentul cauzei :
133
o chirurgical :
rizotomia retrogaseriana percutana cu inducere prin
radio frecventa
injectarea de glicerol in cavum
decompresiunea microvasculara pnn craniotomie
suboccipitala
complicatii ale tratamentelor chirurgicale :hipoestezie partiala a fetei, denervare corneana cu cheratita
secundara, afectarea nn cranieni VII si VIII, anestezia dureroasa sau hipersensibilitatea de denervare
o medicamentos : carbamazepina, fenitoina
-tratament recuperator :
electrostimulare a mandibulei
galvanizare
masaj
termoterapie
KT exercitii pentru m masticatori
acupunctura
134
lacrimala, salivara, muco-nazala, surditate, acufene , vertij saca este asociata s1 lezare de n
acusticovestibular
paralizia faciala idiopatica Bell este cea mai frecventa
Paraclinic: IRM, EMG:
testul Hilger - VCN comparativ stg cu dr si intre cele 2 ramuri de aceeasi parte
testul Elsen(electroneurografia) - se foloseste pt prognostic daca se face in primele l O zile ; cuantifica
% nr de tb nervoase atinse
pt. diagnosticul topografic : testul Schrimer( studiul lacrimatiei), testul Blatt( studiul salivatiei),
audiometrie, studiul reflexului scaritei
Evaluare tonus muscular, bilant muscular, bilantul sechelelor ( hipertonia muse,
sincineziile,hemispasmul facial)
Tratament:
Ale cauzei (cu sau fora tratament chirurgical). :
A) Neurotrofice
B) Antiinflamatorii
C) Tratament fizica! (galvanizare- masca Bergonier facial /cervical ; electrostimulare, masaj, KT)
D) Prednison in paralizia afrigore 50-80mg/zi in primele 5 zile apoi doza se scade treptat.
tratamentul cauzal
tratamenul fizical n PFC- se exclud cazurile la care s-a instalat spasmul facial
electrostimularea este putin folosita deoarece poate determina hemispasm sau hipertonie ; se
poate realiza cu curenti exponentiali de joasa frecventa
masaj trofic sau relaxant, intrabucal si extrabucal se poate face de kinetoterapeut si de pacient
(automasaj) ; frictiuni circulare efectuate in sensul acelor de ceasornic , effleurageul, miscari de
glisare, masaj in 8 in reg. temporomandibulara
termoterapie :proceduri de incalzire naintea celorlalte proceduri. Efect antialgic,
decontracturant, activarea circulatiei locale , stimularea sistemului nervos ; caldura locala, lampa
so lux
KT- este indispensabila pt recuperare atat fizica cat si psihica ;
Programe analitice specifice, care se executa lent
-Nu se recupereaza global musculatura hemifetei - se ajunge la dezechilibre de forte intre muse
constrictoare si dilatatoare
-Pe masura ce se obtin rezultatele dorite se trece la exercitii de mimica pt redobandirea armoniei
activitatii musculare a fetei
Exercitii segmentare, (intai \12 superioara apoi \12 inf.), pe fiecare muschi pentru
ambele hemifete.
Exercitiile se realizeaza in oglinda
Exercitii de suflat, fluierat, masticatie,
Exercitii globale de mimica, ras, plans, mirare.
acupunctura
electroterapie : galvanizare : ionizare ,masca bergonier 20 minute, I la fumicatura, Ultrasunet
reflex.
135
23.Sechele AVC
Accidentul Vascular Cerebral
ETIOLOGIE
80% sunt ischemice; 20% sunt hemoragice.
Cauzele infarctului cerebral
a) Ateroscleroza- factori de risc: HTA, diabet, fumat, hipercolesterolemie, sexul masculin, varsta
naintata.
b) Boli ale arterelor mici- produc infarcte lacunare situate in profunzime (capsula interna, nucleii bazali,
protuberanta, cerebel).
c) Emboli de origine cardiaca- cardiopatii emboligene: FiA, IM recent, boli ale atriului stang (tromb
intracavitar), valva mecanica cu anticoagulare ineficienta, cardiomiopatii dilatative, IM vechi ( det.
hipo/akinezii segmentare), endocardita infectioasa.
d) Hipervascozitate sau tulburari de coagulare- poliglobulie, leucemii, sdr. anticorpilor anitifosfolipidici.
Cauzele A VC la tineri(< 45 ani): -cardioatii emboligene;
-disectii ale trunchiurilor arterelor brahiocefalice;
-endocardita infectioasa cu ernboli cerebrali;
-cauze imunologice: SAFL.
Cauzele A VC hemoragic:
a. Hernatoame din HT A- ruperea arterelor mici perforante; localizare: profunda: capsula interna, nuclei
bazali, protuberanta, cerebelul.
b. MAV- shunt intre o artera cu debit mare si vene de dranaj; localizare lobara (teritoriile cortico-
subcorticale).
c. Tratamentul anticoagulant- supradozare puseu HT A.
d. Angiopatia amiloida hematoame intraparenchimatoase-amiloidoza, subiecti varstnici; are
localizare lobara.
e. Abuzul de droguri: cocaina, psihostimulante, etc; subiect tanar.
hemoragiile abundente se acompaniaza de zone de ischemie ntinse , putand antrena angajari cerebrale;
injurul focarului hemoragic, se realizeaza, prin compersia vaselor si producerea de radicali liberi, o coroana
de tesut cerebral ischemiat si edernatiat (zona de penumbra).
TABLOU CLINIC
- este caracterizat prin 3 faze: - I. faza comatoasa: debut brusc prin cefalee puternica, greturi, varsaturi,
coma; fata este congestionata; capul si globii oculari sunt deviati catre partea afectata; exista tulburari de
sensibilitate; motilitatea si tonusul sunt disparute; ROT abolite.
136
- II. faza de hemiplegie flasca: tabloul se amelioreaza si ramane o
hemiplegie flasca cu semne patologice de piramidalitate.
- III. faza de hemiplegie spastica: <lupa aproximativ I luna hemiplegia
flasca se transforma in hemipareza spastica cu contractura de tip piramidal si reflexe patologice (nu mai exista
inhibitia neuronilor motori spinali);
in cazul unei hemipareze este lezat trac tul piramidal incrucisat (cortico-spinal) care controleaza motilitatea
voluntara.
-axonii pornesc de la scoarta cerebrala si se termina la nivelul maduvei spinarii;
-coboara pe langa capsula interna, pedunculii cerebrali din mezencefal, fata ventrala a puntii, pana la
bulb, unde, in partea cea mai inferioara se gaseste decusatia piramidala. Aici fibrele se incruciseaza si ajung in
cordonul lateral al maduvei.
* leziunile din partea superioara a tractului (deasupra decusatiei piramidale) vor determina deficite
CONTROLATERALE, pe cand cele inferioare decusatiei vor determina deficite IPSILATERALE.
Astfel:
* O leziune a tractului piramidal STANG la nivelul capsulei interne va determina o hemipareza DREAPTA;
* O leziune a tr. piramidal STANG la nivel C 1 va determina un deficit STANG.
- trac tul piramidal direct ajunge in cordonul medular anterior (de aceeasi parte) <lupa care se incruciseaza la
nivel medular, facand sinapsa in cornul anterior opus.
Leziunea de neuron motor central (N.M.C)
NMC apartine stratului 5 al scoartei cerebrale. Exista 3 arii motorii corticale:
Aria motorie primara ( aria 4 Brodman)
Aria motorie secundara (fara importanta la om)
Aria motorie suplimentara (pe fata interna a emisferelor cerebrale).
Caile piramidale sunt reprezentate de: 1. Tracturile cortico-spinale (piramidale)
2. Tracturile cortico-nucleate (geniculate)
3. Tracturile oculocefalogire (oculogire).
Tablou clinic (sdr. N.M.C)
Examen clinic obiectiv- evaluarea pacientului hemiplegic:
137
-forta musculara- scala BMRC (0-5)
- intensitate deficit:- paretica/ plegica;
- la ce segment este la accentuat proximal/distal.
4. Aprecierea mobilitatii pasive da informatii despre:
a) tonusul muscular:
-hipotonie musculara: muschiul e flasc, moale la palpare, creste amplitudinea miscarii;
-hipertonie musculara= SPASTICITATEA - caracteristici:
-predomina pe flexori la MS si pe extensori la MI
-este elastica ( cedeaza "in lama de briceag"); <lupa terminarea mobilizarii pasive a segmentului
respectiv, tinde sa-si reia pozitia initiala.
-cedeaza dupa mobilizari pasive succesive
-se accentueaza n timpul repetarii miscarilo voluntare.
Spasticiatatea se evalueaza cu ajutorul scalei Ashworth modificata:
1= tonus normal
2= tonus usor crescut la miscarile pasive ale membrelor
3= crestere moderata, dar miscarile pasive nu sunt dificile
4= crestere marcata, miscari pasive dificile
5= crestere severa, membrele nu pot fi mobilizate pasiv.
5. Reflexe si clonus. Reflexele sunt clonoide, polikinetice, cu contractii musculare multiple determinate de o
singura excitatie (percutia tendonului). Poate aparea clonus plantar, rotulian, etc.
Reflexele patologice:
MS: Hoffman, Rossolimo (percutia interliniului articular digito-plantar determina flexie plantara a ultimelor 4
degete), Marinescu-Radovici.
MI: Babinski, Oppenheim, GORDON, Schafer, Mendel-Bechterew
Abolirea reflexelor cutanate:
Abdominale: -superior: T6-T7; mijlociu: T8-T9; inferior: TIO-T l l-Tl2.
Cremasteriene Ll-L2
Genito-femural.
6.Aprecierea tulburarilor de sensibilitate
a) subiective: parestezii, hipoestezii, durerea talamica= senzatie atoce de arsura perceputa injumatatea de
corp afectata. (se trateaza ca durere neuropata)
b) obiecteva;
Conditii de testare:- camera linistita cu comfort termic;
-subiectul cu ochii inchisi;
-se evita sugestionarea pacientului;
-se va executa comparativ cu cealalta parte;
-examinarea nu se prelungeste prea mult, deoarece oboseste pacientul;
-participarea bolnavului ( daca este afazic, se face testarea sensibilitatii dureroase- obs. reactia).
Sensibilitatea superficiala
1. S. tactila- cu o bucata de vata se apreciaza:
-topognozia= indica locul unde s-a aplicat excitantul.
-discriminarea = distinge 2 excitanti aplicati simultan pe piele la o distanta standard functie de regiune (cu
compasul)
-dermolexia= recunoaste literele/cifrele desenate pe piele (tulburarea= adermolexie)
-hipo/anestezie.
2. S. termica
- cu 2 eprubete -una cu apa la 40-50 grd C( poate produce arsura si durere) si una cu apa< 15 grd.
-se aplica variind ordinea pentru a nu crea un stereotip, la un anumit interval de timp deoarece senzatia
persista.
-tulburarea va consta n: -hiperestezie/hipoestezie/anestezie pentru ambele eprubete, sau doar pentru una.
-senzatii inversate
-izotermognozie-simte amebele eprubete la fel (caldute).
3. S. dureroasa
-ac cu varful ascutit aplicat suficient cat sa produca o senzatie dureroasa si nu tactila.
-tulburarea va consta in: H/h/anestezie sau hiperpatie= durere pe tot membrul.
Sensibilitatea profunda
I. S. mio-artro-kinetica (proprioceptiva)
139
-recunoasterea cu ochii inchisi a pozitiilor imprimate de examinator unui segment de mb.
- examinarea de face incepand cu artic. mici, la nivelul degetelor.
2. S. vibratorie
-cu diapazonul - se aplica piciorul sau pe eminentele osoase al mb. incepand cu falangele.
- se apreciaza durata perceperii vibratiei (N > 1O sec).
Stereognozia= posibilitatea de a recunoaste cu ochii inchisi un obiect mic, pipaindu-1 cu degetele in lipsa
oricarei tulburari de sensibilitate obiectiva. Astereognozia= pacientul nu poate recunoaste. 11 descrie, dar nu i1
poate denumi= asimbolie tactila.
7. Aprecierea coordonarii si abilitatii
Ataxia prin tulburare de sensibilitate profunda= ataxie tabetica
-proba index-nas, calcai-genunchi, marionetelor
-probe de pareza:
proba bratelor ntinse: mb sup. intinse la orizontala, ochii inchisi- cade incet mb. superior paretic.
proba Barre : decubit ventral, gambele ridicate la 90 grade, cade incet gamba paretica.
proba Mingazzini: decubit dorsal, soldurile si genunchii flectati la 90 de grade, gamba paretica care
lent.
proba Vasilescu: decubit dorsal, se flecteaza si se extind mb inf cu calcaiele pe pat, mb inferior paretic
ramane in urma.
RECUPERARE
140
Recuperarea unui sechelar post A VC se bazeaza pe macanisme ce permit reorganizarea jimctionala si
structurala a materiei nervoase; ele sunt denumite generic cu termenul de neuroplasticitate.
Recperarea spontana naturala urmeaza, la majoritatea pacientilor, o secventa predictibila de miscari stereotipe.
Tabloul clinic este cel al infarctului de artera cerebrala medie (ACM):
functionalitatea membrelor inferioare se reface mai repede si aproape complet comparativ cu cea a
membrelor superioare;
tonusul se reface naintea miscarii voluntare;
controlul volitional proxima! naintea celui distal;
miscarile globale pe scheme sinergice apar naintea miscarilor specific isolate coordonate volitional.
In activitatea practica se folosesc tehnici care dirijeaza neuroplasticitatea in scopul optimizarii procesului de
refacere.
OBIECTIVELE RECUPERARII:
A.Obiectivele generale ale stadiului I
1. Ameliorarea functiilor vitale (respirator, cardiovascular, deglutitie, alimentatie)
2.Ameliorarea tulburarilor de comunicare
3.Ameliorarea statusului mental si emotional
4.Redarea unei functionalitati minimale crescand starea de constientizare a hemicorpului afectat si prezervand
functionalitatea hemicorpului sanatos
141
2.refacerea controlului motor distal la nivelul membrelor
3.ameliorarea vitezei de executie si ameliorarea automatismului miscarilor
4.promovarea abilitatii extremitatilor prin antrenarea atenta a fiecarei faze de mers, pentru a merge cat mai
corect si prin antrenarea prehensiunii in scopul de a utiliza oat mai bine mana in activitatile gestuale zilnice
5.reeducarea sensibilitatii
6. reeducare deficitului cardiorespirator
7.programe de TO adecvate pacientului
Interventii :
-tehnici de KT specifice (pt MS si MI)
-electrostimularea musculaturii deficitare
-stimularea electrica functionala (FES= Funtional Electric Stimlation) care poate asigura asistenta ortotica a
mainii (performarea prehensiunii) si a dorsiflexiei piciorului.
-electrostimularea declansata
-electrostimularea declansata de biofeed-back
d. Tratamentul spasticitatii.
Obiectivul tratarii spasticitatii este amelioarerea functionala si nu scaderea spaticitatii "per se".
Interventii in spasticitate:
1. Medicatie orala spasmolitica
2. Toxina botulnica
.).
Blocuri neurolitice
4. Agentii fizici
5. Biofeed-beck
6. Mijloace assistive
7. Chirurgie
1. Medicatia orala
Baclofen-Lioresal tb 25, 10 mg
-doze progresiv crescande de la 5 mg, se creste preogresiv cu cate 5 mg la fiecare 3-4 zile;
-derivat de acid gamaaminobutiric (GABA), cu actiune asupra m. spinarii 10-200 mg/zi
Benzodiazepinele (Diazepam, Tetrazepam- Myolastan), Diazepam 4-60 mg
Tizanidina 2-36 mg/zi
Dantrolene25-400 mg/zi
Gabapentina
Canabinoizii
Clonidina 0,05-0,4 mg/zi
142
2. Toxina botulinica
Tratament focal-se tinteste muschiul
Este captata de jonctiunea neuro-musculara si blocheaza veziculele de acetilcolina (Ach)
2 tipuri: A. Dysport, botox; B. Myoblock
Actiunea ncepe la 3-4 zile
Evaluarea se face la 10-14 zile
Durata efectului 2-3 luni
Se dozeaza corect cantitatea in functie de dimensiunile muschiului
Studiile arata ca toxina este mai eficienta dac a imediat <lupa injectare (1-2 zile) se fac electrostimulari
pe musculatura injectata)
3. Blocurile neurolitice
Anestezice locale (xilina, bupivacaine, ropivacaina, etc.)
Fenol: conc. 2-10%, cel mai frecvent 4-5%
-durata blocului: 6-12 luni
-actiune necrotizanta (face neuroliza cu distrugerea ramificatiilot mici intramusculare)
Etanol: conc. 30-50%, durata 2 luni.
Scopul blocurilor:
-diagnostic diferential spasticitate vs contractura ?!
-prognostic: blocul motor de nerv periferic cu anestezic local simuleaza rezultau! unei interventii de lunga
durata, sau foarte scumpa (poate preciza oportunitatea unei astfel de interventii chirurgicale uneori foarte
laborioase)
-blocul senzitiv poate ntrerupe cercul vicios: durere-spasticitate-durere.
-terapeutic: scade spasticitatea; creste sectorul de mobilitate; scade clonusul; previne contracturile;
amelioreaza controlul voluntar.
-nursing: faciliteaza pozitionarea pacientului; faciliteaza efectuarea igienei individuale.
NU MODIFICA GRADUL DE DEPENDENT A!
Contraindicatii: refuzul pacientului, anticoagularea, infectie regionala.
Blocuri neurolitice membrul superior:
~ Nerv musculocutan-scade spasticitatea pe flexorii cotului
:;... Nerv median-scade spasticitatea pe flexorii pumn-degete.
Blocuri neuroltice membrul inferior:
~ Obturator- scade spasticitatea adductorilor
:;... Femural- scade recurvatum
~ Sciatic (mai ales in paraplegii), scade genu flexum
J;.. Tibial-scade varul equin, suporta mai usor o orteza de glezna
Se folosesc asociat cu procedurile fizicale (nu izolat).
4. Agentii fizici
-electrostimularea musculaturii antagoniste
-caldura locala (parafina, ultrasunetul)
-kinetoterapia (stretching, TFNP, etc)
-hidrokineoterapia (HKT)
-magnetoterapia
-bio feed-back
-electrostimularea ES declansata de BF (biofeed-back) pe musculatura antagonista.
Factori de agravare a spasticitatii: escare, disfunctii vezicale/anale, durerea, contractura, infectiile, posturile
vicioase, frigul, stresul, oboseala, insomnia, etc.
143
b. Tulburarile de comunicare:
Impact enorm asupra starii psiho-emotionale a pacientului, asupra recuprearii functionale generale.
Afazia= deficit al limbajului verbal prin leziune cerebrala (de obicei emis ferul stang), afectand toate
componentele limbajului in diferite grade: intelegerea vorbitului celor din jur, vorbirea proprie, cititul, scrisul,
calculul aritmetic. Nu trebuie confundata cu alte deficite de vorbire prin alta cauza: surditate, tulburari
mintale, tulburari neuromusculare al mecanismului vorbirii (dizartrie). Poate fi expresiva (motorie)/ recepriva/
mixta.
c. Tulburari psiho-emotionale (3 categorii, de grade diferite: minimale- medii- moderate- severe)
o Tulburari de personalitate: labilitate emotionala, iritabilitate, dependenta.
o Simptome psihiatrice: depresie, anxietate.
o Tulburari intelectuale: pierderea memoriei, incapacitatea de a face un calcul, de a aprecia situatii,
de a retine ceva nou.
Colaborarea psiholog-medic psihiatru este frecvent necesara.
Complicatii medicale
1. Vezica neuro2ena: manifestata prin incontinenta urinara, retentie urinara, combinatii; poate avea
consecinte importante: ITU, pielonefrita, hidronefroza, calculoza renala sau vezicala, dificultati de
integrare sociala.
Evaluarea mecanismului disfuntiei urinare se poate aprecia prin masurarea reziduului vezical postmictional
prin:
-cateterizare transuretrala
-ultrasonografie
-cistometrografie (CMG)- precizeaza daca exista o tulburare de stocare sau de golire a vezicii, prin disfunctie
vezicala sau uretrela.
Tratament: -tehnici comportamentale;
tehnici de neurostimulare
cateterizare
tratament medicamentos (betanechol, clonidine, prazosin, terazosin, diazepam/baclofen/dantrolene,
ADT, etc.)
2. Disfunctia intestinului gros consta m incontinenta de materii fecale (mai ales la varstm1c1 cu
semnificatie negative asupra prognosticului de recuperare), constipatie, modificari de consistenta a
scaunului, balonare.
Tratament: alimente si agenti medicamentosi care schimba consistenta materiilor fecale, stimulente colonice,
iritante colonice de contact, stimularea digitala a sfincterului anal.
3. Escarele (vezi in continuare)
4. Disfagia
Semne clinice ce sugereaza disfagia: modificarea timbrului vocii ( voce ragusita), tuse scurta dua inghitire,
afectarea reflexelor palatine si faringiene.
Tratament: tehnici compensatorii, chirurgicale.
5. Tromboza venoasa profunda
6. Tulburari de somn: inversarea ritmului circadian, apnea de somn
7. Durerea la sechelarul AVC poate avea multiple cauze:
-distrofie simpatica reflexa;
-suferinte reumatismale si posttraumatice preexistente;
-traumatisme n momentul AVC-ului (fracturi nediagnosticate, entorse, tendinite)
-subluxatie de umar, capsulita retractila;
-neuropatia diabetica sau alcoolica;
-durere de cauza centrala;
144
-spasticitate: contractura n pozitie vicioasa, spasme;
-sdr. postobstructiv venos, etc.
8. Crizele convulsive: mai frecvente la varstnici sau la cei cu hemoragie parietala sau temporala.
ESCARE
Definitie= leziune tisulara cauzata de presiune sau decubit putand afecta structuri tisulare subiacente.
Stadializare
Dupa gradul de invazie tisulara pe o scala 1-4 conform NPUAP (1989)- National Pressure Ulcer Advisory
Panel
Stadiul
I-eritem persistent pe piele intacta (nu dispare la vitropresiune)
2-ulceratie superficiala, ca o eroziune a epidermului si dermului
3-necroza tegumentului si tesutului subcutanat; se poate extinde pana la fascia subcutanata; clinic apara ca o
ulceratie adanca.
4-necroza tisulara extensiva pana la nivelul muschilor, tendoanelor, osului sau capsulei articulare (frecvent
fistule asociate)
In descrierea lor mai figureaza: suprafata, localizarea, aspectul marginilor si al tegumentului adiacent,
prezenta/tipul exudatului, semne de insanatosire.
Evaluare:
1. Clinica (adancime=stadiu, dimensiune, etc)
2. Evaluarea riscului -scale: NORTON, GOSNNEL, BRADEN.
Etiologie
I. Factori prmari: presiunea, forfecarea, frictiunea.
Presiunea: printr-o forta exterioara aplicata perpendicular pe piele la nivelul unei proeminente osoase. Sunt
necesare forte variind intre 32-480 mmHg. Combinatia intre o presiune exterioara si existenta unei
proeminente osoase favorizeaza compresiunea vaselor sangvine - hipoxemie localizata pana la necroza
tisulara. Presiuni improtante sunt frecvent determinate de proeminentele osoase. Exemplu: presiunea pe
ischion in pozitie sezanda este de aproximativ de 150-500 mmHg; aceste presiuni sunt aplicate pentru
perioade scurte de timp si sunt atenuate de miscarile corpului, permitand reperfuzia tesutului moale. Durata
necesara pentru a induce o escara nu este cunoscuta cu exactitate. Se estimeaza ca o presiune de aprox 60
mmHg aplicata timp de 1-2 ore este suficienta pentru a determina aparitia unei escare.
Se caracterizeaza prin intensitate, durata, toleranta tesutului la presiune.
Exista o relatie inversa intre durata si presiune, considerand la fel de nocive atat presiunile moderate dar si
sustinute, cat si presiunile mari cu timp scurt de aplicatie. De mentionat faptul ca tesutul muscular este mai
susceptibil la efectele presionale decat tegumentul.
Frofecarea, cu rol mai putin studiat, responsabila mai ales pentru incidenta crescuta a escarelor sacrate; se
mobilizeaza tesutul subiacent deasupra tegumentului stationar.
Frictiunea, determina de obicei leziuni superficiale (epiderm, derm). Tegumentul se mobilizeaza contra unei
suprafete de suport fixe.
2. Factori secundari: extrinseci/ intrinseci; cresc susceptibilitatea tesuturilor la o actiune a fortelor
ce determina aparitia escarelor.
-restrictie de mobilizare (AVC, SM, TVM, TCC, leziuni osteoarticulare, etc)
-nutritia- hipoalbuminemia; se recomanda dieta boagat in proteine si hidrocarbonati pentru asigurarea unei
balante azotate positive.
-varsta- prin deficitele functionale pe care le implica, modificarile n sinteza colagenului, scaderea
continutului n elastina a tesutului moale.
-umezeala/incontineneta- cu macerarea si erodarea tegumentului de catre fortele de presiune si frictiune; la
incontinenta de materii fecale se asociza si expunerea tegumentului la microorganismele si toxinele din scaun.
145
-temperatura corporala - cerinte metabolice crescute la nivelul unei arii cutanate deja compromisa din punct
de vedere al vascularizatiei.
- nivel educational, status psihosocial si cognitiv, medicatie.
-TVM , mai ales cu forme complete (scala Frankel); o functie motorie pastrata sub niveleul lezional, chiar si
nefunctionala, scade riscul aparitiei escarelor.
Localizari: oriunde exista compresii la nivelul tesutului moale, inclusiv la nivelul aplicarii ortezelor sau a
altor aparate ortopedice de imobilizare. 95 % dintre acestea se dezvolta deasupra unei proeminente osoase
predominant in jumatatea inferioara a corpului. Sacru, tuberozitatea ischiatica, trochanter mare, calcaneu, dar
si occiput (frecvent la copii), scapula, cot.
Tratament:
Profilactic
-inspectia sistematica a tegumentului (de 2 ori pe zi), mai ales a celui de la nivelul proeminentelor osoase;
-mentinerea uscata a tegumentului;
-repozitionare periodica pentru echilibrarea zonelor de hiperpresiune si distributia presiunilor pe maximum de
suprafata cutanata;
Pentru pacientii imobilizati la pat ntoarcerea lor la 2 ore in decubit dorsal, decubit ventral si
decubit lateral sang/ drept, cu mentiunea evitarii hiperpresiunii pe marele trochanter. Unii
recomanda 30 nclinare laterala. La repozitionare nu se trage, nu se taraste pacientul de-a
lungul patului. Pot aparea dificultati la pacientii cu obezitate, spasticitate, contractura, dureri,
orteze. Se ridica calcaiele deasupra planului patului. Ridicarea necorespunzatoare a capului
patului expune pacientul la forte de forfecare la nivelul sacrului.
Pentru pacientii n scaun cu rotile se tine cont de :
-pozitionare corespunzatoare pentru a asigura o suprafata maxima de suport;
-"suporturile pentru picioare" (foot plates) astfel localizate incat sa evite presiunea la nivelul tuberozitatii
ischiatice repartizand presiunea de sprijin la nivelul coapselor;
-sa se evite hiperpresiunile la nivelul de contact al dispozitivelor laterale care asigura stabilitatea pacientului
in scaun;
-schimbarea periodica a greutatii de pe punctele de sprijin prin inclinari antero-posterioare si laterale; cand
pacientul invata sa se ridice singur timp de 15 secunde la fiecare 30 de minute.
- folosirea unor suprafete de suport adecvate: saltele, paturi cu continut variabil (spuma, gel, apa, aer
fluidizat); trebuie sa asigure o presiune inferioara celei de 32 mmHg, nivel considerat mai putin susceptibil de
a provoca o plaga de presiune; pot fi statice (stationare), actioneaza redistribuind presiunea (ex: saltelele cu
spuma poliuretanica cu densitati diferite sau cu perne cu continut variabil: gel, apa, aer); dinamice care
utilizeaza o sursa de energie pentru a dirija ciclic aerul in canalele din interiorul saltelei.
Curativ
-curatarea escarei- se recomanda ser fiziologic cu presiune de irigatie suficienta astfel incat sa asigure
curatirea fara sa traumatizeze leziunea;
-substantele antiseptice de tip povidone-iodine, acid acetic, peroxide de hidrogen, pot avea efecte nocive;
-curatarea escarei se face la fiecare schimbare de pansament;
-pansarea -pansamente adezive transparente de poliuretan, hidrocoloizi, hidrogen, spume, spray lubrifiant,
calciu alginate,' exudate absorbers".
ESCARA INFECTATA
-se recomanda cultura fluidului obtinut prin punctie cu ac sau biopsie;
-<lupa 2-4 saptamani de tratament corect, persistenta exudatului sau lipsa vindecarii necesita antibiotic topic
timp de 2 saptamani (pentru Gram pozitivi, Gram negativi si anaerobi);
-diagnosticul osteomielitei: biopsie osoasa, metode neinvazive tip CT, RMN mai rar utilizate; combinatie de
3 teste: nr leucocite+VHS+Rgrafie cu valoare predictiva de 69% cand toate cele 3 teste sunt pozitive;
-bacteriemie, septicemia- antiboterapie sistemica.
146
ESCARA NECROTICA necesita debridare enzimatica, mecanica, chirurgicala.
Terapii fizica le
-whirlpool
-fototerapie (ultraviolet, lumina polarizata)
-ultrasunet
-electrostimulare
-laser
Tratament chirurgical
Complicatiile
-infectioase: endocardita, meningita, artrita septica, abcese profunde, osteomielita, bacteriemie, celulita
-calcificari heterotopice
-fistule
-pseudoanevrisme
-carcinom cu celule scuamoase
-amiloidoza
-complicatii ale tratamentului: iod toxicitate, hipoacuzie (aminoglicozide topic).
147
neurologice se realizeaza in fazele initiale, in grade variate in primele 6 luni. Dupa 1-2 ani
recuperarea e mediocra.
Dilacerarea: determina distructia structurilor cerebrale si hemorgie intracerebrala si subdurala
sau epidurala; se insoteste de HIC si are prognostic functional rezervat.
Evaluarea pacientului cu TCC
~ Criterii de prognostic:
-varsta
-durata si profunzimea comei
-durata amneziei pottraumatice.
~ Profunzimea comei: scala Glasgow
Raspuns ocular (E) Raspuns motor (M) Raspuns verbal (V)
E 1= fara raspuns M 1= fara raspuns V 1= fara raspuns
E2= r. coular la stimuli M2= postura de extensie V2= sunete
durerosi
E3= raspuns la stimuli verbali M3= postura de flexie V3= cuvinte
E4= raspuns/activitate M4= reactive de aparare V 4= confuzie
spontana
M5= raspuns orientat <lupa V 5= orientat
stimul
M6= raspunde la comenzi
148
Obiectivele se stabilesc pe termen scurt si pe termen lung si mediu. Se urmareste sa aiba finalitate
functionala in functie si de abilitatea si participarea pacientului.
A. TCC benign
-poate antrena sechele tardive: sindromul post comotie al TCC manifestat prin: cefalee, vertij,
astenie fizica si psihica, anxietate, iritabilitate, tulburari de memorie, tulburari de somn.
-se actioneaza pec ale psihologica pentru a scadea dramatismul situatiei.
-obiective: 1. Prevenirea sechelelor; 2. Actiune rapida de la instalare.
-tratament:
a) medicamentos: antialgice, sedative, anxiolitice.
b) masaj decontracturant, sedative
c) ET antialgica
d) metode de relaxare: Jacobson
e) MDF continuu 100 Hz, 20 min
f) KT: ex de echilibru, ex de constientizare a schemei corporale si de functionaliate
g) reintegrare socio-profesionala: TO si terapie de grup, jocuri, psihoterapie.
i51