Cardiologie

1. Principalele entitati in patologia cardiovasculara.

 Ateroscleroza :
- sugerata de aspectul leziunilor vasculare

 Boala coronariana:
-boala cardiaca ischemica, infarctul miocardic acut, angor pectoris

 Bolile vaselor periferice:

-bolile venelor periferice

2. Ateroscleroza sistemica: definitie, istorie naturala, complicatii frecvente.

Definitie:

 Notiunea de ateroscleroza este sugerata de aspectul leziunilor vasculare

Se produc:

 Cartonarea peretilor vasculari

 Osificarea unor artere de mare importanta
 Alterarea elasticitatii peretilor vasculari

Istorie:

 Debuteaza la 20-30 de ani si agraveaza progresiv, la 50 de ani este constanta

 Inseamna acumulare locala de lipide , sange , alte elemente
 Are trei perioade :
- alterari de structura ale peretilor arteriali existente in viata intrauterina si continuand in
copilarie
- o lunga perioada de latenta (ani-decenii)
- perioada simptomatica- apar manifestari majore sau minore ale bolii

Complicatii:

 boala coronariana
 accidentul vascular cerebral
 artrita

3. Factorii de risc ai aterosclerozei ( factori modificabili si factori nemodificabili).

  Tutun
 Sex
 Diabetul zaharat
 Obezitate
 Alimentatia excesiva
 Acidul uric crescut in sange
 Consumul total de grasime
 Educatia
 Stresul

* Imbatranirea este un fenomen complex la nivelul tuturor tesuturilor.

4. Cardiopatia ischemica

Definitie:

 Asamblu de tulburari acute sau cronice datorate stenozarii progresive ale lumenului arterial,
incapacitatea inimii care primeste sange insuficient

Entitati clinice:

 Stopul cardiac primar

 Moartea subita
 Insuficienta cardiaca

Factorii de risc:

 Sedentarism
 Stresul
 Dieta si obiceiurile alimentare
 Varsta si sexul
 Diabetul zaharat
 Fumat

*Afecteaza grupe din ce in ce mai tinere

5. Angina pectorala

Definitie:
  Este o durere toracica violenta, dand bolnavului senzatia de strangulare, senzatia mortii

Modificari patologice:

 Solicitarea inimii prin sistemul nervos simpatic

Descrierea catorva forme clinice:

 Nocturna - apare predominant sau doar noaptea

 De repaus – este angina care apare in repaus
 Instabila – apare o ischemie miocardica severa

6. Infarctul acut de miocard ( accidentul coronarian acut).

Definitie:

 Reprezinta necroza circumscrisa de cauza ischemica a unei zone de miocard

Forme clinice:

 Transmural – care intereseaza toata grosimea peretelui inimii

 Intramural – intereseaza o anumita zona in grosimea peretelui inimii
 Subendocardic – apare sub foita care tapeteaza intern inima
 Subepicardic – apare sub invelisul extern care imbraca muschiul

Clinic:

 Insuficienta miocardica – cu afectarea functiei de pompa a inimii

 Durere

Manifestari:

 Manifestari hemodinamice – scaderea constanta a functiei de pompa si a debitului sangvin

Evolutie:

 Imediata
 Secundara
 La distanta

7. Prognosticul in infarctul acut de miocard: indexul de prognostic coronarian.

Prognostic:

 Imediat – in primele ore pana la 3-5 zile

 Indepartat
 De reinsertie profesionala

Indexul de prognostic coronarian depinde de urmatorii factori:

  Diabetul zaharat
 Fumatul
 Hipertensiunea arteriala
 Obezitatea

8. Portretul robot al omului cu mare risc de infarct miocardic.

 Fumator
 Activitate dezordonata
 Alcool
 Diabetic
 Hipertensiv
 Stres
 Insatisfactii

9. Atitudinea in fata unui infarct miocardic.

*Cardiopatia ischemica are deasupra ei riscul de infarct miocardic.

Un coronarian , cand apare o durere toracica intensa are de parcurs urmatorii pasi:

1. Intrerupe efortul care a provocat durerea

2. Daca durerea dispare , bolnavul poate sa-si reia activitatea

In spital:

 repaus la pat obligatoriu in primele zile

 alimentatie lichida in primele 2-5 zile
 masaj usor

10. Recuperarea ( reabilitatea) cardiacilor.

- Recuperarea cardiaca este reprezentata de programe comprehensive pe termen lung care includ
evaluarea medicala . Au ca scop limitarea efectelor fiziologice si psihologice ale bolii cardiace, reducerea
mortii subite.

Recuperarea se desfasoara in 3 faze:

1. Faza I :

 se aplica la bolnavii post IMA

2. Faza II :

 bolnavul obtine capacitatea maxima de efort in raport cu afectiunea pe care o prezinta

 are ca scop redarea bolnavului maximum din capacitatea fizica compatibila cu starea functionala
a cordului
 are o durata de 3-6 saptamani

3. Faza III :
  este faza de mentinere
 bolnavii isi mentin capacitatea de efort pe care au castigat-o in faza II

11. Metodologia generala de recuperare in patologia cardiovasculara.

* Inafara de recuperarea fizica, se face si recuperarea psihologica

* Starea psihica a bolnavului este aceea care face diferenta intre bolnavi

* Sunt necesare si masuri educationale

* Recuperarea fizica poate incepe in primele 24-48 de ore de la debutul bolii si imediat dupa externare

* Exista mai multe tipuri de recuperare fizica:

- program informativ cu sfaturi medicale

- program formal cu sfaturi medicale si de recuperare

Durata este de 8-12 saptamani.

12. Indicatiile recuperarii fizice in bolile cardiovasculare.

I. Cardiopatia ischemica cronica:

 Infarctul miocardic acut

 By-pass aorto-coronarian
 Angina pectorala stabilita de efort

II. Bolnavi cu tulburari ale circulatiei venoase

III. Cardiopatia hipertensiva

* Inceperea recuperarii fizice se face in primele 24-48 de ore

* Exista mai multe tipuri de recuperare fizica:

- program informativ cu sfaturi medicale

- program formal cu monitorizare EKG

* Durata este de 8-12 saptamani

* Bolnavul iese din recuperare cand se ating obiectivele

13. Adaptarea la efort a coronarianului.

* La bolnavul cardiac intervin aceleasi mecanisme de adaptare la efort ca si la individul sanatos

* La pacientul coronarian, exista stenoze intr-un teritoriu sau in mai multe teritorii si de aceea apare
ischemia miocardica

Exista mari diferente la efort ale coronarianului:

1. Circulatia colaterala coronariana:

 este importanta in obstructiile cronice , inclusiv dupa infarctul miocardic

 in ocluzile acute circulatia coronariana nu este dezvoltata

2. Spasmul coronarian:

* Poate fi declansat de:

 frig
 emotii
 stres
 efort

14. Efectele repausului prelungit la pat.

* Scaderea capacitatii de efort cu 20-25% dupa 3 saptamani

Mecanismele scaderii capacitatii de efort:

 hipovolemia- scade debitul cardiac

 scad reflexele vasomotorii- scade debitul sistolic in ortostatism
 reducerea masei musculare- scade forta contractila

* La nivelul cordului, pentru mentinerea debitului cardiac se va recurge la tahicardie

Miscarile in ortostatism:

 prezerva capacitatea de efort – mai mult ortostatismul decat miscarile musculare active
 pacientii trebuie sa fie tinuti in fotoliu langa pat de 2 ori/zi.

15. Efectul antrenamentului fizic asupra capacitatii de efort si asupra functiei cardiace.

 Cresterea capacitatii de efort si cresterea consumului maxim de oxigen

 Eforturile permise sunt izotonice si izometrice
 Efortul trebuie sa aiba o anumita intensitate, durata, frecventa
 Se dezvolta circulatia coronariana
 Efectul de antrenament apare la 8-12 saptamani
 Efectul antrenamentului dispare dupa 3-10 saptamani

16. Testarea de stres in orientarea recuperarii cardiacilor.

*Cresterea capacitatii de efort se traduce prin scaderea deficitului aerobic functional

* Un efort aditional al antrenamentului fizic este influentarea sistemului nervos

* Cand DAF este mult mai mare decat DAM, sunt necesare:

 antrenamentul fizic
 droguri antiischemice

* Cu cat ischemia miocardica e mai severa, pacientii au tendinta sa isi restranga activitatea mai mult
decat impune boala, de frica.

17. Recuperarea in infarctul acut de miocard.

* Intensitatea antrenamentului depinde si de severitatea bolii coronariene

* Se tine cont de:

 ischemia miocardica restanta

 tulburari de ritm secundare
 monitorizarea EKG
 tulburari de ritm sever in cursul efortului
 scaderea performantelor ventriculului stang

Exista 3 faze ale recuperarii:

1. Faza I – recuperare intraspitaliceasca:

 scop – autoingrijire , deplasare fara ajutor

2. Faza II – recuperarea propriu-zisa:

 scop – sa asigure bolnavului capacitatea maxima de efort

3. Faza III – dureaza toata viata

18. Recuperarea in faza I a infarctului miocardic acut – treptele 1-4.

* Spitalizarea este de 8-14 zile, pana la 21 de zile

Obiective:

 combaterea repercusiunilor psihice

 limitarea efectelor generale ale decubitului

Recuperarea cuprinde 7 faze a cate 3 zile pentru fiecare etapa:

1. Treapta I –ziua 1:

 miscari pasive ale extremitatilor

 ridicare la 45 de grade cu patul
 se alimenteaza singur

2. Treapta II – zilele 3-4:

  isi face singur toaleta in pat
 este ridicat in ortostatism
 sta in fotoliu langa pat 15-30 de minute

3. Treapta III – zilele 5-6:

 sta in fotoliu cat vrea

 se deplaseaza in salon cu scaunul cu rotile
 inceputul mersului

4. Treapta IV – zilele 7-8:

 isi ia singur pulsul

 se deplaseaza singur in salon
 merge la baie

19. Recuperarea in faza I a infarctului miocardic acut – treptele 5-7.

Treapta V:

 incepe din ziua a 9-a

 merge singur in salon si pe hol
 la sfarsitul etapei, ii este permis sa faca dus

Treapta VI:

 coboara singur un etaj

 este instruit asupra exercitiilor fizice pe care le va desfasura la domiciliu
 distanta de mers 400 m

Treapta VII:

 urca si coboara singur 1 etaj sau 2

 parcuge 500 m.

20. Particularitati ale recuperarii in infarctul miocardic acut peste 65 de ani.

* Efectele negative ale repausului sunt mai bine exprimate la batrani

* Scaderea capacitatii de efort este fiziologica

* Tulburarile de ritm sunt frecvente

*Repausul prelungit la pat are mai multe consecinte:

 scade mai mult capacitatea de efort

 creste riscul complicatiilor
 depresia este mai severa

Recuperarea propriu-zisa:
  Faza I va cuprinde toate treptele , dar parcurse mai lent
 Faza II se bazeaza pe mers
 Mers la plimbare
 Perioadele de antrenament vor fi mai scurte
 Incalzirea si revenirea vor fi mai lente

21. Recuperarea pacientului cu IMA in faza de postexternare ( tranzitia intre faza I si II )

* Pacientul este externat la doua saptamani , daca nu sunt complicatii

* Necesita autocontrol si control din partea familiei care trebuie instruita

In aceasta perioada se efectueaza tipuri de activitati:

1. Continuarea exercitiilor fizice pe care bolnavul le-a efectuat in spital

 urmarirea frecventei cardiace

2. Prestatii casnice, gospodaresti

 curatenia cu aspiratorul
 activitatea la bucatarie
 spalat cu masina de spalat
 nu este permisa ridicarea de greutati
 odihna la pat
 mers de 2 ori pe zi

22. Programul individualizat de antrenament al pacientului cu IMA in faza a II-a de

recuperare.

* Reprezinta recuperarea propriu-zisa

* Se desfasoara intre saptamana 4-12 post infarct

Programul de antrenament:

 incalzirea
 antrenamentul propriu-zis
 revenirea

Pe parcursul antrenamentului, se urmaresc doi parametrii:

 frecventa cardiaca de antrenament – sa nu depaseasca frecventa cardiaca

 scala de autopercepere a intensitatii efortului

Intensitatea antrenamentului:

 se apreciaza practic prin frecventa cardiaca a efortului

 durata antrenamentului este de 5-10 minute , se creste progresiv

Frecventa antrenamentului:
  trebuie repetat de 3-4 ori pe saptamana
 in ziua libera, pacientul trebuie sa mearga pe jos

23. Parametrii de urmarire al antrenamentului pacientului cu IMA in faza a II a de recuperare.

Supravegherea antrenamentului:

 monitorizare EKG
 rata de autopercepere a efortului

Intensitatea efortului:

 efort intens
 efort moderat

Frecventa antrenamentului:

 3-5 sedinte/saptamana

24. Caracteristicile antrenamentului fizic al pacientului cu IMA in faza a II-a de recuperare.

Sedinta de antrenament:

 durata 30-60 minute

 structura: - incalzire
- antrenament propriu-zis
- revenire

Tipuri de efort:

 exercitii fizice
 efort in apa
 mers rapid

* La sfarsitul fazei a II-a se va face evaluarea capacitatii de efort postantrenament

25. Metodologia antrenamentului fizic al pacientului cu IMA in faza a II-a de recuperare.

* Faza a II-a in care bolnavul obtine capacitatea maxima de efort in raport cu afectiunea pe care o
prezinta.

Se poate desfasura:

a) Cu spitalizare (2-3 saptamani) :

 in sectii sau compartimente cu specializare

 in scop de cercetare

b) Ambulatoriu institutionalizat:
  servicii de recuperare
 toate cazurile necomplicate

c) Ambulatoriu neinstitutionalizat:

 cu control periodic
 fara control periodic in serviciile de recuperare

26. Tipuri de efort in antrenamentul fizic al pacientului cu IMA in faza a II-a de recuperare.

 bicicleta
 exercitii de gimnastica
 mersul rapid
 inotul
 saritul corzii

27. Descrieti metodologia de realizare a efortului la bicicleta ergonomica si aparatul de vaslit.

Bicicleta ergonomica

 este tipul clasic de antrenament

 frecventa cardiaca, tensiunea arteriala se controleaza in timpul lucrului

Intensitatea antrenamentului:
 poate fi usor reglata
 viteza de pedalare variaza

Aparatul de vaslit

 Avantajul este de a intensa in efort intreaga musculatura a corpului

 Frecventa cardiaca este greu de monitorizat
 Se sta 4 minute
 Importanta aparatului creste la sfarsitul fazei a II-a

28. Descrieti metodologia de realizare a efortului cu ajutorul covorului rulant si a

cicloergometrului de brate.

Covorul rulant

 reprezinta un bun mijloc de antrenament

Avantaje
 nu necesita pregatire speciala
 intensitatea efortului este reglata in functie de viteza de mers
 antreneaza majoritatea grupelor musculare

Cicloergometrul de brate

 poate fi construit special in acest scop sau adaptat pentru membrele inferioare
  frecventa cardiaca va fi mai ridicata decat in cazul efortului depus cu membrele inferioare

29. Descrieti metodologia de realizare a efortului cu ajutorul exercitiilor de gimnastica si a

mersului rapid si joggingul.

Exercitiile de gimnastica

 Sunt folosite in faza I

 Sunt de lunga durata
 Pot fi folosite si ca antrenament propriu-zis
Clasificare:
 exercitii de respiratie
 exercitii pentru forta si rezistenta musculara
 exercitii de relaxare

Mersul rapid si joggingul

 Sunt utile in cresterea capacitatii de efort

 Sunt folosite doar in faza a III a recuperarii
 Frecventa cardiaca este urmarita de bolnav

30. Descrieti metodologia de realizare a efortului fizic in apa si inotul.

Efortul fizic in apa si inotul

 Necesita un mare consum de energie

 Frecventele cardiace sunt maximale
 Poate avea avantaje asupra altor exercitii fizice

31. Descrieti metodologia de realizare a efortului prin exercitii izometrice

Efortul izometric

 Este introdus recent in programele de reabilitare

 Se realizeaza prin ridicare de greutati sau exercitii fizice efectuate cu greutati
 Utilizarea lor nu este periculoasa si se aplica in a 2a parte a fazei a II a a recuperarii.
 La sfarsitul fazei a II-a, pot fi introduse jocuri recreative

32. Intocmiti un program de antrenament practic pentru un pacient post IMA aflat in faza a II-
a de recuperare.

* Sedinta va dura 30-60 de minute

* Programul de sala va cuprinde:

 Incalzirea – efort minim

 Gimnastica terapeuta – efort intens
 Descresterea activitatii – efort in scadere
 Relaxare – efort minim

I. Incalzirea
1. Exercitii de gimnastica respiratorie:

-Din pozitia sezand:

 se inspira pe nas 3 secunde si se expira pe gura 5-6 secunde

-Din pozitia sezand:

 flexia trunchiului cu membrele superioare incrucisate pe abdomen inspiratie, revenire cu

abductia membrelor superioare expiratie ( 5 repetari)

II. Gimnastica terapeutica

* Numarul de repetari va creste treptat in functie de toleranta

- Din ortostatism cu picioarele departate:

 Mainile pe umeri, rotatia bratelor inainte si inapoi

 Mainile pe solduri, inclinari laterale si rotatii ale trunchiului

- Din decubit dorsal:

 Ducerea barbiei in piept, revenire

 Flexia gambelor pe coapse si a coapsei pe bazin

III. Efort in scadere

IV. Relaxare ( 10 minute)

33. Descrieti metodologia de antrenament in faza a II-a de recuperare post IMA prin efort fizic
moderat.

* Exista doua variante de antrenament:

 antrenamentul continuu
 antrenamentul cu intervale

Antrenamentul continuu

 este mai eficient

 intervalul de odihna este 1-2 minute
 oboseste bolnavul

34. Probleme speciale ale recuperarii cardiace in faza a II-a post IMA : bolnavii varstnici.

Recuperarea este speciala datorita:

 capacitatii de efort scazuta din cauza bolii

 boala coronariana este mai severa
* Scaderea capacitatii de efort este fiziologica

* Tulburarile de ritm sunt frecvente

Repausul prelungit la pat are consecinte mai severe:

 scade mai mult capacitatea de efort

 creste riscul complicatilor
 depresia este mai severa

Recuperarea:

 recuperarea din faza I va cuprinde toate treptele, dar parcurse mai lent
 perioadele de antrenament vor fi mai scurte
 pauzele mai lungi
 se evita bolnavii cu tensiune arteriala scazuta

35. Aspecte ale recuperarii cardiace in faza a II-a post IMA la bolnavii cu diabet zaharat.

* Incalzirea-sa dureze 2-10 minute

* Antrenamentul – se efectueaza zilnic 20-40 de minute

* Rezultatele se obtin in 16-21 de saptamani

*Antrenamentul fizic:

- nu se face pe durata afectiunilor acute

- in cazul sedintelor de antrenament in aer liber trebuie tinut cont de factorii climatici

- inainte de antrenament, nu se consuma coca-cola, cafea

- la sfarsit, nu se fac bai fierbinti, ci caldute

* Este utila testarea de efort periodica

36. Criteriile de terminare a fazei a II-a de recuperare post IMA.

* Nivelul absolut al capacitatii de efort in perioada recuperarii

-bolnavul necesita doar un antrenament fizic de mentinere a capacitatii de efort

* Nivelul activitatii fizice pe care bolnavul urmeaza sa o desfasoare in activitatea cotidiana

-recuperarea poate dura mai putin la bolnavii cu profesiuni sedentare

* Diferenta deficitul aerobic functional – deficitul aerobic miocardic

- se urmareste ca diferenta sa fie mai mica

- cand sunt egale, faza este considerata terminata

* Beneficiul cresterii capacitatii de efort

- creste calitatea vietii

-disparitia fricii bolnavului

37. Faza a III-a de recuperare post IMA.

* Este faza de mentinere a recuperarii fizice

* Faza a III-a urmeaza imediat dupa faza a II-a

* Pacientul se poate reintegra profesional

Recomandari practice

 pentru inca 4-6 saptamani, se practica recuperarea din faza a II-a

 se desfasoara in centre de recuperare
 antrenamentul se desfasoara la 2-3 sedinte/saptamana
 se face toata viata
 pacientul trebuie sa faca gimnastica zilnic

Sporturi contraindicate

 alpinism
 baschet
 fotbal
 atletism

Sporturi indicate

 tenis de camp
 tenis de masa
 volei

38. Recuperarea fizica a pacientului postrevascularizata cardiaca (post by-pass aorto-

coronarian)- faza I.

Ziua 1.

 se mobilizeaza membrele inferioare, superioare si centura scapulara

Ziua 2.

 kinetoterapie respiratorie

Ziua 3.
  pacientul va fi insotit la mersul pe culoar

Ziua 4.

 mers pe culoar, neinsotit

Ziua 5.

 inceperea miscarilor de gimnastica

Ziua 6.

 antrenament pe bicicleta

Ziua 7.

 urcarea unui etaj

Ziua 8-10.

 se efectueaza un test de efort precoce

Ziua 12-14.

 se face pregatirea pentru externare.

39. Recuperarea fizica a pacientului postrevascularizare cardiaca faza II.

* Dupa externare, pacientul trebuie sa faca o perioada de antrenament de 3-4 saptamani care contine:

 gimnastica respiratorie
 exercitii fizice usoare
 plimbari scurte

* Prima sedinta se realizeaza sub monitorizarea EKG

* La urmatoarele sedinte este suficienta monitorizarea frecventei cardiace

Programul de antrenament propriu-zis cuprinde:

1. Cateva minute de incalzire si exercitii respiratorii

2. Bicicleta ergonimica

3. Exercitii de relaxare

40. Bilantul functional cardiorespirator al coronarianului operat.

*Functia respiratorie
Testul de efort precoce:

 se monitorizeaza frecventa cardiaca si EKG

 este indicat la toti pacientii

* Rezultatele obtinute vor fi interpretate tinand cont de:

 anemia consecutiva interventiei chirugicale

 motivatia pacientului coronarian

41. Recuperarea fizica a pacientului postrevascularizare cardiaca faza a III-a

* Scopul este mentinerea de lunga durata a beneficiilor obtinute in faza a IIa

* Pacientul are capacitatea aeroba suficienta pentru desfasurarea unei vieti normale

Tipuri de exercitii:

 Stand departat, rotarea laterala a membrelor superioare

 Decubit dorsal, cu un saculet pe abdomen , se executa inspir cu impingerea abdomenului si expir
cu relaxare
 Aparat de vaslit
 Mersul pe jos
 Jocuri sportive

42. Recuperarea fizica a pacientului postangioplastie transluminala percutana.

Angioplastia

- este o tehnica operatorie ce consta in introducerea unui cateter

- la 14 zile si din 3 in 3 luni se efectueaza testarea EKG

Conduita poststangioplastie

- recuperarea dureaza 6-12 saptamani si este identica cu faza a IIa IMA

Faza a II-a de recuperare post PTCA:

- Orice sedinta de antrenament fizic incepe cu testul de efort :

 incalzirea
 antrenamentul
 revenirea

-Intensitatea antrenamentului

-Durata antrenamentului

-Frecventa antrenamentului
Faza a III-a de recuperare post PTCA:

-Este faza de mentinere

-Antrenamentele fizice: de 3 ori pe saptamana

-Durata antrenamentelor: 1-2 ore

43. Recuperarea in arteriopatiile periferice: metode pasive de recuperare.

I. Metode pasive

-sunt masuri de protectie cutanata, cu scopul de a preveni agresiunile cutanate, mecanice, ischemia

-ele constau in: mentinerea calda a picioarelor, spalatul zilnic apoi uscarea foarte atenta a picioarelor

Masaje:

-eficacitatea este limitata

II. Metode fizice

Termoterapia:

-bai calde

-parafina

-unde scurte

Hidroterapia:

-la 300C

44. Recuperarea in arteriopatiile periferice: metode active de recuperare.

I. Metode active

- stau la baza tratamentului de recuperare fizica

-scopul este declansarea unui raspuns circulator maximal

Mersul:

-singurul care produce cresterea fluxului sangvin

- poate fi: in etape sau codificat

-trebuie sa calce intai cu calcaiul si apoi cu varfurile

Gimnastica specifica:

-scopul este de ameliorare a oxigenarii locale

-se realizeaza incalzire timp de 10 minute , apoi exercitii de 2 ori pe zi

Ergoterapia:

- se realizeaza antrenamente progresive la efort la bicicleta ergometrica

Exercitii musculare:

- activitati sportive: baschet

- gimnastica generala – nedureroasa

45. Metodologia recuperarii in functie de stadiul arteriopatiei periferice.

Stadiul 1.

-se realizeaza masuri de preventie primara si secundara: oprirea fumatului , evitarea sedentarismului

Stadiul 2.

-indicatia de selectie a recuperarii: invatarea de exercitii de gimnastica, bolnavul este supravegheat

lunar

Exemplu de program zilnic de recuperare:

Ora 9- controlul medical

Ora 10- mers

Ora 11- gimnastica specifica

Ora 13- tratament de kineziterapie in grup sau individual

Ora 15- mers

Ora 16- gimnastica specifica

Stadiul 3.

-masaj

-contractii izotonice

46. Recuperarea in hipertensiunea arteriala – testul de efort : conturarea profilelor

tensionale.
* Valoarea tensiunii se coreleaza cu frecventa cardiaca si mai putin cu intensitatea efortului

Proba de efort:

- permite cunoasterea reactivitatii aparatului cardiovascular

- este urmarit prin frecventa cardiaca

- proba se va intrerupe daca tensiunea creste

Se contureaza cateva profile:

1. Hiperkineticul

-prezinta de la inceput o frecventa cardiaca crescuta

2. Emotivul

3. Etilicul

47. Antrenamentul fizic in hipertensiunea arteriala.

* Persoanele cu activitate fizica, fac in mod repetat hipertensiune arteriala

* Cei cu hipertensiune arteriala, o pot reduce prin efort de rezistenta

* Sunt necesare 3 sedinte/saptamana

Mecanismele care genereaza adaptarea la efortul de rezistenta:

 cresterea debitului cardiac

 declasarea activitatii simpatice

* Toleranta la efort este principala masura pentru aprecierea capacitatii de munca a unui bolnav.

Mersul – cel mai recomandat exercitiu

Alergare, urcatul scarilor, bicicleta ergonomica, covorul rulant

48. Exercitiile respiratorii terapeutice in hipertensiunea arteriala si efectele acestora.

Tehnica:

 se efectueaza inspiratii profunde

 urmeaza expiratii prelungite suierand “uuu”
 culcat
 sezand
 inspiratie
 in timpul mersului
49. Mijloace de terapie in hipertensiunea arteriala din domeniul medicinei fizicale si a
balneoclimatologiei.

Mijloace de medicina fizica

I. Electroterapia

-durata sedintei – 30 de minute

-perioada este de luni sau ani

- serii sedinte : mari- 15-25; mici: 6-10.

Bai galvanice celulare:

- temperatura apei 37-38C

- durata: 20-30 minute

- zilnic sau la 2 zile

Bai galvanice generale:

- temperatura apei 36-37C

- durata: 15-20 minute

- odata la 3 zile

II. Hidrotermoterapia

- aplicatiile calde generale: bai generale; bai de lumina; sauna

50. Cura balneoclimaterica in hipertensiunea arteriala.

Statiunile balneare utilizate sunt complexe de tratament , se sta 18-20 de zile.

Se mai foloseste:

 medicina fizica
 terapia medicamentoasa
 reducerea consumului de tutun, cafea
 antrenamentul de efort
 activitati recreative