SIMPTOME SI SEMNE IN

PATOLOGIA DIGESTIVA
 CAUZE DE DURERE ABDOMINALA(1)
I. Durere cu origine la nivelul abdomenului
Inflamatia peritoneului parietal
3. contaminare bacteriana: perforatii viscerale (apendice etc), boli
inflamatorii pelvine
4. iritatie chimica: ulcer perforat, pancreatite
Obstructia mecanica a viscerelor cavitare (intestin subtire, colon, cai
biliare, uretere)
Afectiuni vasculare
7. embolii/ tromboze
8. rupturi vasculare
9. “sickle cell “ anemia
Afectiuni ale peretelui abdominal
11. tractiune a mezenterului
12. traumatisme, hematoame/ infectii ale mm. abdominali.
Distensia capsulelor viscerale ( hepatice, renale)
CAUZE DE DURERE ABDOMINALA(2)

II.Durere de cauza extraabdominala

• Pneumonie ( lob inferior)

• Infarct miocardic acut inferior
• Radiculite
CAUZE DE DURERE ABDOMINALA(3)
III.Cauze metabolice

• Intoxicatia cu plumb( colica saturnina)

• Uremie
• Cetoacidoza diabetica
• Porfirie
CAUZE DE DURERE ABDOMINALA(4)

IV.Neurogene

• A. – tabes
- herpes zoster
• B. functionale
 CARACTERELE DURERII(1)
• Inflamatia peritoneului parietal.
- Durere constanta , localizata la nivelul zonei de inflamatie,
( localizarea exacta -posibila datorita transmiterii sale prin intermediul
inervatiei somatice a peritoneului parietal.)

- Intensitatea durerii este dependenta de tipul si de cantitatea de

substanta straina cu care suprafata peritoneala a venit in contact
intr-o perioada de timp.
• secretie pancreatica enzimatic activa> aceeasi cantitate de bila sterila;
• in cazul contaminarii bacteriene durerea este la inceput de intensitate <
pina in momentul in care multiplicarea bacteriana determina producerea de
substante iritante).

-Durerea este accentuata de palpare ,miscare, tuse , stranut;

-Decubitul in peritonita.

- Aparare musculara reflexa ( mm . abdominali);semnul Blumberg

 CARACTERELE DURERII(2)
2. Obstructie mecanica a viscerelor cavitare

• clasic descrisa ca si intermitenta sau colicativa

• localizare si iradiere variata in functie de locul obstructiei :

• - periombilical, supraombilical- intestin subtire;
• - infraombilical, eventual cu iradiere lombara (colon);
• - hipocondrul drept cu iradiere post. si superior spre
scapula ( colecist)

• intensitatea durerii depinde de timpul in care se produce obstructia

• decubit in durerea de tip colicativ.

 CARACTERELE DURERII(3)
3.Afectare vasculara.

• - embolie/ tromboza de a. mezenterica

superioara(infarct enteromezenteric)-durere
mezogastrica,ulterior
generalizata,intensa,permanenta,accentuata de palpare+/-
sd.subocluziv/ocluziv
• - ruptura anevrism de aorta abdominala,disectie de
aorta-durere severa cu iradiere in functie de evolutia
faldului de disectie,+semne de soc hemoragic
 CARACTERELE DURERII(4)

4.Durere perete abdominal

• - de obicei durere constanta si intensa( ‘’ ascutita,
vie”)
• - miscarea , ortostatismul prelungit si palparea
accentueaza disconfortul si spasmul muscular.
• - In cazul in cazul unui hematom la nivelul dreptilor
abdominali ( traumatism, tratament anticoagulant s.c) se
poate palpa formatiunea
• - Afectarea si a altor grupe musculare → diagnostic
diferential cu miozita perete abdominal si de alte procese
intraabdominale.
 CARACTERELE DURERII(5)

5.Durere iradiata.
• - importanta deosebita in diagnosticul diferential;
• - si reciproc, afectiuni digestive( colecistita acuta, ulcer perforat)
pot avea iradiere toracica.
• - Pleurita diafragmatica, pneumonii lobare inferioare
• - Infarct miocardic inferior
• - In cazul afectiunilor respiratorii cu iradiere abdominala se
constata limitarea miscarilor costale.
• - O aparenta aparare musculara abdominala cauzata de iradierea
abdominala a unei afectiuni toracice va diminua in inspir, in timp ce in
cazul unei dureri cu origine abdominala apararea musculara persista in
ambii timpi ai respiratiei
• - Posibila asociere ( coexistenta)a unei afectiuni abdominale si
toracice( pacient cunoscut cu afectiune tract biliar, cu durere
epigastrica intr-un IMA cu localizare inferioara).
 CARACTERELE DURERII(6)

6.Cauze neurogene
• - caracter de arsura si de obicei este localizata ( limitata)la
teritoriul de distributie a nervului periferic

• - chiar daca durerea se accentueaza si la palpare usoara, apararea

musculara este absenta , distensia abdomenului este neobisnuita si
durerea nu este influentata de alimentatie

• - dureri avind origine la nivelul nn. spinali sau a radacinilor

acestora; apar si dispar brusc, au caracter lancinant. Cauze: herpes
zoster, tumori, hernierea nucleului pulpos, diabet zaharat

• - durerea psihogena ( histerie).

 Tipuri de durere
• Esofag-odinofagie
• Gastric-gastrita/ulcer
• Duodenal-ulcer
• Intestin-dureri tip colicativ
-apendicita
-sd.subocluziv/ocluziv
• Colecist-colica biliara/colecistita
• Hepatic-distensie-staza
• Splenic-distensie
• Pancreas-pancreatita acuta
-neoplasm pancreatic
• Infarct enteromezenteric
• peritonita
EXAMENUL OBIECTIV AL
APARATULUI DIGESTIV
 Examenul general

decubite patologice ( ulcer, pancreatita, peritonita, colica biliara)

starea de nutritie
• - scadere in greutate de diferite grade – neoplazii digestive, ciroza
hepatica, rezectie gastrica, sd.de malabsorbtie;
• - obezitate- element ce favorizeaza / insoteste colecistopatii,
pancreatite acute, steatoza hepatica)

tegumente si mucoase : paloare( sd.anemic de cauza digestiva :

varice esofagiene, ulcer gastric si duodenal, neoplazii, hemoroizi),
icter: afectiuni hepato-biliare;
hiperpigmentare( hemocromatoza),
eruptii cu valoare diagnostica in patologia
digestiva( purpura, echimoze- sd. hemoragipar din ciroza hepatica cu
insuficienta hepatica severa, stelute vasculare, eritem palmar).
EXAMENUL APARATULUI
DIGESTIV
 Inspectie:
buze , gura , gingii, limba
Buze
∀ • malformatii congenitale-‘’ buza de iepure”-
• poate interesa una sau ambele buze, eventual cu extensie la bolta palatina,
stinjenind alimentatia si ingestia de lichide

∀ • teleangiectazii capilare si venulare la nivelul buzelor , limbii, ,

orofaringelui- boala Rendu Osler ( teleangiectazie hemoragica ereditara);
posibila prezenta si la alt nivel al tubului digestiv- sigerari)

∀ • herpes labial, uneori ca epifenomen in afectiuni febrile ( pneumonie)

∀ • mai frecvent la copii, vezicule sau cruste galbui pe fond eritematos:

impetigo de etiologie streptococica.

∀ • Fisuri si cruste uscate la nivelul comisurilor labiale : cheilita(

hipovitaminoze B )sau cheilita + glosita in sd. anemice
 Gingii

∀ • Lizereul saturnin in intoxicatia cronica cu plumb- dunga

albastra cenusie la marginea libera a gingiei , la 1-2 mm in jurul
coletului dentar

∀ • Gingivita – tumefactia rosietica a gingiilor, uneori usor

singerinda sau acoperita de depozite albicioase ; apare in infectii virale
( herpes, mononucleoza infectioasa-V Epstein Barr, coxackie, HIV),
leucoze acute cind gingivita are caracter necrotic si hemoragic

∀ • Cind procesul inflamator intereseaza mucoasa intregii cavitati

bucale- stomatita
 Stomatita
• 1. primitiva : infectioase- microbiene, virale , micotice, toxice,toxice
Pb,Bi, Hg
• 2. secundare: scorbut, pelagra, diabet, leucoze acute insuficienta renala

Forme:
- S. eritematoasa: tumefierea si inrosirea mucoasei cu senzatie de uscaciune a
gurii si hiposalivatie

- S. aftoasa: vezicule pe mucoasa jugala si a buzelor , pe virful sau pe marginea

limbii ; dupa 2-3 zile , veziculele pline cu continut lactescent se rup si lasa
ulceratii superficiale rotunde sau ovalare acoperite de un depozit albicios;
durere locala,evolutie cu vindecare in 6 –7 zile;
- ulcere aftoase apar si in boala Behcet , insotite de modificari inflamatorii
oculare, leziuni de tip ulcerativ genitale ,afectiuni inflamatorii ale tubului
digestiv.

- S. ulceroasa / ulceromembranoasa: ulceratii cu margini neregulate , acoperite

de depozite alb cenusii , cu durere la masticatie, hipersalivatie
 Examenul limbii
∀ • macroglosia : - congenitala ( atiroidie, sd. Down)
-boli metabolice si endocrine: acromegalie, mixedem,
amiloidoza
- tumori( hemangioame sau limfangioame)

∀ • limba saburala: acoperita cu un strat albicios in stari

patologice insotite de anorexie , diete hidrice igiena locala insuficienta,
sau in stari febrile ; se datoreaza insuficientei raclari a stratului
epitelial descuamat

∀ • limba zmeurie , in timpul scarlatinei, datorita hipertrofiei

papilelor fungiforme si a modificarii papilelor filiforme.

∀ • In anemia Biermer limba este rosie, lucioasa, cu atrofie

papilara, aspect insotit de senzatie de arsura si de disfagie; aspect
similar si in anemia feripriva si in hipovitaminozele complexului B.
 Examenul limbii
∀ • Limba uscata” prajita” in starile de deshidratare sau in
afectiunile insotite de hiposecretia glandelor salivare
∀ • In lues: ingrosare + un grad de scleroza a mucoasei linguale ;
• placi de leucoplakie pe suprafata limbii- zone rotunde ,
ovalare, albe sidefii , indolore pe fata dorsala a limbii dar si pe
mucoasa jugala
∀ • candidoza –(Candida albicans)- depozite albicioase pe mucoasa
linguala , aderente, dupa indepartarea carora ramin zone rosiatice ,
usor singerinde, erodate; se intilneste mai frecvent dupa
antibioticoterapie prelungita cu spectru larg.
∀ • Ulceratiile limbii – posttraumatice : dantura cariata, proteze
dentare aplicate vicios; in accesele comitiale -ulceratii prin muscatura
limbii in portiunea medie si anterioara.;
• alte ulceratii in: sifilis( in toate stadiile bolii) , tbc ( rare),
neoplazice,insotite de adenopatie regionala
 Inspectia planseului bucal si a boltii palatine
• - planseul bucal - tumefiat in flegmonul planseului
( angina Ludwig)- infiltrare difuza a tesuturilor , o celulita cu
punct de plecare la unul din molari si cu propagare la
spatiul sublingual; este insotit de febra , dispnee, edem
glotic , disfagie

• - conformatie ogivala boltei palatine ( in rahitism,

impreuna cu modificari osoase caracteristice , sau in sd.
Marfan cu arahnodactilie)

• - malformatii osoase congenitale ( palatoschisis +/-

buza de iepure determinind tulburari de fonatie, masticatie,
deglutitie)
 Examenul faringelui
• inflamatia regiunii faringo amigdaliene =
angina.

• Se manifesta prin disfagie , hipersalivatie/ uscaciunea

mucoasei bucale insotita de manifestari generale( febra ,
cefalee);
• etiologia – cel mai frecvent bacteriana si virala
( streptococ hemolitic , difterie , mononucleoza
infectioasa).
 Examenul faringelui-Angina

Forme :
• A. eritematoasa: hiperemia mucoasei faringiene,
pilierilor, cu hipertrofia amigdalelor( in cazul etiologiei cu
Streptococ ß hemolitic – complicatii poststreptococice-
cardita , GNA.); in forme mai severe apare inflamatia
tesuturilor invecinate, insotite de durere vie, otalgie
reflexa, disfagie, trismus si adenopatie satelita dureroasa
• A. pultacee- foliculara : inflamatia foliculilor limfatici
amigdalieni care proemina la suprafata amigdalelor ca
puncte cenusii galbui ; angina lacunara ( criptica) in care
depozitele sint situate in criptele amigdalelor sub forma
unor dopuri de puroi.
 Examenul faringelui-Angina
Forme :
∀ • A.pseudomembranoasa- initial exudat opalin care se
transforma in falsa membrana ce se extinde rapid peste amigdale,
stilpii amigdalini, lueta; se desprinde cu dificultate , producind
singerarea mucoasei ( tipic in angina difterica ).
∀ • A. ulceronecrotica – frecvent in formele severe de scarlatina
caracterizate prin ulceratii adinci , neregulate, pe amigdale, acoperite
cu depozite sau false membrane; asociaza frecvent manifestari
septicemice; aspectul este frecvent intilnit in leucoze acute sau
agranulocitoza
• Alte afectiuni :
• - mai rar tumori amigdaliene ( limfosarcom, reticulosarcom)
• - carcinoamele nasofaringelui - puse in evidenta prin rinoscopie
posterioara ; de obicei atrag atentia metastazele ganglionare
laterocervicale, otalgia reflexa , scaderea auzului de partea respectiva
 Inspectia abdomenului(1)
• - proiectia viscerelor abdominale :

∀ • Hipocondrul drept: lob dr. hepatic, vezica biliara, unghiul drept

al colonului , pol inferior al rinichiului drept
∀ • Epigastru: lob sting hepatic, stomac, duoden, pancreas, vase
∀ • Hipocondrul sting: unghiul sting al colonului , splina, coada
pancreasului, rinichi sting
∀ • Flanc drept: jejun,ileon, colon ascendent
∀ • Flanc sting colon descendent
∀ • Mezogastru : colon transvers, duoden , marile vase ( aorta ,
marile vase- aorta, vena cava)
∀ • Fosa iliaca dreapta: cec, apendice
∀ • Fosa iliaca stinga : sigmoid / anexe
∀ • Hipogastru : vezica urinara, uter
 Inspectia abdomenului(2)
- modificari de forma si de volum
• - felul in care participa peretele abdominal la
miscarile respiratorii ( imobilitate in procese inflamatorii,
peritonite)
• - pulsatii vizibile ale peretelui abdominal la nivelul
epigastrului- aorta abdominala dilatata anevrismal, sau la
nivelul hipocondrului drept- pulsatii sistolice ale ficatului
in insuficienta tricuspidiana
• - coloratie cianotica ( pete ) periombilical semnul
Cullen sugestiv de pancreatita acuta ; sau la nivelul
flancului sting in caz de pancreatita acuta, hematom
retroperitoneal, anevrism de aorta rupt
 Inspectia abdomenului(3)
• - formatiuni nodulare ( lipoame,metastaze cutanate)

• - vergeturi,
• - cicatrici abdominale,
• - hernii, eventratii,dehiscenta /diastaza mm.drepti
abdominali) -se verifica reductibilitatea pentru decelarea
precoce a unei incarcerari

• - circulatie venoasa vizibila- circulatie colaterala

( anastomoze portocave superior/ inferior, cavo cave)

• - deplisarea cicatricei ombilicale / hernie ombilicala

in caz de ascita.
-deformari ale abdomenului-
simetrice:obezitate,ascita.meteorism
asimetrice:H-meg,S-meg,tumori
 Percutia abdomenului
• - sonoritate normal

• - hipersonoritate in caz de meteorism abdominal

• - matitate hepatica, splenica

• - sonoritate cu timbru particular ( timpanism) – spatiul

Traube- punga cu aer a stomacului

• - ascita – matitate deplasabila pe flancuri la mobilizarea

bolnavului
 Palparea abdomenului

• - tonicitatea peretelui abdominal

• - puncte dureroase, hernii, eventratii,
• - prezenta unor formatiuni tumorale,
• - delimitarea unor organe(ficat,splina)

-aparare musculara, contractura musculara localizata/

generalizata – iritatia peritoneului; procesele de iritatie
peritoneala produc sensibilitate prin destindere ( “ recul” )

– semnul Blumberg
 Palparea abdomenului

Aprecierea palpatorie a sediului de maxima intensitate a

durerii are o deosebita valoare diagnostica.
∀ • Punctul cistic: la intersectia marginii externe a m.
drept abdominal cu coasta X , corespunde fundului
veziculei biliare; devine dureros spontan sau la palpare in
inspir profund in afectiunile cailor biliare.
∀ • Punctele apendiculare
∀ • Punctele ureterale
 Palparea abdomenului

• Depistarea unei formatiuni tumorale abdominale cu

precizarea urmatorilor parametrii:
• - sediu ( regiunea topografica clinica );
• - forma, contur, marime, consistenta , mobilitate functie
de respiratie, sensibilitate, alte particularitati ( pulsatilitate)

• - prezenta de adenopatii regionale.

• Precizarea organului de care apartine tumora – greu de
stabilit ; palparea este dificila sau imposibil de efectuat
cind peretele abdominal este contractat sau foarte destins
( ascita / meteorism);obezitate importanta
• -ascita:semnul sloiului de gheata(palpare
ficat,splina in caz prezenta ascita)
• Clapotaj gastric(staza gastrica,stenoza
pilorica)
 Auscultatia abdomenului
• - in mod normal zgomote hidroaerice determinate de
peristaltica intestinala si de miscarea aerului din diferite
segmente intestinale
• - zgomote cu tonalitate inalta si limitate la o anumita
zona traduc o subocluzie- trecerea aerului prin segmente
de intestin stenozat
• - disparitia zgomotelor in caz de ileus dinamic sau
peritonita generalizata
• - rar - suflu in regiunea hepatica in tumori hepatice
bine vascularizate
• - suflu in regiunea medioepigastrica – anevrisme Ao
- suflu in reg. periombilicala- stenoza de a. mezenterica/
renala
 TUSEUL RECTAL
- fistule anale, fisuri,
- abcese perianale,
- hemoroizi,
- tumori rectale,
- infiltrari tumorale de vecinatate,
- sensibilitatea fundurilor de sac Douglas( apendicita,
pelviperitonita , suferinte uteroanexiale,
- aprecierea dimensiunilor si consistentei prostatei,
- singerari.