Sunteți pe pagina 1din 210

RADI ODI AGNOSTI CUL

APARATULUI
CARDI OVASCULAR
METODELE DE I NVESTI GATI E
radioscopia televizat;
teleradiografia toraco-mediastino-pleuro-pulmonar;
kimografia;
tomografia n plan frontal;
angiocardiografia;
cateterismul cardiac;
ecocardiografia;
scintigrafia cardiac;
CT helicoidal;
Rezonanta magnetic.

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures
ANATOMI A RADI OLOGI CA A
CORDULUI SI MARI LOR VASE
. Imaginea cordului i a vaselor mari n incidena de fa sau
postero-anterioar (PA) cu evidenierea conturului drept (vena cav
superioar atriul drept) i a conturului stng (buton aortic arter
pulmonar, auriculul stng i ventricolul stng).
Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures
ANATOMI A RADI OLOGI CA A
CORDULUI SI MARI LOR VASE
Imaginea cordului i vaselor mari n inciden de profil stng
aspect normal
Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures
ANATOMI A RADI OLOGI CA A
CORDULUI SI MARI LOR VASE
Imaginea cordului i vaselor mari
n inciden OAD aspect normal :
AS atriul stng, AD atriul drept,
AO aorta, AP artera pulmonar,
VD+VS ventricolii cardiaci ;
poziionarea pacientului n OAD
Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures
ANATOMI A RADI OLOGI CA A
CORDULUI SI MARI LOR VASE
Imaginea cordului i
marilor vase n
inciden OAS : -
aspect normal : AS
atriul stng, VS
ventricolul stng,
VD ventricolul
drept, AO aorta ;
poziionarea
pacientului n OAS
Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures
ANATOMI A RADI OLOGI CA A
CORDULUI SI MARI LOR VASE
Imaginea cordului i marilor vase dup administrarea de contrast cu
opacefierea prii drepte dextrograma i a prii stngi levograma
Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures
FORMAREA CORDULUI

Cardiopatiile congenitale
clasificare
I. Cardiopatii congenitale cu obstacol fr unt.
1. obstacol la ieirea sngelui din V.D. :
-stenoza arterei pulmonare
2. obstacol la ieirea sngelui din V.S.:
-stenoza orificial de aort
(supravalvular , subvalvular)
- stenoza istmului aortic (coarctaia aortei)
II. Cardiopatii congenitale cu unt stnga-dreapta :
1. defectul septal interatrial
2. defectul septal interventricular
3. persistena de canal arterial BOTALLO

III. Cardiopatii congenitale cu unt dreapta-stnga :
1. tetralogia FALLOT
2. trilogia FALLOT
3. atrezia tricuspidian
4. boala EBSTEIN
5. complexul EISENMENGER
6. sindromul EISENMENGER
IV. Cardiopatii congenitale cu unt bidirecional
1. transpoziia comun a marilor vase
2. transpoziia corectat a marilor
vase
3. ventricol drept cu dou ieiri

V. Alte cardiopatii congenitale :
1. situs solitar cu cordul la drepata
2. situs inversus totalis
3. boala LUTTEMBACHER
4. anomalii ale arterelor coronare
5. stenoza medioventricular stng
6. fibroelastoza endocardic
7. ventricolul unic
8. malpoziii venoase
9. fistule arterio-venoase

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures
Indicele cardiotoracic la copii
0-3 spt. 0,55 (0,65-0,45)
4-7 spt. 0,58 (0,70-0,46)
1 an 0,53 (0,61-0,45)
1-2 ani 0,49 (0,60-0,39)
2-6 ani 0,45 (0,52-0,40)
>7 ani <0,50 (0,50-0,40)
Cardiopatiile congenitale
Stenoza de arter pulmonar

micorarea orificiului valvular pulmonar (orificial,
infundibular sau trunchi),
inciden de 10%.
Produce o suprasolicitare a V. D. n grade variate, n funcie de
stenoz i implicit de presiunea sngelui din V. D.
n funcie de presiunea sistolic ventricular dreapt (P.V.D.)
se disting :
stenoz pulmonar uoar cu P.V.D. mai mic de 70 mm Hg;
stenoz pulmonar moderat cu P.V.D. ntre 70-120 mm Hg;
stenoz pulmonar sever cu P.V.D. mai mare de 120 mm Hg.

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures
Cardiopatiile congenitale
Stenoz de arter pulmonar la nivel orificial n incidena de fa se constat arc mijlociu
n cros de hockey, cu ramura stng a arterei pulmonare n porte-manteau, cu
vascularizaie pulmonar normal sau diminuat ; examenul angiocardiografic evideniaz
stenoza orificial cu reacie infundibular i cu dilatare poststenotic prin leziune de jet.
Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures
Stenoz pulmonar valvular
Stenoz pulmonar valvular
SP
MRITE

VD (apex ridicat)

TP i APS (dilatate poststenotic)

CIRCULAIA PULMONAR
LATERALIZAT (ANGIOGRAFIC)

Cardiopatiile congenitale
Stenoza orificiului aortic (1), suborificial (2) i supraorificial (3) ; radiologic se
constat hipertrofia ventricolului stng n incidena de fa i OAS, iar examenul
angiocardiografic evideniaz stenoza orificial de aort.
Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures
Stenoza aortic - angiografie
subvalvular valvular supravalvular
Stenoza istmului aortic sau coarctaia
aortic radiologic aspect al
pediculului n coloan sau n emineu,
hipertrofia ventricolului stng,
eroziuni costale multiple, vizibile pe
incidena de fa ; n OAS dilataia
substrictural a aortei amprenteaz
dinspre posterior spre anterior
esofagul baritat ; examenul
angiocardiografic pe cale venoas sau
mai bine cel selectiv ventricular drept
este examenul de elecie, preciznd
existena, gradul, sediul i tipul de
coarctaie.
Cardiopatiile
congenitale cu obstacol
fr unt
Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures
Circulaia colateral se realizeaz pe 4 ci anastomotice:

prin colaterale superioare, care leag vasele vrfului toracic i ale
centurii scapulare cu ramuri din arterele intercostale II, III i IV
;

prin colaterale medii, ntre artera mamar intern i artera
epigastric ;

prin colaterale inferioare, care pleac din precedentele, arterele
epigastrice i iliace fiind legate de artera subclavicular ;

prin colaterale posterioare, n care spinalele anterioare ale arterei
subclaviculare se anastomozeaz cu intercostalele inferioare sau
lombare.
Cardiopatiile congenitale cu
obstacol fr unt
-continuare-
Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

1.Coarctaia i canalul arterial persistent asociat beneficiaz de examenul
angiografic, putndu-se preciza raportul dintre sediul stenozei i canalul arterial.
n forma supraductal, supravieuirea este rar compatibil mai mult de cteva
sptmni, n vreme ce n forma subductal apare o hipertensiune pulmonar mare.
n cazul n care se ncearc nchiderea canalului arterial, aceasta devine periculoas din
cauza rezistenei pulmonare ridicate.

2.Coarctaia i unele valvulopatii
pune n discuie
defectele septale interatriale,
defectele septale interventriculare,
tetralogia FALLOT,
bicuspidia,
stenozele orificiale etc, situaii n care doar cateterismul i angiografia pot preciza
diagnosticul.
Asocierea coarctaiei cu alte anomalii
cardiovasculare
Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

Coarctaia se opereaz ntre 6 i 20 de ani; pentru a se putea interveni
chirurgical, examenul radiologic va trebui s rspund la urmtoarele
aspecte i s precizeze :

care este morfologia coarctaiei : de tip botallian sau de tip istmic ?
care este modul de implantare al arterei subclaviculare stngi n raport cu
stenoza, respectiv ntinderea zonei dintre stenoz i emergena
subclavicularei, sau segmentul amont ?
care este modul de implantare al primei perechi de artere intercostale de
origine aortic, care definesc segmentul aval, adic segmentul liber care
separ stenoza de prima arter intercostal ?
care este abundena circulaiei intercostale ?
Asocierea coarctaiei cu alte anomalii
cardiovasculare
-continuare-
Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures
Coarctaie de aort(Rssler)
Coarctaie de aort(cifra 3)
Coarctaie (angiografie)
Co Ao
MRITE:
AO asc (dilataie prestenotic)

AO desc (dilataie poststenotic)
VS
ALTE SEMNE:
AAO form de cifra 3
Eroziuni costale (numai dup vrsta de 8 ani)


Cardiopatii congenitale cu unt stnga-
dreapta

Defectul septal interatrial .

persistena ferestrei ovale;
persistena de ostium primum (defect septal jos
situat);
persistena de ostium secundum (defect septal sus
situat);
atrio-ventricol comun(canal atrioventricular).

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

Defect septal interatrial prezentnd radiologic o aort mic cu bombare
expansiv a trunchiului arterial pulmonar, cu dans hilar fr modificri la
atriul stng
Cardiopatii congenitale cu unt stnga-
dreapta
Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures
DSA
DSA
DSA vechi (htp marcat)
DSA
MRITE :
AD

VD

CIRCULAIA PULMONAR
ARTERIAL (hiperemie , dans hilar)
Defectul septal interventricular:

defect septal interventricular cu unt stnga dreapta;
defect septal interventricular cu unt ncruciat;
defect septal interventricular cu unt dreapta stnga.
Cardiopatii congenitale cu unt stnga-
dreapta
Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

1. Defectul interventricular cu unt stngadreapta

n sistol, sngele din V.S. trece prin defectul septal nalt n
infundibul i n artera pulmonar (rezistena n marea circulaie
fiind mai mare) ocolind marea circulaie cavitile stngi i
vasele pulmonare sunt mrite.
trunchiul arterei pulmonare este mai mare ca aorta.
la nivelul untului se egalizeaz presiu-nile din ventricoli i se
produce o hipertrofie ventricular dreapt n urma apariiei
hipertensiunii pulmonare.
Cardiopatii congenitale cu unt stnga-
dreapta
Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures


2. Defectul de sept interventricular cu unt ncruciat

din V.S. sngele trece n artera pulmonar, iar din V.D. trece
puin snge venos n aort ;
n artera pulmonar prin untare avem snge arterial, iar n aort
prin untul dreapta-stnga snge venos (rezistenele n ambele
circulaii sunt asemntoare).
dup predominena untului, cavitile drepte sau stngi sunt mai
ncrcate ; ntotdeauna vom avea o hipertrofie ventricular
dreapt.
Cardiopatii congenitale cu unt stnga-
dreapta
Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

3. Defectul de sept interventricular cu unt dreapta-stnga :


sngele venos din V.D. trece prin defectul nalt (rezistena n
mica circulaie este mai mare) i n calea de eliminare stng se
amestec cu sngele arterial, astfel c rezult o hipoxie periferic
i cianoz.
are loc o hipertrofie a cavitilor drepte, cele stngi putnd fi
normale.
Cardiopatii congenitale cu unt stnga-
dreapta
Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures
Defect septal interventricular schiarea celor 3 tipuri : DSV cu unt stnga-dreapta,
DSV cu unt ncruciat i DSV cu unt dreapta-stnga ; radiologic se constat un buton
aortic mic, cu o expansiune moderat a trunchiului arterei pulmonare, cu posibilitatea
mririi atriului stng, cu hil adesea pulsatil.

Cardiopatii congenitale cu
unt stnga-dreapta

DSV
DSV
MRITE:
VD
VS (apex cobort)
AS
CIRCULAIA ARTERIAL
PULMONAR
Persistena canalului arterial Botallo (PCA)
radiologic, modificrile apar i sunt vizibile atunci cnd exist un
unt mare:
artera pulmonar proemin, arcul mijlociu este bombat ;
diametrul transversal al cordului este mrit prin HVD ;
hilurile pulmonare au un contur net, bogat arborizate, cu hipervascularizaie
pulmonar, desenul pulmonar putndu-se urmri pn la periferia cmpurilor
pulmonare ;
n cazurile complicate cu hipertensiune pulmonar de rezisten, aspectul
este de sindrom EISENMENGER ;
n OAS se poate evidenia dilatarea aortei n vecintatea istmului ;

Cardiopatii congenitale cu unt stnga-
dreapta
Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures
Persistena canalului arterial Botallo reprezentare schematic ; cateterismul
cardiac evideniaz pasajul din artera pulmonar prin canal n aorta descendent
realiznd aspectul de liter fcnd angiocardiografia inutil.
Cardiopatii congenitale cu unt stnga-
dreapta
Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures
PCA
MRITE:
AS
VS
AO
CIRCULAIA ARTERIAL
PULMONAR (hiperemie)
Cardiopatii congenitale cu unt dreapta-
stnga
Tetralogia FALLOT
FALLOT a descris n 1888 asocierea a patru anomalii:
stenoza (sau atrezia) pulmonar (de obicei infundibular) ;
dextropoziia aortei, cu aort clare pe sept ;
hipertrofia ventricular dreapt
defectul septal interventricular,
pe care le-a asociat i le-a considerat ca fiind responsabile de
apariia bolii albastre- este mai frecvent la sexul masculin
i n trisomia cromozomial 21.

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures
Elementul esenial al malformaiei l constituie stenoza de arter
pulmonar infundibular, orificial sau infundibulo-orificial,
existnd posibilitatea mai multor variante:
stenoza trunchiului arterei pulmonare ;
stenoza de arter pulmonar dreapt ;
stenoza de arter pulmonar stng ;
stenoza arterei pulmonare drepte i stngi ;
stenoza de trunchi i de arter pulmonar dreapt ;
stenoza de trunchi i artera pulmonar stng ;
stenoza arterelor pulmonare dreapt i stng.

Cardiopatii congenitale cu unt dreapta-
stnga
Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures
Tetralogie Fallot cu stenoz de trunchi a arterei pulmonare i respectiv orificiu,
hipertrofie ventricular dreapt, defect septal interventricular i aort clare pe
sept
Cardiopatii congenitale cu unt dreapta-
stnga
Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures
Tetralogie Fallot aspecte radiografice variate :
1. Siluet cardiac normal ;
2. Diagnostic pozitiv pe baza a trei elemente : arc mijlociu adncit, vrful cordului ridicat supradiafragmatic i
vascularizaie pulmonar diminuat ;
3. Formele severe de vecintate cu pseudotrunchi, siluet cardiac caricatural, pedicul ngust i strmt superior,
golf adncit datorit arcului mijlociu, vrful cordului ridicat de pe diafragm, artere pulmonare minuscule, plmni
foarte clari
4. Aorta la dreapta esofagului - argument indirect pentru tetralogie Fallot ntlnit la unul din patru cazuri.
Cardiopatii congenitale cu unt dreapta-
stnga
Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures
Angiocardiografie n incidena de fa i profil stng :
1. Stenoz infundibular,
2. Stenoz orificial ; aorta este mult mai larg dect artera pulmonar, este
opacefiat n timpul drept ; defectul septal interventricular vizibil pe profil
Cardiopatii congenitale cu unt dreapta-
stnga
Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

TETRALOGIE FALLOT
MRIT:
VD
DIMINUAT:
CIRCULAIA ARTERIAL
PULMONAR (oligoemie)

ALTE SEMNE:
AO la dreapta traheei 1 din 4 cazuri
Forma de coeur en sabot
Atrezia tricuspidian
valv tricuspidian obliterat,
V.D. rudimentar (sau complet absent) i D.S.A., fr de care avem incompati-
bilitate cu viaa.
Sngele din A.D. trece prin defectul septal interatrial spre A.S., V.S. i aort cu
suprancrcare a cordului stng ;
n marea circulaie i n artera pulmonar, sngele este amestecat (arterial i
venos).
Radiologic, jumtatea dreapt a imaginii cardiace n PA apare deosebit de mic,
comparativ cu cea stng.
Conturul inferior drept este rectiliniu, suprapus pe conturul coloanei vertebrale,
VS este mare, iar vascularizaia este mult redus ; cordul n ansamblu este
configurat aortic.
Se asociaz frecvent cu transpoziia marilor vase.
Cardiopatii congenitale cu unt dreapta-
stnga
Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures
Radiografic, n incidena de fa se constat convexitate nalt a conturului drept,
legat de dilatarea atriului drept cu unghi cardiofrenic la baza bordului drept, legat
de hipoplazia VD cu hipovascularizaie pulmonar ; angiocardiografic lipsa de
injectare a ventricolului drept (sgeata)
Cardiopatii congenitale cu unt dreapta-
stnga
Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures
Boala Ebstein
inseria caudal a valvei tricuspide pe pereii VD, cu asocierea unui
viciu de dezvoltare al valvulei care prezint perei subiri,
hipoplazici, perforai.
Consecinele directe
sunt insuficiena orificiului tricuspidian,
reducerea volumului funcional al V.D. ; A.D. i V.D. formeaz de fapt o
singur cavitate, mult dilatat, cu perei subiri , iar atriul drept este enorm
dilatat, dilatndu-se i calea de ieire a ventricului drept.
Radiologic, cordul apare mrit n toate diametrele, vascularizaia
pulmonar este redus, delimitarea n arcuri este greu de fcut, iar
pendicolul vascular apare scurt (a nu se confunda cu pericardita
exudativ) ; uneori din cauza presiunii mari foramenul oval se
deschide i apare cianoza prin unt dreapta-stnga
Cardiopatii congenitale cu unt dreapta-
stnga
Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures
Boala Ebstein : cord mrit n
toate diametrele, vascularizaie
pulmonar redus, pedicol
vascular scurta
Cardiopatii congenitale cu unt dreapta-
stnga
Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

BOALA EBSTEIN
MRITE:
AD
VD

DIMINUAT:
CIRCULAIA ARTERIAL
PULMONAR (oligoemie)

Complexul Eisenmenger
Prezint toate elementele tetralogiei Fallot, mai puin unul: stenoza
arterei pulmonare.
Denumit i tetralogie Fallot de tip Eisenmenger, este format de
urmtoarele elemente: dextropoziia aortei n diferite grade, D.S.V.
nalt, mrirea VD, dilatarea trunchiului i ramurilor arterei
pulmonare
Aprecierea configuraiei cordului cu cea din alte malformaii
creeaz dificulti deoarece:
fiziologic, D.S.V. nalt este similar complexului Eisenmenger ;
radiologic complexul Eisenmenger este identic cu sindromul Lutenbacher ;
tetralogia Fallot cu dilatarea post-stenotic a pulmonarei, poate da un tablou
similar : numai aspectul vascularizaiei pulmonare i pulsabilitatea hilurilor
le poate diferenia.

Cardiopatii congenitale cu unt dreapta-
stnga
Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures
Complex Eisenmenger cu elementele
tetralogiei Fallot, mai puin stenoza
arterei pulmonare, respectiv
dextropoziia aortei, DSV nalt, mrirea
VD, dilatarea trunchiului i ramurilor
arterei pulmonare
Cardiopatii congenitale cu unt dreapta-
stnga
Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures
Sindromul Eisenmenger
grup de cardiopatii cianogene, avnd ca parte dominant comun o
cretere a rezistenelor arteriolare pulmonare, la un nivel superior
celui al rezistenelor periferice la care se adaug o comunicaie
anormal ntre cele dou circulaii de tipul DSA, DSV, canalul
arterial persistent, excepional ntlnindu-se fistule aorto-
pulmonare.
Explorarea radiologic pune n eviden
cord mrit
arc mijlociu convex pronunat
cu ramuri ale arterei pulmonare largi, realiznd o
hipervascularizaie perihilar
pastile vasculare sau cu imagini vasculare n confetti
periferia pulmonar foarte clar.
Cardiopatii congenitale cu unt dreapta-
stnga
Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures
Sindrom Eisenmenger : un cord mrit, cu arc mijlociu convex pronunat, cu
ramuri ale arterei pulmonare largi, realiznd o hipervascularizaie perihilar,
cu pastile vasculare sau cu imagini vasculare n confetti i cu periferia
pulmonar foarte clar.
Cardiopatii congenitale cu unt dreapta-
stnga
Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures
SINDROM EISENMENGER
P C A D S A
Cardiopatii congenitale cu unt bidirecional
Transpoziia marilor vase
malformaie foarte rar.
Vasele sunt normale, dar aorta iese din VD i artera pulmonar din VS.
Lipsa unui unt drepta-stnga duce rapid la moarte, deaorece sngele venos se
rentoarce n cavitile drepte de unde este trimis n circulaia sistemic
neoxigenat ;
de aceea supravieuirea implic asocierea unui DSA, DSV, canal arterial,
persistena ferestrei ovale
efortul agraveaz insuficiena cardiac deoarece se produce egalizarea
presiunii din cele dou circulaii.
Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures
n acest sens se pot ntlni urmtoarele situaii:
pseudotrunchi : sngele din VD nu poate trece n artera pulmonar (care este
atrezic) i este dirijat prin DSV nalt n aort, amestecndu-se ; rezult o cianoz
intens, vasele pulmonare sunt mici, perfuzia pulmonar srac iar aorta care preia
sngele din ambele circulaii este mare, VD este hipertrofic i dilatat;
transpoziia marilor vase cu canal arterial permeabil i DSA mic : prognosticul
este nefast, deoarece nu trece dect o cantitate mic de snge;
transpoziia marilor vase cu DSA: DSA fiind larg untul este masiv, prognosticul
relativ bun;
transpoziia marilor vase cu DSV i stenoz pulmonar valvular: prognosticul
n funcie de gravitatea stenozei pulmonare;
transpoziia marilor vase cu DSV: evoluia este ctre o hipertensiune arterial
pulmonar i insuficien cardiac;
trunchi arterial comun: din cord pleac un singur vas mare arterial, clare pe DSV
nalt i care se mparte n aort i arter pulmonar n apropierea originii vasului;
sensurile de scurgere sunt ncruciate (aorta primete mai mult snge).
Cardiopatii congenitale cu unt bidirecional
Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

Transpoziia comun a marilor vase cu variantele posibile:
1- Pseudotrunchi ;
2- Cu canal arterial permeabil i DSA;
3- Cu DSA;
4- Cu DSV i stenoz pulmonar valvular;
5- Cu DSV;
6-7-8 Trunchi arterial comun.
Cardiopatii congenitale cu unt bidirecional
Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures
A
B
Radiologic n incidena de
fa (A) i n OAS (B) cordul
este mrit cu plmni
hipervascularizai, cu pedi-
colul vascular lrgit n OAS.
Angiografia selectiv
ventricular dreapt de fa
(1) arat o aort injectat,
pornind din VD, iar n profil
(2) aorta este anterior de
artera pulmonar (haurat).
Cardiopatii congenitale cu unt
bidirecional
Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures
TRANSPOZIIE DE VASE MARI
MRITE(sau NORMALE ):
AD
VD
CIRCULAIA PULMONAR

CONFIGURAIE:
OU CULCAT MEDIASTIN NGUSTAT

Transpoziia corectat a marilor vase
malformaie n care aorta i artera pulmonar sunt situate una n locul celeilalte,
dar n care circuitul sanguin se face n sens fiziologic.
VS este n locul normal al VD, iar VD se afl n locul unde ar trebui s fie VS.
Aorta iese din stnga unde structural exist VD, iar pulmonara din dreapta, unde
structural exist VS.
Cavitatea care trimite sngele n aort are tricuspid, creast supraventricular,
infundibul cu trabeculaie a suprafeei septale i muchi papilar.
Cavitatea care dreneaz prin pulmonar are bicuspid, iar suprafaa intern a
septului este fr trabeculaie.
Infundibulul i creasta supraventricular lipsesc.
Radiologic dac aorta este mai aproape de marginea stng i pulmonara mai
posterior, marginea stng a cordului este format de ascendent, nct conturul
stng este realizat de aceast convexitate.
Pulmonara fiind plasat median nu mai ia parte la formarea imaginii cardiace de
fa.

Cardiopatii congenitale
cu unt bidirecional
Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures
Alte cardiopatii congenitale
Stenoza mitral congenital
rar n forma pur prezentnd un aspect structural similar cu atrezia tricuspidian.
Circulaia pulmonar este redus
Radiologic se constat modificri nespecifice din cauza asocierilor de
malformaii, cum ar fi atrezia arterelor pulmonare, DSA i DSV.
Angiocardiografia relev faptul c substana de contrast trece din AS n AD, VS
fiind mic sau inexistent.
Cateterismul cardiac relev egalitatea concentraiei de oxigen n cele dou atrii i
o presiune n VD egal cu cea sistemic.
Fibroelastoza endocardic
Se caracterizeaz radiologic prin mrirea tuturor cavitilor cordului ;
diagnosticul trebuie suspectat ori de cte ori la un copil se instaleaz o
insuficien cardiac acut, fr cianoz, fr modificri pulmonare, cord foarte
mare, pronunat HVS(hiperplazie de fibre elastice din endocard).

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures
FIBROELASTOZ ENDOCARDIC
Boala glicogenic a cordului (von Gierke)
prezint cu imaginea unui cord mult mrit, modificri de atelectazie n lobii
superiori prin compresia broniilor lobare superioare, iar angiografic pereii VS
sunt ngroai.
Dextrocardie adevrat tip I
Aspectul radiologic se caracterizeaz prin imaginea n oglind.
Dextrocardie adevrat tip II
La fel ca precedenta, dar fr inversiunea organelor abdominale.
Cordul bilocular
Lipsa septurilor d natere la o cavitate atrial i una ventricular prin contopire.
Cord trilocular biatriatum
Cordul prezint dou atrii i un ventricol.
Cord trilocular uniatriatum
Cordul prezint dou ventricole i un atriu.
Dextrorotaie tip III
VD este situat posterior, VS anterior, ceea ce d natere la o dextropoziie primar.

Alte cardiopatii congenitale
Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures
VENTRICUL DREPT CU 2 IEIRI
MALFORMAII VASCULARE
ARTER PULMONAR ABERANT
origine a arterei pulmonare stngi
din artera pulmonar dreapt

ARTER PULMONAR STNG
ABERANT
MALFORMAII VASCULARE
AORTICE
ARC AORTIC DREPT CU ASSA
ARC AORTIC STNG CU ASDA
ARC AORTIC DUBLU
ARC AORTIC
DREPT
ARC AORTIC
DUBLU
MALFORMAII VASCULARE
RETUR VENOS PULMONAR
ANORMAL
TOTAL obstructiv caviti normale, edem pulmonar
- neobstructiv- caviti dilatate, om de
zpad
supracardiac(VCS, ven superioar stng)
infracardiac (VCI, VP, vene gastrice)

PARIAL (cu hipoplazie pulmonar- sindromul
iatagan)

RETUR VENOS PULMONAR
ANORMAL TOTAL
RETUR VENOS PULMONAR
ANORMAL PARIAL
MALFORMAII de situs

SITUS SOLITUS CU
LEVOCARDIE(normal)
ANOMALII DE SITUS
SITUS SOLITUS CU DEXTROCARDIE
SITUS INVERSUS CU DEXTROCARDIE
SITUS INVERSUS CU LEVOCARDIE
CONFIGURAII
A
FALLOT




C
EBSTEIN


E
D-TGA
B
TRUNCHI
ARTERIAL
COMUN



D TAPVR



F
L-TGA
RADI ODI AGNOSTI CUL I N
VALVULOPATI I LE DOBANDI TE
1. Semiologia radiologic elementar n leziunile
valvulare dobndite

1.1. Mrirea AS
Dublu contur concentric;
Dublu contur excentric;
AS mult mrit.
Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures
VALVULOPATI I LE DOBANDI TE
A B C
D E
Mrirea atriului stng : (A) dublu
contur al marginii inferioare
drepte, fr suprapunere ; (B, E)
dublu contur concetric ; (C)
dublu contur excentric ; (D) AS
mult mrit
Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures
AS MRIT- SM
DUBLU CONTUR CONCENTRIC
AS MRIT
SM
VALVULOPATI I LE DOBANDI TE
1.2. Marirea AD

Modificarea unghiului cardiofrenic drept;
Micorarea spaiului retrosternal in OAS
Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures
AD MRIT
ATREZIE PULMONAR
VALVULOPATI I LE DOBNDI TE
1.3. Mrirea VS
Gradul I

Gradul II

Gradul III

Metoda Hoffmann-Riegler
Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures
VALVULOPATI I LE DOBNDI TE
gradul I spaiu retrocardiac ocupat ; gradul II depirea
coloanei vertebrale ; gradul III acoperirea coloanei concomitent
cu bombarea opacitii cardiace anterior n spaiul Grawitz.
Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures
VALVULOPATI I LE DOBNDI TE
Metoda HoffmannRiegler pentru
aprecierea n incidena de profil ale
modificrilor mici privind
ventricolul stng.
Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures
VS MRIT
BOAL ARTERIOSCLEROTIC
VALVULOPATI I LE DOBNDI TE
1.4. Marirea VD

Reducerea spatiului retrosternal in OAS;
Bombare anterioara a conului pulmonarei in
OAD;
Ocuparea spatiului retrosternal.
Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures
MRIRE VD (VRF ASCENSIONAT)
FALLOT
2. Modificarea circulatiei pulmonare

2.1. Aspectul radiologic al arterelor:
A- au originea din opacitatea mediastinal la nivelul arcurilor costale posterioare VII i
VIII ;
C- calibrul lor scade spre periferie, unde n treimea extern nu se mai vd (mantaua lui
FELIX) ;
C- calibrul lor este mai mic conturul lor este net, bine delimitat ;
R- ramificarea lor se face dichotomic, n unghi ascuit ;
A- acompaniaz ramificaiile bronice pn la periferie unde sunt dispuse n centrul lobului
;
D- direcia traiectului lor este mai ales vertical ;
- n incidena de profil arterele pulmonare se afl pe un plan mai posterior fa de vene
Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures
2.2. Aspectul radiologic al venelor
V- vasele venoase ptrund n AS la nivelul arcurilor costale posterioare VII, IX i
X;
D- diminuarea calibrului lor spre periferie nu este evident, n unele cazuri
terminndu-se brusc ;
C- calibrul lor nu este mare ;
C- conturul este mai puin precis delimitat ;
C- diametrul lor crete brusc cnd primesc ramificaiile colaterale;
V- venele (spre deosebire de artere) se afl n afara lobului, n septele
interlobulare, alturndu-se la nivel sub-segmentar pachetului bronho-arterial ;
D- direcia traiectului lor este mai ales orizontal; in lobii superiori se afl dispuse
extern fa de artere ;
- pe imaginea de profil, convergena vaselor pulmonare se afl pe un plan
mai anterior dect arterele
Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures
Modificari ale circulatiei pulmonare
2.3. Factori patogenetici care modifica circulatia
pulmonara:
- oligemia;
- hiperemia pulmonara;
- hipertensiunea pulmonara:
* postcapilara (venoasa);
* precapilara (arteriala);
* globala (mixta).
Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures
Modificari ale circulatiei pulmonare
2.4. Hipertensiunea pulmonara
2.4.1. Hipertensiunea pulmonara venoasa
- HTPV = HTP de tip pasiv
- cauze:
1. Lezarea orificiului mitral;
2. Insuficienta ventriculara stanga;
3. Pericardita constrictiva;
4. Drenaj venos anormal al VCS;
5. Anomalii de drenaj ale vv. pulmonare;
6. Stenoze ale aa. pulmonare.
Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures
Modificari ale circulatiei pulmonare
Zonele de studiere ale aparitiei HTP venoase
1 - intercleidohilar;
2 - hilar ;
3 - infrahilar ;
4 - zona extern a treimii medii;
5 - zona bazal extern.
Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures
Modificari ale circulatiei pulmonare
Hipertensiune pulmonara
Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures
Modificari ale circulatiei pulmonare
Categorii de HTP:
Usoara (12 18 mm Hg)
Hilul accentuat de tip venos LAVENDER-DOPPMAN
Aspect de egalizare a circulatiei pulmonare
Mantaua lui Felix disparuta
Medie (18 25 mm Hg)
Aspect de inversare a circulatiei
Semne de edem pulmonar interstitial
Hil pulmonar mare cu pastile vasculare
Aparitia liniilor KERLEY A,B,C,D
Transudatul
Grava (peste 25 mm Hg)
Edem pulmonar alveolar acut

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures
Modificari ale circulatiei pulmonare
HTPV cu aspect de
inversare a vascularizaiei
HTPV cu valori mari, producnd edem pulmonar
interstiial i apariia benzilor Kerley de tip A, la
nivel parahilar, de tip B bazal, de tip C infrahilar
i D n zonele pulmonare anterioare
Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures
Modificari ale circulatiei pulmonare
2.4.2. Hipertensiunea pulmonara arteriala
Primitiva sau secundara unor afectiuni
Cauza: afectarea versantului precapilar
Alterari primitive cardiovasculare
Valvulopatii mitrale
Procese arteritice
Procese arteriosclerotice
Cardiopatii congenitale cu sunt STG-DR.
HTPA primitiva
Alterari primitive pleuro-pulmonare
BPCO
Granulomatoze, fibroze pulmonare
Deformari toracice
Hipoventilatia pulmonara
Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures
Modificari ale circulatiei pulmonare
Valorile: peste 25 mm Hg
Pana la 50 mm Hg grad moderat
Peste 50 mm Hg grad major
Radiologic
Hil pulmonar mare, bogat, arterial, de tip
amputat (semnul GOODWIN)
Mantaua lui Felix largita (semnul
WESTERMARCK)
Bombarea arcului mijlociu
Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures
Modificari ale circulatiei pulmonare
Indici de masurare:
Indicele lui CHANG
Distanta interpulmonara : 101 mm
Bombarea arcului mijlociu
Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures
Modificari ale circulatiei pulmonare
2.4.3. Hipertensiunea pulmonara globala

Arteriala + venoasa = mixta
Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures
Modificari ale circulatiei pulmonare
HTP VENOAS SM- CEFALIZARE
HTP VENOAS EDEM
INTERSTIIAL
HTP VENOAS LINII KERLEY
EDEM INTERSTIIAL-PLEURAL
EDEM PULMONAR ALVEOLAR
Stenoza mitral
este determinat rar de alt cauz n afara reumatismului acut.
Infecia reumatismal determin iniial o insuficien orificial, instalarea stenozei
fcndu-se treptat n 2-4 ani de evoluie a procesului infecios.
Incidena este mai mare la sexul feminin, 70% din toate stenozele mitrale fiind
ntlnite la femei.
semn radiologic precoce i de mare importan este mrirea atriului stng
vizibil n PA, pe conturul drept i/sau stng,
n OAD prin opacifierea esofagului cu bariu,
n OAS i LLS; foarte rar pot exista stenoze mitrale cu atriul stng normal radiologic
la nceputul instalrii stenozei o perioad scurt de timp 3-6-9 luni, dup care atriul
stng apare mrit radiologic.
Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures
RADI ODI AGNOSTI CUL I N
VALVULOPATI I LE DOBANDI TE
Boala mitrala
Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures
RADI ODI AGNOSTI CUL I N
VALVULOPATI I LE DOBANDI TE
Consecinele asupra circulaiei venoase :
sngele din atriul stng nu poate trece n totalitate n ventriculul stng, la sfritul
fiecrei sistole atriale rmnnd o cantitate de snge rezidual n atriu stng ;
creterea presiunii n atriul stng determin creterea presiunii n venele
pulmonare, realiznd staza pulmonar ;
dup gradul stenozei, staza poate fi central, ulterior devenind i periferic, n
final determinnd transudate interstiiale i alveolare (mbibaie seroas).
Consecine asupra circulaiei arteriale:
rezistena n arborele arterial crete reflex la o minim reducere a orificiului
mitral ;
creterea rezistenei arteriolare, sau aa numitul al doilea baraj (care evit astfel
edemul pulmonar), determin creterea presiunii n artera pulmonar, deci o
dilatare a arterei pulmonare i ramificaiilor sale;
repercursiunea fireasc se exercit asupra ventriculului drept care ncrcat n
regim de efort permanent, se mrete ;
umplerea ventriculului stng fiind deficitar, ventriculul stng devine hipoplazic
Modificrile patologice ale circulaiei
pulmonare
Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures
Modificri radiologice
A). Modificrile cavitilor cardiace configuraie mitral-
stenotic
1. Rectitudinea sau bombarea arcului mjlociu se datorete
bombrii urechiuii stngi la acest nivel.
2. Micorarea sau dispariia butonului aortic se datorete
bombrii urechiuii stngi n arcul mijlociu.
3. Scurtarea arcului inferior are loc prin reducerea ventricului
stng; acesta uneori este mai bine evideniat n OAS.
Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures
RADI ODI AGNOSTI CUL I N
VALVULOPATI I LE DOBANDI TE
4. Mrirea atriului stng, rmne cea mai important modificare
radiologic. Aspectele pe care le poate realiza creterea atriului stng
sunt urmtoarele :
dublu contur al marginii inferioare drepte ;
apariia unui arc suplimentar dextroconvex care umple unghiul cardiovascular
sau determin un aspect biarcuat a marginii drepte ;
poate forma singur ntreg arcul inferior drept pn aproape de diafragm, pe care
ns nu l atinge ; aceasta l difereniaz de la nceput de un atriu drept mare ;
pulsaiile sale sunt crescute ; pe msur ce dimensiunile sale sporesc, pulsaiile
diminu ;
extrem de rar pulsaiile sale pot determina atrofii prin presiune la nivelul feelor
anterioare ale corpilor vertebrali toracici de vecintate ;
Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures
RADI ODI AGNOSTI CUL I N
VALVULOPATI I LE DOBANDI TE
Stenoza mitrala
Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures
RADI ODI AGNOSTI CUL I N
VALVULOPATI I LE DOBANDI TE

deplaseaz posterior i spre dreapta esofagul ; doar cnd
este foarte mare, atriul stng deplaseaz esofagul spre
stnga.
deplaseaz n sus bronia primitiv stng, aspect care se
evideniaz mai bine n OAS ;
mrirea unghiului bifurcaiei traheei, apreciat n incidena
PA, este consecina ascensio-nrii broniei stngi ; ca atare
unghiul devine mai mare de 70
o
;
n manevra Valsava se evideniaz mai bine lrgirea atriului
stng ;
sunt cazuri n care evidenierea unui atriu stng cu
dimensiuni moderat crescute nu se poate face dect n OAD
cu bolnavul examinat n decubit ;
o apreciere fidel asupra dimensiunilor atriului stng nu
putem efectua dac examinm bolnavul ntr-o singur
inciden ;
Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures
RADI ODI AGNOSTI CUL I N VALVULOPATI I LE
DOBANDI TE

5. Calcificrile valvulare sunt evideniate numai n 10% din cazuri

6. Mrirea ventricului drept care survine tardiv se evideniaz mai
bine n OAD.

7. Diametrul transvers se mrete cnd survin dilataii ventriculare
(a unuia sau ambilor ventriculi).

8. Extrem de rar i dup o evoluie ndelungat pot apare calcificri
ale pereilor atriului stng.
Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures
RADI ODI AGNOSTI CUL I N
VALVULOPATI I LE DOBANDI TE
CALCIFICARE INEL VALVULAR - SM
B) Modificrile circulaiei pulmonare.
I. Hipertensiunea pulmonar venoas :
vene pulmonare normale sau ngustate n cmpurile pulmonare inferioare ;
creterea reelei venoase n cmpurile pulmonare superioare (iniial n spaiul
intercleido-hilar, liniile Sylla) ;
dilatarea venelor n hil ;
contur ters al regiunilor hilare;
modificarea unghiului cardio-frenic drept ;
II. Hipertensiunea pulmonar capilar :
tergerea netitii contururilor desenului pulmonar prin estompare
perivascular ;
aspect reticular n lobii pulmonari inferiori (linii Kerley C) ;
diminuarea transparenei bazelor pulmonare ;
prezena liniilor Kerley A i B ce traduc imibiia interstiial a septurilor
perilobulare ;
ngroarea scizurilor interlobulare ;
obliterarea sinusului costo-frenic drept.
Modificrile patologice ale circulaiei pulmonare
Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures
III. Hipertensiunea pulmonar arterial :
bombarea arterelor pulmonare sau rectitudinea lor ; cnd
bombarea este deosebit de mare, cu aspect fusiform,
anevrismal, se presupune coafectarea reumatismal a pereilor
arterei pulmonare ;
arterele pulmonare sunt largi juxtahilar ; rotind pacientul n
OAD se accentueaz proeminena arcului mijlociu ; dac
bombarea este mai mare n OAS, ea aparine atriului stng
mrit.
dilatarea arterelor pulmonare n lobii superiori ;
ngustarea arterelor pulmonare n lobul mediu, n lobii
inferiori i lingula ;
sinuozitatea arterelor pulmonare mici ;
diminuarea vascularizaiei periferice a cmpurilor pulmonare;
aspectul de aa zis amputare a hilurilor.

Modificrile patologice ale circulaiei
pulmonare
Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures
Concluzionnd aspectul radiologic al stenozei mitrale este:
1. n incidena de fa sau PA :
modificri ale circulaiei pulmonare,
micorarea butonului aortic, produ de rotaia cordului de la dreapta spre stnga,
bombrii conului i trunchiului arterei pulmonare i reducerii cantitii de snge
din aort ;
umplerea sau bombarea golfului cardiac, produs de dilatarea trunchiului arterei
pulmonare i mririi ventricolului drept ;
aplatizarea i scurtarea arcului inferior stng, ca urmare a atrofiei ventricolului
stng - acesta poate fi nemodificat ;
atriul stng mrit, vizibil pe marginea dreapt unde poate s realizeze dublu contur
excentric i concentric ;
mrirea urechiuei stngi cu modificarea golfului cardiac, vizibil pe conturul
stng pe poriunea inferioar a arcului mijlociu ;
modificarea traiectului esofagului datorit amprentei de diferite grade de mrime
produse de atriul stng mrit ;
deschiderea unghiului de bifurcaie al traheei datorit atriului stng mrit care
produce orizontalizarea bronhiei stngi.
Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures
RADI ODI AGNOSTI CUL I N
VALVULOPATI I LE DOBANDI TE
2. n incidena OAD :
poziia de elecie pentru aprecierea mririi atriului stng;
aprecierea mririi trunchiului pulmonar ;
3. n inciden OAS se constat :
mrirea atriului stng,
orizontalizarea broniei stngi prin atriul stng mrit,
mrirea ventricolului drept,
modificrile ventricolului stng.
4. n incidena de profil stng :
mrirea atriului stng ;
mrirea ventricolului drept ;
aprecierea modificrilor ventricolului stng.

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures
RADI ODI AGNOSTI CUL I N
VALVULOPATI I LE DOBANDI TE
Configuraie mitral stenotic n inciden PA, OAD, OAS cu principalele
trsturi caracteristice la examenul radiologic.
Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures
RADI ODI AGNOSTI CUL I N
VALVULOPATI I LE DOBANDI TE
Insuficiena mitral (reumatismal)
combinat cu stenoza, la care se adaug :
1. Mrirea ventricolului stng; este vizibil n OAS, formnd jumtate din
suprafaa anterioar a cordului.
Diametrul transvers este mare ; la acesta contribuie att mrirea ventriculului
stng, ct i a ventriculului drept.
nu se realizeaz o configuraie aortic deoarece :
a) cordul se roteaz spre dreapta i ca atare ventriculul drept este deplasat spre
dreapta i n sus ; calea de ieire a acestuia proemin n arcul mijlociu i ca atare
golful nu va fi adncit ;
b) arcul mijlociu este ters prin atriul stng mare i prin conul arterei pulmonare
care devine marginal ;
c) mrirea ventricolului stng se realizeaz mai mult n sens vertical i
anteroposterior.
Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures
RADI ODI AGNOSTI CUL I N
VALVULOPATI I LE DOBANDI TE
2. Atriul stng se mrete spre dreapta, n sus i posterior.
Atriul deplaseaz esofagul spre dreapta i posterior.
Arterele pulmonare sunt largi pn apare insuficiena
cordului drept.
Atriul stng este i pare mai mic dect n stenoza mitral,
insuficiena valvular evitnd umplerea excesiv i n al
doilea rnd
Atriul stng are pulsaii ample care alterneaz cu cele ale
atriului drept, expresie a distensiei pereilor prin sngele
expulzat n timpul sistolei ventriculare spre atriul stng.
Regurgitarea mitral se poate asocia defectelor valvulare
aortice sau hipertensiunii arteriale.
Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures
RADI ODI AGNOSTI CUL I N
VALVULOPATI I LE DOBANDI TE
INSUFICIEN MITRAL
Stenoza aortic
Bolile valvulare aortice reprezint 15-20% din leziunile valvulare
dobndite, n 25% din cazuri fiind combinate cu leziuni mitrale.
Repartiia pe sexe arat un raport de 3/1 n favoarea sexului
masculin.
Cauzele principale care duc la apariia lor sunt :
infecia reumatismal ;
infecia luetic ;
arterioscleroza ;
endocardita acut i subacut bacterian ;
traumatismele toracice ;
cauze de natur congenital.
Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures
RADI ODI AGNOSTI CUL I N
VALVULOPATI I LE DOBANDI TE
Examenul radiologic evideniaz :
crete diametrul transvers i convexitatea ventriculului stng ;
radioscopia contribuie puin la diagnostic, doar calcificrile valvulare dau
certitudine diagnostic de stenoz. Calcificrile sunt n procent dublu la
brbai. Rar se produc sub vrsta de 20 de ani. Incidena lor pare a fi de
85%, la examenele efectuate n condiii tehnice ideale ;
mrirea atriului stng, congestia vascular pulmonar i dilatarea
ventricolului drept sunt modificri care fac diagnosticul mai dificil ;
mrirea atriului stng este prezent n 30% din stenozele aortice ;
dilatarea aortei, poststenotic este observat mai ales n poriunea inferioar a
conturului drept al cordului. Dilatarea aortei poststenotic apare cu o
frecven de 70% n timpul subvalvular ; 70% la stenozele valvulare
congenitale i 84% la cele dobndite ;
Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures
RADI ODI AGNOSTI CUL I N
VALVULOPATI I LE DOBANDI TE
dilatarea aortei n stenoz este, n general, mai redus
fa de cea ntlnit n insuficien, iar raportat la
dimensiunile cordului, pare mic ;
cineangiocardiografia poate diferenia diferitele tipuri
de stenoz aortic ;
cateterizarea aortei ascendente evideniaz stenoza
valvular, putndu-se face totodat msurtori exacte
ale dimensiunilor i ale gradientelor de presiune
consecutiv alterrilor valvulare ;

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures
Stenoza aortica
RADI ODI AGNOSTI CUL I N
VALVULOPATI I LE DOBANDI TE
STENOZA AORTIC
Diagnostic diferenial al stenozei aortice:

cordul hipertensivilor :
aspecte similare n special cu stenoza aortic.;
valorile maxime i minime ale tensiunii arteriale importante;
calcificrile valvulare sunt tranante pentru leziune reumatic ;

coarctaia de aort,
eroziunile costale,
diferena tensional ntre membrul superior i inferior
circulaia vascular colaterala, de la nivelul toracelui ;

dilataia cordului dat de boli coronariene
foarte greu de diferentiateste de leziunile aortice;

anemiile severe i pericardite dificultati mari de diagnostic
Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures
RADI ODI AGNOSTI CUL I N
VALVULOPATI I LE DOBANDI TE
Configuraie aortic n inciden PA, OAD, OAS cu principalele trsturi
caracteristice la examenul radiologic.

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures
RADI ODI AGNOSTI CUL I N
VALVULOPATI I LE DOBANDI TE
Insuficiena aortic
vrful cordului este deplasat inferior i extern putnd ajunge n incidena
PA pn la peretele lateral toracic ;
aorta ascendent proemin prin alungire i dilatare ; este mai mare n
insuficienele aortice luetice asociate de obicei cu aortite luetice ;
butonul aortic proemin contribuind mpreun cu ventriculul stng mrit
la adncirea golfului
radioscopic, cordul prezint micri de balansare ; acest aspect este
determinat de alternarea contraciilor puternice ale ventriculului stng i
golirea rapid a aortei ;
mrirea atriului stng, suprancrcarea vascular pulmonar i dilatarea
ventriculului drept apar dup ce valvula mitral devine insuficient ;
staza pulmonar este cu att mai mare cu ct ventriculul stng este mai
insuficient i ventriculul drept mai eficient ;
decompensarea dreapt reduce staza.

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures
RADI ODI AGNOSTI CUL I N
VALVULOPATI I LE DOBANDI TE
INSUFICIEN AORTIC
Bolile valvulare tricuspidiene
caracter congenital.
diagnosticul este necroptic.
nu exist forme dobndite i izolate de afectare
tricuspidian.
combinate cu boli valvulare mitrale sau aortice
deosebirea dintre insuficiena i stenoza
tricuspidian nu se poate face prin examenul
radiologic clasic.
Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures
RADI ODI AGNOSTI CUL I N
VALVULOPATI I LE DOBANDI TE
Aspect radiologic :
atriul drept i ventriculul drept mrite determin bombarea spre dreapta a
cordului, aspectul globulos asemnndu-se cu cel din pericardita exudativ.
vena cav superioar se destinde i radioscopic se pot decela pulsaiile sale.
Asemenea pulsaii se remarc i la trunchiul venos brahio-cefalic.
hemidiafragmul drept este ridicat prin hepatomegalie i uneori opacitatea
hepatic este pulsatil.
staza pulmonar de obicei nu exist, iar cnd este prezent este foarte redus.
Acest fapt este important de reinut pentru c difereniaz valvulopatiile
tricuspidiene de afeciunile congenitale n care exist o mrire a cordului spre
dreapta, dar cu hipervascularizaie pulmonar.
angiocardiografia furnizeaz date utile n diagnosticul diferenial. Ea exclude
pericardita exudativ, tumorile pericardice sau masele tumorale mediastinale
situate n vecintatea marginii atriului drept.
cataterismul evideniaz un gradient considerabil de presiune ntre atriul i
ventriculul drept n timpul sistolei ventriculare.

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures
RADI ODI AGNOSTI CUL I N
VALVULOPATI I LE DOBANDI TE
INSUFICEN TRICUSPID
Bolile valvulare asociate (mitral+aortic + tricuspidian)

De retinut urmatoarele regului generale

a) sistemul valvular care produce principala tulburare hemo-dinamic, determin
configuraia cordului ;

b) configuraia mai depinde i de valvula care a fost mai nti afectat i de
vechimea bolii ;

c) asocierea valvulopatiilor nu nseamn o sumare a modificrilor descrise la
fiecare entitate n parte ;

d) n asocierea stenoz mitral insuficien aortic, configu-raia este n
ansamblu mitral, doar butonul aortic este mai mare i pulsaiile ample ale aortei
fac diagnosticul cert.

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures
RADI ODI AGNOSTI CUL I N
VALVULOPATI I LE DOBANDI TE
e) asocierea stenoz mitral stenoz aortic determin o configuraie mitral.

f) asocierea stenoz mitral hipertensiune arterial determin o configuraie
mitral.

g) cnd la un cord cu leziune valvular aortic se instaleaz o leziune mitral,
configuraia este aortic. Aspectul este similar cordului aortic mitralizat, dar
acesta traduce, de regul un cord decompensat, uor de recunoscut.

h) cordul mitro-aortic realizeaz o imagine apropiat de cordul pulmonar cu
hipertensiune arterial, dar lipsete atriul stng mare.

i) alterrile trivalvulare (mitral, aortic i tricuspidian) determin un cord
global mrit, sferic, cu pediculul vascular scurt, aspect greu de difereniat la
nceput de revrsatul pericardic.
Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures
RADI ODI AGNOSTI CUL I N
VALVULOPATI I LE DOBANDI TE
Examenul radiologic n cordul operat
procedee chirurgicale :

lrgirea orificiului atrio-ventricular stng (comisurotomie)
eficient n unele stadii ale stenozei mitrale i tricuspidiene, dar
fr rezultate notabile n leziunile valvulare aortice

plastii cu ajutorul homogrefelor i heterogrefelor predispun la
infecii, alterri, degradri, intolerane

nlocuiri, protezele valvulare artificiale sunt utilizate pentru toate
orificiile valvulare stenozate sau insuficiente.
Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures
RADI ODI AGNOSTI CUL I N
VALVULOPATI I LE DOBANDI TE
SCHEMA CARDIOMIOPATIILOR
RADIODIAGNOSTICUL
AFECTIUNILOR
PERICARDULUI
Radiodiagnosticul afectiunilor pericardului
Cuprinde:
Pericardita exudativa
Calcificari cu sau fara constrictie
miocardica
Pneumopericardul
Absenta partiala a pericardului

Radiodiagnosticul afectiunilor pericardului
1.Pericardita exudativa
Aspect radiologic: PA
- Creste diametrul transvers
- Ascutirea unghiurilor cardio-frenice
- In decubit cordul devine sferic
- In decubit pedicolul vascular ramane ingust
- Scopic, pulsatiile conturului sunt reduse / absente pe
dreapta si stanga
- Scopic, absenta pulsatiilor cordului contrasteaza cu
cele ale butonului aortic cu amplitudine mare
Radiodiagnosticul afectiunilor pericardului
Nota:
Nu poate fi vorba de un dg. radiologic timpuriu al
pericarditei exudative, deoarece modificarile
radiologice apar numai dupa ce s-au acumulat
300ml lichid!!
Radiodiagnosticul afectiunilor pericardului
- Reducerea importanta a spatiilor retrosternale si
retrocardiac
- Esofagul baritat deplasat spre dreapta
- Pulsatiile suprafetei anterioare sunt estompate de
lichidul care se acumuleaza pe fata anterioara
Pericardit exudativ cu lichid
n cantitate mare, acumulat ntre foiele
pericardice, realiznd un aspect de cord n
caraf, cu ascuirea unghiurilor cardio-
diafragmatice.
Pleurezie exudativ examinat n
clinostatism producnd migrarea lichidului
pn la linia de inserie a pericardului,
dnd cordului un aspect de minge de
fotbal..
NORMAL COLECIE LICHIDIAN

Radiodiagnosticul afectiunilor pericardului
Dg.diferential radiologic
1. Miocardita acuta: in decubi cordul miopatic
flasc are unghiuri cardio-frenice obtuaze
2. Valvulopatiile combinate: aspectul
cordului nu se modifica in decubit
3. Insuficienta cardiaca: domina modificari de
campuri pulmonare si pulsatii de contururi
4. Cordul din marile deficite alimentare
Radiodiagnosticul afectiunilor pericardului
2.Dilatatiile localizate ale pericardului
a.Diverticulul pericardic = chistul pericardic
-opacitate circumscrisa pe conturul pericardic
localizata in unghiul cardiofrenic drept si anterior
b. Pericardita inchistata
-foarte rara
-aspect similar diverticolului
-apare la bolnavi cu antecedente pericardice
Radiodiagnosticul afectiunilor pericardului
3.Calcificarile pericardice
A. Simfiza foitelor pericardice intre ele, cu
ingrosarea lor, cu incorsetarea cordului
CONCRETIO CORDIS=PANZER HERZ
B. Simfiza foitei pericardice cu pleura
mediastinala si fascia endotoracica
ACCRETIO CORDIS
Radiodiagnosticul afectiunilor pericardului
CONCRETIO CORDIS ACCRETIO CORDIS
Pulsatii cord diminuate / abolite cord imobil in cavitatea toracica

Calcificari de foite pericardice neregularitatiale conturului cordului
prin aderente si calcificari

Cordul are forma foarte fixa prezenta diverticolilor esofagieni de
tractiune

Profil stang si OAS de electie modificari de pleura toracala si
mediastinala
PERICARIT CONSTRICTIV
Radiodiagnosticul afectiunilor pericardului
4.Pneumopericardul
Apare spontan in 4 situatii:
1. Dupa traumatisme urmate de infectii
2. Dupa perforatie esofagiana
3. Prin perforarea in afectiuni ce evolueaza
in spatiul pericardic
4. Pneumopericardul idiopatic
Radiodiagnosticul afectiunilor pericardului
Radiologic:
- Se asociaza de obicei cu revarsat lichidian
=pneumohidropericard=
- Transparenta triunghiulara de o parte si de
alta a imaginii cordului
- Nivel lichidian cu ondulatii permanente
- In decubit dorsal aerul se dispune substernal
iar licidul se deplaseaza posterior

Fluido-pneumopericard : imagine mixt
hidro-aeric, cu nivel orizontal aprut n
urma punciei, cu transparen
triungiular de o parte i de alta a
imaginii cordului, cu baza dispus
caudal i latura extern format de
pericardul destins
Radiodiagnosticul afectiunilor pericardului
5.Absenta partiala de pericard
Apare ca malformatie congenitala doar pe partea
stanga a cordului
Radiologic
-modificare de contur cardiac pe stanga
(angulatie neta intre butonul aortic si artera
pulmonara)
-artera pulmonara foarte proeminenta
-mobilitate anormala a cordului in decubit stg.
-pulsatiile pe conturul lipsit de pericard sunt
foarte ample
Radiodiagnosticul afectiunilor
pericardului
TAMPONADA CARDI ACA
Acumularea de lichid care impiedica
reantoarcerea sangelui in ventriculi;
Cantitatea critica poate fi sub 250ml daca se
instaleaza rapid sau peste 1000ml daca se
acumuleaza lent

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures
RADI ODI AGNOSTI CUL
BOLI LOR AORTEI
Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures
RADI ODI AGNOSTI CUL BOLI LOR
AORTEI
Patologia cuprinde:

Alungire si derulare;

Modificari dimensionale;

Cresterea opacitatii
Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures
RADI ODI AGNOSTI CUL BOLI LOR
AORTEI
ALUNGI REA SI DERULAREA
Cauze: reducerea elasticitatii
Radiologic
Incidenta PA:
Alungire arc superior drept
Buton aortic proeminent spre stanga, cu raza de curbura
mai crescuta.
Esofagul urmeaza aorta in deplasarea sa
Adancirea amprentei butonului aortic pe esofagul baritat
Bascularea cordului si transversalizarea lui adanceste
golful cardiac realizand configuratia aortica
Aorta descendenta lateralizata fata de coloana vertebrala
Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures
RADI ODI AGNOSTI CUL BOLI LOR
AORTEI
ANEVRI SMELE AORTI CE
Zona cea mai afectata: aorta ascendenta
Etiologia aterosclerotica in continua crestere
Diferentiere de:
Adenopatii ganglionare
Tumori pleuro-pulmonare
Tumori tiroidiene
Tumori pericardice
Teratoame
Abces POTT
Diverticuli esofagieni
Achalazie
Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures
RADI ODI AGNOSTI CUL BOLI LOR
AORTEI
TI PURI DE ANEVRI SME

Anevrismul de aort ascendent

Anevrismul crosei aortice

Anevrismul aortei descendente

Anevrismul aortei abdominale

Anevrismul de trunchi brachiocefalic
Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures
RADI ODI AGNOSTI CUL BOLI LOR
AORTEI
Anevrismul de aort ascendent

proeminen spre dreapta, depind conturul
atriului drept (astfel arcul inferior drept apare scurtat
se dedubleaz marginea dreapt);
pulsaiile prin expansivitatea lor pot determina
atrofii prin compresiune sterno-costal;
traheea i bifurcaia sunt deplasate spre stnga ca i
esofagul baritat;


Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures
RADI ODI AGNOSTI CUL BOLI LOR
AORTEI
Anevrism al aortei ascendente n inciden PA, OAD i OAS.

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures
RADI ODI AGNOSTI CUL BOLI LOR
AORTEI
Anevrismul crosei aortice

lrgirea pedicolului vascular pe ambele margini

traheea i esofagul sunt deplasate la dreapta i posterior

compresia ndelungat pe trahee produce traheomalacie
Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures
RADI ODI AGNOSTI CUL BOLI LOR
AORTEI
Anevrism al crosei aortice n inciden PA, OAD i OAS
Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures
RADI ODI AGNOSTI CUL BOLI LOR
AORTEI
Anevrism al crosei aortice cu fald de disectie prezent (CT)
Anevrism disecant
Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures
RADI ODI AGNOSTI CUL BOLI LOR
AORTEI
Anevrismul aortei descendente
de obicei fuziform

eroziuni ale contururilor anterioare ale corpilor vertebrali
cauzate de atrofie prin compresie

esofagul baritat este deplasat la dreapta i anterior n
localizrile superioare i la stnga n localizrile inferioare

poate fi nsoit de atelectazii pulmonare i revrsate
pleurale
Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures
RADI ODI AGNOSTI CUL BOLI LOR
AORTEI
Anevrism al aortei descendente n inciden PA, OAD i OAS.
Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures
RADI ODI AGNOSTI CUL BOLI LOR
AORTEI
Anevrismul aortei abdominale

de regul de natur atero-sclerotic

pereii pot prezenta calcificri

deplaseaz organele din jur

se poate transforma ntr-un anevrism disecant (mai ales
n segmentul toracal)
Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures
RADI ODI AGNOSTI CUL BOLI LOR
AORTEI
Anevrism al aortei abdominale cu extensie caudala pe arterele iliace
Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures
RADI ODI AGNOSTI CUL BOLI LOR
AORTEI
Anevrismul de trunchi brahio-cefalic

La jonciunea arterei cu arcul aortic, de obicei dilat i aorta din
vecintate.
Opacitate net delimitat, convex n afar lrgind mediastinul
superior, se extinde spre prile moi cervicale.
Traheea este deviat la stnga i comprimat,
Esofagul este deviat spre stnga i sub arcul aortic spre dreapta,
lund n ansamblu forma literei s
Eroziuni claviculare
In tuse urmeaza butonul aortic si nu laringele
Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures
RADI ODI AGNOSTI CUL
I NSUFI CI ENTEI
CARDI ACE
Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures
RADI ODI AGNOSTI CUL I NSUFI CI ENTEI
CARDI ACE
Definitie:
Imposibilitatea inimii de a mentine in limite fiziologice
debitul cardiac

Tipuri:
1. Insuficienta cardiaca hemodinamica
2. Insuficienta cardiaca dismetabolica
Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures
RADI ODI AGNOSTI CUL I NSUFI CI ENTEI
CARDI ACE
Insuficienta cardiaca hemodinamica
Compensata
Decompensata


1. Insuficienta cardiaca compensata
Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures
RADI ODI AGNOSTI CUL I NSUFI CI ENTEI
CARDI ACE
Insuficienta cardiaca compensata
Cauze:
1. Tulburari primare cardiace;
- leziuni endocardice valvulare:
- stenoza mitrala
- insuficienta mitrala
- stenoza aortica
- insuficienta aortica
- leziuni miocardice: reumatismale,
ischemice, cardiopatii congenitale
- leziuni pericardice
Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures
RADI ODI AGNOSTI CUL I NSUFI CI ENTEI
CARDI ACE
- continuare-

2. Tulburari primare periferice:
- leziuni metabolice tisulare
- scurtcircuitari A-V
- stari hipovolemice
- anemiile
Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures
RADI ODI AGNOSTI CUL I NSUFI CI ENTEI
CARDI ACE
Mecanisme compensatoare:
Hipertrofia cardiaca = lucru mecanic sporit
Supraincarcarea de presiune = hipertrofie concentrica
Stenoza aortica
HTA
HTP
Coarctatia aortei
Supraincarcarea de volum = hipertrofie excentrica
Insuficiente valvulare
Defecte septale
Supraincarcare de presiune + volum
Bolile cianogene
Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures
RADI ODI AGNOSTI CUL I NSUFI CI ENTEI
CARDI ACE
Abordare anatomica biochimica, functionala si
hemodinamica
Anatomic crestere in greutate
Biochimic creste ARN si ADN, creste sinteza proteica
Functional alungiri si ingrosari de fibre cu cresterea
fortei contractile
Hemodinamic tensiunea travaliului cardiac se descarca
pe un numar mai mare de elemente contractile
Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures
RADI ODI AGNOSTI CUL I NSUFI CI ENTEI
CARDI ACE
Principalele semne radiologice ale
insuficienei cardiace (dup Silber i
Katz) :
1- cardiomegalie, 2- dilatarea venei cave
superioare, 3- dilatarea vaselor hilare, 4-
hipervascularizaie, 5- hipotransparen
difuz pulmonar, 6- benzi Kerley A, 7-
benzi Kerley B, 8- transudat pleural la
baze, 9- transudat n poriunea inferioar a
scizurii oblice, 10- transudat n scizura
orizontal, 11- infarct pulmonar, 12-
hemosideroz.
Insuficienta cardiaca congestiva
Insuficienta cardiaca
congestiva
SEMNELE INSUFICIENEI
CARDIACE CONGESTIVE
CARDIOMEGALIE
VS MRIT
VD MRIT
AS MRIT

EDEM PULMONAR
STADIUL I
CEFALIZARE
STADIUL II
HALOU PERIVASCULAR
HALOU PERIBRONIC
LINII KERLEY A,B,C
COLECII INTERLOBARE
HILURI DE STAZ
VENE PULMONARE
SUPERIOARE DESTINSE
COLECII PLEURALE
(DREPTE MAI ALES)
STADIUL III
EDEM ALVEOLAR



GATA