Sunteți pe pagina 1din 210

RADIODIAGNOSTICUL APARATULUI CARDIOVASCULAR

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

METODELE DE INVESTIGATIE
radioscopia televizat; teleradiografia toraco-mediastino-pleuro-pulmonar; kimografia; tomografia n plan frontal; angiocardiografia; cateterismul cardiac; ecocardiografia; scintigrafia cardiac; CT helicoidal; Rezonanta magnetic.

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

ANATOMIA RADIOLOGICA A CORDULUI SI MARILOR VASE

. Imaginea cordului i a vaselor mari n incidena de fa sau postero-anterioar (PA) cu evidenierea conturului drept (vena cav superioar atriul drept) i a conturului stng (buton aortic arter pulmonar, auriculul stng i ventricolul stng).

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

ANATOMIA RADIOLOGICA A CORDULUI SI MARILOR VASE

Imaginea cordului i vaselor mari n inciden de profil stng aspect normal

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

ANATOMIA RADIOLOGICA A CORDULUI SI MARILOR VASE

Imaginea cordului i vaselor mari n inciden OAD aspect normal : AS atriul stng, AD atriul drept, AO aorta, AP artera pulmonar, VD+VS ventricolii cardiaci ; poziionarea pacientului n OAD

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

ANATOMIA RADIOLOGICA A CORDULUI SI MARILOR VASE


Imaginea cordului i marilor vase n inciden OAS : aspect normal : AS atriul stng, VS ventricolul stng, VD ventricolul drept, AO aorta ; poziionarea pacientului n OAS

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

ANATOMIA RADIOLOGICA A CORDULUI SI MARILOR VASE

Imaginea cordului i marilor vase dup administrarea de contrast cu opacefierea prii drepte dextrograma i a prii stngi levograma

FORMAREA CORDULUI

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

Cardiopatiile congenitale clasificare


I. Cardiopatii congenitale cu obstacol fr unt.
1. obstacol la ieirea sngelui din V.D. : -stenoza arterei pulmonare 2. obstacol la ieirea sngelui din V.S.: -stenoza orificial de aort (supravalvular , subvalvular) - stenoza istmului aortic (coarctaia aortei) II. Cardiopatii congenitale cu unt stnga-dreapta : 1. defectul septal interatrial 2. defectul septal interventricular 3. persistena de canal arterial BOTALLO III. Cardiopatii congenitale cu unt dreapta-stnga : 1. tetralogia FALLOT 2. trilogia FALLOT 3. atrezia tricuspidian 4. boala EBSTEIN 5. complexul EISENMENGER 6. sindromul EISENMENGER IV. Cardiopatii congenitale cu unt bidirecional 1. transpoziia comun a marilor vase 2. transpoziia corectat a marilor vase 3. ventricol drept cu dou ieiri V. Alte cardiopatii congenitale : 1. situs solitar cu cordul la drepata 2. situs inversus totalis 3. boala LUTTEMBACHER 4. anomalii ale arterelor coronare 5. stenoza medioventricular stng 6. fibroelastoza endocardic 7. ventricolul unic 8. malpoziii venoase 9. fistule arterio-venoase

Indicele cardiotoracic la copii


0-3 spt. 4-7 spt. 1 an 1-2 ani 2-6 ani >7 ani 0,55 (0,65-0,45) 0,58 (0,70-0,46) 0,53 (0,61-0,45) 0,49 (0,60-0,39) 0,45 (0,52-0,40) <0,50 (0,50-0,40)

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

Cardiopatiile congenitale
Stenoza de arter pulmonar
micorarea orificiului valvular pulmonar (orificial, infundibular sau trunchi), inciden de 10%. Produce o suprasolicitare a V. D. n grade variate, n funcie de stenoz i implicit de presiunea sngelui din V. D. n funcie de presiunea sistolic ventricular dreapt (P.V.D.) se disting :
stenoz pulmonar uoar cu P.V.D. mai mic de 70 mm Hg; stenoz pulmonar moderat cu P.V.D. ntre 70-120 mm Hg; stenoz pulmonar sever cu P.V.D. mai mare de 120 mm Hg.

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

Cardiopatiile congenitale

Stenoz de arter pulmonar la nivel orificial n incidena de fa se constat arc mijlociu n cros de hockey, cu ramura stng a arterei pulmonare n porte-manteau, cu vascularizaie pulmonar normal sau diminuat ; examenul angiocardiografic evideniaz stenoza orificial cu reacie infundibular i cu dilatare poststenotic prin leziune de jet.

Stenoz pulmonar valvular

Stenoz pulmonar valvular

SP
MRITE

VD (apex ridicat) TP i APS (dilatate poststenotic) CIRCULAIA PULMONAR LATERALIZAT (ANGIOGRAFIC)

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

Cardiopatiile congenitale

Stenoza orificiului aortic (1), suborificial (2) i supraorificial (3) ; radiologic se constat hipertrofia ventricolului stng n incidena de fa i OAS, iar examenul angiocardiografic evideniaz stenoza orificial de aort.

subvalvular

valvular

supravalvular

Stenoza aortic - angiografie

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

Cardiopatiile congenitale cu obstacol fr unt


Stenoza istmului aortic sau coarctaia aortic radiologic aspect al pediculului n coloan sau n emineu, hipertrofia ventricolului stng, eroziuni costale multiple, vizibile pe incidena de fa ; n OAS dilataia substrictural a aortei amprenteaz dinspre posterior spre anterior esofagul baritat ; examenul angiocardiografic pe cale venoas sau mai bine cel selectiv ventricular drept este examenul de elecie, preciznd existena, gradul, sediul i tipul de coarctaie.

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

Cardiopatiile congenitale cu obstacol fr unt


-continuare-

Circulaia colateral se realizeaz pe 4 ci anastomotice:


prin colaterale superioare, care leag vasele vrfului toracic i ale centurii scapulare cu ramuri din arterele intercostale II, III i IV ; prin colaterale medii, ntre artera mamar intern i artera epigastric ; prin colaterale inferioare, care pleac din precedentele, arterele epigastrice i iliace fiind legate de artera subclavicular ; prin colaterale posterioare, n care spinalele anterioare ale arterei subclaviculare se anastomozeaz cu intercostalele inferioare sau lombare.

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

Asocierea coarctaiei cu alte anomalii cardiovasculare


1.Coarctaia i canalul arterial persistent asociat beneficiaz de examenul angiografic, putndu-se preciza raportul dintre sediul stenozei i canalul arterial.
n forma supraductal, supravieuirea este rar compatibil mai mult de cteva sptmni, n vreme ce n forma subductal apare o hipertensiune pulmonar mare. n cazul n care se ncearc nchiderea canalului arterial, aceasta devine periculoas din cauza rezistenei pulmonare ridicate.

2.Coarctaia i unele valvulopatii


pune n discuie defectele septale interatriale, defectele septale interventriculare, tetralogia FALLOT, bicuspidia, stenozele orificiale etc, situaii n care doar cateterismul i angiografia pot preciza diagnosticul.

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

Asocierea coarctaiei cu alte anomalii cardiovasculare


-continuareCoarctaia se opereaz ntre 6 i 20 de ani; pentru a se putea interveni chirurgical, examenul radiologic va trebui s rspund la urmtoarele aspecte i s precizeze : care este morfologia coarctaiei : de tip botallian sau de tip istmic ? care este modul de implantare al arterei subclaviculare stngi n raport cu stenoza, respectiv ntinderea zonei dintre stenoz i emergena subclavicularei, sau segmentul amont ? care este modul de implantare al primei perechi de artere intercostale de origine aortic, care definesc segmentul aval, adic segmentul liber care separ stenoza de prima arter intercostal ? care este abundena circulaiei intercostale ?

Coarctaie de aort(Rssler)

Coarctaie de aort(cifra 3)

Coarctaie (angiografie)

Co Ao
MRITE: AO asc (dilataie prestenotic)
AO desc (dilataie poststenotic) VS ALTE SEMNE: AAO form de cifra 3 Eroziuni costale (numai dup vrsta de 8 ani)

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

Cardiopatii congenitale cu unt stngadreapta


Defectul septal interatrial .
persistena ferestrei ovale; persistena de ostium primum (defect septal jos situat); persistena de ostium secundum (defect septal sus situat); atrio-ventricol comun(canal atrioventricular).

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

Cardiopatii congenitale cu unt stngadreapta

Defect septal interatrial prezentnd radiologic o aort mic cu bombare expansiv a trunchiului arterial pulmonar, cu dans hilar fr modificri la atriul stng

DSA

DSA

DSA vechi (htp marcat)

DSA
MRITE :
AD VD

CIRCULAIA PULMONAR ARTERIAL (hiperemie , dans hilar)

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

Cardiopatii congenitale cu unt stngadreapta

Defectul septal interventricular:


defect septal interventricular cu unt stnga dreapta; defect septal interventricular cu unt ncruciat; defect septal interventricular cu unt dreapta stnga.

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

Cardiopatii congenitale cu unt stngadreapta


1. Defectul interventricular cu unt stngadreapta n sistol, sngele din V.S. trece prin defectul septal nalt n infundibul i n artera pulmonar (rezistena n marea circulaie fiind mai mare) ocolind marea circulaie cavitile stngi i vasele pulmonare sunt mrite. trunchiul arterei pulmonare este mai mare ca aorta. la nivelul untului se egalizeaz presiu-nile din ventricoli i se produce o hipertrofie ventricular dreapt n urma apariiei hipertensiunii pulmonare.

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

Cardiopatii congenitale cu unt stngadreapta


2. Defectul de sept interventricular cu unt ncruciat din V.S. sngele trece n artera pulmonar, iar din V.D. trece puin snge venos n aort ; n artera pulmonar prin untare avem snge arterial, iar n aort prin untul dreapta-stnga snge venos (rezistenele n ambele circulaii sunt asemntoare). dup predominena untului, cavitile drepte sau stngi sunt mai ncrcate ; ntotdeauna vom avea o hipertrofie ventricular dreapt.

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

Cardiopatii congenitale cu unt stngadreapta


3. Defectul de sept interventricular cu unt dreapta-stnga :

sngele venos din V.D. trece prin defectul nalt (rezistena n mica circulaie este mai mare) i n calea de eliminare stng se amestec cu sngele arterial, astfel c rezult o hipoxie periferic i cianoz. are loc o hipertrofie a cavitilor drepte, cele stngi putnd fi normale.

Cardiopatii congenitale cu unt stnga-dreapta

Defect septal interventricular schiarea celor 3 tipuri : DSV cu unt stnga-dreapta, DSV cu unt ncruciat i DSV cu unt dreapta-stnga ; radiologic se constat un buton aortic mic, cu o expansiune moderat a trunchiului arterei pulmonare, cu posibilitatea mririi atriului stng, cu hil adesea pulsatil.

DSV

DSV
MRITE:
VD VS (apex cobort) AS CIRCULAIA ARTERIAL PULMONAR

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

Cardiopatii congenitale cu unt stngadreapta Persistena canalului arterial Botallo (PCA)


radiologic, modificrile apar i sunt vizibile atunci cnd exist un unt mare:
artera pulmonar proemin, arcul mijlociu este bombat ; diametrul transversal al cordului este mrit prin HVD ; hilurile pulmonare au un contur net, bogat arborizate, cu hipervascularizaie pulmonar, desenul pulmonar putndu-se urmri pn la periferia cmpurilor pulmonare ; n cazurile complicate cu hipertensiune pulmonar de rezisten, aspectul este de sindrom EISENMENGER ; n OAS se poate evidenia dilatarea aortei n vecintatea istmului ;

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

Cardiopatii congenitale cu unt stngadreapta

Persistena canalului arterial Botallo reprezentare schematic ; cateterismul cardiac evideniaz pasajul din artera pulmonar prin canal n aorta descendent realiznd aspectul de liter fcnd angiocardiografia inutil.

PCA
MRITE:
AS VS AO CIRCULAIA ARTERIAL PULMONAR (hiperemie)

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

Cardiopatii congenitale cu unt dreaptastnga


Tetralogia FALLOT
FALLOT a descris n 1888 asocierea a patru anomalii: stenoza (sau atrezia) pulmonar (de obicei infundibular) ; dextropoziia aortei, cu aort clare pe sept ; hipertrofia ventricular dreapt defectul septal interventricular, pe care le-a asociat i le-a considerat ca fiind responsabile de apariia bolii albastre- este mai frecvent la sexul masculin i n trisomia cromozomial 21.

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

Cardiopatii congenitale cu unt dreaptastnga


Elementul esenial al malformaiei l constituie stenoza de arter pulmonar infundibular, orificial sau infundibulo-orificial, existnd posibilitatea mai multor variante:
stenoza trunchiului arterei pulmonare ; stenoza de arter pulmonar dreapt ; stenoza de arter pulmonar stng ; stenoza arterei pulmonare drepte i stngi ; stenoza de trunchi i de arter pulmonar dreapt ; stenoza de trunchi i artera pulmonar stng ; stenoza arterelor pulmonare dreapt i stng.

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

Cardiopatii congenitale cu unt dreaptastnga

Tetralogie Fallot cu stenoz de trunchi a arterei pulmonare i respectiv orificiu, hipertrofie ventricular dreapt, defect septal interventricular i aort clare pe sept

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

Cardiopatii congenitale cu unt dreaptastnga

Tetralogie Fallot aspecte radiografice variate : 1. Siluet cardiac normal ; 2. Diagnostic pozitiv pe baza a trei elemente : arc mijlociu adncit, vrful cordului ridicat supradiafragmatic i vascularizaie pulmonar diminuat ; 3. Formele severe de vecintate cu pseudotrunchi, siluet cardiac caricatural, pedicul ngust i strmt superior, golf adncit datorit arcului mijlociu, vrful cordului ridicat de pe diafragm, artere pulmonare minuscule, plmni foarte clari 4. Aorta la dreapta esofagului - argument indirect pentru tetralogie Fallot ntlnit la unul din patru cazuri.

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

Cardiopatii congenitale cu unt dreaptastnga

Angiocardiografie n incidena de fa i profil stng : 1. Stenoz infundibular, 2. Stenoz orificial ; aorta este mult mai larg dect artera pulmonar, este opacefiat n timpul drept ; defectul septal interventricular vizibil pe profil

TETRALOGIE FALLOT
MRIT:
VD DIMINUAT: CIRCULAIA ARTERIAL PULMONAR (oligoemie) ALTE SEMNE: AO la dreapta traheei 1 din 4 cazuri Forma de coeur en sabot

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

Cardiopatii congenitale cu unt dreaptastnga


Atrezia tricuspidian
valv tricuspidian obliterat, V.D. rudimentar (sau complet absent) i D.S.A., fr de care avem incompatibilitate cu viaa. Sngele din A.D. trece prin defectul septal interatrial spre A.S., V.S. i aort cu suprancrcare a cordului stng ; n marea circulaie i n artera pulmonar, sngele este amestecat (arterial i venos). Radiologic, jumtatea dreapt a imaginii cardiace n PA apare deosebit de mic, comparativ cu cea stng. Conturul inferior drept este rectiliniu, suprapus pe conturul coloanei vertebrale, VS este mare, iar vascularizaia este mult redus ; cordul n ansamblu este configurat aortic. Se asociaz frecvent cu transpoziia marilor vase.

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

Cardiopatii congenitale cu unt dreaptastnga

Radiografic, n incidena de fa se constat convexitate nalt a conturului drept, legat de dilatarea atriului drept cu unghi cardiofrenic la baza bordului drept, legat de hipoplazia VD cu hipovascularizaie pulmonar ; angiocardiografic lipsa de injectare a ventricolului drept (sgeata)

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

Cardiopatii congenitale cu unt dreaptastnga


Boala Ebstein inseria caudal a valvei tricuspide pe pereii VD, cu asocierea unui viciu de dezvoltare al valvulei care prezint perei subiri, hipoplazici, perforai. Consecinele directe
sunt insuficiena orificiului tricuspidian, reducerea volumului funcional al V.D. ; A.D. i V.D. formeaz de fapt o singur cavitate, mult dilatat, cu perei subiri , iar atriul drept este enorm dilatat, dilatndu-se i calea de ieire a ventricului drept.

Radiologic, cordul apare mrit n toate diametrele, vascularizaia pulmonar este redus, delimitarea n arcuri este greu de fcut, iar pendicolul vascular apare scurt (a nu se confunda cu pericardita exudativ) ; uneori din cauza presiunii mari foramenul oval se deschide i apare cianoza prin unt dreapta-stnga

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

Cardiopatii congenitale cu unt dreaptastnga

Boala Ebstein : cord mrit n toate diametrele, vascularizaie pulmonar redus, pedicol vascular scurta

BOALA EBSTEIN
MRITE:
AD VD DIMINUAT: CIRCULAIA ARTERIAL PULMONAR (oligoemie)

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

Cardiopatii congenitale cu unt dreaptastnga


Complexul Eisenmenger Prezint toate elementele tetralogiei Fallot, mai puin unul: stenoza arterei pulmonare. Denumit i tetralogie Fallot de tip Eisenmenger, este format de urmtoarele elemente: dextropoziia aortei n diferite grade, D.S.V. nalt, mrirea VD, dilatarea trunchiului i ramurilor arterei pulmonare Aprecierea configuraiei cordului cu cea din alte malformaii creeaz dificulti deoarece:
fiziologic, D.S.V. nalt este similar complexului Eisenmenger ; radiologic complexul Eisenmenger este identic cu sindromul Lutenbacher ; tetralogia Fallot cu dilatarea post-stenotic a pulmonarei, poate da un tablou similar : numai aspectul vascularizaiei pulmonare i pulsabilitatea hilurilor le poate diferenia.

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

Cardiopatii congenitale cu unt dreaptastnga

Complex Eisenmenger cu elementele tetralogiei Fallot, mai puin stenoza arterei pulmonare, respectiv dextropoziia aortei, DSV nalt, mrirea VD, dilatarea trunchiului i ramurilor arterei pulmonare

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

Cardiopatii congenitale cu unt dreaptastnga


Sindromul Eisenmenger
grup de cardiopatii cianogene, avnd ca parte dominant comun o cretere a rezistenelor arteriolare pulmonare, la un nivel superior celui al rezistenelor periferice la care se adaug o comunicaie anormal ntre cele dou circulaii de tipul DSA, DSV, canalul arterial persistent, excepional ntlnindu-se fistule aortopulmonare.

Explorarea radiologic pune n eviden


cord mrit arc mijlociu convex pronunat cu ramuri ale arterei pulmonare largi, realiznd o hipervascularizaie perihilar pastile vasculare sau cu imagini vasculare n confetti periferia pulmonar foarte clar.

Cardiopatii congenitale cu unt dreaptastnga

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

Sindrom Eisenmenger : un cord mrit, cu arc mijlociu convex pronunat, cu ramuri ale arterei pulmonare largi, realiznd o hipervascularizaie perihilar, cu pastile vasculare sau cu imagini vasculare n confetti i cu periferia pulmonar foarte clar.

SINDROM EISENMENGER PCA DSA

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

Cardiopatii congenitale cu unt bidirecional


Transpoziia marilor vase
malformaie foarte rar. Vasele sunt normale, dar aorta iese din VD i artera pulmonar din VS. Lipsa unui unt drepta-stnga duce rapid la moarte, deaorece sngele venos se rentoarce n cavitile drepte de unde este trimis n circulaia sistemic neoxigenat ; de aceea supravieuirea implic asocierea unui DSA, DSV, canal arterial, persistena ferestrei ovale efortul agraveaz insuficiena cardiac deoarece se produce egalizarea presiunii din cele dou circulaii.

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

Cardiopatii congenitale cu unt bidirecional


n acest sens se pot ntlni urmtoarele situaii:
pseudotrunchi : sngele din VD nu poate trece n artera pulmonar (care este atrezic) i este dirijat prin DSV nalt n aort, amestecndu-se ; rezult o cianoz intens, vasele pulmonare sunt mici, perfuzia pulmonar srac iar aorta care preia sngele din ambele circulaii este mare, VD este hipertrofic i dilatat; transpoziia marilor vase cu canal arterial permeabil i DSA mic : prognosticul este nefast, deoarece nu trece dect o cantitate mic de snge; transpoziia marilor vase cu DSA: DSA fiind larg untul este masiv, prognosticul relativ bun; transpoziia marilor vase cu DSV i stenoz pulmonar valvular: prognosticul n funcie de gravitatea stenozei pulmonare; transpoziia marilor vase cu DSV: evoluia este ctre o hipertensiune arterial pulmonar i insuficien cardiac; trunchi arterial comun: din cord pleac un singur vas mare arterial, clare pe DSV nalt i care se mparte n aort i arter pulmonar n apropierea originii vasului; sensurile de scurgere sunt ncruciate (aorta primete mai mult snge).

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

Cardiopatii congenitale cu unt bidirecional

Transpoziia comun a marilor vase cu variantele posibile: 1- Pseudotrunchi ; 2- Cu canal arterial permeabil i DSA; 3- Cu DSA; 4- Cu DSV i stenoz pulmonar valvular; 5- Cu DSV; 6-7-8 Trunchi arterial comun.

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

Cardiopatii congenitale cu unt bidirecional

A
Radiologic n incidena de fa (A) i n OAS (B) cordul este mrit cu plmni hipervascularizai, cu pedicolul vascular lrgit n OAS. Angiografia selectiv ventricular dreapt de fa (1) arat o aort injectat, pornind din VD, iar n profil (2) aorta este anterior de artera pulmonar (haurat).

TRANSPOZIIE DE VASE MARI


MRITE(sau NORMALE ):
AD VD CIRCULAIA PULMONAR CONFIGURAIE: OU CULCAT MEDIASTIN NGUSTAT

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

Cardiopatii congenitale cu unt bidirecional

Transpoziia corectat a marilor vase malformaie n care aorta i artera pulmonar sunt situate una n locul celeilalte, dar n care circuitul sanguin se face n sens fiziologic. VS este n locul normal al VD, iar VD se afl n locul unde ar trebui s fie VS. Aorta iese din stnga unde structural exist VD, iar pulmonara din dreapta, unde structural exist VS. Cavitatea care trimite sngele n aort are tricuspid, creast supraventricular, infundibul cu trabeculaie a suprafeei septale i muchi papilar. Cavitatea care dreneaz prin pulmonar are bicuspid, iar suprafaa intern a septului este fr trabeculaie. Infundibulul i creasta supraventricular lipsesc. Radiologic dac aorta este mai aproape de marginea stng i pulmonara mai posterior, marginea stng a cordului este format de ascendent, nct conturul stng este realizat de aceast convexitate. Pulmonara fiind plasat median nu mai ia parte la formarea imaginii cardiace de fa.

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

Alte cardiopatii congenitale


Stenoza mitral congenital rar n forma pur prezentnd un aspect structural similar cu atrezia tricuspidian. Circulaia pulmonar este redus Radiologic se constat modificri nespecifice din cauza asocierilor de malformaii, cum ar fi atrezia arterelor pulmonare, DSA i DSV. Angiocardiografia relev faptul c substana de contrast trece din AS n AD, VS fiind mic sau inexistent. Cateterismul cardiac relev egalitatea concentraiei de oxigen n cele dou atrii i o presiune n VD egal cu cea sistemic. Fibroelastoza endocardic Se caracterizeaz radiologic prin mrirea tuturor cavitilor cordului ; diagnosticul trebuie suspectat ori de cte ori la un copil se instaleaz o insuficien cardiac acut, fr cianoz, fr modificri pulmonare, cord foarte mare, pronunat HVS(hiperplazie de fibre elastice din endocard).

FIBROELASTOZ ENDOCARDIC

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

Alte cardiopatii congenitale


Boala glicogenic a cordului (von Gierke) prezint cu imaginea unui cord mult mrit, modificri de atelectazie n lobii superiori prin compresia broniilor lobare superioare, iar angiografic pereii VS sunt ngroai. Dextrocardie adevrat tip I Aspectul radiologic se caracterizeaz prin imaginea n oglind. Dextrocardie adevrat tip II La fel ca precedenta, dar fr inversiunea organelor abdominale. Cordul bilocular Lipsa septurilor d natere la o cavitate atrial i una ventricular prin contopire. Cord trilocular biatriatum Cordul prezint dou atrii i un ventricol. Cord trilocular uniatriatum Cordul prezint dou ventricole i un atriu. Dextrorotaie tip III VD este situat posterior, VS anterior, ceea ce d natere la o dextropoziie primar.

VENTRICUL DREPT CU 2 IEIRI

MALFORMAII VASCULARE
ARTER PULMONAR ABERANT origine a arterei pulmonare stngi din artera pulmonar dreapt

ARTER PULMONAR STNG ABERANT

MALFORMAII VASCULARE
AORTICE ARC AORTIC DREPT CU ASSA ARC AORTIC STNG CU ASDA ARC AORTIC DUBLU

ARC AORTIC DUBLU

ARC AORTIC DREPT

MALFORMAII VASCULARE
RETUR VENOS PULMONAR ANORMAL
TOTAL obstructiv caviti normale, edem pulmonar - neobstructiv- caviti dilatate, om de zpad supracardiac(VCS, ven superioar stng) infracardiac (VCI, VP, vene gastrice)

PARIAL (cu hipoplazie pulmonar- sindromul iatagan)

RETUR VENOS PULMONAR ANORMAL TOTAL

RETUR VENOS PULMONAR ANORMAL PARIAL

MALFORMAII de situs
SITUS SOLITUS CU LEVOCARDIE(normal) ANOMALII DE SITUS SITUS SOLITUS CU DEXTROCARDIE SITUS INVERSUS CU DEXTROCARDIE SITUS INVERSUS CU LEVOCARDIE

A FALLOT

CONFIGURAII

B TRUNCHI ARTERIAL COMUN

C EBSTEIN

D TAPVR

E D-TGA

F L-TGA

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

RADIODIAGNOSTICUL IN VALVULOPATIILE DOBANDITE


1. Semiologia radiologic elementar n leziunile valvulare dobndite
1.1. Mrirea AS Dublu contur concentric; Dublu contur excentric; AS mult mrit.

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

VALVULOPATIILE DOBANDITE

Mrirea atriului stng : (A) dublu contur al marginii inferioare drepte, fr suprapunere ; (B, E) dublu contur concetric ; (C) dublu contur excentric ; (D) AS mult mrit

AS MRIT- SM DUBLU CONTUR CONCENTRIC

AS MRIT SM

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

VALVULOPATIILE DOBANDITE

1.2. Marirea AD
Modificarea unghiului cardiofrenic drept; Micorarea spaiului retrosternal in OAS

AD MRIT ATREZIE PULMONAR

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

VALVULOPATIILE DOBNDITE

1.3. Mrirea VS
Gradul I

Gradul II
Gradul III Metoda Hoffmann-Riegler

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

VALVULOPATIILE DOBNDITE

gradul I spaiu retrocardiac ocupat ; gradul II depirea coloanei vertebrale ; gradul III acoperirea coloanei concomitent cu bombarea opacitii cardiace anterior n spaiul Grawitz.

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

VALVULOPATIILE DOBNDITE
Metoda HoffmannRiegler pentru aprecierea n incidena de profil ale modificrilor mici privind ventricolul stng.

VS MRIT BOAL ARTERIOSCLEROTIC

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

VALVULOPATIILE DOBNDITE

1.4. Marirea VD
Reducerea spatiului retrosternal in OAS; Bombare anterioara a conului pulmonarei in OAD; Ocuparea spatiului retrosternal.

MRIRE VD (VRF ASCENSIONAT) FALLOT

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures 2. Modificarea circulatiei pulmonare

2.1. Aspectul radiologic al arterelor:

A- au originea din opacitatea mediastinal la nivelul arcurilor costale posterioare VII i VIII ; C- calibrul lor scade spre periferie, unde n treimea extern nu se mai vd (mantaua lui FELIX) ; C- calibrul lor este mai mic conturul lor este net, bine delimitat ; R- ramificarea lor se face dichotomic, n unghi ascuit ; A- acompaniaz ramificaiile bronice pn la periferie unde sunt dispuse n centrul lobulu ; D- direcia traiectului lor este mai ales vertical ; - n incidena de profil arterele pulmonare se afl pe un plan mai posterior fa de vene

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

Modificari ale circulatiei pulmonare 2.2. Aspectul radiologic al venelor


V- vasele venoase ptrund n AS la nivelul arcurilor costale posterioare VII, IX i X; D- diminuarea calibrului lor spre periferie nu este evident, n unele cazuri terminndu-se brusc ; C- calibrul lor nu este mare ; C- conturul este mai puin precis delimitat ; C- diametrul lor crete brusc cnd primesc ramificaiile colaterale; V- venele (spre deosebire de artere) se afl n afara lobului, n septele interlobulare, alturndu-se la nivel sub-segmentar pachetului bronho-arterial ; D- direcia traiectului lor este mai ales orizontal; in lobii superiori se afl dispuse extern fa de artere ; - pe imaginea de profil, convergena vaselor pulmonare se afl pe un plan mai anterior dect arterele

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

Modificari ale circulatiei pulmonare


2.3. Factori patogenetici care modifica circulatia pulmonara: - oligemia; - hiperemia pulmonara; - hipertensiunea pulmonara: * postcapilara (venoasa); * precapilara (arteriala); * globala (mixta).

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

Modificari ale circulatiei pulmonare


2.4. Hipertensiunea pulmonara 2.4.1. Hipertensiunea pulmonara venoasa - HTPV = HTP de tip pasiv - cauze:
1. 2. 3. 4. 5. 6. Lezarea orificiului mitral; Insuficienta ventriculara stanga; Pericardita constrictiva; Drenaj venos anormal al VCS; Anomalii de drenaj ale vv. pulmonare; Stenoze ale aa. pulmonare.

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

Modificari ale circulatiei pulmonare Zonele de studiere ale aparitiei HTP venoase

1 - intercleidohilar; 2 - hilar ; 3 - infrahilar ; 4 - zona extern a treimii medii; 5 - zona bazal extern.

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

Modificari ale circulatiei pulmonare

Hipertensiune pulmonara

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

Modificari ale circulatiei pulmonare


Categorii de HTP:
Usoara (12 18 mm Hg)
Hilul accentuat de tip venos LAVENDER-DOPPMAN Aspect de egalizare a circulatiei pulmonare Mantaua lui Felix disparuta

Medie (18 25 mm Hg)


Aspect de inversare a circulatiei Semne de edem pulmonar interstitial Hil pulmonar mare cu pastile vasculare Aparitia liniilor KERLEY A,B,C,D Transudatul

Grava (peste 25 mm Hg)


Edem pulmonar alveolar acut

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

Modificari ale circulatiei pulmonare

HTPV cu aspect de inversare a vascularizaiei

HTPV cu valori mari, producnd edem pulmonar interstiial i apariia benzilor Kerley de tip A, la nivel parahilar, de tip B bazal, de tip C infrahilar i D n zonele pulmonare anterioare

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

Modificari ale circulatiei pulmonare


2.4.2. Hipertensiunea pulmonara arteriala
Primitiva sau secundara unor afectiuni

Cauza: afectarea versantului precapilar


Alterari primitive cardiovasculare
Valvulopatii mitrale Procese arteritice Procese arteriosclerotice Cardiopatii congenitale cu sunt STG-DR. HTPA primitiva BPCO Granulomatoze, fibroze pulmonare Deformari toracice Hipoventilatia pulmonara

Alterari primitive pleuro-pulmonare

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

Modificari ale circulatiei pulmonare Valorile: peste 25 mm Hg


Pana la 50 mm Hg grad moderat Peste 50 mm Hg grad major

Radiologic
Hil pulmonar mare, bogat, arterial, de tip amputat (semnul GOODWIN) Mantaua lui Felix largita (semnul WESTERMARCK) Bombarea arcului mijlociu

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

Modificari ale circulatiei pulmonare Indici de masurare:


Indicele lui CHANG Distanta interpulmonara : 101 mm Bombarea arcului mijlociu

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

Modificari ale circulatiei pulmonare

2.4.3. Hipertensiunea pulmonara globala Arteriala + venoasa = mixta

HTP VENOAS SM- CEFALIZARE

HTP VENOAS EDEM INTERSTIIAL

HTP VENOAS LINII KERLEY

EDEM INTERSTIIAL-PLEURAL

EDEM PULMONAR ALVEOLAR

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

RADIODIAGNOSTICUL IN VALVULOPATIILE DOBANDITE

Stenoza mitral
este determinat rar de alt cauz n afara reumatismului acut. Infecia reumatismal determin iniial o insuficien orificial, instalarea stenozei fcndu-se treptat n 2-4 ani de evoluie a procesului infecios. Incidena este mai mare la sexul feminin, 70% din toate stenozele mitrale fiind ntlnite la femei. semn radiologic precoce i de mare importan este mrirea atriului stng
vizibil n PA, pe conturul drept i/sau stng, n OAD prin opacifierea esofagului cu bariu, n OAS i LLS; foarte rar pot exista stenoze mitrale cu atriul stng normal radiologic la nceputul instalrii stenozei o perioad scurt de timp 3-6-9 luni, dup care atriul stng apare mrit radiologic.

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

RADIODIAGNOSTICUL IN VALVULOPATIILE DOBANDITE

Boala mitrala

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

Modificrile patologice ale circulaiei pulmonare

Consecinele asupra circulaiei venoase :


sngele din atriul stng nu poate trece n totalitate n ventriculul stng, la sfritul fiecrei sistole atriale rmnnd o cantitate de snge rezidual n atriu stng ; creterea presiunii n atriul stng determin creterea presiunii n venele pulmonare, realiznd staza pulmonar ; dup gradul stenozei, staza poate fi central, ulterior devenind i periferic, n final determinnd transudate interstiiale i alveolare (mbibaie seroas).

Consecine asupra circulaiei arteriale:


rezistena n arborele arterial crete reflex la o minim reducere a orificiului mitral ; creterea rezistenei arteriolare, sau aa numitul al doilea baraj (care evit astfel edemul pulmonar), determin creterea presiunii n artera pulmonar, deci o dilatare a arterei pulmonare i ramificaiilor sale; repercursiunea fireasc se exercit asupra ventriculului drept care ncrcat n regim de efort permanent, se mrete ; umplerea ventriculului stng fiind deficitar, ventriculul stng devine hipoplazic

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

RADIODIAGNOSTICUL IN VALVULOPATIILE DOBANDITE


Modificri radiologice A). Modificrile cavitilor cardiace configuraie mitralstenotic 1. Rectitudinea sau bombarea arcului mjlociu se datorete bombrii urechiuii stngi la acest nivel. 2. Micorarea sau dispariia butonului aortic se datorete bombrii urechiuii stngi n arcul mijlociu. 3. Scurtarea arcului inferior are loc prin reducerea ventricului stng; acesta uneori este mai bine evideniat n OAS.

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

RADIODIAGNOSTICUL IN VALVULOPATIILE DOBANDITE


4. Mrirea atriului stng, rmne cea mai important modificare radiologic. Aspectele pe care le poate realiza creterea atriului stng sunt urmtoarele :
dublu contur al marginii inferioare drepte ; apariia unui arc suplimentar dextroconvex care umple unghiul cardiovascular sau determin un aspect biarcuat a marginii drepte ; poate forma singur ntreg arcul inferior drept pn aproape de diafragm, pe care ns nu l atinge ; aceasta l difereniaz de la nceput de un atriu drept mare ; pulsaiile sale sunt crescute ; pe msur ce dimensiunile sale sporesc, pulsaiile diminu ; extrem de rar pulsaiile sale pot determina atrofii prin presiune la nivelul feelor anterioare ale corpilor vertebrali toracici de vecintate ;

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

RADIODIAGNOSTICUL IN VALVULOPATIILE DOBANDITE

Stenoza mitrala

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

RADIODIAGNOSTICUL IN VALVULOPATIILE DOBANDITE


deplaseaz posterior i spre dreapta esofagul ; doar cnd este foarte mare, atriul stng deplaseaz esofagul spre stnga. deplaseaz n sus bronia primitiv stng, aspect care se evideniaz mai bine n OAS ; mrirea unghiului bifurcaiei traheei, apreciat n incidena PA, este consecina ascensio-nrii broniei stngi ; ca atare unghiul devine mai mare de 70o ; n manevra Valsava se evideniaz mai bine lrgirea atriului stng ; sunt cazuri n care evidenierea unui atriu stng cu dimensiuni moderat crescute nu se poate face dect n OAD cu bolnavul examinat n decubit ; o apreciere fidel asupra dimensiunilor atriului stng nu putem efectua dac examinm bolnavul ntr-o singur inciden ;

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

RADIODIAGNOSTICUL IN VALVULOPATIILE DOBANDITE


5. Calcificrile valvulare sunt evideniate numai n 10% din cazuri 6. Mrirea ventricului drept care survine tardiv se evideniaz mai bine n OAD. 7. Diametrul transvers se mrete cnd survin dilataii ventriculare (a unuia sau ambilor ventriculi). 8. Extrem de rar i dup o evoluie ndelungat pot apare calcificri ale pereilor atriului stng.

CALCIFICARE INEL VALVULAR - SM

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

Modificrile patologice ale circulaiei pulmonare


B) Modificrile circulaiei pulmonare. I. Hipertensiunea pulmonar venoas :
vene pulmonare normale sau ngustate n cmpurile pulmonare inferioare ; creterea reelei venoase n cmpurile pulmonare superioare (iniial n spaiul intercleido-hilar, liniile Sylla) ; dilatarea venelor n hil ; contur ters al regiunilor hilare; modificarea unghiului cardio-frenic drept ;

II. Hipertensiunea pulmonar capilar :


tergerea netitii contururilor desenului pulmonar prin estompare perivascular ; aspect reticular n lobii pulmonari inferiori (linii Kerley C) ; diminuarea transparenei bazelor pulmonare ; prezena liniilor Kerley A i B ce traduc imibiia interstiial a septurilor perilobulare ; ngroarea scizurilor interlobulare ; obliterarea sinusului costo-frenic drept.

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

Modificrile patologice ale circulaiei pulmonare

III. Hipertensiunea pulmonar arterial : bombarea arterelor pulmonare sau rectitudinea lor ; cnd bombarea este deosebit de mare, cu aspect fusiform, anevrismal, se presupune coafectarea reumatismal a pereilor arterei pulmonare ; arterele pulmonare sunt largi juxtahilar ; rotind pacientul n OAD se accentueaz proeminena arcului mijlociu ; dac bombarea este mai mare n OAS, ea aparine atriului stng mrit. dilatarea arterelor pulmonare n lobii superiori ; ngustarea arterelor pulmonare n lobul mediu, n lobii inferiori i lingula ; sinuozitatea arterelor pulmonare mici ; diminuarea vascularizaiei periferice a cmpurilor pulmonare; aspectul de aa zis amputare a hilurilor.

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

RADIODIAGNOSTICUL IN VALVULOPATIILE DOBANDITE


Concluzionnd aspectul radiologic al stenozei mitrale este:
1. n incidena de fa sau PA :
modificri ale circulaiei pulmonare, micorarea butonului aortic, produ de rotaia cordului de la dreapta spre stnga, bombrii conului i trunchiului arterei pulmonare i reducerii cantitii de snge din aort ; umplerea sau bombarea golfului cardiac, produs de dilatarea trunchiului arterei pulmonare i mririi ventricolului drept ; aplatizarea i scurtarea arcului inferior stng, ca urmare a atrofiei ventricolului stng - acesta poate fi nemodificat ; atriul stng mrit, vizibil pe marginea dreapt unde poate s realizeze dublu contur excentric i concentric ; mrirea urechiuei stngi cu modificarea golfului cardiac, vizibil pe conturul stng pe poriunea inferioar a arcului mijlociu ; modificarea traiectului esofagului datorit amprentei de diferite grade de mrime produse de atriul stng mrit ; deschiderea unghiului de bifurcaie al traheei datorit atriului stng mrit care produce orizontalizarea bronhiei stngi.

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

RADIODIAGNOSTICUL IN VALVULOPATIILE DOBANDITE


2. n incidena OAD :
poziia de elecie pentru aprecierea mririi atriului stng; aprecierea mririi trunchiului pulmonar ;

3. n inciden OAS se constat :


mrirea atriului stng, orizontalizarea broniei stngi prin atriul stng mrit, mrirea ventricolului drept, modificrile ventricolului stng.

4. n incidena de profil stng :


mrirea atriului stng ; mrirea ventricolului drept ; aprecierea modificrilor ventricolului stng.

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

RADIODIAGNOSTICUL IN VALVULOPATIILE DOBANDITE

Configuraie mitral stenotic n inciden PA, OAD, OAS cu principalele trsturi caracteristice la examenul radiologic.

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

RADIODIAGNOSTICUL IN VALVULOPATIILE DOBANDITE


Insuficiena mitral (reumatismal)
combinat cu stenoza, la care se adaug :
1. Mrirea ventricolului stng; este vizibil n OAS, formnd jumtate din suprafaa anterioar a cordului. Diametrul transvers este mare ; la acesta contribuie att mrirea ventriculului stng, ct i a ventriculului drept. nu se realizeaz o configuraie aortic deoarece :
a) cordul se roteaz spre dreapta i ca atare ventriculul drept este deplasat spre dreapta i n sus ; calea de ieire a acestuia proemin n arcul mijlociu i ca atare golful nu va fi adncit ; b) arcul mijlociu este ters prin atriul stng mare i prin conul arterei pulmonare care devine marginal ; c) mrirea ventricolului stng se realizeaz mai mult n sens vertical i anteroposterior.

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

RADIODIAGNOSTICUL IN VALVULOPATIILE DOBANDITE


2. Atriul stng se mrete spre dreapta, n sus i posterior. Atriul deplaseaz esofagul spre dreapta i posterior. Arterele pulmonare sunt largi pn apare insuficiena cordului drept. Atriul stng este i pare mai mic dect n stenoza mitral, insuficiena valvular evitnd umplerea excesiv i n al doilea rnd Atriul stng are pulsaii ample care alterneaz cu cele ale atriului drept, expresie a distensiei pereilor prin sngele expulzat n timpul sistolei ventriculare spre atriul stng. Regurgitarea mitral se poate asocia defectelor valvulare aortice sau hipertensiunii arteriale.

INSUFICIEN MITRAL

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

RADIODIAGNOSTICUL IN VALVULOPATIILE DOBANDITE

Stenoza aortic
Bolile valvulare aortice reprezint 15-20% din leziunile valvulare dobndite, n 25% din cazuri fiind combinate cu leziuni mitrale. Repartiia pe sexe arat un raport de 3/1 n favoarea sexului masculin.

Cauzele principale care duc la apariia lor sunt infecia reumatismal ; infecia luetic ; arterioscleroza ; endocardita acut i subacut bacterian ; traumatismele toracice ; cauze de natur congenital.

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

RADIODIAGNOSTICUL IN VALVULOPATIILE DOBANDITE


Examenul radiologic evideniaz :
crete diametrul transvers i convexitatea ventriculului stng ; radioscopia contribuie puin la diagnostic, doar calcificrile valvulare dau certitudine diagnostic de stenoz. Calcificrile sunt n procent dublu la brbai. Rar se produc sub vrsta de 20 de ani. Incidena lor pare a fi de 85%, la examenele efectuate n condiii tehnice ideale ; mrirea atriului stng, congestia vascular pulmonar i dilatarea ventricolului drept sunt modificri care fac diagnosticul mai dificil ; mrirea atriului stng este prezent n 30% din stenozele aortice ; dilatarea aortei, poststenotic este observat mai ales n poriunea inferioar a conturului drept al cordului. Dilatarea aortei poststenotic apare cu o frecven de 70% n timpul subvalvular ; 70% la stenozele valvulare congenitale i 84% la cele dobndite ;

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

dilatarea aortei n stenoz este, n general, mai redus fa de cea ntlnit n insuficien, iar raportat la dimensiunile cordului, pare mic ; cineangiocardiografia poate diferenia diferitele tipuri de stenoz aortic ; cateterizarea aortei ascendente evideniaz stenoza valvular, putndu-se face totodat msurtori exacte ale dimensiunilor i ale gradientelor de presiune consecutiv alterrilor valvulare ;

RADIODIAGNOSTICUL IN VALVULOPATIILE DOBANDITE

Stenoza aortica

STENOZA AORTIC

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

RADIODIAGNOSTICUL IN VALVULOPATIILE DOBANDITE


Diagnostic diferenial al stenozei aortice:
cordul hipertensivilor : aspecte similare n special cu stenoza aortic.; valorile maxime i minime ale tensiunii arteriale importante; calcificrile valvulare sunt tranante pentru leziune reumatic ; coarctaia de aort, eroziunile costale, diferena tensional ntre membrul superior i inferior circulaia vascular colaterala, de la nivelul toracelui ; dilataia cordului dat de boli coronariene foarte greu de diferentiateste de leziunile aortice; anemiile severe i pericardite dificultati mari de diagnostic

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

RADIODIAGNOSTICUL IN VALVULOPATIILE DOBANDITE

Configuraie aortic n inciden PA, OAD, OAS cu principalele trsturi caracteristice la examenul radiologic.

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

RADIODIAGNOSTICUL IN VALVULOPATIILE DOBANDITE


Insuficiena aortic
vrful cordului este deplasat inferior i extern putnd ajunge n incidena PA pn la peretele lateral toracic ; aorta ascendent proemin prin alungire i dilatare ; este mai mare n insuficienele aortice luetice asociate de obicei cu aortite luetice ; butonul aortic proemin contribuind mpreun cu ventriculul stng mrit la adncirea golfului radioscopic, cordul prezint micri de balansare ; acest aspect este determinat de alternarea contraciilor puternice ale ventriculului stng i golirea rapid a aortei ; mrirea atriului stng, suprancrcarea vascular pulmonar i dilatarea ventriculului drept apar dup ce valvula mitral devine insuficient ; staza pulmonar este cu att mai mare cu ct ventriculul stng este mai insuficient i ventriculul drept mai eficient ; decompensarea dreapt reduce staza.

INSUFICIEN AORTIC

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

RADIODIAGNOSTICUL IN VALVULOPATIILE DOBANDITE


Bolile valvulare tricuspidiene caracter congenital. diagnosticul este necroptic. nu exist forme dobndite i izolate de afectare tricuspidian. combinate cu boli valvulare mitrale sau aortice deosebirea dintre insuficiena i stenoza tricuspidian nu se poate face prin examenul radiologic clasic.

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

RADIODIAGNOSTICUL IN VALVULOPATIILE DOBANDITE


Aspect radiologic :
atriul drept i ventriculul drept mrite determin bombarea spre dreapta a cordului, aspectul globulos asemnndu-se cu cel din pericardita exudativ. vena cav superioar se destinde i radioscopic se pot decela pulsaiile sale. Asemenea pulsaii se remarc i la trunchiul venos brahio-cefalic. hemidiafragmul drept este ridicat prin hepatomegalie i uneori opacitatea hepatic este pulsatil. staza pulmonar de obicei nu exist, iar cnd este prezent este foarte redus. Acest fapt este important de reinut pentru c difereniaz valvulopatiile tricuspidiene de afeciunile congenitale n care exist o mrire a cordului spre dreapta, dar cu hipervascularizaie pulmonar. angiocardiografia furnizeaz date utile n diagnosticul diferenial. Ea exclude pericardita exudativ, tumorile pericardice sau masele tumorale mediastinale situate n vecintatea marginii atriului drept. cataterismul evideniaz un gradient considerabil de presiune ntre atriul i ventriculul drept n timpul sistolei ventriculare.

INSUFICEN TRICUSPID

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

RADIODIAGNOSTICUL IN VALVULOPATIILE DOBANDITE


Bolile valvulare asociate (mitral+aortic + tricuspidian)
De retinut urmatoarele regului generale a) sistemul valvular care produce principala tulburare hemo-dinamic, determin configuraia cordului ; b) configuraia mai depinde i de valvula care a fost mai nti afectat i de vechimea bolii ; c) asocierea valvulopatiilor nu nseamn o sumare a modificrilor descrise la fiecare entitate n parte ; d) n asocierea stenoz mitral insuficien aortic, configu-raia este n ansamblu mitral, doar butonul aortic este mai mare i pulsaiile ample ale aortei fac diagnosticul cert.

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

RADIODIAGNOSTICUL IN VALVULOPATIILE DOBANDITE


e) asocierea stenoz mitral stenoz aortic determin o configuraie mitral. f) asocierea stenoz mitral hipertensiune arterial determin o configuraie mitral. g) cnd la un cord cu leziune valvular aortic se instaleaz o leziune mitral, configuraia este aortic. Aspectul este similar cordului aortic mitralizat, dar acesta traduce, de regul un cord decompensat, uor de recunoscut. h) cordul mitro-aortic realizeaz o imagine apropiat de cordul pulmonar cu hipertensiune arterial, dar lipsete atriul stng mare. i) alterrile trivalvulare (mitral, aortic i tricuspidian) determin un cord global mrit, sferic, cu pediculul vascular scurt, aspect greu de difereniat la nceput de revrsatul pericardic.

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

RADIODIAGNOSTICUL IN VALVULOPATIILE DOBANDITE


Examenul radiologic n cordul operat
procedee chirurgicale : lrgirea orificiului atrio-ventricular stng (comisurotomie) eficient n unele stadii ale stenozei mitrale i tricuspidiene, dar fr rezultate notabile n leziunile valvulare aortice plastii cu ajutorul homogrefelor i heterogrefelor predispun la infecii, alterri, degradri, intolerane nlocuiri, protezele valvulare artificiale sunt utilizate pentru toate orificiile valvulare stenozate sau insuficiente.

SCHEMA CARDIOMIOPATIILOR

RADIODIAGNOSTICUL AFECTIUNILOR PERICARDULUI

Radiodiagnosticul afectiunilor pericardului

Cuprinde: Pericardita exudativa Calcificari cu sau fara constrictie miocardica Pneumopericardul Absenta partiala a pericardului

Radiodiagnosticul afectiunilor pericardului


1.Pericardita exudativa Aspect radiologic: PA - Creste diametrul transvers - Ascutirea unghiurilor cardio-frenice - In decubit cordul devine sferic - In decubit pedicolul vascular ramane ingust - Scopic, pulsatiile conturului sunt reduse / absente pe dreapta si stanga - Scopic, absenta pulsatiilor cordului contrasteaza cu cele ale butonului aortic cu amplitudine mare

Radiodiagnosticul afectiunilor pericardului

Nota:
Nu poate fi vorba de un dg. radiologic timpuriu al pericarditei exudative, deoarece modificarile radiologice apar numai dupa ce s-au acumulat 300ml lichid!!

Radiodiagnosticul afectiunilor pericardului

- Reducerea importanta a spatiilor retrosternale si retrocardiac - Esofagul baritat deplasat spre dreapta - Pulsatiile suprafetei anterioare sunt estompate de lichidul care se acumuleaza pe fata anterioara

Pericardit exudativ cu lichid n cantitate mare, acumulat ntre foiele pericardice, realiznd un aspect de cord n caraf, cu ascuirea unghiurilor cardiodiafragmatice.

Pleurezie exudativ examinat n clinostatism producnd migrarea lichidului pn la linia de inserie a pericardului, dnd cordului un aspect de minge de fotbal..

NORMAL

COLECIE LICHIDIAN

Radiodiagnosticul afectiunilor pericardului

Dg.diferential radiologic 1. Miocardita acuta: in decubi cordul miopatic


flasc are unghiuri cardio-frenice obtuaze 2. Valvulopatiile combinate: aspectul cordului nu se modifica in decubit 3. Insuficienta cardiaca: domina modificari de campuri pulmonare si pulsatii de contururi

4. Cordul din marile deficite alimentare

Radiodiagnosticul afectiunilor pericardului


2.Dilatatiile localizate ale pericardului a.Diverticulul pericardic = chistul pericardic -opacitate circumscrisa pe conturul pericardic localizata in unghiul cardiofrenic drept si anterior b. Pericardita inchistata -foarte rara -aspect similar diverticolului -apare la bolnavi cu antecedente pericardice

Radiodiagnosticul afectiunilor pericardului

3.Calcificarile pericardice A. Simfiza foitelor pericardice intre ele, cu ingrosarea lor, cu incorsetarea cordului CONCRETIO CORDIS=PANZER HERZ B. Simfiza foitei pericardice cu pleura mediastinala si fascia endotoracica ACCRETIO CORDIS

Radiodiagnosticul afectiunilor pericardului


CONCRETIO CORDIS Pulsatii cord diminuate / abolite
Calcificari de foite pericardice

ACCRETIO CORDIS cord imobil in cavitatea toracica


neregularitatiale conturului cordului prin aderente si calcificari prezenta diverticolilor esofagieni de tractiune modificari de pleura toracala si mediastinala

Cordul are forma foarte fixa

Profil stang si OAS de electie

PERICARIT CONSTRICTIV

Radiodiagnosticul afectiunilor pericardului

4.Pneumopericardul Apare spontan in 4 situatii: 1. Dupa traumatisme urmate de infectii 2. Dupa perforatie esofagiana 3. Prin perforarea in afectiuni ce evolueaza in spatiul pericardic 4. Pneumopericardul idiopatic

Radiodiagnosticul afectiunilor pericardului

Radiologic: - Se asociaza de obicei cu revarsat lichidian =pneumohidropericard= - Transparenta triunghiulara de o parte si de alta a imaginii cordului - Nivel lichidian cu ondulatii permanente - In decubit dorsal aerul se dispune substernal iar licidul se deplaseaza posterior

Fluido-pneumopericard : imagine mixt hidro-aeric, cu nivel orizontal aprut n urma punciei, cu transparen triungiular de o parte i de alta a imaginii cordului, cu baza dispus caudal i latura extern format de pericardul destins

Radiodiagnosticul afectiunilor pericardului


5.Absenta partiala de pericard Apare ca malformatie congenitala doar pe partea stanga a cordului Radiologic -modificare de contur cardiac pe stanga (angulatie neta intre butonul aortic si artera pulmonara) -artera pulmonara foarte proeminenta -mobilitate anormala a cordului in decubit stg. -pulsatiile pe conturul lipsit de pericard sunt foarte ample

Radiodiagnosticul afectiunilor pericardului


TAMPONADA CARDIACA Acumularea de lichid care impiedica reantoarcerea sangelui in ventriculi; Cantitatea critica poate fi sub 250ml daca se instaleaza rapid sau peste 1000ml daca se acumuleaza lent

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

RADIODIAGNOSTICUL BOLILOR AORTEI

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

RADIODIAGNOSTICUL BOLILOR AORTEI

Patologia cuprinde:
Alungire si derulare;

Modificari dimensionale;
Cresterea opacitatii

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

RADIODIAGNOSTICUL BOLILOR AORTEI


ALUNGIREA SI DERULAREA
Cauze: reducerea elasticitatii Radiologic
Incidenta PA: Alungire arc superior drept Buton aortic proeminent spre stanga, cu raza de curbura mai crescuta. Esofagul urmeaza aorta in deplasarea sa Adancirea amprentei butonului aortic pe esofagul baritat Bascularea cordului si transversalizarea lui adanceste golful cardiac realizand configuratia aortica Aorta descendenta lateralizata fata de coloana vertebrala

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

RADIODIAGNOSTICUL BOLILOR AORTEI ANEVRISMELE AORTICE


Zona cea mai afectata: aorta ascendenta Etiologia aterosclerotica in continua crestere Diferentiere de: Adenopatii ganglionare Tumori pleuro-pulmonare Tumori tiroidiene Tumori pericardice Teratoame Abces POTT Diverticuli esofagieni Achalazie

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

RADIODIAGNOSTICUL BOLILOR AORTEI TIPURI DE ANEVRISME


Anevrismul de aort ascendent

Anevrismul crosei aortice


Anevrismul aortei descendente

Anevrismul aortei abdominale


Anevrismul de trunchi brachiocefalic

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

RADIODIAGNOSTICUL BOLILOR AORTEI


Anevrismul de aort ascendent proeminen spre dreapta, depind conturul atriului drept (astfel arcul inferior drept apare scurtat se dedubleaz marginea dreapt); pulsaiile prin expansivitatea lor pot determina atrofii prin compresiune sterno-costal; traheea i bifurcaia sunt deplasate spre stnga ca i esofagul baritat;

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

RADIODIAGNOSTICUL BOLILOR AORTEI

Anevrism al aortei ascendente n inciden PA, OAD i OAS.

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

RADIODIAGNOSTICUL BOLILOR AORTEI


Anevrismul crosei aortice lrgirea pedicolului vascular pe ambele margini traheea i esofagul sunt deplasate la dreapta i posterior compresia ndelungat pe trahee produce traheomalacie

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

RADIODIAGNOSTICUL BOLILOR AORTEI

Anevrism al crosei aortice n inciden PA, OAD i OAS

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

RADIODIAGNOSTICUL BOLILOR AORTEI

Anevrism al crosei aortice cu fald de disectie prezent (CT)

Anevrism disecant

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

RADIODIAGNOSTICUL BOLILOR AORTEI


Anevrismul aortei descendente
de obicei fuziform

eroziuni ale contururilor anterioare ale corpilor vertebrali cauzate de atrofie prin compresie esofagul baritat este deplasat la dreapta i anterior n localizrile superioare i la stnga n localizrile inferioare poate fi nsoit de atelectazii pulmonare i revrsate pleurale

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

RADIODIAGNOSTICUL BOLILOR AORTEI

Anevrism al aortei descendente n inciden PA, OAD i OAS.

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

RADIODIAGNOSTICUL BOLILOR AORTEI


Anevrismul aortei abdominale de regul de natur atero-sclerotic pereii pot prezenta calcificri deplaseaz organele din jur se poate transforma ntr-un anevrism disecant (mai ales n segmentul toracal)

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

RADIODIAGNOSTICUL BOLILOR AORTEI

Anevrism al aortei abdominale cu extensie caudala pe arterele iliace

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

RADIODIAGNOSTICUL BOLILOR AORTEI


Anevrismul de trunchi brahio-cefalic
La jonciunea arterei cu arcul aortic, de obicei dilat i aorta din vecintate. Opacitate net delimitat, convex n afar lrgind mediastinul superior, se extinde spre prile moi cervicale. Traheea este deviat la stnga i comprimat, Esofagul este deviat spre stnga i sub arcul aortic spre dreapta, lund n ansamblu forma literei s Eroziuni claviculare In tuse urmeaza butonul aortic si nu laringele

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

RADIODIAGNOSTICUL INSUFICIENTEI CARDIACE

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

RADIODIAGNOSTICUL INSUFICIENTEI CARDIACE

Definitie:
Imposibilitatea inimii de a mentine in limite fiziologice debitul cardiac

Tipuri:
1. Insuficienta cardiaca hemodinamica 2. Insuficienta cardiaca dismetabolica

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

RADIODIAGNOSTICUL INSUFICIENTEI CARDIACE

Insuficienta cardiaca hemodinamica Compensata Decompensata

1. Insuficienta cardiaca compensata

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

RADIODIAGNOSTICUL INSUFICIENTEI CARDIACE

Insuficienta cardiaca compensata


Cauze:
1. Tulburari primare cardiace; - leziuni endocardice valvulare: - stenoza mitrala - insuficienta mitrala - stenoza aortica - insuficienta aortica - leziuni miocardice: reumatismale, ischemice, cardiopatii congenitale - leziuni pericardice

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

RADIODIAGNOSTICUL INSUFICIENTEI CARDIACE


- continuare-

2. Tulburari primare periferice: - leziuni metabolice tisulare - scurtcircuitari A-V - stari hipovolemice - anemiile

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

RADIODIAGNOSTICUL INSUFICIENTEI CARDIACE

Mecanisme compensatoare:
Hipertrofia cardiaca = lucru mecanic sporit Supraincarcarea de presiune = hipertrofie concentrica Stenoza aortica HTA HTP Coarctatia aortei Supraincarcarea de volum = hipertrofie excentrica Insuficiente valvulare Defecte septale Supraincarcare de presiune + volum Bolile cianogene

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

RADIODIAGNOSTICUL INSUFICIENTEI CARDIACE Abordare anatomica biochimica, functionala si hemodinamica


Anatomic crestere in greutate Biochimic creste ARN si ADN, creste sinteza proteica Functional alungiri si ingrosari de fibre cu cresterea fortei contractile Hemodinamic tensiunea travaliului cardiac se descarca pe un numar mai mare de elemente contractile

Clinica de radiologie si imagistica medicala Tg-Mures

RADIODIAGNOSTICUL INSUFICIENTEI CARDIACE


Principalele semne radiologice ale insuficienei cardiace (dup Silber i Katz) : 1- cardiomegalie, 2- dilatarea venei cave superioare, 3- dilatarea vaselor hilare, 4hipervascularizaie, 5- hipotransparen difuz pulmonar, 6- benzi Kerley A, 7benzi Kerley B, 8- transudat pleural la baze, 9- transudat n poriunea inferioar a scizurii oblice, 10- transudat n scizura orizontal, 11- infarct pulmonar, 12hemosideroz.

Insuficienta cardiaca congestiva

Insuficienta cardiaca congestiva

SEMNELE INSUFICIENEI CARDIACE CONGESTIVE

CARDIOMEGALIE VS MRIT VD MRIT AS MRIT

EDEM PULMONAR STADIUL I CEFALIZARE STADIUL II HALOU PERIVASCULAR HALOU PERIBRONIC LINII KERLEY A,B,C COLECII INTERLOBARE HILURI DE STAZ VENE PULMONARE SUPERIOARE DESTINSE COLECII PLEURALE (DREPTE MAI ALES) STADIUL III EDEM ALVEOLAR

GATA