Ghid AHA FA

ACC/AHA/ESC - ghiduri practice
ghidurile ACC/AHA/ESC pentru abordarea

pacientului cu fibrilatie atriala
European Heart Journal (2001) 22, 1852-1923.

• definitie: fibrilatia atriala

• tahiaritmie supraventriculara
caracterizata prin activare atriala
neconcordanta, cu deteriorarea
consecutiva a mecanicii atriale
• clasificare (heterogena)
– conventionala
 FA paroxistica<48ore
 FA recenta 48ore1saptamina
 FA persistenta 1saptamina3luni
 FA cronica>3luni
• clasificare - actuala
Primul episod
Paroxistica 1,4 (autoremisiva) Persistenta 2,4
(nonautoremisiva)
Permanenta 3
1 <= 7 zile (majoritatea < 24 ore); 2 > 7 zile;

3 esec cardioversie esuata sau nerealizata; 4 ambele pot fi recurente
• mecanisme fiziopatologice
 factori atriali:
 mecanism fibrilatie atriala
 remodelare electrica atriala
 alti factori
 conducerea atrio-ventriculara
 consecinte miocardice si hemodinamice ale FA
 trombembolismul
minima evaluare clinica a pacientului cu fibrilatie atriala
•1.istoric si examen clinic
•prezenta si natura simptomelor asociate cu FA

•tipul clinic de FA (primul episod, paroxistica, peristenta, permanenta)
•debutul primului episod simptomatic sau data descoperirii FA
•frecventa, durata, factorii precipitanti si modul de conversie
•raspunsul la agentii farmacologici administrati
•substratul cardiac sau alte conditii reversibile (hipertiroidism, consum
de alcool)
•2.electrocardiograma
•ritm (FA)
•hipertrofie ventriculara stinga
•durata si morfologia undei p sau a undelor de fibrilatie
•preexcitatie
•bloc de ram
•sechela de infarct miocardic
•alte aritmii atriale
•intervale RR, QT, QRS in conjunctie cu administrarea terapiei antiaritmice.
•3.grafia pulmonara
•boli parenchimatoase, cind examenul clinic sugereaza o

anomalie
•vascularizatie pulmonara
•4.ecocardiografia
•valvulopatii
•dimensiuni AD, VD
•dimensiuni si functie VS
•hipertensiune pulmonara
•hipertrofie VS
•tromboza AS
•boli pericard
•5.teste sangvine si evaluare functie tiroida
•pentru un prim episod de FA, cind controlul frecventei

ventriculare este greu controlabila, sau cind recurenta FA este
neasteptata post conversie
explorari aditionale
•1.test de efort
•control adecvat al frecventei ventriculare (FA permanenta)

•reproducerea FA indusa de efort
•excluderea ischemiei inainte de terapia antiaritmica tip IC la
pacienti selectionati
•2.monitorizare Holter
•diagnostic incert de FA (evaluare tip aritmie)

•control frecventa ventriculara
•3.ecocardiografie transesofagiana
•tromboza AS (urechiusa)
•cardioversie
•4.studii electrofiziologice
•identificare mecanism tahicardie cu complexe largi

•identificare aritmii predispozante: flutter atrial, tahicardie
paroxistica supraventriculara.
•identificare circuite in vederea terapiei ablative
• abordare pacient cu fibrilatie atriala

 restabilire ritm sinusal sau control frecventa
ventriculara
 cardioversie : indicatii de conversie

metode de conversie:
farmacologica
nefarmacologica: electric (SEE, SEI)
pacing
recomandari pentru cardioversie FA

(farmacologica sau electrica)
•clasa I
1. cardioversie electrica imediata la pacientii cu FA paroxistica cu

raspuns ventricular rapid si cu modificari ECG de IMA sau
hipotensiune simptomatica, angina, sau insuficienta cardiaca ,
fara raspuns prompt la masurile farmacologice (evidenta C)
2. cardioversie la pacientii fara instabilitate hemodinamica cind

simptomatologia FA este inacceptabila (evidenta C)

•clasa II a
1. cardioversie farmacologica sau electrica pentru accelerarea restabilirii
ritmului sinusal la pacientii aflati la primul episod de FA (evidenta C)
2. cardioversie electrica la pacientii cu FA persistenta cind recurenta

precoce este improbabila.
3. cardioversie repetata urmata de terapie profilactica la pacientii cu

recurenta FA fara medicatie antiaritmica de preventie dupa cardioversie

•clasa II b
1. cardioversie farmacologica la pacientii cu FA persistenta

(evidenta C)
2. cardioversie farmacologica ambulatorie la pacientii cu un prim

episod de FA, paroxistica sau pesistenta , fara boala cardiaca, sau
cind drogul antiaritmic a fost verificat individual (evidenta C)

•clasa III
1. cardioversie electrica la pacientii care prezinta spontan

alternanta de FA cu ritm sinusal dupa o scurta perioada de timp
(evidenta C)
2. cardioversie aditionala la pacientii cu scurte perioade de ritm

sinusal care au recaderi in ciuda procedurilor multiple de
cardioversie si tratamentului profilactic antiaritmic (evidenta C)
cardioversie farmacologica
recomandari pentru cardioversia farmacologica a FA<= 7 zile
Medicatie Mod de Tip de Nivel de

administrare recomandare evidenta
Agenti cu Dofetilida Oral I A

eficacitate Flecainida Oral / Intravenos I A
dovedita Ibutilida Intravenos I A
Propafenona Oral / Intravenos I A
Amiodarona Oral / Intravenos IIa A
Chinidina Oral IIb B
Agenti mai putin Procainamida Intravenos IIb C

eficace sau Digoxin Oral / Intravenos III A
incomplet studiati Sotalol Oral / Intravenos III A
recomandari pentru cardioversia farmacologica a FA> 7 zile

Agenti cu Dofetilida Oral I A

eficacitate Amiodarona Oral / Intravenos IIa A
dovedita Ibutilida Intravenos IIa A
Flecainida Oral IIb B
Propafenona Oral / Intravenos IIb B
Chinidina Oral IIb B
Agenti mai putin Procainamida Intravenos IIb C

eficace sau Sotalol Oral / Intravenos III A
incomplet studiati Digoxin Oral / Intravenos III C
abordarea farmacologica a pacientilor cu FA recent descoperita
Fibrilatia atriala recent
descoperita
Paroxistica Persistenta
Fara terapie in absenta FA permanenta Anticoagulare si control frecventa

simptomelor severe (hipotensiune, ventriculara dupa caz
insuficienta cardiaca, angina
pectorala)
Anticoagulare si control frecventa Terapie antiaritmica
ventriculara dupa caz
Anticoagulare dupa
Cardioversie
caz
Terapie antiaritmica pe
termen lung nenecesara
abordarea farmacologica a pacientilor cu FA paroxistica recurenta
FA PAROXISTICA
RECURENTA
Asimptomatica sau Simptome severe

simptome minime datorate FA
Anticoagulare si control Anticoagulare si control

frecventa ventriculara dupa caz frecventa ventriculara dupa caz
Fara terapie Terapie

antiaritmica antiaritmica
profilactica
alegerea tipului de medicatie antiaritmica de mentinere a RS la pacienti cu
FA paroxistica recurenta sau persistenta, in functie de
patologia cardiaca
Boala cardiaca
Absenta (minima) Prezenta
Flecainida Insuficienta cardiaca Boala cardiaca ischemica Hipertensiune

Propafenona
Sotalol
Amiodarona Sotalol HVS >= 1.4 cm
Dofetilida
Amiodarona Da Nu
Dofetilida Amiodarona
Dofetilida
Amiodarona Flecainida
Propafenona
Disopiramida Optional terapie Disopiramida
Procainamida nefarmacologica Procainamida
Amiodarona
Chinidina Chinidina
Dofetilida, Sotalol
Disopiramida, Procainamida, Chinidina

abordarea farmacologica a pacientilor cu FA
persistenta sau permanenta
FA PERSISTENTA FA
RECURENTA PERMANENTA
Asimptomatica sau Simptome severe Anticoagulare si control

simptome minime datorate FA frecventa ventriculara dupa caz
Anticoagulare si control Anticoagulare si control

frecventa ventriculara dupa caz frecventa ventriculara
Terapie
antiaritmica
Cardioversie Continuarea anticoagularii

electrica dupa dupa caz si terapie de
caz mentinere a ritmului sinusal
cardioversie electrica
•externa (energii, aspecte tehnice)

•transvenoasa
•interna (cardioverter implantabil)
abordarea electrofiziologica
1. ablatia:
– chirurgicala
– cu radiofrecventa: conventionala
actuala
2. supresia prin pacing
mentinere ritm sinusal

•factori predictivi pentru recurenta FA
dupa restabilirea ritmului sinusal
• sexul feminin
• boala cardiaca
• hipertensiunea arteriala
• insuficienta cardiaca
• virsta > 55ani
• durata FA > 3 luni
• dimensiune AS, boala cardiaca reumatismala

•tratament antiaritmic de mentinere a
ritmului sinusal
Medicatie Doze
Amiodarona 100-400 mg
Disopiramida 400-750 mg
Dozele uzuale de
Dofetilida 500-1000 µg
antiaritmice folosite
Flecainidina 200-300 mg
pentru mentinerea Procainamida 1000-4000 mg
ritmului sinusal Propafenona 450-900 mg
Chinidina 600-1500 mg
Sotalol 240-320 mg

efecte proaritmice ale medicamentelor antiaritmice
A. proaritmice ventriculare
•torsada virfurilor (IA, III)
•TV sustinuta monomorfa (IC)
•TV sustinuta polimorfa / FV fara QT lung (IA, IC, III)
B. proaritmice atriale
•recurenta FA (IA, IC, III)
•conversie FA la flutter (IC)
•cresterea pragului de defibrilare (IC)
C. anomalii in formarea si conducerea impulsului
•accelerarea frecventei ventriculare (IA, IC)
•accelerarea conducerii pe calea accesorie (digoxin, verapamil IV, diltiazem)
•disfunctie de nod sinusal, BAV (aproape toate)

factori predispozanti pentru efectele proaritmice ventriculare
•clasa I A, III
•alungire QT (QTc > 460ms)
•sindrom de QT lung
•HVS
•functie sistolica VS alterata
•hipopotasemie / hipomagnezemie
•alterari ale functiei renale
•bradicardie : BNS, BAV
•cresterea rapida a dozelor
•dozele mari (sotalol, dofetilid)
•medicatie concomitenta: diuretice,alte medicamente care alungesc QT
•la initierea tratamentului : alungire excesiva QT

factori predispozanti pentru efectele proaritmice ventriculare
•clasa I C
•largirea QRS > 120ms
•TV asociata
•HVS
•functie sistolica VS alterata
•accelerarea frecventei ventriculare
•cresterea rapida a dozelor
•dozele mari
•medicatie concomitenta: inotrop negative
•medicamente antiaritmice noi, de perspectiva
•clasa III Vaughan Williams

•Amiodarona Tosilat de bretilium
•Dronedarona Clofilium
•Ibutilida E 4031
•Dofetilida
•Rizotilida Cromanol
•Sematilida
•Azimilida Tedisamil

recomandari pentru terapia profilactica a recidivelor
•clasa I
1. criteriul major in alegerea tipului de antiaritmic pentru
mentinerea ritmului sinusal este profilul de siguranta al
medicamentului (evidenta B)
2. tratamentul factorilor precipitanti si al cauzelor potential

reversibile ale FA, inainte de initierea tratamentului antiaritmic
(evidenta C)

•clasa II a
1. administrare tratament antiaritmic de mentinere a ritmului sinusal
pentru preventia aparitiei tahicardiomiopatiei datorate FA (evidenta C)
2. episoadele recurentele rare si bine tolerate de FA pot avea un raspuns

mai bun la terapia de preventie antiaritmica (evidenta C)
3. la pacienti selectionati, initierea tratamentului antiaritmic de

preventie a FA poate fi relizata ambulator (evidenta C)

•clasa II b
1. administrarea tratamentului profilactic antiaritmic inclusiv
la pacienti asimptomatici, previne remodelarea cardiaca
(evidenta C)
2. administrarea tratamentului profilactic antiaritmic previne

trombembolismul si aparitia insuficientei cardiace (evidenta C)
3. administrarea tratamentului antiaritmic combinat in cazul esecului

monoterapiei (evidenta C)

•clasa III
1. administrarea unui antiaritmic profilactic la pacienti cu efecte
proaritmice dovedite la acel medicament (evidenta A)
2. administrarea tratamentului antiaritmic profilactic la pacienti

cu boala de nod sinusal in absenta stimulatorului cardiac
(evidenta C)
controlul frecventei ventriculare
Sumar al agentilor farmacologici utilizati pentru

controlul frecventei ventriculare

Diltiazem Intravenos I A
Esmolol Intravenos I A
Verapamil Intravenos / Oral I A
Alte betablocante Intravenos / Oral I B
Digoxin Intravenos / Oral IIa B
recomandari pentru controlul frecventei ventriculare

•clasa I
1. controlul farmacologic al frecventei ventriculare atit la efort cit si in repaus, la
pacienti cu FA persistenta sau permanenta – de preferat betablocante sau
calciublocante (evidenta C)
2. administrarea intravenoasa de betablocant sau calciublocant (Verapamil sau

Diltiazem) pentru controlul acut al FA, in absenta tulburarilor de conducere sau a
cailor accesorii; precautie in caz de hipotensiune sau insuficienta cardiaca (evidenta B)
3. cardioversie electrica imediata la pacientii cu FA paroxistica cu frecventa

ventriculara rapida asociata cu IMA, hipotensiune simptomatica, angina sau
insuficienta cardiaca, ce nu raspunde rapid la tratamentul farmacologic (evidenta C)
•clasa II a
1. combinatie de digoxin si betablocant sau calciublocant pentru
controlul frecventei ventriculare in repaus sau la efort (asociere
individualizata pentru a preveni aparitia bradicardiei) (evidenta C)
2. tratament nefarmacologic pentru controlul frecventei

ventriculare in caz de tratament farmacologic ineficient (evidenta
C)
•clasa II b
1.monoterapie cu digoxin pentru controlul frecventei ventriculare la
pacienti cu FA persistenta (evidenta B)
2.administrare intravenoasa de chinidina, procainamida, disopiramida,

ibutilid sau amiodaron la pacienti hemodinamic stabili cu FA si cale
accesorie prezenta (evidenta B)
3.cardioversie imediata la pacienti cu cale accesorie si FA cu frecventa

ventriculara rapida sau instabilitate hemodinamica (evidenta B)
•clasa III
1. monoterapie cu digoxin pentru controlul frecventei

ventriculare la pacienti cu FA paroxistica (evidenta B)
2. ablatie cu cateter per primam (evidenta C)

preventie trombembolism
stratificarea riscului pentru preventia primara a

trombembolismului la pacienti cu FA nonvalvulara
Sursa Risc crescut Risc scazut
Atrial Varsta >= 65 ani Varsta < 65 ani

Fibrillation Istoric de hipertensiune Fara factori de
Investigators Diabet zaharat risc crescut
recomandari pentru terapia antitrombotica la pacientii cu FA
•clasa I
1. tratament antitrombotic (acenocumarol sau aspirina) la toti pacientii

cu FA (cu exceptia lone AF ) pentru preventia trombembolismului
(evidenta A)
2. alegerea agentului antitrombotic in functie de riscul relativ pentru

stroke versus singerare si raport risc/beneficiu (evidenta A)
•clasa I (continuare)
3. anticoagulare cronica orala (INR 2-3) la pacienti cu risc crescut de
stroke, in absenta contraindicatiilor(evidenta B)
a. reevaluarea indicatiilor de anticoagulare orala la

intervale regulate (evidenta A)
b. determinare INR cel putin saptaminal la initierea

anticoagularii si apoi lunar cind pacientul este stabil (evidenta A)
4. aspirina 325mg/zi la cei cu risc scazut de AVC sau cu
contraindicatii de anticoagulant oral (evidenta A)
5.anticoagulare orala la pacienti cu FA si valvulaopatie mitrala

reumatismala sau proteza valvulara (mecanica sau biologica) cu
INR adaptat tipului de proteza (evidenta B)
•clasa II a
1. INR 1,6-2,5 pentru preventie primara stroke ischemic si embolie sistemica,
la pacienti >75 de ani cu risc crescut de singerare, dar fara contraindicatie
ferma de anticoagulant oral (evidenta C)
2. terapie antitrombotica similara pentru pacientii cu flutter atrial (evidenta C)
3. alegerea terapiei antitrombotice se face dupa aceleasi criterii indiferent de

tipul FA (ex. paroxistica, persistenta, permanenta) (evidenta B)
•clasa II b
1. intrerupere anticoagulare orala <= o saptamina pentru interventii
chirurgicale sau diagnostice invazive cu risc crescut de singerare, fara
substitutie de heparina, la pacienti cu FA fara proteze valvulare (evidenta C)
2. administrare heparina nefractionata sau heparina cu greutate moleculara

mica intravenos sau subcutan, la pacientii cu risc embolic crescut sau in
cazul intreruperii tratamentului anticoagulant oral > o saptamina in vederea
unor interventii chirurgicale sau diagnostice invazive (evidenta C)
•clasa II b (continuare)
3. tratament anticoagulant oral (INR 2-3) la pacienti cu boala cardiaca ischemica
dupa aceleasi criterii ca la pacientii fara boala cardiaca ishemica (evidenta C)
a. administrare concomitenta doze mici de aspirina (<100mg/zi) sau
clopidogrel (75mg/zi) cu anticoagualnt oral, dar aceste asocieri nu au fost suficient
evaluate si au risc crescut de singerare (evidenta C)
4. tratamentul cu aspirina este optional pentru preventie primara stroke, pacienti

>60 de ani fara boala cardiaca sau factori de risc pentru trombembolism (lone AF)
(evidenta C)
•clasa III
1. anticoagulare orala pe termen lung pentru preventie stroke

la pacienti >60 ani fara boala cardiaca (lone AF) si fara factori
de risc pentru trombembolism (evidenta C)
recomandari terapie antitrombotica pentru preventie stroke
ishemic si embolism sistemic la pacienti cu FA supusi cardioversiei
•clasa I
1. terapie anticoagulanta indiferent de metoda de conversie (electrica sau

farmacologica) (evidenta B)
2. anticoagulare pacienti cu FA cu durata >48de ore sau necunoscuta, cel putin 3-4
saptamini inainte si dupa conversie (INR 2-3) (evidenta B)
3. cardioversie imediata la pacienti cu FA recent instalata <48 de ore si acompaniata de semne sau simptome de instabilitate
hemodinamica (angina pectorala, IMA, soc cardiogen, edem pulmonar acut) fara anticoagulare prelabila (evidenta C)
a. in absenta contraindicatiilor, heparina in bolus urmata de perfuzie continua in doze ajustate in functie de APTT (1.5-2 x N) (evidenta C)
b. apoi, anticoagulare orala (INR 2-3) cel putin 3-4 saptamini (evidenta C)
c. date insuficiente pentru a sustine administrarea subcutanata de heparina cu greutate moleculara mica, pentru aceasta indicatie (evidenta
C)
4. screening pentru prezenta trombozei in AS si urechiusa stinga prin TEE
ca metoda alternativa la anticoagularea preconversie (evidenta B)
a. trombus absent - heparina nefractionata in bolus pre conversie si perfuzie continua in doze ajustate in functie de APTT (1,5-2 X N) post conversie (evidenta B)
b. apoi anticoagulare orala (INR 2-3) 3-4 saptamini (evidenta B)
c. date insuficiente pentru a sustine administrarea subcutanata de heparina cu
greutate moleculara mica, pentru aceasta indicatie (evidenta C)
d. trombus prezent - anticoagulare orala (INR 2-3) cel putin 3-4 saptamini pre si
post conversie (evidenta B)
ishemic•si embolism sistemic la pacienti cu FA supusi cardioversiei
clasa II b
1. Cardioversie fara TEE prealabila in cazul FA cu
debut < 48 ore (evidenta C)
a. in acest caz, anticoagularea pre si post conversie este optionala, in functie de riscul embolic
(evidenta C)
2. Anticoagulare pacienti cu flutter atrial supusi cardioversiei in acelasi mod ca la pacientii cu FA

(evidenta C)
consideratii speciale
recomandari pentru abordarea si preventia FA postoperatorie
•clasa I
1. Betablocant oral, in absenta contraindicatiilor, pentru preventia FA
postoperatorie la pacientii supusi interventiei chirurgicale pe cord (evidenta A)
2. La pacientii care dezvolta FA postoperatorie se recomanda controlul

frecventei ventriculare cu blocanti pe nodul atrioventricular (evidenta B)
•clasa II a
1. Administrare profilactica de sotalol sau amiodaron
la pacientii cu risc crescut pentru a dezvolta FA postoperatorie (evidenta B)
2. Restabilire ritm sinusal la pacientii care dezvolta FA postoperatorii prin

cardioversie farmacologica cu ibutilid sau conversie electrica, ca si la celelalte
categorii de pacienti nechirurgicali (evidenta B)
•clasa II a (continuare)
3. La pacientii cu FA postoperatorie recurenta sau refractara se incearca mentinerea ritmului
sinusal prin medicatie antiaritmica, la fel ca la pacientii cu boala cardiaca ischemica ce
dezvolta FA (evidenta B)
4. Tratament antitrombotic la pacientii care dezvolta FA postoperatorie, la fel ca la pacientii

nechirurgical
(evidenta B)
•recomandari pentru abordarea pacientilor cu FA si IMA
clasa I
1. Cardioversie electrica la pacientii cu prabusire hemodinamica sau ischemie refractara (evidenta
C)
2. Administrare intravenoasa de digoxin sau amiodaron pentru scaderea frecventei ventriculare
rapide si ameliorare disfunctie VS (evidenta C)
3. Administrare intravenoasa de betablocant pentru scaderea frecventei ventriculare rapide la
pacientii fara disfunctie VS, bronhospasm sau BAV (evidenta C)
4. Heparina la pacientii cu FA si IMA in absenta contraindicatiilor pentru coagulare (evidenta C)
recomandari pentru abordarea pacientilor cu FA si IMA
•clasa III
1. Administrarea de antiaritmice clasa I C pentru preventia

FA la pacientii cu IMA (evidenta C)
recomandari pentru abordarea pacientilor cu
•clasa I
FA si preexcitatie ventriculara
1. Tratament ablativ al caii accesorii la pacientii cu FA si sindrom WPW, in special la cei cu sincope datorate
frecventei ventriculare rapide sau la cei cu tract accesor cu perioada refractara scurta (evidenta B)
2. Cardioversie electrica imediata pentru preventia FV la pacientii cu WPW si FA cu raspuns ventricular rapid
asociata cu instabilitate hemodinamica (evidenta B)
3. Procainida sau ibutilid intravenos pentru restabilirea ritmului sinusal

la pacientii cu WPW si FA cu complexe QRS largi (>120 ms) si fara instabilitate hemodinamica (evidenta C)
•clasa II b
1. Administrare intravenoasa de chinidina, procainamida, disopiramida, ibutilid sau
amiodaron la pacientii cu FA si cale accesorie prezenta hemodinamic stabili (evidenta B)
a. cardioversie electrica imediata in caz de raspuns ventricular rapid si

instabilitate hemodinamica la pacientii cu FA si cale accesorie prezenta
(evidenta B)
•clasa III
1. Administrare intravenoasa de betablocante, ghicozide

digitalice, diltiazem sau verapamil la pacientii cu sindrom WPW
si FA (evidenta B)
FA si hipertiroidism
•clasa I
1. Administrare de betablocante pentru controlul frecventei ventriculare la

pacientii cu FA si tireotoxicoza, in absenta contraindicatiilor (evidenta B)
2. Calciu blocant (diltiazem sau verapamil) pentru controlul frecventei

ventriculare, in prezenta contraindicatiilor de betablocante (evidenta B)
FA si hipertiroidism
3. Anticoagulare orala (INR 2-3) pentru preventie tromboembolism la pacientii cu FA

si tireotoxicoza la fel ca si la celelalte categorii de pacienti cu FA si factori de risc
embolic prezenti (evidenta C)
a. O data cu restabilirea statusului eutiroidian, recomandarile pentru

profilaxia antitrombotica sint aceleasi ca si pentru pacientii fara hipertiroidie
(evidenta C)
recomandari pentru abordarea FA in sarcina
•clasa I
1. Controlul frecventei ventriculare cu digoxin, betablocant sau calciu blocant

(evidenta C)
2. Conversie electrica in caz de instabilitate hemodinamica (evidenta C)
3. Tratament antitrombotic (anticoagulant sau aspirina) pe toata durata sarcinii

la pacientele cu FA (cu exceptia lone AF) (evidenta C)
recomandari pentru abordarea FA in sarcina
•clasa II b
1. Cardioversie farmacologica cu chinidina, procainamida sau sotalol la pacientele stabile hemodinamic care dezvolta
FA in timpul sarcinii (evidenta C)
2. Heparina nefractionata in primul trimestru si ultima luna de sarcina la gravidele cu factori de risc pentru
trombembolism.
Date insuficiente pentru a sustine administrarea subcutanata de heparina cu greutate moleculara mica, pentru aceasta
indicatie (evidenta C)
Regim de administrare:
a. perfuzie continua in doze ajustate in functie de APTT
b. administrare subcutanata intermitenta 10000-20000 unitati la 12 ore, cu control APTT la 6 ore
(evidenta B)
recomandari pentru abordarea pacientilor cu FA si CMH
•clasa I
1. Anticoagulare orala la pacientii cu CMH care dezvolta FA, la fel ca si celorlalti
pacienti cu risc crescut, pentru a preveni trombembolismul (evidenta B)
•clasa I I a
1. Medicatie antiaritmica pentru preventia recurentelor (de preferat disopiramida si
amiodarona) (evidenta C)
•clasa I FA si boala pulmonara
1. Corectia hipoxemiei si acidozei ca prima masura terapeutica la pacientii care dezvolta

FA in timpul unei boli pulmonare acute sau exacerbarii unei boli pulmonare cronice
(evidenta C)
2. La pacientii cu BPOC care dezvolta FA se prefera un calciu blocant (diltiazem sau

verapamil) pentru controlul frecventei ventriculare (evidenta C)
3. Cardioversie electrica la pacientii cu boala pulmonara care devin hemodinamic

instabili datorita FA (evidenta C)
FA si boala pulmonara
•clasa III
1. Utilizarea de teofilina si agonist beta-adrenergic la pacientii cu
boala pulmonara bronhospastica ce dezvolta FA (evidenta C)
2. Utilizarea de betablocante, sotalol, propafenona si adenosina la

pacientii cu boala pulmonara obstructiva care dezvolta FA (evidenta
C)

Ghid AHA FA

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ghid AHA FA

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ACC/AHA/ESC - ghiduri practice

ghidurile ACC/AHA/ESC pentru abordarea

European Heart Journal (2001) 22, 1852-1923.

• definitie: fibrilatia atriala

1 <= 7 zile (majoritatea < 24 ore); 2 > 7 zile;

minima evaluare clinica a pacientului cu fibrilatie atriala

•1.istoric si examen clinic

•prezenta si natura simptomelor asociate cu FA

minima evaluare clinica a pacientului cu fibrilatie atriala

minima evaluare clinica a pacientului cu fibrilatie atriala

•boli parenchimatoase, cind examenul clinic sugereaza o

minima evaluare clinica a pacientului cu fibrilatie atriala

minima evaluare clinica a pacientului cu fibrilatie atriala

•5.teste sangvine si evaluare functie tiroida

•pentru un prim episod de FA, cind controlul frecventei

•control adecvat al frecventei ventriculare (FA permanenta)

•diagnostic incert de FA (evaluare tip aritmie)

•identificare mecanism tahicardie cu complexe largi

• abordare pacient cu fibrilatie atriala

 cardioversie : indicatii de conversie

recomandari pentru cardioversie FA

1. cardioversie electrica imediata la pacientii cu FA paroxistica cu

2. cardioversie la pacientii fara instabilitate hemodinamica cind

recomandari pentru cardioversie FA

2. cardioversie electrica la pacientii cu FA persistenta cind recurenta

3. cardioversie repetata urmata de terapie profilactica la pacientii cu

recomandari pentru cardioversie FA

1. cardioversie farmacologica la pacientii cu FA persistenta

2. cardioversie farmacologica ambulatorie la pacientii cu un prim

recomandari pentru cardioversie FA

1. cardioversie electrica la pacientii care prezinta spontan

2. cardioversie aditionala la pacientii cu scurte perioade de ritm

Medicatie Mod de Tip de Nivel de

Agenti cu Dofetilida Oral I A

Agenti mai putin Procainamida Intravenos IIb C

Medicatie Mod de Tip de Nivel de

Agenti cu Dofetilida Oral I A

Agenti mai putin Procainamida Intravenos IIb C

Fara terapie in absenta FA permanenta Anticoagulare si control frecventa

Asimptomatica sau Simptome severe

Anticoagulare si control Anticoagulare si control

Fara terapie Terapie

Absenta (minima) Prezenta

Flecainida Insuficienta cardiaca Boala cardiaca ischemica Hipertensiune

Disopiramida, Procainamida, Chinidina

Asimptomatica sau Simptome severe Anticoagulare si control

Anticoagulare si control Anticoagulare si control

Cardioversie Continuarea anticoagularii

•externa (energii, aspecte tehnice)

mentinere ritm sinusal

mentinere ritm sinusal

mentinere ritm sinusal

mentinere ritm sinusal

mentinere ritm sinusal

mentinere ritm sinusal

•medicamente antiaritmice noi, de perspectiva

•clasa III Vaughan Williams

mentinere ritm sinusal

2. tratamentul factorilor precipitanti si al cauzelor potential

mentinere ritm sinusal

2. episoadele recurentele rare si bine tolerate de FA pot avea un raspuns

3. la pacienti selectionati, initierea tratamentului antiaritmic de

mentinere ritm sinusal