NUTRITIA SI

HIPERTENSIUNEA
ARTERIALA
Definitie
Definitie
 Factorii de risc:
• Sex masculin
• Varsta : barbati ≥55 ani; femei ≥65 ani
• Fumat
• Dislipidemia
ColT>4.9 mmol/L (190 mg/dL), si sau
LDL-C>3.0 mmol/L (115 mg/dL),
HDL-C<1.0 mmol/L (40 mg/dL) barbati , <1.2 mmol/L (46
mg/dL) femei
TG >1.7 mmol/L (150 mg/dL)
• Glicemia a jeun 5.6–6.9 mmol/L (102–125 mg/dL)
Test de toleranta la glucoza modificat
• Obezitate IMC ≥30 kg/m2
CA ≥102 cm barbati; ≥88 cm femei
•Istoric familial de boala cardiovasculara barbati<55 ani,
Femei <65 ani
Factorii de risc:
Afectare asimptomatica de organ tinta
 Presiunea pulsului ≥60 mmHg

 EKG : HVS (Sokolow–Lyon indice>3.5 mV;RaVL >1.1 mV),

or
 Echocardiografic HVS (Masa VS: barbati >115 g/m2;

femei>95 g/m2
 IMT >0.9 mm sau placa de aterom

 PWV Carotid–femoral >10 m/s

 ABI<0.9

 Microalbuminuria (30–300 mg/24 h),sau raport

albumina/creatinina (30–300 mg/g; 3.4–34 mg/mmol)

 Factorii de risc:
Diabet zaharat
 G a jeun≥7.0 mmol/L (126 mg/dL)

 HbA1c >7% (53 mmol/mol)

 G la 2h (TTGO)>11.0 mmol/L (198 mg/dL)

Boala cardiovasculara sau renala

 Boala cardiovasculara ischemica : stroke; hemoragie cerebrala, AIT

 CI: IMA; angina; revascularizatie miocardica prin PTCA sau CABG

 Insuficienta cardiaca inclusiv cea cu FE pastrata

 Boala arteriala periferica simptomatica

 BCR cu RFG <30 mL/min/1.73m2, proteinuria (>300 mg/24 h).

 Retinopatie severa: hemoragie sau exudate, edem papilar

 IMPACT

2. PREVALENTA FOARTE MARE – cel mai

raspandit factor de risc CV:

►1/4 din populatia globului are HTA

- 1,56 miliarde de oameni vor avea HTA in 2025
►45% din populatia adulta a Romaniei are HTA
►75% din cei in varsta > 65 ani au HTA

KERNEY P.M. si colab., Lancet, 2005; 365: 217-233

DOROBANTU M si colab., Rev. Rom. Cardiol., 2006; Vol XXI, 3
ETIOPATOGENIE

BOALA CU DETERMINISM POLIGENIC

PUTERNIC INFLUENTATA DE FACTORI
DOBANDITI – de exemplu obezitatea,
consumul excesiv de sare etc
 Fiziopatologie
• Presiunea arterială crescută stres la nivelul vaselor de sânge din
organele ţintă
• = un factor care precipită instalarea aterosclerozei şi a complicaţiilor
acesteia, dar, pe de altă parte, este întreţinută la rândul ei de existenţa
aterosclerozei.
• Când diametrul vaselor de sânge este scăzut prin ateroscleroză,
presiunea arterială creşte; invers, medicaţia vasodilatatoare, crescând
diametrul vaselor de sânge, scade presiunea arterială.
• Cu timpul, prin creşterea travaliului cardiac necesar pentru pomparea
sângelui în periferie, în ciuda unei rezistenţe vasculare crescute, se
instalează hipertrofia ventriculară stângă şi, în cele din urmă,
insuficienţa cardiacă.
• Din aceste motive, este evidentă motivaţia „coborârii” presiunii
arteriale la un nivel cât mai apropiat de cel optim.
• O scădere cu 3 mmHg în tensiunea arterială sistolică va scădea riscul
de AVC cu 8% şi pe cel de CIC cu 5% (National Joint Committee
 MECANISMELE HIPERTENSIUNII ARTERIALE

Sindrom hiperkinetic, inotropism ↑,

volum circulant ↑

CRESTEREA DEBITULUI CRESTEREA REZISTENTEI

CARDIAC VASCULARE PERIFERICE

↑ SISTEME PRESOARE ↓ SISTEME DEPRESOARE

SNS SI ENDOTELINA RETENTIE DISFUNCTIA

RAA HIDROSALINA SI
ANOMALII DE ENDOTELIALA - ↓ NO
BAROREFELEXE TULBURARI IONICE
TRANSMEMBRANARE

RIGIDIZAREA AORTEI
 Angiotensinogen

RENINA

Angiotensina I

ENZIMA DE
CONVERSIE

ANGIOTENSINA II
Produsi
BRADIKININA inactivi

AT1 AT2

Vasoconstictie Hipertrofie, fibroza,apoptoza Vasodilatatie

Retentie hidrosalina Actiuni in SNC Efect antiproliferativ
Stimulare simpatica Prooxidant si proinflamator Natriureza
SISTEMUL NERVOS SIMPATIC SI HTA
COMPLICATIILE HTA

1. AVC Risc X 7

2. SINDROAME
CORONARIENE Risc X 3
ACUTE

3. INSUFICIENTA
Risc X 2-3
CARDIACA
COMPLICATIILE HTA

Rarefactie capilara
1. VASE CAPILARE si disfunctie
endoteliala

2. VASE DE
REZISTENTA SI Remodelare
ARTERIOLE eutrofica si aterogeneza

Rigidizare si
3. VASE MARI
aterogeneeza
HTA – FACTOR DE RISC
CARDIOVASCULAR

VASELE MARI: RIGIDIZAREA AORTEI; ANEVRISM ŞI

DISECŢIE DE AORTĂ
VASELE MEDII ŞI MICI: REMODELARE VASCULARĂ
SISTEMICĂ; EFECTE PARTICULARE ÎN ARTERELE
RETINEI ŞI AA. CEREBRALE
HTA – FACTOR DE RISC
CARDIOVASCULAR

COMPLICAŢIILE CARDIACE ALE HTA: HIPERTROFIA

VENTRICULARĂ STÂNGĂ; INSUFICIENŢA CARDIACĂ;
BOALA CORONARIANĂ
TIME; dec. 13, 2004
HTA – FACTOR DE RISC
CARDIOVASCULAR

COMPLICAŢII RENALE: NEFROANGIOSCLEROZA

HIPERTENSIVĂ
dec.13,2004
 EVALUAREA HTA

1. EVALUAREA CLINICA
2. EVALUAREA FACTORILOR DE RISC CV SI A
COMPLICATIILOR
3. EVALUAREA SIGURANTEI TRATAMENTULUI
4. EVALUAREA FORMELOR SECUNDARE DE HTA
Clasificare
 SCADEREA HTA REDUCE RISCUL
CARDIOVASCULAR – DOVEZILE TRIAL-URILOR

Tratamentul antihipertensiv se asociaza cu o

reducere de:

35-40% - a riscului de accident vascular cerebral

20-25% - a riscului de infarct de miocard
50% - a riscului de insuficienta cardiaca
21% - a riscului de mortalitate CV

NEAL B. si colab., Lancet, 2000; 356: 1955-1964

VALORILE-TINTA ALE TRATAMENTULUI IN
HTA

TAs < 140 şi/sau TAd < 90mmHg

TAs < 135 şi/sau TAd < 85mmHg, nu < 120 mmHg TAs –
DIABET ZAHARAT
TAs < 125 şi/sau TAd < 75mmHg – PROTEINURIE ≥ 1g/24h

GREU DE ATINS!
 Primele măsuri care pot fi aplicate încă din stadiul de
tensiune „high-normal” sunt cele de modificare a
stilului de viaţă, acest lucru implicând schimbări
importante şi în dietă.
 Cei mai importanţi 4 factori legaţi de dietă şi asupra
cărora modificarea stilului de viaţă are un impact foarte
mare sunt:
 Supraponderea
 Ingestia crescută de sare
 Consumul de alcool
 Sedentarismul
Sodiul
 crestere volumului extracelular
activarea simpatica creste volumul extracelular
• aportul uzual de sare= 9-12 g/zi
• reducerea aportului Na la 5g/zireduce modest TA≈1–2
mmHg TAs la indivizii normotensivi respectiv 4–5 mmHg la
hipertensivi
• aportul zilnic de 5–6g este recomandat populatiei generale
• restrictia de Na trebuie sa fie mai stricta la rasa neagra, la

varstnici, diabetici, pacienti cu sindrom metabolic sau boala

cronica de rinichi
• restrictia de Na 4g/zi reduce numarul si dozele medicatiei

antihipertensive
Na
 Populaţiile cu o ingestie de sare < 4,5 g/zi au o incidenţă scăzută a
hipertensiunii, şi, de obicei, tensiunea arterială la aceste populaţii rămâne
stabilă de-a lungul vieţii.
 Populaţiile cu un aport de sare >de 6 g/zi au o incidenţă mult mai mare a
hipertensiunii şi cu o tendinţă crescătoare a acesteia odată cu înaintarea în
vârstă
 Dacă rolul sodiului în apariţia hipertensiunii e foarte bine stabilit, nu la fel
se poate spune despre rolul lui în tratamentul acesteia.
 Există două tipuri de indivizi:
 sodiu sensibili
 sodiu rezistenţi.
 Dieta hiposodată poate scădea moderat tensiunea la aproximativ 50%
dintre hipertensivi. La aceştia, reducerea ingestiei de sodiu la jumătate
poate scădea presiunea sistolică cu 5 mmHg şi pe cea diastolică cu 4
mmHg (indivizi „sodiu sensibili”).
 La restul, valoarea TA nu se modifică semnificativ prin limitarea aportului
de sodiu („sodiu rezistenţi”).
Sodiu
  evitarea sării în exces este benefică pentru toţi
indivizii, chiar şi pentru normotensivi;
  la cei cu risc de a dezvolta hipertensiune,
recomandăm un regim alimentar hiposodat şi
anume să nu adauge sare în mâncare, să evite
alimentele sărate excesiv;
  la cei hipertensivi dovediţi, regimul hiposodat
este obligatoriu
 Un studiu realizat de Stambler şi colab. pe un lot de
subiecţi normotensivi, pe o perioadă de 5 ani, a
demonstrat că la grupul la care s-a realizat o
scădere ponderală de 5%, o modificare în aportul
de lipide şi sodiu (dietă recomandată de American
Heart Association), o limitare a ingestiei de alcool
(mai puţin de două pahare/zi) şi o creştere a
activităţii fizice la 30 minute de trei ori pe
săptămână, incidenţa hipertensiunii a fost de 8%
faţă de grupul de control, la care a fost de 19% [8].
Supraponderea sau obezitatea

 Greutatea corporală <valoarea tensiunii arteriale.

 IMC ≥27 este corelat cu creşterea tensiunii arteriale (National Joint
Committee).
 obezitatea abdominală = constelaţie de alţi factori de risc
cardiovascular.
 Creşterea în greutate realizată de-a lungul vieţii explică tendinţa
tensiunii arteriale de a creşte odată cu vârsta.
 In societăţile umane în care populaţia nu câştigă ponderal pe măsura
avansării în vârstă, tensiunea arterială rămâne de obicei stabilă de-a
lungul vieţii.
 Este necesar deci, ca măsură de prevenţie a hipertensiunii, un
screening al obezităţii şi supraponderii, realizat încă din perioada
copilăriei, şi instituirea precoce de modificări în stilul de viaţă.
Alcoolul
 este demonstrat faptul că un consum de alcool mai
mare de 30 g alcool pur/zi duce la o creştere cu 3
mmHg a presiunii arteriale.
 Este recomandata evitarea consumul de alcool sau
acesta să nu depăşească 30 g alcool/zi, valoare
scăzută la jumătate în cazul femeilor sau a
bărbaţilor cu G redusa
Potasiul
 aportul acestuia în alimentaţie este invers proporţional cu valoarea
tensiunii arteriale=>Cu cât cantitatea de potasiu consumată e mai mare,
cu atât valoarea presiunii arteriale este mai mică.
 Există studii care arată că dublarea cantităţii de potasiu în alimentaţie
scade presiunea diastolică între 3–5 mmHg, scăzând astfel riscul de
AVC [16].
 Mecanismele prin care acţionează potasiul sunt:
 reduce rezistenţa vasculară periferică (prin vasodilataţie directă);
 favorizează eliminarea apei şi a Na din organism;
 inhibă sistemul renină-angiotensină
 scade tonusul adrenergic.
 Creşterea aportului de K se poate realiza prin creşterea consumului de
fructe şi vegetale verzi.
 O altă posibilitate ar fi înlocuirea sării din alimente cu o sare de
potasiu, dar acest lucru necesită precauţii speciale, în special
referitoare la funcţia renală.
Calciul
 s-a demonstrat că populaţiile care consumă mai
mult calciu au o prevalenţă mai mică a
hipertensiunii arteriale.
 Totuşi, adăugarea de Ca în alimentaţie nu a produs
scăderi semnificative în valoarea tensiunii arteriale.
 În situaţia în care probele rămân incerte,
recomandăm un aport zilnic de Ca de 1200 mg/zi.
Magneziul
 este un inhibitor puternic al tonusului muscular
neted,  efect vasodilatator.
 Totuşi, în studiile efectuate, suplimentarea dietei cu
Mg nu a avut rezultatele scontate în ceea ce
priveşte valoarea tensiunii arteriale.
 Lipidele
 un număr mai mic de vegetarieni au valori tensionale crescute comparativ cu cei care
consumă carne, în condiţiile unui aport de sare asemănător. Acest lucru se datorează
probabil dietei mai bogate în acizi graşi polinesaturaţi şi mai sărace în grăsimi saturate,
caracteristică vegetarienilor.
 Acizii graşi polinesaturaţi sunt precursori ai prostaglandinelor, care intervin în
eliminarea renală de sodiu, precum şi în tonusul vaselor de sânge.
 factori care pot să intervină în valorile tensionale mai scăzute ale vegetarienilor sunt
reprezentaţi de aportul crescut de minerale, în special de potasiu.
 În privinţa hipertensiunii constituite este recomandată dieta din dislipidemii treapta I,
care aduce beneficiul de a controla şi alţii factori de risc cardiovascular.
 o dietă bogată în fructe, legume, produse alimentare ecremate şi săracă în Colesterol,
grăsimi saturate şi sare poate scădea tensiunea arterială sistolică cu 6–11 mmHg. Acest
lucru a fost demonstrat de studiul DASH (Dietary Approaches to Stop Hypertension).
 Se recomanda 300-400 g fructe si legume/zi
 Această dietă se foloseşte atât în prevenirea, cât şi în tratamentul hipertensiunii.
 Ca reguli generale, putem enumera:
  produse cerealiere – 5–6 porţii/zi, preferabil pâine neagră sau
intermediară,
 cereale integrale;
  legume – 4–5 porţii/zi, în special cartofi, fasole, roşii, mazăre, broccoli,
 morcovi – surse bogate în fibre alimentare, potasiu, magneziu;
  fructe – 4–5 porţii/zi, cu aceleaşi calităţi ca şi legumele;
  produse lactate degresate – 2–3 porţii/zi (lapte degresat, iaurt degresat,
 brânzeturi slabe) – sursă de calciu şi proteine;
  carne – sub 2 porţii/zi – preferabil carne de pui fără piele, peşte slab,
vită,
 preparată prin fierbere sau coacere, nu prin prăjire.
Tratament medicamentos