Sunteți pe pagina 1din 44

HIPERTENSIUNEA

ARTERIALA

Dr. Cristian Gutu


DEFINITIE

Se consideră HIPERTENSIUNE ACEL

NIVEL AL PRESIUNILOR DE LA CARE RISCUL

CARDIOVASCULAR SE DUBLEAZĂ PE TERMEN LUNG:

≥ 140/90 mmHg
IMPACT

1. EFECTELE ASUPRA RISCULUI


CARDIOVASCULAR:

Meta-analiza efectuata de Prospective Studies


Collaboration – riscul de atac de cord sau de stroke
este dublat atunci cand ↑TAs cu 20 mmHg sau cand
↑TAd cu 10 mmHg.

LEWINGTON S. si colab., Lancet, 2002; 360: 1903-1913


HTA – FACTOR DE RISC
CARDIOVASCULAR

Studiul MRFIT: TA are o relaţie continuă cu


riscul cardiovascular

Arch. Intern. Med., 1993; 153:186


HTA – FACTOR DE RISC
CARDIOVASCULAR

MacMahon S. şi colab., Lancet, 1990; 335: 765


IMPACT

2. PREVALENTA FOARTE MARE – cel mai


raspandit factor de risc CV:

►1/4 din populatia globului are HTA


- 1,56 miliarde de oameni vor avea HTA in 2025
►45% din populatia adulta a Romaniei are HTA
►75% din cei in varsta > 65 ani au HTA

KERNEY P.M. si colab., Lancet, 2005; 365: 217-233


DOROBANTU M si colab., Rev. Rom. Cardiol., 2006; Vol XXI, 3
CLASIFICARE

1. IN FUNCTIE DE VALORI:

Gr. 1 Gr.2 Gr.3

TA sistolica 140-159 160-179 ≥180


sau
TA diastolica 90 – 99 100-109 ≥110
CLASIFICARE

2. SISTOLICA IZOLATA/DIASTOLICA/SISTOLO-
DIASTOLICA

3. IN FUNCTIE DE ETIOLOGIE
- Esentiala/primara/idiopatica
- Secundara
ETIOPATOGENIE

BOALA CU DETERMINISM POLIGENIC


PUTERNIC INFLUENTATA DE FACTORI
DOBANDITI – de exemplu obezitatea,
consumul excesiv de sare etc
MECANISMELE HIPERTENSIUNII ARTERIALE

Sindrom hiperkinetic, inotropism ↑,


volum circulant ↑

CRESTEREA DEBITULUI CRESTEREA REZISTENTEI


CARDIAC VASCULARE PERIFERICE

↑ SISTEME PRESOARE ↓ SISTEME DEPRESOARE

SNS SI ENDOTELINA RETENTIE DISFUNCTIA


RAA HIDROSALINA SI
ANOMALII DE ENDOTELIALA - ↓ NO
BAROREFELEXE TULBURARI IONICE
TRANSMEMBRANARE

RIGIDIZAREA AORTEI
Angiotensinogen

RENINA

Angiotensina I

ENZIMA DE
CONVERSIE

ANGIOTENSINA II
Produsi
BRADIKININA inactivi

AT1 AT2

Vasoconstictie Hipertrofie, fibroza,apoptoza Vasodilatatie


Retentie hidrosalina Actiuni in SNC Efect antiproliferativ
Stimulare simpatica Prooxidant si proinflamator Natriureza
SISTEMUL NERVOS SIMPATIC SI HTA
COMPLICATIILE HTA

1. AVC Risc X 7

2. SINDROAME
CORONARIENE Risc X 3
ACUTE

3. INSUFICIENTA
Risc X 2-3
CARDIACA
COMPLICATIILE HTA

Rarefactie capilara
1. VASE CAPILARE si disfunctie
endoteliala

2. VASE DE
REZISTENTA SI Remodelare
ARTERIOLE eutrofica si aterogeneza

Rigidizare si
3. VASE MARI
aterogeneeza
HTA – FACTOR DE RISC
CARDIOVASCULAR

VASELE MARI: RIGIDIZAREA AORTEI; ANEVRISM ŞI


DISECŢIE DE AORTĂ
VASELE MEDII ŞI MICI: REMODELARE VASCULARĂ
SISTEMICĂ; EFECTE PARTICULARE ÎN ARTERELE
RETINEI ŞI AA. CEREBRALE
HTA – FACTOR DE RISC
CARDIOVASCULAR

COMPLICAŢIILE CARDIACE ALE HTA: HIPERTROFIA


VENTRICULARĂ STÂNGĂ; INSUFICIENŢA CARDIACĂ;
BOALA CORONARIANĂ
TIME; dec. 13, 2004
HTA – FACTOR DE RISC
CARDIOVASCULAR

COMPLICAŢII RENALE: NEFROANGIOSCLEROZA


HIPERTENSIVĂ
TIME; dec.13,2004
SEMNIFICATIA PROGNOSTICA A HVS

HVS si INSUFICIENTA CARDIACA

 HVS mareste riscul de aparitie a insuficientei cardiace


congestive si de deces prin insuficienta cardiaca.
Drazner M.H. si colab., J.Am.Coll.Cardiol., 2004; 43: 2207-2215; Okin P. M. si
colab., Circulation, 2006; 113: 67-73

Din: Okin P. M. si colab., Circulation, 2006; 113: 67-73


(LIFE Study)
DIAGNOSICUL HTA

1896

Scipione Riva-Rocci inventează


sfigmomanometrul cu mercur
pentru măsurarea tensiunii
arteriale la om
DIAGNOSICUL HTA

1. MASURAREA TA IN CABINET MEDICAL –


efectul de halat alb
2. MASURAREA AMBULATORIE AUTOMATIZATA A
TA
3. AUTOMASURARE
DIAGNOSICUL HTA

TAs TAd

CLASIC < 140 < 90

MATA

 Media 24h <125-130 < 80

 Media diurna <130-135 < 85

 Media nocturna < 120 < 70

AUTOMASURARE < 130-135 < 85


EVALUAREA HTA

1. EVALUAREA CLINICA
2. EVALUAREA FACTORILOR DE RISC CV SI A
COMPLICATIILOR
3. EVALUAREA SIGURANTEI TRATAMENTULUI
4. EVALUAREA FORMELOR SECUNDARE DE HTA
EVALUAREA PACIENTULUI HIPERTENSIV IN
NOILE GHIDURI HTA ESH/ESC 2007
EVALUAREA PACIENTULUI HIPERTENSIV IN
NOILE GHIDURI HTA ESH/ESC 2007

NOU INTRODUS IN GHID !!!

NOU INTRODUS
IN GHID !!!
CLASIFICARE

GHIDUL HTA ESC/ESH 2007, Journal of Hypertension, 2007;


25: 1105-1187
SCADEREA HTA REDUCE RISCUL
CARDIOVASCULAR – DOVEZILE TRIAL-URILOR

Tratamentul antihipertensiv se asociaza cu o


reducere de:

35-40% - a riscului de accident vascular cerebral


20-25% - a riscului de infarct de miocard
50% - a riscului de insuficienta cardiaca
21% - a riscului de mortalitate CV

NEAL B. si colab., Lancet, 2000; 356: 1955-1964


VALORILE-TINTA ALE TRATAMENTULUI IN
HTA

TAs < 140 şi/sau TAd < 90mmHg


TAs < 135 şi/sau TAd < 85mmHg, nu < 120 mmHg TAs –
DIABET ZAHARAT
TAs < 125 şi/sau TAd < 75mmHg – PROTEINURIE ≥ 1g/24h

GREU DE ATINS!
TRATAMENTUL NON-FARMACOLOGIC

Corectarea stilului de viaţă ar trebui instituită de


câte ori este posibil, la toţi pacienţii – în etapa de
temporizare a tratamentului farmacologic sau în
paralel cu acesta, dacă a fost iniţiat.
TRATAMENTUL FARMACOLOGIC

1. CU CE CLASE DE MEDICAMENTE INITIEM


TRATAMENTUL?

2. MONOTERAPIE vs TERAPIE ASOCIATA


DIURETICE

DIURETICE TIAZIDICE
 COMPUSI: Hidroclorotiazida ,Indapamida

 MECANISM DE ACTIUNE: inhiba reabsorbtia de Na si Cl in


tubul contort distal
 INDICATII:
 in asociere cu IEC/sartani/blocante ale canalelor de calciu
– efect sinergic – sunt folosite in combinatii fixe
 HTA la varstnici
 EFECTE SECUNDARE: hipopotasemie, hiperuricemie,
hipercolesterolemie, hipercalcemie, hiperglicemie
 CI/PRECAUTII: diabet zaharat, guta, insuficienta renala
(Clcr<20 ml/min)
DIURETICE

DIURETICE DE ANSA

 COMPUSI: furosemid

MECANISM DE ACTIUNE: inhiba Na/K/Cl co-transporter-ul


din portinea ascendenta a ansei Henle
 INDICATII:
 HTA asociata cu patologie de retentie hidrosalina si
alternativa la diuretic tiazidic in insuficienta renala severa
 EFECTE SECUNDARE: hipovolemie, hipopotasemie,
hiperuricemie, hipercalcemie, alcaloza metabolica
 CI/PRECAUTII: hiperaldosteronism primar, hiperuricemie
DIURETICE

DIURETICE ECONOMISITOARE DE POTASIU

 COMPUSI: spironolactona

MECANISM DE ACTIUNE: antagonisti de receptori de


aldosteron/inhiba pompa Na-H+ in TCD
 INDICATII:
 HTA din hiperaldosteronism-ul primar
 In asociere cu tiazidice in HTA reziztenta la tratament
 EFECTE SECUNDARE: hiperpotasemia, mai ales in asociere
cu IEC sau sartani
 CI/PRECAUTII: insuficienta renala, hiperpotasemia
IEC

 COMPUSI: captopril, enalapril ,ramipril, perindopril etc…


 MECANISM DE ACTIUNE: vezi patogenie
 INDICATII:
 HTA in general
 HTA cu IC, HTA si boala coronariana
 EFECTE SECUNDARE: hiperpotasemie, tuse (10-15%),
induce insuficienta renala in conditii de hipoperfuzie renala,
efecte alergice,
 CI/PRECAUTII: insuficienta renala, stenoza de artera renala
bilaterala, sarcina
SARTANI

 COMPUSI: losartan, telmisartan , valsartan etc….

 MECANISM DE ACTIUNE: vezi patogenie


 INDICATII:
 HTA in general
 HTA cu IC, HTA si boala coronariana, indicatii specifice
de nefroprotectie la pacientii cu DZ
 EFECTE SECUNDARE: IRA, hiperpotasemie
 CI/PRECAUTII: sarcina, stenoza de artera renala
bilaterala, conditii de hipoperfuzie renala
BLOCANTE ALE CANALELEOR DE CALCIU

 COMPUSI: Nifedipina retard, amlodipina ,


lercanidipina,etc…
 MECANISM DE ACTIUNE: blocarea canalelor de calciu si
relaxarea musculaturii netede vasculare
 INDICATII:
 HTA in general
 HTA la varstnic
 HTA cu insuficienta renala
 EFECTE SECUNDARE: tahicardie, eritem facial, tulburari GI,
edeme, cefalee
 CI/PRECAUTII: insuficienta cardiaca
BETA-BLOCANTE:

 COMPUSI:

 Beta – blocante: propranolol, atenolol, metoprolol, bisoprolol


 Mecanism de actiune: efect central + scaderea debitului
cardiac
BETA-BLOCANTE:

 INDICATII:
 HTA cu boala coronariana
 HTA cu IC
 HTA cu FA
 HTA cu hiperstimulare adrenergica/anxietate
 EFECTE SECUNDARE: tulburari metabolice la cele neselective
sau putin selective
 CI/PRECAUTII: bradiaritmii
INHIBITORII ADRENERGICI PERIFERICI –
ALFA-BLOCANTE

 COMPUSI: prazosin, doxazosin

MECANISM DE ACTIUNE: blocarea alfa1-rceptorilor din


perifere
INHIBITORII ADRENERGICI CENTRALI

 COMPUSI: clonidina, metildopa – trei prize;


rilmenidinum/moxonidinum – o priza pe zi
 MECANISM DE ACTIUNE: stimularea alfa2-receptorilor
adrenergici centrali cu inhibarea eferentelor simpatice +
stimularea alfa2-receptorilor presinaptici cu scaderea elib
de NA
 INDICATII: HTA rezistenta la tratament
VASODILATATOARE

 COMPUSI: hidralazina, minoxidil, nitroprusiat de sodiu

 MECANISM DE ACTIUNE: actiune directa de vasodilatatie


 INDICATII: restaranse
EFECTE SECUNDARE: hiperstimularea adrenergica refelexa
■ CI/PRECAUTII: boala cardiaca ischemica
CU CE CLASE DE MEDICAMENTE TREBUIE
SA INITIEM/EFECTUAM TRATAMENTUL HTA?

1 DIURETICE TIAZIDICE

2 BETA-BLOCANTE

3 INHIBITORI DE ENZIMA DE CONVERSIE

4 ANTAGONISTI AI RECEPTORILOR DE A II

5 BLOCANTE ALE CANALELOR DE CALCIU

ESH-ESC GUIDELINES, J. Hypertens, 2007


URGENTE HIPERTENSIVE = TA>180/120 mmHg

•HTA accelerata-maligna cu edem papilar


•Cerebrovasculare:
–Encefalopatia hipertensiva
–AVC ischemic
–Hemoragie intracerebrala/subarahnoidiana
•Cardiace:
–Disectia de aorta
–Edem pulmonar acut
–Infarct miocardic
•Renale:
–Glomerulonefrita acuta
–Posttransplant
•Exces de catecolamine:
–Criza din feocromocitom
–Simpatomimetice (ex. cocaina)
–Fenomenul de rebound
•Preeclampsia/eclampsia
•Pre/postoperator
TRATAMENTUL IN URGENTELE HIPERTENSIVE

• Captopril oral – NU SUBLINGUAL; Enalapril iv


• Nitroglicerina pev/ Nitroglicerina sl
• Nitroprusiat de Na
• Furosemid – DOAR daca are edem pulmonar acut/ insuficienta cardiaca
• Mai putin util: Nifedipina/Amlodipina oral
CONTRAINDICAT IN URGENTE HIPERTENSIVE

• Adrenalina/Noradrenalina
• Ser fiziologic
• Hemostatice –dc se pot absorbi in circulatia sanguina