Sunteți pe pagina 1din 389

HIPERTENSIUNEA

ARTERIALA

Prof univ dr Ion C.intoiu


Univ Titu Maiorescu
Clinica medicina interna

CURS NR 1
HIPERTENSIUNEA ARTERIALA

HYPERTENSION

HYPERTENSON

HYPERTENSION
SUMARY

-CLINICAL REALITY
-MEASUREMENT AND ABPM
-PHYSIOPATHOLOGY
-CLASIFICATION AND STADIALIZATION
-SPECIAL CONDITION :ACUTE ,ISOLATED AND FAMILIAL
-DIAGNOSTIC
-TREATMENT

.Circulaia sngelui
Sngele efectueaz n orgnanism. un dublu circuit: de la inim
diversele organe, i, napoi, de. la acestea la inim.
Acest dublu circuit este prezentat n figura de mai jos.

Hipertensiunea arterial
prevalen crescut n populaia general, la nivel
mondial (30%);
13% din totalul deceselor de pe glob sunt datorate HTA
i complicaiilor acesteia.

Problem major de sntate public

HTA: principalul factor de risc


cardiovascular
13% din total decese pe glob
50% din povara BCV TA suboptimala
HTA = cel mai puternic factor de risc cv.
Cu cat TA e mai mare, cu atat riscul e mai mare
TAs mai bine corelata cu riscul
Mensah. Cardiol Clin. 2002;20:181-185;
World Health Organization. World Health Report 2002. Geneva, Switzerland

Global Hypertension
Control
Percentages
of Patients
whose
Hypertension is Controlled
< 140/90 mmHg
USA
Canada
27

England
6

13

France
24

< 160/95 mmHg


Finland
Spain
Australia
20.5

20

Germany Scotland
22.5

17.5

19

India
9

> 65 years
USA: JNC VI. Arch Intern Med 1997
Canada: Joffres et al. Am J Hypertens 2001
England: Colhoun et al. J Hypertens 1998
France: Chamontin et al. Am J Hypertens
1998

Dr.Sarma@works

MarquesMarques-Vidal P et al. J Hum Hypertens 1997

Adapted from G. Mancia / L.


Ruilope 17

Procentul pacientilor tratati

EHS iunie 2007

Hypertension Prevalence and


Treatment: North America and Europe
Prevalence of Hypertension

Patients on Therapy

55
50

100

45
40

90
80

US
Canada
Italy
Sweden
England
Spain
Finland
Germany

70

35

% 60
50

30
25

40
30

20
15

20
10

10
5

0
Country
Wolf-Maier K et al. JAMA. 2003;289:2363-2369.

SEPHAR

SEPHAR

Country

6.5 milioane
hipertensivi n Romania

2.4 mil
3.7 mil

2.8 mil
0.4 mil

Frecvena subtipurilor de hipertensiune


la toi subiecii fr tratament (%)

Distribuia n funcie de vrst a subtipurilor de


hipertensiune la persoanele fr tratament

Distribuia procentului global de


hipertensiune netratat n respectiva
categorie de vrst

Vrsta (ani)
Hipertensiune sistolic izolat ( 140 / <90 mm Hg)
Hipertensiune sistolic i diastolic ( 140 / 90 mm Hg)
Hipertensiune diastolic izolat ( 90 mm Hg)

The Seventh Report of the Joint National Committee on Prevention, Detection, Evaluation, and
Treatment of High Blood Pressure (JNC VII).
Disponibil la: www.nhlbi.nih.gov/guidelines/hypertension/jnc7full.pdf.

Beneficiile scaderii TA
Reducere % medie RR
AVC

3540%

IM

2025%

IC

50%

JNC 7 JAMA 21.05.2003

Scderea TAS cu doar 2 mm Hg scade riscul de evenimente


CV cu 7-10%

Meta-analiz a 61 de studii prospective,


observaionale
1 milion aduli
12.7 milioane pacienti-an
2 mm Hg scdere
n TAS medie

7% reducere a
riscului de
mortalitate prin
cardiopatie
ischemic
10% reducere n
riscul de mortalitate
prin accident
vascular cerebral
Lewington S et al. Lancet 2002;360:1903-1913.

THE VITAL SIGNS


BLOOD PRESSURE
PULSE
RESPIRATORY RATE
TEMPERATURE

WHY DO WE MONITOR THE BLOOD


PRESSURE?
NORMOTENSION
HYPERTENSION

HYPOTENSION

HOW DO WE MEASURE BLOOD


PRESURE?
DIRECTLY - CATHETER IN THE
ARTERY the best
INDIRECTLY AUSCULTATORY OR
PALPATORY

WHAT IS THE EFFECT OF EXERCISE


ON THE BP?
SYSTOLIC BP WILL INCREASE.
DIASTOLIC BP CHANGES MINIMALLY.
THEREFORE, IF BP LEVELS RETURN TO
NORMAL AFTER EXERCISE THE PATIENT IS
NOT HYPERTENSIVE.
DLIN RA ET AL. AM HEART J. 106:316-320;1983

HERE IS HYPERTENSION ????


-CONTRACTIA CARDIACA
-DEBITUL CARDIAC
-REZISTENTA SISTEMICA
-STRUCTURA VASCULARA

Physiologic Components of BP
Heart
HR

Veins
Stroke
Volume

Arteries
SVR

Algebra of Blood Pressure


BP = Cardiac Output x SVR
CO = HR x Stroke Volume

BP

HR

Stroke Volume

SVR

Identifiable
Causes of Hypertension
PRIMARY or SECUNDARY
Sleep apnea
Drug-induced or related causes
Chronic kidney disease
Primary aldosteronism
Renovascular disease
Chronic steroid therapy and Cushings syndrome
Pheochromocytoma
Coarctation of the aorta
Thyroid or parathyroid disease

32

HYPERTENSION- ICEBERG

www.drsarma.in

HYPERTENSION

What we record as B.P.


It is only a marker of the bigger problem
The Truth is

Hypertension is a multi-organ systemic disease


The Problem is
Hypertension is asymptomatic in 85% of cases
33

How many are really Dx. and Rx.ed ??

Under control (40%)


Diagnosed
HT
37%

Hypertensives
(22%)
Normotensives (78%)

63%

Under
Un Rx. treatment
HT
(50%)

(7.5% of the total


hypertensives)

Uncontrolled
hypertension (60%)

Undiagnosed
HT

A study from Europe on 23,339 patients


34

BP Measurement Techniques
Method

Brief Description

In-office

Two readings, 5 minutes apart. Sitting in chair, not on exam


table. Confirm elevated reading in contralateral arm.

Self-measurement

Provides information on response to therapy. May help


improve adherence to therapy and evaluate white-coat
HTN.

Ambulatory BP
monitoring

Indicated for evaluation of white-coat HTN. Can be used to


confirm self-measurement when inconsistent with in-office
measurement. Reimbursable.

http://hin.nhlbi.nih.gov/nhbpep_slds/menu.htm; Accessed October 20, 2003; 8:15AM

Examples of recommended BP monitors.

Mercury sphygmomanometers (gold


standard).

(details available BHS website)

Simptome si semne

Maj. nu au semne specifice.


Sunt identif. in timpul exam. fizic
Simptomele :
1. TA crescute insasi
2. bolii vasculare hipertensive
3. bolii de fond (HTA sec)
Cefaleea (z. occipitala) dimineata (la trezire) si dispare spontan dupa
catava ore HTA severa
Vertij
Palpitatii
Oboseala acc.
Impotenta (la barbati)
HTA sec: poliurie, polidipsie, slabiciune musc. sec hipokaliemiei (in
hiperaldosteronism primar sau obezi), labilitate emotionala (in sindr.
Cushing)

Anamneza

Istoric familial de HTA


intermitente de val. ale TA in antecedente
HTA sec dupa trat. cu corticosteroizi sau estrogeni

Istoric de: angina pectorala, insuf. cerebrala, insuf. cardiaca congestiva,


insuf. vasc. periferica.

Factori de risc: fumatul, diabet zaharat, dislipidemia, decese premature in


familie datorate bolilor cardiovasc.

Stil de viata: dieta, activitatea fizica, statutul familial, profesia, nivelul de


educatie.

Examen fizic

aspectul general (fata rotunda, obezitatea tronculara sindr Cushing?)

Compararea TA si pulsului la cele 2 membre sup. in ortostatism si


clinostatism

Inaltimea si greutatea pacientului

Examenul fundului de ochi

Examinarea inimii si plamanilor

Teste de baza pt evaluarea initiala a HTA

A. Intotdeauna incluse:

Glucoza, sangele, proteinele urinare


Hematocrit
Potasemia
Creatinina serica si/sau ureea sanguina
EKG

De obicei incluse, in fctie de cost si alti factori:


Examen microscopic al urinii
Leucocitemia
Glucoza plasmatica sanguina, colesterol, colesterol HDL, TG
plasmatice/sanguine
Acid uric, fosfati si calciu serice
Radiografie toracica, ecocardiografia.

Teste speciale pt evaluarea HTA sec

Boala renovasculara: renograma cu IEC, examinarea ambilor rinichi cu


ultrasunete
Feocromocitom: det. creatininei, metanefrinelor si catecolaminelor in
urina/24h sau a catecolaminelor plasmatice.
Sindrom Cushing: testul de supresie nocturna cu dexametazona sau det.
cortizolului in urina/24h.

AFECT. CARDIOVASCULARE
HTA

Tratament nefarmacologic - combaterea factorilor de risc:


Reducerea aportului de sare la 5-6 g/zi
Renuntarea la alim. bogate in colesterol si grasimi saturate
Alimentatie hipolipidica si hipocalorica
Dieta bogata in legume, fructe si lactate (aport optim de K, Na, Ca)
Renuntarea la tutun si cafea
Reducerea consumului de alcool: < 30g etanol/zi barbati, < 15g/zi femei
Combaterea sedentarismului si obezitatii
Evitarea stresului

Tratamentul farmacologic:
Este permanent in HTA esentiala
Adaptat la gradul, grupul de risc, stadiul de HTA si evolutia bolii.

Med. CI in HTA:
Excitantele SNC (cafeina, anorexigenele amfetaminice)
Forme farm. eff.

Mercury Myth
Mercury sphygmomanometers have been banned?
Not True!

Fact
You can still use mercury!
It will eventually be phased out, but not yet,

no date set

Advantages of Self-Measurement

Identifies white-coat hypertension


Assesses response to medication
Improves adherence to treatment
Potentially reduces costs
Usually provides lower readings than
those recorded in clinic (hypertension is
defined as SBP > 135 or DBP > 85 mm
Hg)

ABMP IS BETTER !

Ambulatory Blood Pressure Monitoring - ABPM


1. 24 hour B.P monitoring (every 15
minutes)
2. Today - 24 hour B.P. control is essential
3. Identifies dippers and non-dippers
4. Excludes white coat hypertension
5. Treatement solution and control

46

Dippers & Non Dippers

What is this pattern in HT Dippers and Non-dippers ?


What is its significance and clinical relevance ?

47

Dippers & Non Dippers

Systolic Blood Pressure (mm Hg)

Systolic Blood Pressure


160

150

140

Non - dippers

130

Dippers
120

110
6

10

12

14

16

18

20

22

24

24 hours clock time


Yonsei, Med J, Vol 43, No 3: 2002

48

Dippers & Non Dippers

1. Less than 10% circadian variation in SBP and DBP


2. Essential hypertension patients are usually
Dippers
3. Non dippers are Dx. by ABPM They are usually
1. Secondary HT cases
2. More end organ damage
3. More LVH
4. More responsive to salt restriction
5. Diabetics are non dippers
6. Diuretics convert a non dipper to dipper

49

Valori normale ale TA evaluata prin MAATA (ABPM)


(studiu) pe 10 ani
24 ore

Ziua

Noaptea

TA optima

<115/75

<120/80

<100/65

TA normala

<125/75

<130/85

<110/70

Hipertensiune

130/80

140/85

120/70

N.B.=5682 p Olanda, Belgia, Japonia, Suedia )10 ani)


377 p- AVC
435 p evenimente cardiovasculare
(dupa Kikuva M, Journ of Hipertension 2007, 25-S136)

HYPERTENSOIN

PHYSIOPATHLOGY

HYPERTENSION

CLASIFICATION AND STADIALIZATTION

Globally Renowned HT Societies


1. JNC VII Joint National Committee on HT, USA
2. ISH WHO International Society on HT
3. AHA American Heart Association, USA
4. ACC American College of Cardiologist
5. BHS British Hypertension Society
6. NIHLB National Inst. Heart Lung & Blood vessels
7. EHS European Hypertension Society
8. CHS Canadian Hypertension Society
9. NKF National Kidney Foundation, USA
10.AKA American Kidney Association, USA
57

U.S. Department of
Health and Human
Services

National Institutes
of Health

National Heart, Lung,


and Blood Institute

National Heart, Lung, and Blood


Institute
National High Blood Pressure
Education Program

The Seventh Report of the


Joint National Committee
(JNC)
on
Prevention, Detection,
Evaluation, and Treatment
of High Blood Pressure
(JNC 7-8)

Hypertension:
Focus on JNC VIII

Partners in Healthcare Education, LLC 2009

59

JNC 7 Classification of Blood Pressure

STAGE 1

STAGE 2
SBP 160 mm Hg or
DBP 100 mm Hg

SBP 140-159 mm Hg or
DBP 90-99 mm Hg
PREHYPERTENSION
SBP 120-139 mm Hg or
DBP 80-89 mm Hg
NORMAL
SBP <120 mm Hg and

Treatment
recommended
Consider treatment in
those with diabetes or
renal disease who fail
lifestyle modification

DBP <80 mm Hg
Chobanian AV et al, for the NHBPEPCC. Bethesda, Md: NHLBI; 2004. NIH Publication No. 04-5230. Available at:
www.nhlbi.nih.gov/guidelines/hypertension/jnc7full..

JNC-7

HT-EMERGENCY >180/120 +TOD


HT-URGENCY
>180/120 -TOD

JNC VIII:
Messages to Clinicians

JAMA. 2003:289:2560-2577.
Partners in Healthcare Education, LLC 2009

62

e
s

J
N
C

VThe risk of CVD, beginning at


I 115/75mm Hg, doubles with each
increment of 20/10 mm Hg
I
I
JAMA. 2003:289:2560-2577.
Partners in Healthcare Education, LLC 2009

63

Why Prehypertension?
Patients normotensive at age 55 have a 90% lifetime risk
to develop HTN
Joint National Committee on Prevention, Detection,
Evaluation, and Treatment of High Blood Pressure
Prehypertensive: 120139 / 8089 mmHg
HT-135-85mmHg- (JNC 8)
Require health-promoting lifestyle modifications to
prevent CVD
Public health goal: Prevent hypertension and
cardiovascular disease before it happens

True or False

NormalbloodpressureisdefinedasSBP<
135andDBP<90.

False

NormalbloodpressureisdefinedasSBP<
120andDBP<80.PeoplewithSBP120
139orDBP8089shouldbeconsidered
prehypertensive.

Classification of Blood Pressure for


Adults (IHS)
Category

SBP
(mm Hg)

DBP
(mm Hg)

Optimal

< 120

and

< 80

Normal

< 130

and

< 85

High-normal

130-139

or

85-89

Hypertension
Stage 1
Stage 2
Stage 3

140-159
160-179

180

or
or
or

90-99
100-109
110

When SBP and DBP fall into different categories, use the higher category.

Ghidul HTA ESH/ESC 2007


Definiii ale TA i variantelor de HTA
TA sistolic
(mm Hg)

TA diastolic
(mm Hg)

< 120

< 80

TA normal

120-129

80-84

TA normal nalt

130-139

85-89

HTA gradul 1 (uoar)

140-159

90-99

HTA gradul 2 (moderat)

160-179

100-109

HTA gradul 3 (sever)

> 180

> 110

HTA sistolic izolat

> 140

< 90

Categorie
TA optim

Mancia G, De Baker D et al., 2007 Guidelines for the Management of AHT. J Hypertens 2007; 25: 1105-1187

Isolated Systolic Hypertension

1. What is ISH ?
SBP 140+ , DBP < 90

2. What percentage of 65+ aged have ISH ?


More than 90%

3. Which is more harmful SBP or DBP ?


Of course SBP

4. Why is ISH important ?


Because of CVA and CHD mortality
69

HYPERTENSION EVALUATION
CLINIC
PHISICAL EXAMINATION
LABORATORY TESTS
ELECTROCARDIOGRAPHY
CHEST X RAY
ECHOCARDIOGRAPHY
SPECIFIC TEST FOR TOD

Evaluation Components in HT
Medical history
Physical examination
Routine laboratory tests
Optional tests
Classification
Treatment

Medical History
Duration and classification of hypertension
Patient history of cardiovascular disease
Family history
Symptoms suggesting causes of
hypertension
Lifestyle factors
Current and previous medications

Physical Examination
Blood pressure readings (2 or more)-ABPM Verification in contralateral arm
Height, weight, and waist circumference
Funduscopic examination
Examination of the neck, heart, lungs, abdomen,
and extremities
Neurological assessment

Clinical Signs of LV Dysfunction

Hypotension
Pulsus alternans
Trigeminy, Bigeminy
Reduced volume of carotid
LV apical
Enlargement/displacement
Sustained heave of apex
Change in heart sounds

Soft S1
Paradoxically split S2
S3 gallop
S4 impaired LV compliance)
Mitral regurgitation
Pulmonary congestion rales

74

HYPERTENSION

PARACLINIC EVALUATION

Laboratory Tests and Other Diagnostic


Procedures

Determine presence of target organ


damage and other risk factors
Seek specific causes of hypertension

Tests Recommended Before Initiating


Therapy
Urinalysis
Complete blood count
Blood chemistry (potassium, sodium, creatinine, and fasting
glucose)
Lipid profile (total cholesterol and HDL cholesterol)
12-lead electrocardiogram
Chest x ray
Echocardiography
Specific for target organs (CT,MRI,ANGIOGRAPHY etc)

Optional Tests and Procedures

Creatinine clearance
Microalbuminuria
24-hour urinary protein
Serum calcium
Serum uric acid
Fasting triglycerides
LDL cholesterol
Glycosolated hemoglobin

Thyroid-stimulating hormone
Plasma renin activity/ urinary
sodium determination
Limited echocardiography
Ultrasonography
Measurement of ankle/arm
index

HYPERTENSION

ACUTE HYPERTENSIVE SYNDROMES

HYPERTENSION

RISC FACTOR

CVD Risk Factors


Hypertension
Cigarette smoking
Obesity* (BMI >30 kg/m2)
Physical inactivity
Dyslipidemia
Diabetes mellitus
Microalbuminuria or estimated GFR <60 ml/min
Age (older than 55 for men, 65 for women)
Family history of premature CVD
(men under age 55 or women under age 65)
*Components of the metabolic syndrome.

HYPERTENSION

TARGET ORGAN DAMAGE (TOD)

Diseases Attributable to Hypertension

Coronaryheartdisease

Stroke
Heartfailure
Cerebralhemorrhage

Myocardialinfarction
Leftventricular
hypertrophy

Hypertension

Aorticaneurysm
Retinopathy
Peripheralvasculardisease

Chronickidneyfailure
Hypertensive
encephalopathy

All
Vascular
85

Adaptedfrom:ArchInternMed1996;156:19261935.

Target Organ Damage (TOD)


Heart
Left ventricular hypertrophy (LVH)
Angina or prior myocardial infarction (CHD)
Prior Coronary revascularization PTCA or CABG
Heart failure (Systolic / Diastolic dysfunction)
Brain
CVA Stroke or Transient Ischemic Attack (TIA)
Kidney : Chronic kidney disease and CRF
Vessels : Peripheral arterial disease PVD
Eyes : Hypertensive Retinopathy
86

Target Organ Damage - Assessment


Routine Tests
Electrocardiogram, Echocardiography (desirable)
Urinalysis for proteinuria, Microalbuminuria
Blood glucose (F and PP), and Hematocrit
Serum Na and K, Creatinine or GFR, Calcium
Lipid Profile complete, Eye examination, ABI
Optional tests
X-Ray Chest PA
24 hr. urine albumin excretion or ACR
More extensive testing is not generally indicated
87

Normal weight 350 to 450 g


88

Transverse Section of HEART - LVH

10 mm

Dr.Sarma@works

25 mm

89

Echocardiography of Heart - LVH

Dr.Sarma@works

90

ECG and Left Ventricular Hypertrophy

91

Chest PA view of Heart - LVH

C/T ratio > 50%


92

RELATIA DINTRE HTA SI HVS


HTA

ALTI FACTORI:
Genetici, varsta,
sex, etnie
Obezitate
DZ
Aport de sodiu

HVS
CRESTERE CELULARA, FIBROZA, APOPTOZA
mediate de SRAA, SNS, INSULINA etc.

ISCHEMIE

BOALA DE
A. CORONARE
EPICARDICE

ARITMII

BOALA
MICROVASCULARA

FORME CLINICE
DE BOALA ISCHEMICA

DISFUNCTIE DE VS

DIASTOLICA

MS

SISTOLICA

ICC

Neuroretinitis in Optic Fundi of Subject with


Malignant Hypertension

1
4

HYPERTENSION

MORBIDITY and MORTALITY

Morbidity and Mortality in HT


Most of the morbidity and mortality of HT is due to
LVH LV diastolic and systolic dysfunction
Increased risk of Coronary Artery Disease
Increased risk of Cerebral Vascular Disease
Hypertensive heart failure
Chronic Renal Disease of hypertension
Hypertensive vascular damage
96

Hypertension: A Significant CV and Renal


Disease Risk Factor
CAD
Stroke

CHF
LVH

Hypertension

Morbidity

Renal
disease
Peripheral
vascular disease

Disability

National High Blood Pressure Education Program Working Group. Arch Intern Med. 1993;153:186208.

Protectie de
organe

AVC

23%
P=0,0003

EVENIMENTE
CORONARIENE

13%
P=0,007

EVENIMENTE
RENALE

15%
P=0,0187

ASCOT investigators. The Anglo-Scandinavian Cardiac Outcomes Trial Blood Pressure


Lowering Arm (ASCOT-BPLA). Lancet. 2005; 366: 895-906.

S
HYPERTENSION MORBIDITY AND MORTALITY

99

CURS NR 2
HIPERTENSIUNEA ARTERIALA

MECANISMELE HIPERTENSIUNII ARTERIALE


Sindrom hiperkinetic, inotropism ,
volum circulant

CRESTEREA REZISTENTEI
VASCULARE PERIFERICE

CRESTEREA DEBITULUI
CARDIAC

SISTEME PRESOARE

RAA

SISTEME DEPRESOARE

RETENTIE
SNS SI ENDOTELINA
HIDROSALINA SI
ANOMALII DE
TULBURARI IONICE
BAROREFELEXE
TRANSMEMBRANARE

RIGIDIZAREA AORTEI

DISFUNCTIA
ENDOTELIALA - NO

Angiotensinogen
RENINA
Angiotensina I
ENZIMA DE
CONVERSIE
ANGIOTENSINA II
BRADIKININA

AT1
Vasoconstictie
Hipertrofie, fibroza,apoptoza
Retentie hidrosalina Actiuni in SNC
Stimulare simpatica Prooxidant si proinflamator

AT2
Vasodilatatie
Efect antiproliferativ
Natriureza

Produ
si
inactiv
i

Angiotensinogen
RENINA

IEC
Angiotensina I
ENZIMA DE
CONVERSIE

ANGOTENSINA II
-

AT1
Vasoconstictie
Hipertrofie, fibroza,apoptoza
Retentie hidrosalina Actiuni in SNC
Stimulare simpatica Prooxidant si proinflamator

BRADIKININA
AT2
Vasodilatatie
Efect antiproliferativ

Prod.
inactiv
i

Angiotensinogen
RENINA
Angiotensina I
ENZIMA DE
CONVERSIE

CHIMAZE
ANGOTENSINA II

BRADIKININA

AT1
Vasoconstictie
Hipertrofie, fibroza,apoptoza
Retentie hidrosalina Actiuni in SNC
Stimulare simpatica Prooxidant si proinflamator

AT2
Vasodilatatie
Efect antiproliferativ
Natriureza

Produ
si
inactiv
i

Angiotensinogen
RENINA
Angiotensina I
ENZIMA DE
CONVERSIE

CHIMAZE
ANGOTENSINA II
BLOCANTI
R-AT1

AT1

Vasoconstictie
Hipertrofie, fibroza,apoptoza
Retentie hidrosalina Actiuni in SNC
Stimulare simpatica Prooxidant si proinflamator

Prod.
BRADIKININA
AT2

Vasodilatatie
Efect antiproliferativ
Natriureza

inactiv
i

SISTEMUL NERVOS SIMPATIC SI HTA

SISTEMUL NERVOS SIMPATIC SI HTA

HTA =
UCIGASUL
SECRET/
CLANDESTIN

Hypertension and Management:


Old School
Hypertension = Systemic disease
Hemodynamics altered

Treat the blood pressure

Therapeutic options

Beta
Blockers

ACE

ARB

Diuretics

CCB

Adapted from Vascular Biology Working Group, University of Florida


College of Medicine, Carl Pepine, MD, Director

Others
110

Hypertension and Management: New School


Hypertension =
Disease of the blood vessels
Vascular biology altered

Treat the vasculature

Therapeutic options

Beta
Blockers

ACE

ARB

Diuretics

CCB

Adapted from Vascular Biology Working Group, University of Florida


College of Medicine, Carl Pepine, MD, Director

Others
111

Ce ne dorim de la o medicatie
antihipertensiva?

Sa scada eficient TA si sa asigure


atingerea si mentinerea tintelor TA la un
procent cat mai mare de pacienti

Sa fie bine tolerata / sa asigure


persistenta superioara pe tratament

Sa ofere protectie de organ-tinta,


dincolo de scaderea TA

Pharmacotherapy of Hypertension

Alpha Blocker
AT1Antagonist
- agonists
ACE
Dr. Rx
Ganglionic
Rationa
Inhibitor
l
blockers
Vasodilators Drug of choice Beta Blocker
Ca++ Antagonist

Diuretic

Pharmacologic Sites of Action


Veins

Thiazides
Loops
Aldosterone Ant.
Nitrates
ACEI
ARB

Heart

Beta Blockers
Diltiazem
Verapamil
Via Central
Mechanism:
Clonidine

Arteries

Dihydropyridine
CCBs
Hydralazine
Minoxidil
Alpha1 Blockers
ACEI
ARB

The Many Faces of HT Therapy Today

CCBs

Centrally acting agents


ics
t
e
r
u
Di

a
Bet

rs
e
k
c
blo

ARBs
ACE in
hibitors

Hypertension

115

Algorithm for Treatment of


Hypertension

Begin or Continue Lifestyle Modifications


Lose weight
Limit alcohol
Increase physical
activity
Reduce Sodium

Maintain potassium
Maintain calcium and
magnesium
Stop smoking
Reduce saturated fat,
cholesterol

Not at Goal Blood Pressure

Lifestyle Modification

Modification

Weight reduction

Approximate BP reduction
(range)
520 mm/10 kg wt loss

Adopt DASH eating plan

814 mmHg

Dietary sodium reduction

28 mmHg

Physical activity

49 mmHg

Abstinence from alcohol

24 mmHg

All put together reduce BP by 20 to 55 mmHg

117

Which drug in each class

www.drsarma.in

118

DIURETIX reduces the number


of sacks on the wagon

1.Diuretics

1.Thiazides
hydrochlorothiazide(HydroDIURIL,Esidrix);
chlorthalidone(Hygroton)
2.Loopdiuretics
furosemide(Lasix);bumetadine(Burmex);
ethacrynicacid(Edecrin)
3.K+Sparing
amiloride(Midamor);spironolactone(Aldactone);
triamterene(Dyrenium)
4.Osmotic
mannitol(Osmitrol);urea(Ureaphil)
5.Other
CombinationHCTH+triamterene(Dyazide)
acetazolamide(Diamox)

Diuretics(cont)
1.SiteofAction
RenalNephron
2.MechanismofAction
UrinaryNa+excretion
Urinarywaterexcretion
ExtracellularFluid
and/orPlasmaVolume
3.EffectonCardiovascularSystem
AcutedecreaseinCO
ChronicdecreaseinTPR,normalCO
Mechanism(s)unknown

Diuretics(cont)
4.AdverseReactions
dizziness,
electrolyteimbalance/depletion,
hypokalemia,
hyperlipidemia,
hyperglycemia(Thiazides)
gout
5.Contraindications
hypersensitivity,
compromisedkidneyfunction
cardiacglycosides(K+effects)
hypovolemia,
hyponatremia

QuickTmeand
TIF(Uncompresd)ecompreso
aren d tosethispcture.

Diuretics(cont)
6.TherapeuticConsiderations
Thiazides(mostcommondiureticsforHTN)
Generallystartwithlowerpotencydiuretics
GenerallyusedtotreatmildtomoderateHTN
UsewithlowerdietaryNa+intake,
andK+supplementorhighK+food
K+Sparing(combinationwithotheragent)
Loopdiuretics(severeHTN,orwithCHF)
Osmotic(HTNemergencies)
Maximumantihypertensiveeffectreached
beforemaximumdiuresis2ndagentindicated

QuickTmeand
TIF (Uncompres d)ecompreso
aren de tose thispcture.

ACEI reduces the number of sacks


on the wagon

ACEi

1-126

A-

AA

ACEi-ARB--MECHANISM

Renin Inhibitors

127
127

ARB

AntiAngiotensinIIFormation
AngiotensinIIFormation
1. AngiotensinConvertingEnzyme
Inhibitors
enalopril(Vasotec);
quinapril(Accupril);
fosinopril(Monopril);
moexipril(Univasc);
lisinopril(Zestril,Prinivil);
benazepril(Lotensin);
captopril(Capoten)

2.AngIIReceptorAntagonists
losartan(Cozaar);
candesartan(Atacand);
valsartan(Diovan)

Angiotensinogen

ACE

AngI

Renin

Lung
VSM
Brain
Kidney
AdrGland

AngI

AT1

Ang II

ACE

AT2

AngII

AntiAngiotensinIIDrugs,cont
3.EffectonCardiovascularSystem

QuickTime and a
GIF decompressor
are needed to see this picture.

Volume

Aldosterone
Vasopressin

CO

HR/SV

AngiotensinII
Norepinephrine
SymNS

CO

AngiotensinII

Vasoconstriction
SymNS

TPR

AntiAngiotensinIIDrugs,cont
4.AdverseEffects
hyperkalemia
angiogenicedema(ACEinhib);cough(ACEinhib);
rash;itching;
5.Contraindications
pregnancy;hypersensitivity;bilateralrenalstenosis
6.TherapeuticConsiderations:
usewithdiabetesorrenalinsufficiency;
adjunctivetherapyinheartfailure;
oftenusedwithdiuretic;
Enalapril,ivforhypertensiveemergency

BB

BBBB

Beta- Blocker Therapy

-Blockers
Limit the donkeys speed, thus saving energy

Adrenoceptor

ADRENALINE

Adrenoceptor

Betablockers

A. Classification and
1. Receptor
selectivity
Mechanisms

-selective: Betaloc Zok, atenolol


-selective: butoxamine (research
only)
Nonselective: propranolol
Combined beta- and alpha-blocking:
labetalol

drenergicAntagonists,cont.
3.EffectsonCardiovascularSystem
a.CardiacHR,SVCO
b.RenalReninAngiotensinIITPR
4.AdverseEffects
impotence;bradycardia;
fatigue;exerciseintolerance;
5.Contraindications
asthma;diabetes;bradycardia;
hypersensitivity

drenergicAntagonists,cont.
6.TherapeuticConsiderations
Selectivity
nadolol(Corgard)nonselective,but20hr1/2life
metoprol(Lopresor)selective,34hr1/2life
Riskyinpulmonarydiseaseevenselective,
Availableasmixedblockeravailablelabetalol

(Trandate,Normodyne)
Usepostmyocardialinfarctionprotective
Usewithdiureticpreventreflextachycardia

BCC
Limit the donkeys speed, thus saving energy

Ca++Channel
Blockers

CC
Drugs:verapamil(Calan);nifedipine(Procardia);
diltiazem(Cardizem);amlodipine(Norvasc)
1.SiteofAction
Vascularsmoothmuscle
2.MechanismofAction
BlocksCa++channel
decreases/preventscontraction
3.EffectonCardiovascularsystem
Vascularrelaxation
DecreasedTPR

Na+ Ca++

K+

BCC: Mecanism de aciune

BCC-

inhib intrarea transmembranar a ionilor de Ca++ n


celulele musculare netede vasculare i n cardiomiocite
inhibiia este selectiv cu efect comparativ mult mai important
asupra celulelor musculare netede vasculare dect asupra
miocardului
efectul vascular vasodilatator determin scderea rezistenei
vasculare periferice i scderea TA

Norvasc - Rezumatul Caracteristicilor Produsului - noiembrie 2010

Ca++ChannelBlockers,cont.
4.AdverseEffects
nifedipineIncreaseSymNSactivity;
headache;dizziness;peripheraledema
5.Contraindications
Congestiveheartfailure;pregnancyandlactation;
Postmyocardialinfarction
6.TherapeuticConsiderations
verapamilmainlycardiac;interactionsw/cardiac
glycosides
nifedipinemainlyarterioles
diltiazembothcardiacandarterioles
athighdoses,AVnodeblockmayoccur;
nifedipinemayincreaseheartrate(reflex)

Anti Hypertensive drug classes

The A, B, C, D -Good and bad


aspects

143

The A B C D classes
D

Diuretics

ACEI, ARB

Ca
channelBlockers
DIURETICS
ACEI
and ARB
Blockers

D
A
Fourth Choice, Useful

First
Best
Choice
Second
Best
Choice
Goodand
third
Choice
Can
be
combined
with
D, B,
A C
Can
be
combined
with
A,
Can
Canbe
becombined
combinedwith
withD,
A, B,
DC

B C

-Blockers

Ca-Blockers

144

DIURETIC

I am D for DIURETIC
KNOW ME WELL

My Good aspects
Fluid depletion, Na washout, Low cost
Improve CHF, Systolic function, Ca saving
Reduce LVH, Morbidity & Mortality
My Bad aspects
Potassium washout, in Uric acid, Ca
Adverse on Lipids, Glucose control
Dont use me in
Gout, Hypokalaemia
Dyslipedemia, Uncontrolled DM
www.drsarma.in

145

ACEI, ARB

I am A for ACEI and ARB


KNOW ME WELL

My Good aspects
Improve Diastolic function, Systolic function
Control Proteinuria, Very favourable in DM
Improve Coronary Ischemia, Good on Lipids
Reduce LVH, Morbidity & Mortality
My Bad aspects
Bradykinin accumulation, Angio-edema
Serum K , GFR
Dont use me in
Pregnancy, Creatinine is > 3 mg%, K 5.0 meq
www.drsarma.in

Bilateral Renal Artery Stenosis, Angio-edema


146

Blocker

I am B for Blocker
KNOW ME WELL

My Good aspects
Heart rate, Forceof contraction, Conduction
Myocardial O2 demand, Improve Ischemia
Improve QUALY in CHD, Useful in CHF, Migraine
My Bad aspects
Constrict peripheral vessels, Bradycardia
Unfavourable on Lipids, Glucose
Dont use me in
Bradycardia, Conduction defects, Caution in CHF
Prinzmetal Angina, MSD, PVD, BA, COPD, Dys lipid
www.drsarma.in

Pheochromocytoma, Chronic smokers


147

I am C for Ca channel Blocker


Ca+ Blockers
KNOW ME WELL

My Good aspects
Vasodilatory, Suitable in elderly, Low cost
Anti arrhythmic (Verapamil), Coronary BF (Diltz)
Neutral on lipidemia, Vasospastic Angina
My Bad aspects
Fluid retention, Impair failing heart
Adverse on Glucose control , Pedal edema ? Rx.
Dont use me in
Tachycardia, arrhythmias, CHF,
Uncontrolled DM, Volume overload
www.drsarma.in

148

DUAL-THERAPY

149

Hypertension Rational Drug Combinations

ACEI and ARB = A

Diuretics = D Rank 1

Beta Blockers = B

ACEI and ARB = A Rank 2

Calcium Channel (CCB) = C

Beta Blockers = B Rank 3

Diuretics Drugs= D

CCB = C Rank 4

D and A combination is excellent -

Ramace H, Losar H, Enace D

D and B combination next -

Betaloc H, Atecard D, Tenoric

D and C combination sixth -

Amlogaurd H, Stamlo D

A and B combination Third -

Losar A, Cardif Beta

A and C combination fourth -

Amlopres L, Hipril A, Amlo LS

B and C combination fifth -

Amlo AT, Amlobet, Beta Nicardia

www.drsarma.in

150

Some Irrational Combinations

Beta blockers + Beta1 stimulants -

Rebound HT, Paradoxical BP

Beta blockers + Vepapamil -

Extreme bradycardia, HB, CHF

Thiazide + Furesemide

Potential volume and K

CCB + Thiazide

No RCTs to support the additive

Prazocin + Beta blocker -

They nullify the effects of each other

Verapamil / Dilzem + Nefidepine -

No rationale (cardiac actions contridic)

Beta blocker + ACEI

Not for HT alone, Good for CHF, MI, IHD

Sub clinical doses of two drugs

Try one drug in good dosage, then add

Two drugs of same class -

No rationale (like Enalapril + Ramipril)


(Atenelol + Metoprolol, Nefidepine + Amlo)

www.drsarma.in

151

Hypertension Treatment by Drug Class


Diuretics

-Blocker

ACE Inhibitors
CCBs

ARBs

IMS Health NDTI, 1978-2002

JNC 7 algoritmul pentru tratamentul HTA


Modificri ale stilului de via

TA int (<140/90 mmHg sau <130/80 mmHg pentru cei cu diabet sau boal renal cronic)
neatinsa
Alegerea tratamentului iniial
Tratament antihipertensiv fara o
recomandare stricta a ghidurilor

Tratament antihipertensiv cu o
recomandare stricta a ghidurilor

HTA stadiul 1

HTA stadiul 2

(TAS 140-159 sau TAD 90-99


mmHg)

(TAS 160 mmHg sau TAD 100


mmHg)

Diuretic tiazidic pentru majoritatea

Combinaie de 2 medicamente pentru


majoritatea (de obicei diuretic tiazidic
i IECA sau sartan sau -blocant sau
CCB)

Putei considera IECA, sartan, blocant, CCB, sau combinaii

Medicamente pentru
indicaii obligatorii
Alte medicamente
antihipertensive (diuretic,
IECA, sartan, -blocant, CCB)
n funcie de necesar

TA int neatins
Adaptat dup JNC 7 VII, Hypertens.
2003;42:1206-1252.

Optimizai dozele sau adugai medicamente pn cnd TA int


este atins
Considerai consultarea unui expert n tratamentul HTA

ANOTHER ANTI- HYPERTENSION DRUGS

ADRENERGICAL ANTAGONIST
CENTRAL SYMPATHOLYTICS
NITRATES

PeripheralAdrenergicAntagonists
Drugs:prazosin(Minipres);terazosin(Hytrin)
1.SiteofActionperipheralarterioles,smoothmuscle

QuickTime and a
Photo - JPEG decompressor
are needed to see this picture.

CRITICALPOINT!
Majormechanism/siteofSymNScontrolofbloodpressure.

CentralSympatholytics(2Agonists)
Drugs:clonidine(Catapres),methyldopa(Aldomet)
1.SiteofAction
CNSmedullary
cardiovascularcenters
clonidine;direct2agonist
methyldopa:falseneurotrans.
2.MechanismofAction
CNSadrenergicstimulation
Peripheralsympathoinhibition
Decreasednorepinephrinerelease
3.EffectsonCardiovascularSystem
DecreasedNE>vasodilation>DecreasedTPR
CRITICALPOINT!
Stimulationofreceptorsinthemedulladecreasesperipheral
sympatheticactivity,reducestone,vasodilationanddecreasesTPR.

Nitrates
Veins

Mechanism: Direct venodilation by


release of nitric oxide
Examples:

Thiazides
Loops
Aldosterone Ant.
Nitrates

Isosorbide dinitrate 10 mg TID


IMDUR 30 mg daily

In renal patients with resistant


hypertension addition to 3-4 drug
regimen may help get patient to
goal
Provide 8h nitrate free interval daily
Compelling indications: Angina

HT -TREATMENT
SOME COMMON C0-EXISTING
CONDITION

Hypertensiontreatmentwith

somecommoncoexistingconditions
HeartFailure
ACEinhibitors
Diuretics
MyocardialInfarction
blockers
ACEinhibitors
Diabetes
ACEInhibitors
AVOIDblockers
Isolatedsystolichypertension(Olderpersons)
Diureticspreferred
calciumchannelantagonist

TreatmentStrategywith
SomeCommoncoexistingConditions,cont
RenalInsufficiency
ACEInhibitors
Angina
blocker
Calciumchannelantagonists
Asthma
Ca++channelblockers

WHAT IS NEW IN HYPERTENSION

161

Ce putem face pentru


pacientul
cu HTA necontrolata
(rezistenta la >4
antihipertensive)?

New drugs

SOLUTII PENTRU HTA REZISTENTA


LA >4 ANTIHIPERTENSIVE

Darusentan

2. Rheosistem device implantabil in sinus carotidian


Studiu si influenta receptorilor barometrici prin algoritm
programabil

3. ALISKIREN+IEC+ARB+IEC+HCTZ etc

4. Vaccin antiangiotensina II (ANGQB-CYT006)

Aliskiren Binds to the Active Site of Renin

Renin
Aliskiren
Angiotensinogen

Angiotensin I

Adapted from Wood JM, et al. 2003

Aliskiren binds to a
pocket in the renin
molecule, blocking
cleavage of
angiotensinogen to
angiotensin I

ENDOTHELIN ANTAGONISTS.

Endothelin (ET-1) is one of the most potent


vasoconstrictors known. ET-1

Tezosentan (an endothelin receptor blocker), would


reduce LV filling
pressures, decrease afterload, increase cardiac output

Vaccin antiAngiotensina II
(rezultate)

N.B. = procent non dipper diminuat (p<0,05)


(dupa TISSOT A.C. Journ of Hypert. 2007,25. S 139)

SOLUTII PENTRU HTA REZISTENTA


LA >4 ANTIHIPERTENSIVE

CONCLUSION

What we record as B.P.


It is only a marker of the bigger problem
The Truth is

Hypertension is a multi-organ systemic disease


The Problem is
Hypertension is asymptomatic in 85% of cases
169

Nu tot ce conteaza
poate fi masurat
si nu tot
ce poate fi masurat
conteaza
ALBERT EINSTEIN

THE END???

DEFINITIE

Se consider HIPERTENSIUNE ACEL


NIVEL AL PRESIUNILOR DE LA CARE RISCUL
CARDIOVASCULAR SE DUBLEAZ PE TERMEN LUNG:
140/90 mmHg

IMPACT

1. EFECTELE ASUPRA RISCULUI CARDIOVASCULAR:

Meta-analiza efectuata de Prospective Studies


Collaboration riscul de atac de cord sau de stroke
este dublat atunci cand TAs cu 20 mmHg sau cand
TAd cu 10 mmHg.
LEWINGTON S. si colab., Lancet, 2002; 360: 1903-1913

HTA FACTOR
CARDIOVASCULAR

DE

RISC

Studiul MRFIT: TA are o relaie continu cu


riscul cardiovascular
Arch. Intern. Med., 1993; 153:186

HTA

FACTOR
CARDIOVASCULAR

DE

MacMahon S. i colab., Lancet, 1990; 335: 765

RISC

IMPACT

2. PREVALENTA FOARTE MARE cel mai raspandit factor


de risc CV:
1/4 din populatia globului are HTA
- 1,56 miliarde de oameni vor avea HTA in 2025
45% din populatia adulta a Romaniei are HTA
75% din cei in varsta > 65 ani au HTA
KERNEY P.M. si colab., Lancet, 2005; 365: 217-233
DOROBANTU M si colab., Rev. Rom. Cardiol., 2006; Vol XXI, 3

CLASIFICARE
1. IN FUNCTIE DE VALORI:

Gr. 1
TA sistolica
sau
TA diastolica

140-159
90 99

Gr.2
160-179
100-109

Gr.3
180
110

CLASIFICARE

2. SISTOLICA IZOLATA/DIASTOLICA/SISTOLO-DIASTOLICA
3. IN FUNCTIE DE ETIOLOGIE
- Esentiala/primara/idiopatica
- Secundara

ETIOPATOGENIE

BOALA CU DETERMINISM POLIGENIC PUTERNIC


INFLUENTATA DE FACTORI DOBANDITI de exemplu
obezitatea, consumul excesiv de sare etc

MECANISMELE HIPERTENSIUNII ARTERIALE


Sindrom hiperkinetic, inotropism ,
volum circulant

CRESTEREA REZISTENTEI
VASCULARE PERIFERICE

CRESTEREA DEBITULUI
CARDIAC

SISTEME PRESOARE

RAA

SISTEME DEPRESOARE

RETENTIE
SNS SI ENDOTELINA
HIDROSALINA SI
ANOMALII DE
TULBURARI IONICE
BAROREFELEXE
TRANSMEMBRANARE

RIGIDIZAREA AORTEI

DISFUNCTIA
ENDOTELIALA - NO

Angiotensinogen
RENINA
Angiotensina I
ENZIMA DE
CONVERSIE
ANGIOTENSINA II
BRADIKININA

AT1
Vasoconstictie
Hipertrofie, fibroza,apoptoza
Retentie hidrosalina Actiuni in SNC
Stimulare simpatica Prooxidant si proinflamator

AT2
Vasodilatatie
Efect antiproliferativ
Natriureza

Produ
si
inactiv
i

Angiotensinogen
RENINA

IEC
Angiotensina I
ENZIMA DE
CONVERSIE

ANGOTENSINA II
-

AT1
Vasoconstictie
Hipertrofie, fibroza,apoptoza
Retentie hidrosalina Actiuni in SNC
Stimulare simpatica Prooxidant si proinflamator

BRADIKININA
AT2
Vasodilatatie
Efect antiproliferativ

Prod.
inactiv
i

Angiotensinogen
RENINA
Angiotensina I
ENZIMA DE
CONVERSIE

CHIMAZE
ANGOTENSINA II

BRADIKININA

AT1
Vasoconstictie
Hipertrofie, fibroza,apoptoza
Retentie hidrosalina Actiuni in SNC
Stimulare simpatica Prooxidant si proinflamator

AT2
Vasodilatatie
Efect antiproliferativ
Natriureza

Produ
si
inactiv
i

Angiotensinogen
RENINA
Angiotensina I
ENZIMA DE
CONVERSIE

CHIMAZE
ANGOTENSINA II
BLOCANTI
R-AT1

AT1

Vasoconstictie
Hipertrofie, fibroza,apoptoza
Retentie hidrosalina Actiuni in SNC
Stimulare simpatica Prooxidant si proinflamator

Prod.
BRADIKININA
AT2

Vasodilatatie
Efect antiproliferativ
Natriureza

inactiv
i

SISTEMUL NERVOS SIMPATIC SI HTA

SISTEMUL NERVOS SIMPATIC SI HTA

HTA =
UCIGASUL
SECRET/
CLANDESTIN

COMPLICATIILE HTA

1. AVC

Risc X 7

2. SINDROAME
CORONARIENE
ACUTE

Risc X 3

3. INSUFICIENTA
CARDIACA

Risc X 2-3

COMPLICATIILE HTA

1. VASE CAPILARE

Rarefactie capilara
si disfunctie
endoteliala

2. VASE DE
REZISTENTA SI
ARTERIOLE

Remodelare
eutrofica si aterogeneza

3. VASE MARI

Rigidizare si
aterogeneeza

HTA FACTOR DE RISC


CARDIOVASCULAR

VASELE MARI: RIGIDIZAREA AORTEI; ANEVRISM


I DISECIE DE AORT
VASELE MEDII I MICI: REMODELARE
VASCULAR SISTEMIC; EFECTE PARTICULARE
N ARTERELE RETINEI I AA. CEREBRALE

HTA FACTOR DE RISC


CARDIOVASCULAR

COMPLICAIILE CARDIACE ALE HTA: HIPERTROFIA


VENTRICULAR STNG; INSUFICIENA CARDIAC;
BOALA CORONARIAN
TIME; dec. 13, 2004

HTA FACTOR DE RISC


CARDIOVASCULAR

COMPLICAII RENALE: NEFROANGIOSCLEROZA


HIPERTENSIV
TIME; dec.13,2004

Dupa Dzau si Braunwald, J. Hypertens., 2008; 26 (Suppl. 4)

Remodelarea arterelor
mici si a arteriolelor
in HTA

RELATIA DINTRE HTA SI HVS

HTA
induce
postsarcina crescuta si
favorizeaza HVS de tip
concentric.
Prevalenta HVS la
hipertensivi variaza in
functie de metoda de
evaluare: 20-50% in HTA
moderata si severa.
Devereux R.B. si colab.,
Circulation, 1977; 55: 613-618

Dupa Lancet, 1982; 1: 1165-1168

RELATIA DINTRE HTA SI HVS


HTA

ALTI FACTORI:
Genetici, varsta,
sex, etnie
Obezitate
DZ
Aport de sodiu

HVS
CRESTERE CELULARA, FIBROZA, APOPTOZA
mediate de SRAA, SNS, INSULINA etc.

ISCHEMIE

BOALA DE
A. CORONARE
EPICARDICE

ARITMII

BOALA
MICROVASCULARA

FORME CLINICE
DE BOALA ISCHEMICA

DISFUNCTIE DE VS

DIASTOLICA

MS

SISTOLICA

ICC

EVALUAREA HVS
ECG
Indicele Sokolow-Lyon (SV1 +
RV5-6 > 38 mm)
Produs Cornell = Voltaj Cornell
(RaVL+SV3)
x
durataQRS
>
2240mmxmsec
Pattern de strain indicator de
risc
+
Tulburari de ritm
Modificari ischemice

EVALUAREA HVS
ECOGRAFIE CARDIACA MASA VS
IMVS > 110 g/m2 femei;
IMVS > 125 g/m2 barbati
Perete VS raportat la
raza (wall to radius ratio)
0.42-0.45
HVS concentrica = IMVS
+ perete raportat la raza
Mai sensibila decat ECG in detectarea HVS
Levy D si colab., Ann. Intern.Med., 1990; 108:7; Reichek N. si colab.,
Circulation, 1981; 63: 1391-1398

EVALUAREA HVS
ECOGRAFIE CARDIACA
FUNCTIA DIASTOLICA SI SISTOLICA

Fluxul
transmitral E/A

Fluxul in venele
pulmonare

Fluxul
transmitral Vp

Expansiunea inelului
mitral in TDI

Volumul indexat al
AS

FE a VS

EVALUAREA HVS
RMN

RMN
cardiac
realizeaza
evaluarea cu cea mai mare
acuratete
si
reproductibilitate
a
dimensiunilor si structurii
cardiace.

Artham S. M. si colab., Prog. Cardiovasc.


Dis., 2009; 52: 153-167

SEMNIFICATIA PROGNOSTICA A HVS


Studiul Framingham a evidentiat ca la pacientii cu
semne ECG de HVS riscul de mortalitate
cardiovasculara creste de 8x similar cu al
pacientilor dupa un infarct miocardic, iar la cei cu
dovezi ecocardiografice de HVS riscul de deces sau
de complicatii non-fatale este multiplicat de 2-4x.
Kannel W.B. si colab., Ann. Intern. Med., 1970; 72: 813-822; Levy D. si
colab., N.Engl.J.Med., 1990; 322: 1561-1566

Relatia dintre masa


VS si riscul CV este
continua
si
se
manifesta de la valori
aflate sub criteriile de
HVS.
Schillaci G. si colab.,
Hypertension, 2000; 35: 580-586

SEMNIFICATIA PROGNOSTICA A HVS

Prognosticul HVS
depinde de geometria
VS. Varianta cea mai
severa este hipertrofia
concentrica.
Patel D. si colab., Circulation,
2008; 118: S602
Din: Ann.Intern.Med., 1991; 114: 345352

SEMNIFICATIA PROGNOSTICA A HVS


HVS si INSUFICIENTA CARDIACA
HVS mareste riscul de aparitie a insuficientei
cardiace congestive si de deces prin insuficienta
cardiaca.
Drazner M.H. si colab., J.Am.Coll.Cardiol., 2004; 43: 2207-2215; Okin P. M. si
colab., Circulation, 2006; 113: 67-73

Din: Okin P. M. si colab., Circulation, 2006; 113: 67-73


(LIFE Study)

PARTEA A 2-A

DIAGNOSICUL HTA

1896

Scipione Riva-Rocci inventeaz


sfigmomanometrul cu mercur
pentru msurarea tensiunii
arteriale la om

DIAGNOSICUL HTA

1. MASURAREA TA IN CABINET MEDICAL efectul de halat alb


2. MASURAREA AMBULATORIE AUTOMATIZATA A TA
3. AUTOMASURARE

DIAGNOSICUL HTA

TAs
CLASIC

TAd

< 140

< 90

MATA
Media 24h

<125-130

Media diurna

< 80

<130-135

Media nocturna

< 120

AUTOMASURARE

< 130-135

< 85
< 70
< 85

EVALUAREA HTA

1. EVALUAREA CLINICA
2. EVALUAREA FACTORILOR DE RISC CV SI A
COMPLICATIILOR
3. EVALUAREA SIGURANTEI TRATAMENTULUI
4. EVALUAREA FORMELOR SECUNDARE DE HTA

EVALUAREA PACIENTULUI HIPERTENSIV IN


NOILE GHIDURI HTA ESH/ESC 2007

EVALUAREA PACIENTULUI HIPERTENSIV IN


NOILE GHIDURI HTA ESH/ESC 2007

NOU INTRODUS IN GHID

!!!
NOU INTRODUS
IN GHID

!!!

CLASIFICARE

GHIDUL HTA ESC/ESH 2007, Journal of Hypertension, 2007;


25: 1105-1187

SCADEREA HTA REDUCE RISCUL


CARDIOVASCULAR DOVEZILE TRIAL-URILOR

Tratamentul antihipertensiv se asociaza cu o


reducere de:
35-40% - a riscului de accident vascular cerebral
20-25% - a riscului de infarct de miocard
50% - a riscului de insuficienta cardiaca
21% - a riscului de mortalitate CV

NEAL B. si colab., Lancet, 2000; 356: 1955-1964

VALORILE-TINTA ALE TRATAMENTULUI IN


HTA

TAs < 140 i/sau TAd < 90mmHg


TAs < 135 i/sau TAd < 85mmHg, nu < 120 mmHg
TAs DIABET ZAHARAT
TAs < 125 i/sau TAd < 75mmHg PROTEINURIE
1g/24h

GREU DE ATINS!

TRATAMENTUL NON-FARMACOLOGIC
Corectarea stilului de via ar trebui instituit de cte ori este
posibil, la toi pacienii n etapa de temporizare a tratamentului
farmacologic sau n paralel cu acesta, dac a fost iniiat.

TRATAMENTUL FARMACOLOGIC
1. CU CE CLASE DE MEDICAMENTE INITIEM TRATAMENTUL?

2. MONOTERAPIE vs TERAPIE ASOCIATA

DIURETICE
DIURETICE TIAZIDICE
COMPUSI: Hidroclorotiazida (12,5 25 mg/zi), Indapamida (6,25-1,5mg/zi) in
priza unica
MECANISM DE ACTIUNE: inhiba reabsorbtia de Na si Cl in tubul contort
distal
INDICATII:
in asociere cu IEC/sartani/blocante ale canalelor de calciu efect sinergic
sunt folosite in combinatii fixe
HTA la varstnici
EFECTE SECUNDARE: hipopotasemie, hiperuricemie, hipercolesterolemie,
hipercalcemie, hiperglicemie
CI/PRECAUTII: DZ, guta, insuficienta renala (Clcr<20 ml/min)

DIURETICE
DIURETICE DE ANSA
COMPUSI: furosemid (20-80mg/zi) in 2-3 prize/zi, bumetanid, torasemid,
acid etacrinic
MECANISM DE ACTIUNE: inhiba Na/K/Cl co-transporter-ul din portinea
ascendenta a ansei Henle
INDICATII:
HTA asociata cu patologie de retentie hidrosalina si alternativa la diuretic
tiazidic in insuficienta renala severA
EFECTE SECUNDARE: hipovolemie, hipopotasemie, hiperuricemie,
hipercalcemie, alcaloza metabolica
CI/PRECAUTII: hiperaldosteronism primar, hiperuricemie

DIURETICE
DIURETICE ECONOMISITOARE DE POTASIU
COMPUSI: spironolactona (25-50 mg/zi), eplerenona/ triamteren, amilorid
MECANISM DE ACTIUNE: antagonisti de receptori de aldosteron/inhiba
pompa Na-H+ in TCD
INDICATII:
HTA din hiperaldosteronism-ul primar
In asociere cu tiazidice in HTA reziztenta la tratament
EFECTE SECUNDARE: hiperpotasemia, mai ales in asociere cu IEC sau
sartani
CI/PRECAUTII: insuficienta renala, hiperpotasemia

IEC
COMPUSI: captopril, enalapril (5-20 mg/zi 2 prize), ramipril (5-10 mg/zi priza
unica), perindopril (5-10 mg/zi priza unica), lisinopril (5-20 mg/zi priza unica),
fosinopril, zofenopril, etc
MECANISM DE ACTIUNE: vezi patogenie
INDICATII:
HTA in general
HTA cu IC, HTA si boala coronariana
EFECTE SECUNDARE: hiperpotasemie, tuse (10-15%), induce insuficienta
renala in conditii de hipoperfuzie renala, efecte alergice,
CI/PRECAUTII: insuficienta renala, stenoza de artera renala bilaterala, sarcina

SARTANI
COMPUSI: losartan (50-100 mg/zi), telmisartan (40-80 mg/zi), valsartan (80160/zi), candesartan (8-16mg/zi), irbesartan (150-300mg/zi)
MECANISM DE ACTIUNE: vezi patogenie
INDICATII:
HTA in general
HTA cu IC, HTA si boala coronariana, indicatii specifice de nefroprotectie
la pacientii cu DZ
EFECTE SECUNDARE: IRA, hiperpotasemie
CI/PRECAUTII: sarcina, stenoza de artera renala bilaterala, conditii de
hipoperfuzie renala

BLOCANTE ALE CANALELEOR DE CALCIU


COMPUSI: Nifedipina retard (20-40 mg/zi), amlodipina (5-10 mg/zi),
lercanidipina (10-20 mg/zi), felodipina/ verapamil (80-240 mg/zi)
MECANISM DE ACTIUNE: blocarea canalelor de calciu si relaxarea
musculaturii netede vasculare
INDICATII:
HTA in general
HTA la varstnic
HTA cu insuficienta renala
EFECTE SECUNDARE: tahicardie, eritem facial, tulburari GI, edeme,
cefalee/BAV (diltiazem, verapamil),
CI/PRECAUTII: ICC, BAV grad II-III

BETA-BLOCANTE:

COMPUSI:
Beta blocante: propranolol, atenolol (50-100mg/zi), metoprolol (50-200mg/zi),
bisoprolol (5-10 mg/zi),),
Beta-blocante cu actiune asociata alfa-litica: labetolol (20mg/zi), carvedilol (2550 mg/zi)
Beta-blocante cu vasodilatatie mediata de NO: nebivolol
Mecanism de actiune: efect central + scaderea debitului cardiac

BETA-BLOCANTE:

INDICATII:
HTA cu boala coronariana
HTA cu IC
HTA cu FA
HTA cu hiperstimulare adrenergica/anxietate
EFECTE SECUNDARE: tulburari metabolice la cele neselective sau putin
selective
CI/PRECAUTII: bradiaritmii

INHIBITORII ADRENERGICI PERIFERICI


ALFA-BLOCANTE
COMPUSI: prazosin, doxazosin (1-20 mg/zi 2-3 prize)
MECANISM DE ACTIUNE: blocarea alfa1-rceptorilor din perifere
INDICATII:
HTA rezistenta la tratament
HTA din insuficienta renala
EFECTE SECUNDARE: hipotensiune severa la prima doza, hipotensiune
ortostatica
CI/PRECAUTII: boala cardiaca ischemica, insuficienta cardiaca

INHIBITORII ADRENERGICI CENTRALI


COMPUSI: clonidina, metildopa trei prize; rilmenidinum/moxonidinum o
priza pe zi
MECANISM DE ACTIUNE: stimularea alfa2-receptorilor adrenergici centrali
cu inhibarea eferentelor simpatice + stimularea alfa2-receptorilor presinaptici
cu scaderea elib de NA
INDICATII: HTA rezistenta la tratament, HTA din sindromul
metabolic/obezitate; alfa-metildopa are indicatie de electie in HTA din sarcina
EFECTE SECUNDARE: hTA posturala, somnolenta/ metildopa - sd lupus
like, hepatita cr autoimuna, anemie hemolitica
CI/PRECAUTII: foecromocitom

VASODILATATOARE
COMPUSI: hidralazina, minoxidil, nitroprusiat de sodiu
MECANISM DE ACTIUNE: actiune directa de vasodilatatie
INDICATII: restaranse
EFECTE SECUNDARE: hiperstimularea adrenergica refelexa
CI/PRECAUTII: boala cardiaca ischemica

CU CE CLASE DE MEDICAMENTE TREBUIE


SA INITIEM/EFECTUAM TRATAMENTUL HTA?
1

DIURETICE TIAZIDICE

BETA-BLOCANTE

INHIBITORI DE ENZIMA DE CONVERSIE

ANTAGONISTI AI RECEPTORILOR DE A II

BLOCANTE ALE CANALELOR DE CALCIU


ESH-ESC GUIDELINES, J. Hypertens, 2007

Tratamentul hipertensiunii arteriale

Principalele cauze de deces la persoane de orice


vrst din regiunile cu venituri mici i medii
(venit brut/loc < 9200 $)
BCV
Cancer
Traumatisme
Infectii resp.
Boli pulm. cr.

BCV
Tumori maligne Traumatisme
Infecii respiratorii
Boli pulmonare cronice
HIV/SIDA

Total decese (%)

SIDA

Europa
i
Asia Central

Orientul Mijlociu i
Africa de Nord

Asia de Sud

Asia de Est
i
Pacific

America Latin
i
Caraibe

Africa
subsaharian

Gaziano TA. Circulation. 2005;112:35473553.

Ponderea factorilor de risc in


determinarea mortalitatii

Cum se diagnosticheaza HTA


Masuratori ocazionale (cabinet)
Tehnica corecta
Minim 3 masuratori (peste 140/90) in 4 luni

Automasuratoare
Verificare

Monitorizare continua (MATA)

Limite
Generale
Tehnica incorecta
Aparatura neverificata (aparat optim = Hg)

Masuratoare in cabinet
Tensiunea de halat alb

Automasuratoare
Cine masoara

MATA

Hypertension Prevalence and


Treatment: North America and Europe
Prevalence of Hypertension

Patients on Therapy

55
50

100

45
40

90
80

US
Canada
Italy
Sweden
England
Spain
Finland
Germany

70

35

% 60
50

30
25

40
30

20
15

20
10

10
5

0
Country
Wolf-Maier K et al. JAMA. 2003;289:2363-2369.

SEPHAR

SEPHAR

Country

6.5 milioane
hipertensivi n Romania

2.4 mil
3.7 mil

2.8 mil
0.4 mil

Frecvena subtipurilor de hipertensiune


la toi subiecii fr tratament (%)

Distribuia n funcie de vrst a subtipurilor de


hipertensiune la persoanele fr tratament

Distribuia procentului global de


hipertensiune netratat n respectiva
categorie de vrst

Vrsta (ani)
Hipertensiune sistolic izolat ( 140 / <90 mm Hg)
Hipertensiune sistolic i diastolic ( 140 / 90 mm Hg)
Hipertensiune diastolic izolat ( 90 mm Hg)

The Seventh Report of the Joint National Committee on Prevention, Detection, Evaluation, and
Treatment of High Blood Pressure (JNC VII).
Disponibil la: www.nhlbi.nih.gov/guidelines/hypertension/jnc7full.pdf.

Hipertensiunea secundara

Renoparenhimatoasa
Renovasculara
Feocromocitom
Hiperaldosteronismul primar
Sindrom Cushing
Apneea obstructiva din (de) somn
Coarctatia de aorta
Secundara medicamentoasa

HT secundara renala
Parenhimatoasa
Cea mai frecventa cauza
Evaluare
Ecografie renala (atentie rinichi polichistic)
Examen de urina: proteine, eritrocite, leucocite

Vasculara
Prevalenta ~ 2 % !! displazii, aterosclerotica
Evaluare: sufluri, hipoK, alterare functionala, dimensiune
renala (>1.5 cm), Doppler
Tratament: angioplastie versus medical

HTA secundare endocrine


Feocromocitom

Prevalenta 0.2 0.4 % (2 8/1 milion loc)


Diagnostic = dozare metanefrine plasmatice sau urinare
Teste de stimulare (glucagon) sau supresie (clonidina)
Imagistica

Hiperaldosteronism primar
Prevalenta 1 11 %
Morfopatologie: ~ 30 % adenoame sr (mai frecv );
% hiperplazie, f.rar carcinoame
Crestere TA rezistenta la tratament hipoK
Diagnostic = testul de supresie cu fludrocortizon;
raportul aldosteron/renina discutabil

S. Cushing
Habitus sau latent
Dozare excretie urinara de cortizol (> 110 mmol sau 40 g) + test de
supresie cu dexametazona

70

Alte HTA secundare


Apneea obstructiva din somn
Situatii clinice
Obezitate cu HTA rezistenta
Non-dipperi

Clinica: somnolenta diurna, tulb concentrare, somn agitat, inec in


somn
Indicele apnee/hipopnee = nr episoade/ora
5 15 = usor, 15 30 = moderat, >30 sever

Coarctatia de aorta
Suflu sist/ continuu

Indusa de medicamente/droguri
Contraceptive orale, steroizi, AINS, cocaina, amfetamine,
eritropoietina, ciclosporine, tacrolimus

Modificri ale clasificrii tensiunii arteriale


CAT. ESC

TAS / TAD
(mm Hg)

Optim

< 120 / 80

Normal

120-129 / 80-84

Normal nalt

130-139 / 85-89

Hipertensiune

140 / 90

Gradul 1

140-159 / 90-99

Gradul 2

160-179 / 100-109

Gradul 3

180 / 110

TAS: tensiune arterial sistolic


TAD: tensiune arterial diastolic

CAT. JNC 7

Normal
Prehipertensiune

Hipertensiune
Stadiul 1
Stadiul 2

The Seventh Report of the Joint National Committee on Prevention, Detection, Evaluation, and
Treatment of High Blood Pressure (JNC VII).
Disponibil la: www.nhlbi.nih.gov/guidelines/hypertension/jnc7full.pdf.

Modificri ale clasificrii tensiunii arteriale


CAT. ESC

TAS / TAD
(mm Hg)

Optim

< 120 / 80

Normal

120-129 / 80-84

Normal nalt

130-139 / 85-89

Hipertensiune

140 / 90

Gradul 1

140-159 / 90-99

Gradul 2

160-179 / 100-109

Gradul 3

180 / 110

Hipertensiune sistolica izolata


TAS: tensiune arterial sistolic
TAD: tensiune arterial diastolic

140 / < 90

CAT. JNC 7

Normal
Prehipertensiune

Hipertensiune
Stadiul 1
Stadiul 2

The Seventh Report of the Joint National Committee on Prevention, Detection, Evaluation, and
Treatment of High Blood Pressure (JNC VII).
Disponibil la: www.nhlbi.nih.gov/guidelines/hypertension/jnc7full.pdf.

Riscul global categorii


TA optima fara alti factori de risc = risc etalon

Risc adaugat

Ev. cardiovasculare Mortalitate cv


la 10 ani
la 10 ani

Mic

< 15 %

< 4%

Moderat

15 20 %

45%

Mare

20 30 %

58%

Foarte mare

> 30 %

>8%

Stratificarea riscului global


Elemente TA
TA normal
de risc
normala inalta

TA grad 1

Risc adaugat Risc ad.


mic
mic

TA grad 2

TA grad 3

Risc ad.
moderat

Risc ad.
mare

Fara FR

Risc
etalon

2 FR

Risc ad. Risc ad. mic


mic

Risc ad.
moderat

Risc ad.
moderat

Risc ad.
mare

> 3 FR
sau LOT
sau DZ

Risc ad. Risc ad.


moderat mare

Risc ad.
mare

Risc ad.
mare

Risc ad.
f. mare

BCA

Risc ad. Risc ad.


mare
f. mare

Risc ad.
f. mare

Risc ad.
f. mare

Risc ad.
f. mare

Riscul de BCI la 10 ani (%)

Riscul de BCI la zece ani n funcie de


tensiunea arterial sistolic i de prez ena
altor factori de risc
60
TAS = 120 mm Hg
TAS= 180 mm Hg

50
40
30
20
10
0

Colesterol

180

240

240

240

240

240

HDL

50

50

35

35

35

35

Fumat

Nu

Nu

Nu

Da

Da

Da

Diabet

Nu

Nu

Nu

Nu

Da

Da

HVS

Nu

Nu

Nu

Nu

Nu

Da

BCI: boal coronarian ischemic


HDL: colesterol din lipoproteine cu densitate mare
HVS: hipertrofie ventricular stng
TAS: tensiune arterial sistolic

The Seventh Report of the Joint National Committee on Prevention, Detection, Evaluation, and
Treatment of High Blood Pressure (JNC VII).
Disponibil la: www.nhlbi.nih.gov/guidelines/hypertension/jnc7full.pdf.

Beneficiile controlului HTA


Complicatia cardio-vasculara Scadere procentuala
Cardiopatia ischemica

20 25

Accidentul vasculr cerebral

35 40

Insuficienta cardiaca

~ 50

Actualitati 1959 - BBPS


Virsta
(ani)

TA
(mmHg)

35

Speranta de viata (ani)

Reducerea
sperantei de
viata (ani)

120/80
130/90
140/95
150/100

41.5
37.5
32.5
25

4
9
16.5

45

120/80
130/90
140/95
150/100

32
29
26
20.5

3
6
11.5

55

120/80
130/90
140/95
150/100

23.5
22.5
19.5
17.5

1
4
6

Nr. persoane

Riscul in HTA

Valori TA

Evaluarea bolnavului hipertensiv


Leziunea subclinica de organ
Cord: ECG (HVS), Eco (HVS)
Rinichi: Clearence creat, microalbuminurie
Artere: grosime intima-medie

Diabetul zaharat:
Glicemie a jeun > 120 mg/dl
Incarcare la 2 h > 198 mg/dl

Alti factori de risc


Dislipidemie
Disglicemie

Tratamentul HTA

Schimbarea stilului de viata


Medicamentos
Interventional

Tratamentul HTA
Schimbarea stilului de viata
Abandonarea fumatului
Scadere in greutate
Scadere consum alcool
Exercitiu fizic
Reducere consum de sare
Crestere consum fructe si legume

Medicamentos
Interventional

Fumatul
Efect
Imediat creste TA cu 10 15 mm
Pe termen lung - 0

Beneficiu
Nul pe TA, bun pentru riscul cv

Metode
Inlocuitori nicotina
Bupropion
Vareniclina

Scaderea in greutate
Scadere si stabilizare a greutatii
Studii observational: greutatea coreleaza
cu TA
Beneficiu
Pina la 20 mm Hg
Metaanalizao scadere cu 5.1 kg duce la o
scadere a TA cu 4.4 3.6 mm Hg

Scaderea consumului de alcool


Consumul de alcool si curba in J
Consumul mare asociat cu AVC (inclusiv
binge-drinking
Alcoolul atenueaza efectul medicatiei
hipotensive
Beneficiu reducere TA cu pina la 4 mm Hg
Doze limitative:
Barbati = 20 30 g Alcool
Femei = 10 20 g Alcool

Exercitiul fizic
Lipsa de antrenament fizic = predictor independent de
mortalitate cardiovasc.
Exercitiul aerobic scade TA de repaus cu pina la 9 mm Hg
(6.9/4.9 mm Hg)
Beneficii suplimentare: scadere in greutate, creserea
sensibilitatii la insulina, cresterea HDL

Concluzie: se recomanda 30 45 min zilnic


(mers, inot, jogging)
Exercitiul de rezistenta (izometric) NU se recomanda
Examinare inainte de recomandare

Modificarea dietei
Scaderea consumului de sare
Studii epidemiologice coreleaza consumul de sare cu TA
Consumul mediu de sare ~ 10 g/zi; reducerea la ~ 5 g ar
scadea TA cu 5 mm Hg (pina la 8 mm Hg)

Recomandari:
nu alimente sarate,
consum ~ 4 g/zi

Posibila controversa

Problema restrictiei de sare

Studiul belgian al echipei Stolarz-Skrzypek


Populatia 3681 persoane fara boala cardiovasculara (26 % hipertensivi)
Urmarire 8 ani
S-a urmarit excretia urinara de Na

Rezultate:
1. excretia de Na coreleaza invers cu mortalitatea cv (4.1% vs 0.8% in
tertilul minim vs maxim)
2. 2096 normotensivi = nici o asociere excretie Na - aparitie HTA
3. 1499 hipertensivi netratati = excretia mai mare de Na coreleaza cu o
valoare TAs semnificativ, dar modest, mai mare

Stolarz-Skrzypek si colab. JAMA 2011; 305: 1777

Alte recomandari dietetice


Recomandari
Cresterea consumului de K
Cresterea consumului de legume si fructe
Scaderea consumului de grasimi saturate si
colesterol
Suplimentarea cu acizi polinesaturati -3

Beneficiu
Scaderi pina la 8 mm Hg (medie 4)

Tratamentul medicamentos
Tiazidice

-blocante

ARB

-blocante

Antag Ca

IECA

Fiziopatologie esentiala

Continator = tonus vascular

Continut = volemie

TA
Activitate pompa = cord

Medicatia hipotensoare

Continator = tonus vascular

Continut = volemie
Diuretice

Vasodilatatoare directe
Blocanti SRAA
Blocanti simpatici

TA
Activitate pompa = cord
Blocanti SRAA
Blocanti simpatici

Clase medicamente hipotensoare


Blocantii SRAA
IECA
BRA
Antialdosteronice

Blocanti simpatici
-blocanti
-blocanti
Blocanti centrali

Diuretice
Tiazidice si similare
De ansa
Altele

Vasodilatatoare directe
Blocantii canalelor de calciu
Nitrati
Hidrazinoftalazina

Calitatile hipotensorului ideal


Sa scada TA eficient
Administrare orala
Actiune de durata lunga (>24 h)
Fara efecte secundare
Actiuni favorabile pe comorbiditati

Blocantii sistemului renina-angiotensina-aldosteron

Inhibitorii enzimei de conversie


Avantaje

Efect protector endotelial


Efect protector renal
Efect util in insuficienta cardiaca
Crestere bradichinina

Limite
Efecte secundare

Tuse
hiperK
Retentia azotata
Efect fetopatic
angioedem

Membrii clasei
Diferente neesentiale de actiune
Diferente de farmacochinetica
Membrii cu dovezi: ramipril, perindopril

Blocantii sistemului renina-angiotensina-aldosteron

Blocantii receptorului de angiotensina II


Avantaje
Blocare mai eficienta a angiotensinei
Efect protector renal
Efect util in insuficienta cardiaca

Limite
Efecte secundare
hiperK
Retentia azotata
Efect fetopatic

Pretul

Membrii clasei

Substanta

T ore

Reducere doza

Losartan

2.5; metab 6 9

Insuf. hepatica

Irbesartan

11 15

Candesartan

Insuf. renala

Valsartan

Insuf. hepatica

Olmesartan

10 15

Telmisartan

24

Insuf. hepatica

Blocantii sistemului renina-angiotensina-aldosteron

Antialdosteronicele
Avantaje
Antifibrozant util in CIC
Diuretice economizatoare de K
Utile in insuficienta cardiaca

Limite
Efecte secundare
Insuficienta renala
hiperK
ginecomastie

Membrii clasei
Aldactona, Eplerenona

Blocantii sistemului simpatic

-blocante
Avantaje
Scad TA la persoanele simpaticotone (unii hipertensivi)
Scad rezistenta periferica
Scad frecventa cardiaca

Limite

Produc spasm bronsic


Scad sensibilitatea la insulina
Scad simptomele si revenirea din hipoglicemie
Scad conducerea a-v

Membrii clasei

Membrii clasei
Proprietati

Selectivitate Stabilizarea
membranei

Act.
Absorbtie
simpaticomim
intrinseca

Biodisp.

T
(ore)

Nadolol

Nu

30 %

30-50 % 24

Propranolol

Nu

++

< 90 %

30 %

3-5

Carvedilol

Nu

++

> 90 %

~ 30 %

7-10

Metoprolol

Nu

~ 100 %

40-50 % 3-7

Atenolol

Da

90 %

50-60 % 6-7

Bisoprolol

Da

90 %

80 %

9-12

Esmolol

Da

0.15

Blocantii sistemului simpatic

-blocante
Avantaje
Vasodilatatie arteriolara si venoasa
Scad tonusul muscular prostatic si in colul vezical

Limite
Induc tahicardie si retentie hidrosodata
Hipotensiune posturala

Membrii clasei
Neselectivi - fenoxibenzamina, fentolamina
Selectivi 1 prazosin, urapidil, etc
Selectivi 2 (centrali) - yohimbina

Blocantii sistemului simpatic

Cu actiune centrala
Mecanism actiune
Receptorii - 2 centrali si imidazolinici

Avantaje
Scade eficient TA

Limite
Sedare
Uscaciunea gurii
Hipotensiune ortostatica

Membrii clasei

Clonidina
Rilmenidina
Metildopa
(Guanabenz, Guanetidina)

Rezerpina

Selectivitatea moxonidinei pe receptorii


imidazolinici I1 si pe receptorii 2
Ki = constanta de afinitate

Afinitatea pe I1 versus 2
(log Ki la niv receptorilor I1 / Ki la nivelul receptorilor 2
-5
-4
-3
-2
-1
0
1
2
3

moxonidina
rilmenidina
clonidina
norepinefrina
epinefrina
guanabenz
2 > I1
Ernsberger PR et al. J Cardiovasc Pharmacol 1992;20(suppl 4):S1-S10

I1 > 2

Diuretice

De ansa
Avantaje
Efect rapid, scurt

Limite
Diselectrolitemie
Hipovolemie cu toate consecintele
Ototoxicitate

Membrii clasei

Substanta

Puterea relativa

T ore

Furosemid

~ 1.5

Bumetanid

40

~ 0.8

Ac. etacrinic

0.7

~1

Torasemid

~ 3.5

Diuretice

Tiazidice si similare
Avantaje
Durata mai lunga de actiune

Limite

Diselectrolitemie
Scaderea tolerantei la glucoza
Dislipidemie
Scaderea efectelor anticoagulantelor orale
Interactiune cu antiaritmicele ce gresc QT
Alte rare (digestive, SNC, hemato)

Membrii grupului

Vasodilatatoare directe

Blocantele canalelor de calciu


Avantaje
Scadere eficienta a TA
Neutralitate metabolica

Limite
Produc edeme
Stimulare simpatica
Afectarea conducerii av (nondih)

Membrii clasei
Dihidropiridinici cu actiune lunga
Nondihidropiridinici

Vasodilatatoare directe
Nitrati
Nitroprusiatul de Na
Actiune scurta numai in urgente

Hidralazina
Limite

Stimulare simpatica
Durata de actiune scurta
Furt singe
Sindrom lupic

Minoxidilul
Mecanism actiune deschide canalul K modulat de ATP
Limite
Retentie hidrosalina
Activare simpatica ischemie

Diazoxidul

Strategia tratamentului
farmacologic
Problemele deciziei terapeutice
Cind se incepe tratamentul
Nefarmacologic ?
Medicamentos ?

Cit timp tratam ?


Care sunt tintele cifrice ?
Cu ce tratam ?

Cind se incepe tratamentul ?


Nefarmacologic
Inainte de diagnostic la persoanele cu factori de risc
!! Tratam riscul !!
La diagnostic (probabil inclusiv normalul inalt)

Farmacologic
La cei fara alti FR la valori peste 140/90 care nu
raspund la tratament nefarmacologic
La cei cu alti FR, fara diabet sau atingere subclinica
de organ la valori peste 140/90
La cei cu diabet sau atingere subclinica de organ la
valori peste 130/85

Cit timp tratam ?

Toata viata
Monitorizare permanenta
Tratament ajustat

Care sunt tintele ?

Valorile TA atinse in trialuri de terapie


antihipertensiva

Tintele terapiei antihipertensive


Pe baza datelor actuale poate fi prudenta
recomandarea de a reduce SBP/DBP la
valori in limitele 130-139/80-85 mmHg, si
posibil la valori mai reduse in aceste
limite, la toti hipertensivii

Tintele terapiei antihipertensive


Recomandarea Ghidurilor precedente de a
reduce mai mult TAs (<130 mmHg) la diabetici si
la pacientii cu risc foarte inalt poate fi inteleapta,
dar nu este sustinuta consistent de dovezi din
studii clinice
In nici un trial randomizat la pacienti diabetici nu
s-a demonstrat beneficiu cu reducerea TAS sub
130 mmHg , iar trialurile in care TAS a fost
redusa sub 130 mmHg la pacienti cu boala CV
preexistenta, rezultatele au fost controversate

Tintele terapeutice
Exista dovezi suficiente pentru a
recomanda reducerea TAs sub 140
mmHg si a TAd sub 90 mmHg la toti
hipertensivii, atat la cei cu risc moderat,
cat si cei cu risc inalt.
Dovezile lipsesc la pacientii varstnici la
care beneficiile reducerii TAs sub 140
mmHg nu au fost niciodata testate in
trialuri

Optimal BP values in CKD

Appel JA si colab (AASK Collab Research Group): NEJM, 363:918; 2010

Optimal BP values in CKD

Composite outcome: dubling of SC value, ESRD or death

P=0.01

P=0.16

Appel JA si colab (AASK Collab Research Group): NEJM, 363:918; 2010

Cu ce tratam ?
Exista droguri mai utile in general ?
Ce preferam: un drog sau asocieri ?
Exista asocieri interzise sau preferate ?
Cind se administreaza medicatia ?

Exista medicamente special utile,


de prima intentie ?

Terapia antihipertensiva in
prevenirea bolii CV

Law MR, BMJ 2009

Terapia antihipertensiva in
prevenirea bolii CV

Law MR, BMJ 2009

ALLHAT: Risk of secondary end points with


amlodipine vs chlorthalidone, lisinopril vs
chlorthalidone, and doxazosin vs chlorthalidone
Comparison
CHD
Amlodipine vs chlorthalidone
Lisinopril vs chlorthalidone
Hospitalized fatal heart failure
Amlodipine vs chlorthalidone
Lisinopril vs chlorthalidone
Doxazosin vs chlorthalidone
Hospitalized fatal stroke
Amlodipine vs chlorthalidone
Lisinopril vs chlorthalidone
Doxazosin vs chlorthalidone

Hazard 95% CI
ratio

1.00
0.98

0.92 1.08
0.90 1.06

0.95
0.64

1.12
1.00
1.07

1.02 1.22
0.91 1.09
0.98 1.17

0.01
0.94
0.13

0.99
1.04
1.02

0.89 1.09
0.94 - 1.15
0.92 1.12

0.81
0.41
0.72

Cushman WC. American Heart Association 2009 Scientific Sessions; November 18, 2009; Orlando, FL.

Astfel, cea mai mare meta-analiza a studiilor


randomizate de reducere a TA arata ca
scaderea TAS cu 10 mmHg sau a TAd cu 5
mmHg utilizand oricare din clasele majore de
antihipertensive reduce evenimentele
coronariene cu cca 1/4 si AVC cu cca 1/3
independent de prezenta sau absenta bolii CV
in antecedente si de TA initiala.
Insuficienta cardiaca se reduce cu cca 1/4

Law MR, BMJ 2009

Nu exista droguri preferentiale.


Tinta este reducerea valorilor TA.
Alegerea depinde de patologia coexistenta.

Indicatiile claselor de medicamente


in functie de patologia coexistenta
IECA
HVS

BRA

Anti ald

-bloc

+
+

Insuficienta cardiaca

Angor pectoris
+

Fibrilatie Atriala

Tahicardii supraventic

Nefropatii

+
+

Insuf Renala terminala


Sindrom Metabolic

+
+

HTA sistolica izolata


Sarcina

Glaucom
Tuse post IECA

+
+

Aterosc carotidiana

Diur ans

Disfunctie VS

Post infarct miocardic

Bloc Ca Diur tiaz

+
+

--

Contraindicatiile unor clase de medicamente


IECA

BRA Anti ald

-bloc Bloc Ca Tiazidice

Insuficienta cardiaca

++

Bloc av gr II

++

Boala arteriala periferica

Guta

++

++

Sindrom metabolic

Disglicemii

++

Astm bronsic

++

Stenoza bilat artera renala

++

++

Hiperkaliemie

++

++

Insuficinta renala
Sarcina

++
++

++

++

++

Locul asocierilor medicamentoase

Numarul de droguri necesare pentru a atinge


tinta TA
Study
UKPDS1

BP goal
(mm Hg) 1

No. of drugs
2

DBP 85

ABCD2

DBP 75

MDRD3

MBP 92

HOT4

DBP 80

AASK5

MBP 92

IDNT6

SBP135/DBP85

ALLHAT7

SBP140/DBP90

1. UK Prospective Diabetes Study Group. BMJ. 1998;317:703713. 2. Estacio RO, et al. Am J Cardiol. 1998;82:9R14R. 3. Lazarus JM, et al. Hypertension.
1997;29:641650. 4. Hansson L, et al. Lancet. 1998;351:17551762. 5. Kusek JW, et al. Control Clin Trials. 1996;16:40S46S. 6. Lewis EJ, et al. N Engl J Med.
2001;345:851860. 7. ALLHAT. JAMA. 2002;288:29983007

The Am J of Hypertens. 2009; 122:290-300

Schema propusa in Ghidul 2007


Alegeti intre
Crestere usoara TA

Crestere importanta TA

Risc cv mic/moderat

Risc CV mare/f.mare

Tinta conventionala

Tinta TA joasa

Un hipotensor in doza mica

Combinatie a doua hipotensoare


in doza mica

Tinta TA nu este atinsa


Agentul initial

Alt agent

in doza maxima

in doza mica

Combinatia
precedenta in doza max

Adaugati al treilea
in doza mica

Tinta TA nu este atinsa


Combinatie 2 3 in

Acelas doza max

Combinatie 2 3 in

A Simplified Approach to the Treatment of


Uncomplicated Hypertension: A Cluster
Randomized, Controlled Trial

STITCH-care algorithm. Feldman RD et al Hypertension 2009;53:646-653

Terapia combinata
Exista tot mai multe dovezi ca pentru vasta
majoritate de pacienti controlul eficace al TA
poate fi obtinut doar prin combinatia de cel
putin doua medicamente antihipertensive
Adaugarea unui medicament din alta clasa la
cel prescris initial ar trebui sa fie strategia
terapeutica preferata, exceptand necesitatea de
a opri primul medicament (r. adverse,
ineficienta)

Asocieri preferabile
sau
Asocieri ce trebue evitate

Terapia combinata
Combinatia betablocante-diuretice favorizeaza
aparitia diabetului zaharat si ar trebui evitata, cu
exceptia situatiilor in care are alte indicatii decat
HTA
Utilizarea combinatiei ACEI-sartan are avantaje
discutabile si efecte adverse crescute cu exceptia
nefropatiei cu proteinurie, unde exista beneficii
dovedite (efect antiproteinuric marcat)
Cand sunt necesare trei medicamente pentru
controlul HTA, combinatia cea mai rationala este
un blocant al SRA cu calciublocant si cu diuretic la
doze eficiente

Cind se administreaza
tratamentul ?

Evolutia circadiana a TA

16

21

Reducerea scaderii nocturne (prifil nondeeper) se


asociaza cu cresterea riscului cv
Media TA nocturne este un predictor mai bun de risc
decit media diurna

Implicatia terapeutica studiul MAPEC


publicat sept 2010

2156 subiecti (1044 barbati) cu HTA de minim 6 luni, diagnosticati cu MATA


(TA diurna 135/85; nocturna 120/70 mm Hg), virsta media ~ 55 ani
1380 netratati anterior, 776 tratati si rezistenti
Medicatia la latitudinea medicului curant
Randomizati sa ia medicatia dimineata sau seara
Urmarire 5.6 ani

REZULTATE
Evenimente cardiovasculare 187 versus 68
Evenimente majore (moarte cv, IM, AVC) 55 vs 18
CONCLUZII
Cel putin un medicament trebue administrat seara

Complianta si Aderenta

Tratamentul interventional

Metode moderne
Denervarea renala

50 pac. cu TA 160 mm Hg pe trata cu 3 medicamente (inclusiv diuretic)


TA medie sist - 17720 mm Hg , diast 101 15 mm Hg
RFG estimata 81 mL/min/1.73 m
Timp (luni)

Lot tratat 45 pac

Lot martor 5 pac

- 14/-10

+ 3/- 2

- 21/-10

+ 2/+ 3

- 22/-11

+ 14/+ 9

- 24/-11

+ 26/+17

12

-27/- 17

Incidente

1 disectie stentata

Raspuns 83 % (scadere cu 10 mm Hg)

Krum H, Schlaich M, Whitbourn R si colab.:Lancet 2009; DOI:10.1016/S0140-6736(09)60566-3

Denervarea renala

24 centre Europa, Austarlia, Noua Zeelanda


Studiu randomizat, deschis
103 pac. TA 160 mm Hg sau 150 mm Hg + DZ 2 luind 3 med.
52 denervare + tratament medical / 51 tratament medical
Lot denervat (52 pac)

Lot martor (51 pac)

Initial

178/96 mm Hg

178/97 mm Hg

6 luni

146/84 mm Hg

177/97 mm Hg

Respondenti
(scadere 10 mm Hg)

84 %

35 %

The Symplicity HTN-2 Trial. Lancet 2010 dec; 376: 1903 - 1906

Substratul fiziologic
Hipertrofie
Aritmii
Consum O2

Eliberare renina
Retentie Na
Flux sangv. renal

Activare SRAA

Cauze de hipertensiune arterial necontrolat


FACTORI CARE IN DE PACIENT:

FACTORI CARE IN DE MEDIC:

Acces limitat la serviciile de sntate

Lipsa de informaii despre


recomandri

Lipsa asigurrii de sntate


Lipsa unui furnizor de servicii medicale
regulat

Susceptibilitate crescut la hipertensiune


Vrst avansat
Obezitate

Lipsa de complian la tratament


Lips de informaii
Costul medicaiei
Scheme de tratament complicate
Efecte nedorite
Comunicare deficitar medic-pacient
Lipsa suportului social

Hipertensiune rezistent (mai puin


frecvent)

Nivele prag ale TA


Hipertensiunea sistolic izolat
Nivele prag la pacienii diabetici
Utilizarea monoterapiei la pacienii la
care TA este greu de controlat

Supraestimarea complianei la
recomandri
Lipsa de consens a recomandrilor
Hipertensiunea sistolic izolat
ngrijorri legate de curba J

ngrijorri legate de efectele nedorite


ale medicaiei
Prerea c TA msurat la cabinet
are tendina s fie mai mare dect TA
msurat la domiciliu

Cauze secundare
Adaptat dup: Wang TJ. Circulation. 2005;112:16511662.

Miliarde de dolari

Costurile directe i indirecte estimate ale principal elor


boli cardiovasculare i accidentului vascular cerebral
n 2006

Heart Disease and Stroke Statistics 2006 Update.


Disponibil la: http://circ.ahajournals.org/cgi/reprint/CIRCULATIONAHA.105.171600v1

Costurile directe i indirecte estimate


ale hipertensiunii n SUA n 2006
Scderea
productivitii/
morbiditate
ngrijiri de
sntate la
domiciliu

Scderea
productivitii/
mortalitate

Miliarde de dolari

Spital

Miliarde de dolari

Costuri directe totale

Costuri indirecte totale

Bunuri
medicale
durabile

Case de
sntate

Medici i ali
profesioniti
Costurile directe
Costurile indirecte

Heart Disease and Stroke Statistics 2006 Update. Circulation. 2006;113:e85-e151.

Costul eecului n atingerea valorilor int


ale tensiunii arteriale n cinci* ri europene
PREVALENA HIPERTENSIUNII *

COSTURILE EVENIMENTELOR CV*

Miliarde de euro

Prevalena* (milioane)

Scdere cu 12,6%
a costului

21%
140/90-160/95

13%
> 160/95

Tensiunea arterial (mm Hg)

*Frana, Germania, Italia, Suedia, i Marea Britanie


CV: cardiovascular

Costurile anuale totale*


pentru evenimente CV

Costurile* pentru
evenimente CV dac
TA cu tratament
atinge valorile int

Hansson L. Blood Pressure. 2002;11:3545.

QUESTIONS

315

Teste de baza pt evaluarea initiala a HTA

A. Intotdeauna incluse:

Glucoza, sangele, proteinele urinare


Hematocrit
Potasemia
Creatinina serica si/sau ureea sanguina
EKG

De obicei incluse, in fctie de cost si alti factori:


Examen microscopic al urinii
Leucocitemia
Glucoza plasmatica sanguina, colesterol, colesterol HDL, TG
plasmatice/sanguine
Acid uric, fosfati si calciu serice
Radiografie toracica, ecocardiografia.

Teste speciale pt evaluarea HTA sec

Boala renovasculara: renograma cu IEC, examinarea ambilor rinichi cu


ultrasunete
Feocromocitom: det. creatininei, metanefrinelor si catecolaminelor in
urina/24h sau a catecolaminelor plasmatice.
Sindrom Cushing: testul de supresie nocturna cu dexametazona sau det.
cortizolului in urina/24h.

AFECT. CARDIOVASCULARE
HTA

Tratament nefarmacologic - combaterea factorilor de risc:


Reducerea aportului de sare la 5-6 g/zi
Renuntarea la alim. bogate in colesterol si grasimi saturate
Alimentatie hipolipidica si hipocalorica
Dieta bogata in legume, fructe si lactate (aport optim de K, Na, Ca)
Renuntarea la tutun si cafea
Reducerea consumului de alcool: < 30g etanol/zi barbati, < 15g/zi femei
Combaterea sedentarismului si obezitatii
Evitarea stresului

Tratamentul farmacologic:
Este permanent in HTA esentiala
Adaptat la gradul, grupul de risc, stadiul de HTA si evolutia bolii.

Med. CI in HTA:
Excitantele SNC (cafeina, anorexigenele amfetaminice)
Forme farm. eff.

Locul act. Med.

Doza

Ind.

Cind.

RA

Caz clinic. Discutii

Pacienta in varsta de 65 ani este externata cu diagnosticul de HTA stadiul II


si dislipidemie.
Tratament:
Monopril 10mg - 1 cp/zi
Betaloc Zok 50mg 2 x 1 cp/zi
Zocor 10mg 1cp/zi

Obiective terapeutice:
Scaderea TA <140/90 mmHg
Reducerea complicatiilor (AVC, insuf. cardiaca, infarct miocardic, insuf.
renala)
Reducerea mortalitatii

Discutii

Monopril (fosinopril) antiHTA, IEC al AT-1 si AT-2

Betaloc Zok (metoprolol) blocant B-adrenergic selectiv, efect antiHTA


moderat
hipercolesterolemiei fact. de risc pt. boli cardiovasc.

Zocor (simvastatina) inhiba HMG-CoA reductaza


Ameliorarea calitatii vietii pacientei

Obs.: Pacienta nu a mai utilizat med. decat in perioada internarii in spital;


necesita consiliere!

Cind:

IEC CI in edem angioneurotic (in antecedente)

B-blocantele de evitat in: astm bronsic, hiperreactivitate bronsica, bloc


atrio-ventricular de grad II sau III, sindrom Raynaud, tulburari circ. periferice.

Inhibitorii HMG-CoA reductazei CI in hepatita cronica, cresteri prelungite


ale transaminazelor serice, miopatie (in antecedente)

Doze. Mod de adm.

Monopril: doza initiala 10mg, o data pe zi, poate fi ajustata in fctie de val. TA
la 20-40mg/zi.
Adm. in priza unica zilnica scade ef antiHTA la sf. intervalului de
dozare !
Se recomanda divizarea dz. zilnice in 2 administrari.

Betaloc Zok: doza initiala metoprolol 100mg/zi, o data/zi sau fractionata in 2


adm.
Contine metoprolol succinat (50, 100, 200 mg) compr. cu elib. controlata.
Se inghit intregi fara a fi zdrobite.
Efectul apare treptat si este max. dupa cca 1 sapt de trat
Doza eficienta 100-450 mg/zi.
Adm. in timpul sau imediat dupa masa.

Zocor: doza initiala 10 20mg/zi.


Ajustarea posologiei la interval de min 4 sapt in fctie de rasp terap
(scaderae LDL-colesterolului)
La varstnici: doza uzuala 5 10 mg/zi
Simvastatina se adm. seara, la culcare,pt un efect maxim al HMG-CoA
reductazei.

Obs: dozele adm. si frecv. adm. sunt corespunzatoare.

RA: usoare, tranzitorii, pot fi prevenite.

RA si precautii la adm. MONOPRILULUI


RA MONOPRIL
hTA ortostatica in primele zile de tratament si la asoc. cu diuretice sau alte
antiHTA
Prevenita prin initierea terapiei cu doze mici, care se cresc treptat si
monitorizarea TA

Hiperpotasemie:
Se evita asoc. cu alte med care pot det. hiperpotasemie (diuretice econ.
de K, saruri de K)
Consum moderat de alim. bogate in K: peste, pasare, lapte, banane, kiwi,
caise, portocale, prune, spanac, cartofi, rosii

Tusea seaca:
Apare dupa cateva sapt. de trat.
Antitusivele sunt ineficace (exceptie: cromoglicat de sodiu)
Se poate inlocui cu un blocant al recept. AT.

RA MONOPRIL

Tulburari de gust
Hipersensibilitate, angioedem
Rash cutanat (tranzitor), edem facial (se intrerupe trat. si se adm.
antihistaminice H1), edem laringian (urgenta: 0.3-0.5 ml adrenalina 1/1000,
s.c.)
Insuf. renala acuta
Se reduce prin doze initiale mici de IECA si monitorizarea fctiei renale.

RA Betaloc Zok

hTA, bradicardie se scad dozele (se monitorizeaza TA, frecv. cardiaca)


hTA ortostatica initierea trat. cu doze mici si cresterea treptata
Insuf. cardiaca dat. deprimarii miocardului
! La cresterea dozelor

Alterarea metab. lipidic


Risc scazut la doza terap. (metoprololul B-blocant cardioselectiv)
! Adm. concomitenta a simvastatinei

Intreruperea brusca a trat.


Angina instabila, infarct miocardic (deces) la pacientii cu antecedente ischemice
Tahicardie, HTA, stare generala de rau efect rebound

Altele: cosmaruri, depresie, tulb. gastro-int.,etc.

RA Zocor

Tulburari hepatice
Cresterea transaminazelor serice (ASAT, ALAT)
Apar la 3-12 luni de la inceperea trat.
Dispare la intreruperea trat. (r. reversibile)
Se evalueaza periodic fctia hepatica
Se intrerupe trat. daca transaminazele cresc de 3X > normal
Miopatii
Dureri musc. inexplicabile, slabiciune musc. (se avertizeaza medicul)
Se monitorizeaza CPK (creatinfosfokinaza serica) de origine musc
Val. CPK > 10X normal miopatie intreruperea trat.!
! La adm. concomitenta de fibrati, acid nicotinic, inhibitoarele metabolizarii
hepatice a simvastatinei (ciclosporina, itraconazol, ketoconazol,
eritromicina, claritromicina)

RA Zocor

Tulb. gastrointest.: constipatie, flatulenta, dispepsie, dureri abdominale,


greata, diaree (tranzitoriu).

Tulb. oculare: agravarea cataractei

Analiza Rp
Nu exista riscul unor interact. M-M pe reteta, eventual
cresterea riscului de hTA ortostatica (metoprololfosinopril)

Interactiuni cu alimentele

Biodisponib. metoprololului creste cu alim. - adm. in timpul sau imediat


dupa masa

Biodisponib. simvastatinei (oral) creste la adm. concomitenta de suc de


grapefruit (creste riscul de miopatii!) CI grapefruit

Schema de adm.
Medicament

Dimineata
(ex. Ora 7)

Monopril 10mg

1 compr.

Betaloc Zok
50mg

1 compr.
2 compr.
(sau 1 comp.
de 100 mg)

Zocor 10mg

Seara
(ex. Ora 19)

La culcare
(ex. Ora 22)

1 compr.
-

Obs.:

Creste
complianta,
dar poate acc.
hTA ortostatica
1 compr.

CONCLUSION
C

WERE IS

HYPERTESSION TREATMENT???

Prof Univ Dr Ion C.Tintoiu FESC


Centrul de Cardiologie al Armatei
Universitatea Titu Maiorescu

Cardiac Resynchronization
Therapy
CONCLUZII
Increase the donkeys (heart) efficiency

PROTECTIE CEREBRALA,CARDIACA,RENALA

Cardiac Resynchronization
Therapy
SARTANII Increase the donkeys (heart) efficiency

-Blockers
Limit the donkeys speed, thus saving energy

Digitalis Compounds
Like the carrot placed in front of the donkey

D-Thiazide Diuretics

D
Veins

Mechanism: inhibit Na/K pumps in


the distal tubule
Examples:

Thiazides

Hydrocholorthiazide 12.5-25 mg daily


Chlorthalidone 12.5-50 mg daily

Effective first line agent and


provides synergistic benefit
As single agent more effective if
CrCl >30 ml/min
Compelling indications: HF, High
CAD risk, Diabetes, Stroke, ISH

D-Loop Diuretics
Veins

Mechanism: Inhibit Na/K/Cl ATPase


in ascending loop of henle
Examples:

Thiazides
Loops

Furosemide 20 mg BID

Typically only beneficial in patients


with resistant HTN and evidence of
fluid; effective if CrCl <30 ml/min
MUST be dosed at least twice daily
(Lasix = Lasts six hours)
Administer AM and lunch time to
avoid nocturia

D-Aldosterone Receptor Antagonists


Veins

Mechanism: inhibit aldosterones


effect at the receptor, reducing Na
and water retention
Examples:

Thiazides
Loops
Aldosterone Ant.

Spironolactone 25 mg daily

Can provide as much as 25 mmHg


BP reduction on top of 4 drug
regimen in resistant hypertension
Monitor SCr and K
Compelling indications: HF
Am J Hypertension. 2003; 16:925-930.

JNC 7: Update on the Management of


Hypertension

New Features and Key Messages

Above 115/75 mmHg, CVD risk


doubles with each BP increase of
20/10 mmHg
Prehypertension
SBP 120139 mmHg
DBP 8089 mmHg
Require health-promoting lifestyle modifications
to prevent CVD
Patient involvement is key
http://hin.nhlbi.nih.gov/nhbpep_slds/menu.htm; Accessed October 20, 2003; 8:15AM

Recommendations: Hypertension/Blood Pressure Control


Treatment (5)
Multiple drug therapy (two or more agents at maximal doses)
Generally required to achieve blood pressure targets (B)

If ACE inhibitors, ARBs, or diuretics are used


Kidney function, serum potassium levels should be monitored (E)

ADA. VI. Prevention, Management of Complications. Diabetes Care 2011;34(suppl 1):S27.

Choose between
Mild BP elevation
Low/moderate CV risk
Conventional BP target

Marked BP elevation
High/very high CV risk
Lower BP target

Low-dose single agent

Low-dose 2-drug combination

Not at BP goal
Full dose of
single agent

Switch to
different agent
at low dose

Full dose of
2-drug
combination

Add a
third drug
at low dose

Not at BP goal
23 drug
combination
at full dose

Full-dose
single agent

TOD = target organ damage

Full doses of 23-drug


combination
Task Force for ESHESC. J Hypertens 2007;25:110587

% reduction in incidence of events

Reduction in Incidence of CHD Events and


Stroke in Relation to Reduction in BP and Age
0
10

CHD
stroke

0
10

20

20

30

30

40

40

50

50

7079yrs

7079yrs
6069yrs

60

6069yrs

60

5059yrs
7079yrs

70

6069yrs

5059yrs
7079yrs

70
6069yrs

Systolic

80

Diastolic

5059yrs

5059yrs

80
0

10

20

30

10

15

Reduction in blood pressure (mmHg) with treatment


Law et al 2009

HYPERTENSION COMPLICATION S

353

Protectie de
organe

AVC

23%
P=0,0003

EVENIMENTE
CORONARIENE

13%
P=0,007

EVENIMENTE
RENALE

15%
P=0,0187

ASCOT investigators. The Anglo-Scandinavian Cardiac Outcomes Trial Blood Pressure


Lowering Arm (ASCOT-BPLA). Lancet. 2005; 366: 895-906.

UPDATE
2009

GHIDUL ESH DE MANAGEMENT AL HIPERTENSIUNII


ARTERIALE REVIZUIT IN 2009
SUBLINIAZA
NEVOIA COMBINATIILOR DE ANTIHIPERTENSIVE

controlul eficient al tensiunii arteriale poate fi atins numai cu o


combinatie de cel putin 2 antihipertensive.

sal of European guidelines on hypertension management - Journal of Hypertension 2009;27:2121-2158

UPDATE 2009GHIDUL

ESH DE MANAGEMENT AL HIPERTENSIUNII


ARTERIALE REVIZUIT IN 2009

NEVOIA COMBINATIILOR DE ANTIHIPERTENSIVE

ori de cate ori este posibil, utilizarea unei combinatii fixe


ar fi de preferat, deoarece simplificarea tratamentului
aduce avantaje pentru complianta la tratament.

Reappraisal of European guidelines on hypertension management - Journal of Hypertension 2009;27:2121-2158

Cardiovascular disease:
Role of angiotensin II in the CV continuum
Remodelling
Ventricular dilation/
cognitive dysfunction
Myocardial
infarction &
stroke

Atherosclerosis
and LVH

Microalbuminuria
Endothelial
dysfunction

Hypertension risk factors


diabetes, obesity, elderly

Macroproteinuria

Congestive heart failure/


secondary stroke

Nephrotic
proteinuria

End-stage
heart disease,
brain damage
and dementia

End-stage
renal
disease

Cardio/
cerebrovascular
death

Adapted from Dzau V. and Braunwald E., Am Heart J


1991;121:12441263

WERE IS

HYPERTESSION TREATMENT???

Impactul TA asupra mortalitii vasculare este important,


indiferent de vrst

AVC

C a r d io p a t ie is c h e m ic

256

8 0 -8 9

256

8 0 -8 9

128

7 0 -7 9

128

7 0 -7 9

6 0 -6 9

64

6 0 -6 9

5 0 -5 9

32

5 0 -5 9

16

4 0 -4 9

64
32
16
8

1
120

140

160

180

T A S (mm Hg)

120

140

160

180

T A S (mm Hg)

Lewington, et al. Lancet. 2002; 360:1903-1913.

HTA: principalul factor de risc


cardiovascular
13% din total decese pe glob
50% din povara BCV TA suboptimala
HTA = cel mai puternic factor de risc cv.
Cu cat TA e mai mare, cu atat riscul e mai mare
TAs mai bine corelata cu riscul
Mensah. Cardiol Clin. 2002;20:181-185;
World Health Organization. World Health Report 2002. Geneva, Switzerland

Scderea TAS cu doar 2 mm Hg scade riscul de


evenimente CV cu 7-10%

Meta-analiz a 61 de studii prospective, observaionale


1 milion aduli
12.7 milioane pacienti-an

2 mm Hg scdere
n TAS medie

7% reducere a
riscului de
mortalitate prin
cardiopatie
ischemic
10% reducere n
riscul de mortalitate
prin accident
vascular cerebral
Lewington S et al. Lancet 2002;360:1903-1913.

Beneficiile scaderii TA
Reducere % medie RR
AVC

3540%

IM

2025%

IC

50%

JNC 7 JAMA 21.05.2003

How many are really Dx. and


Rx.ed ??

Under control (40%)


Diagnosed
HT
37%

Hypertensives
(22%)
Normotensives (78%)

63%

Under
Un Rx. treatment
HT
(50%)

(7.5% of the total


hypertensives)

Uncontrolled
hypertension (60%)

Undiagnosed
HT

A study from Europe on 23,339 patients


364

Controversies in CV Medicine

Management of Hypertension:
MONO vs DUAL THERAPY

Sever et al. Circulation. 2006;113:2754-2772 (A).

1.Diuretics

1.Thiazides
hydrochlorothiazide(HydroDIURIL,Esidrix);
chlorthalidone(Hygroton)
2.Loopdiuretics
furosemide(Lasix);bumetadine(Burmex);
ethacrynicacid(Edecrin)
3.K+Sparing
amiloride(Midamor);spironolactone(Aldactone);
triamterene(Dyrenium)
4.Osmotic
mannitol(Osmitrol);urea(Ureaphil)
5.Other
CombinationHCTH+triamterene(Dyazide)
acetazolamide(Diamox)

Diuretics(cont)
1.SiteofAction
RenalNephron
2.MechanismofAction
UrinaryNa+excretion
Urinarywaterexcretion
ExtracellularFluid
and/orPlasmaVolume
3.EffectonCardiovascularSystem
AcutedecreaseinCO
ChronicdecreaseinTPR,normalCO
Mechanism(s)unknown

Diuretics(cont)
4.AdverseReactions
dizziness,
electrolyteimbalance/depletion,
hypokalemia,
hyperlipidemia,
hyperglycemia(Thiazides)
gout
5.Contraindications
hypersensitivity,
compromisedkidneyfunction
cardiacglycosides(K+effects)
hypovolemia,
hyponatremia

QuickTmeand
TIF(Uncompresd)ecompreso
aren d tosethispcture.

Diuretics(cont)
6.TherapeuticConsiderations
Thiazides(mostcommondiureticsforHTN)
Generallystartwithlowerpotencydiuretics
GenerallyusedtotreatmildtomoderateHTN
UsewithlowerdietaryNa+intake,
andK+supplementorhighK+food
K+Sparing(combinationwithotheragent)
Loopdiuretics(severeHTN,orwithCHF)
Osmotic(HTNemergencies)
Maximumantihypertensiveeffectreached
beforemaximumdiuresis2ndagentindicated

QuickTmeand
TIF (Uncompres d)ecompreso
aren de tose thispcture.

Vasodilators
Drugs:hydralazine(Apresoline);minoxidil(Loniten);
nitroprusside(Nipride);diazoxide(HyperstatI.V.);
fenoldopam(Corlopam)
1.SiteofActionvascularsmoothmuscle
2.Mechanismofaction
nitroprusside

fenoldopam

NO
DA

Na+

hydralazine

Ca++

Ca++

K+

minoxidil
diazoxide

Vasodilators,
Cont
3.Effectoncardiovascularsystem
vasodilation,decreaseTPR

4.AdverseEffects
reflextachycardia
IncreaseSymNSactivity(hydralazine,minoxidil,diazoxide)
lupus(hydralazine)
hypertrichosis(minoxidil)
cyanidetoxicity(nitroprusside)
5.Contraindications
6.TherapeuticConsiderations
nitroprussideivonly
hydralazinesafeforpregnancy
diazoxideemergencyuseforseverehypertension

SummaryImportantPoints
HypertensiveAgents
Eachclassofantihypertensiveagent:

1.hasasspecificmechanismofaction,
2.actsatoneormoremajororgansystems,
3.onamajorphysiologicalregulatorofbloodpressure,
4.reducesCOand/orTPRtolowerbloodpressure,
5.hasspecificindications,contraindications,and
therapeuticadvantagesanddisadvantagesassociated
withthemechanismofaction.

Baroreflexes
1) MAP=setpoint
2) Reflexesdefendsetpoint
1) ArterialBaroreflexes
2) Pressure/Natriuresis
3) ChangeinMAPopposedby
reflexresponsetomaintain
setpressure.
4) Hypertensionpressureresets
tohigherleveldefendedby
reflexsystems.
CRITICALPOINT!
**Multipletherapiesoften
neededtoblockreflex
compensation.

QuickTime and a
TIFF (LZW) decompressor
are needed to see this picture.

QuickTime and a
TIFF (LZW) decompressor
are needed to see this picture.

QuickTime and a
TIFF (LZW) decompressor
are needed to see this picture.

COXSVR=
MAP

Thiazides
Chlorothiazide
(Diuril)
Chlorthalidone
Hydrochlorthiazide(Microzide,
Hydrodiuril)
Polythiazide (Renese)
Indapamide (Lozol)
Metolazone (Mykrox, Zaroxolyn)

*All trade / brand / generic names are

Benefits of Thiazide Diuretics


Evidence-based support for end points
that matter (prevention of CV and allcause mortality).
Reduced calcium excretion is a potential
benefit for osteoporosis prevention.

Loop Diuretics
Bumetanide (Bumex)
Furosemide (Lasix)
Torsemide (Demadex)

Potassium-sparing Diure
Amiloride (Midamor)
Triamterene
(Dyrenium)
*All trade / brand / generic names are

Aldosterone Receptor Blockers


Eplerone (Inspra)
Spironolactone (Aldactone)

Combined alpha- and betablockers


Carvedilol (Coreg)
Labetalol
Trandate)

(Normodyne,

*All trade / brand / generic names are

Beta-blockers

Atenolol(Tenormin)
Betaxolol
(Kerlone)
Bisoprolol (Zebeta)
Metoprolol (Lopressor,
Toprol XL)
Nadolol (Corgard)
Propranolol (Inderal/XL)
Timolol (Blocadren)
*All trade / brand / generic names are

ACE inhibitors

Benzapril
(Lotensin)
Captopril
(Capoten)
Enalpril
(Vasotec)
Fosinopril
(Monopril)
Lisinopril
(Prinivil, Zestril)
Moexipril
(Univasc)
Perindopril (Aceon)
Quinapril
(Accupril)
Ramipril
(Altace)
Trandolapril (Mavik)

*All trade / brand / generic names are

Angiotensin II Receptor Blockers

Candesartan
(Atacand)
Eprosartan (Tevetan)
Irbesartan (Avapro)
Losartan
(Cozaar)
Olmesartan (Benicar)
Telmisartan (Micardis)
Valsartan
(Diovan)

*All trade / brand / generic names are

Calcium channel blockers

Dihydropyridines

Amlodipine (Norvasc)
Felodipine (Plendil)
Isradipine (Dynacirc CR)
Nicardipine (Cardene SR)
Nifedipine (Adalat CC,
Procardia XL)
Nisoldipine (Sular)

DHPs can have negative inotropic effects, unlike non-DHPs,


so use with caution in pts with impaired cardiac function

Calcium channel blockers

non-Dihydropyridines:
Diltiazem (Cardizem CD,
Dilacor XR, Tiazac, Cardizem
LA)
Verapamil (Calan SR, Isoptin
SR)

*All trade / brand / generic names are


specific to the USA

DHPs can have negative inotropic effects, unlike non-DHPs,


so use with caution in pts with impaired cardiac function

Alpha1 blockers
Doxazosin
Prazosin
Terazosin

(Cardura)
(Minipress)
(Hytrin)

*All trade / brand / generic names are

Direct Vasodilators
Hydralazine (Apresoline)
Minoxidil
(Loniten)

*All trade / brand / generic names are

Centrally acting drugs

Clonidine
Methyldopa
Reserpine
Guanfacine

(Catapres)
(Aldomet)
(generic)
(generic)

*All trade / brand / generic names are

True or False

NormalbloodpressureisdefinedasSBP<
135andDBP<90.

HYPERTENSION

387

False

NormalbloodpressureisdefinedasSBP<
120andDBP<80.PeoplewithSBP120
139ORDBP8089shouldbeconsidered
prehypertensive.

S-ar putea să vă placă și