PREPARATE DERMATO-COSMETICE

Dorinţa de a arăta cât mai frumos este comună din cele mai vechi timpuri atât
femeilor cât şi bărbaţilor. În acest scop au fost folosite întotdeauna reţete, preparate şi
practici cosmetice mai mult sau mai puţin secrete. Progresele ştiinţei au contribuit la
lămurirea factorilor care intervin în fiziologia pielii, la apariţia unor materii prime noi, a
unor sortimente noi de produse cosmetice, a unor aparate şi procedee cosmetice noi.
Cosmetica sau cosmetologia este disciplina care se ocupă cu îngrijirea şi
înfrumuseţarea externă a corpului cu ajutorul unor preparate sau tratamente.
Prin produs cosmetic se înţelege orice substanţă sau preparat destinat să fie
aplicat pe diferite părţi ale corpului în scopul spălării, protejării şi menţinerii lui, pentru a
modifica aspectul estetic sau a corecta mirosurile corporale.
Prin tradiţie în farmacii se prepară creme, emulsii, loţiuni utilizate în scop
cosmetic şi de igienă. Formularele farmaceutice cuprind uneori şi formule de produse
cosmetice. Pentru conceperea, prepararea şi elaborarea acestor produse este nevoie de
cunoştinţe ştiinţifice şi tehnice. Unele dintre aceste produse sunt foarte apropiate de
anumite medicamente şi din acest motiv trebuie făcută diferenţa dintre produse cosmetice
şi medicamente. In general nu se admite ca produsele de igienă să fie prezentate ca având
proprietăţi preventive sau curative faţă de anumite maladii. De asemenea, produsele de
igienă nu pot să conţină substanţe puternic active.
Pielea este un înveliş care acoperă corpul în întregime, suprafaţa totală
medie este de 1,5 – 2 mp. şi are o greutate de 4 kg. Grosimea ei variază în funcţie de
sex, vârstă şi regiune.
Din punct de vedere histologic se disting 3 straturi suprapuse :
- epiderma
- derma
- hipoderma
Pielea este constituită din : apă, elemente minerale, substanţe organice şi
vitamine. Apa este un component biochimic cu rol important în metabolismul
organismului. Elementele minerale sunt reprezentate de metale şi metaloizi, pielea este
organul cel mai bogat în sulf. Substanţele organice sunt : hidraţi de carbon( glucoză,
glicogen, celuloză), compuşi azotaţi, lipide sau grăsimi. Dintre vitamine în epiderm se
găsesc vitaminele A, D. B1,B2, B6, acidul pantotenic, vitamina H, P şi acidul ascorbic.
Pielea intactă, datorită structurii sale, este o barieră reală pentru pătrunderea
substanţelor şi numai tegumentul lezat permite trecerea diferitelor substanţe prin
epidermul nevascularizat. Există câteva tipuri de piele care pot fi caracterizate astfel :
piele normală, piele uscată, piele grasă, piele seboreică, piele cu alteraţii vasculare, piele
ridată.

1
 Pielea normală are o coloraţie roză, cu aspect compact, este netedă dar nu
lucioasă. Nu prezintă pori dilataţi, puncte negre, exfolieri, aspect roşcat.
Întreţinerea pielii normale este în general uşoară şi urmăreşte curăţirea şi
protejarea de factorii externi. În general se recomandă ca persoanele tinere cu
pielea normală să nu facă apel la preparate cosmetice. Curăţirea zilnică se face cu
săpun sau lapte demachiant cu pH acid. Protecţia zilnică se urmăreşte pentru a
evita efectele neplăcute provocate de vânt, praf, frig.
Pielea uscată apare ca urmare a unor deficienţe datorită conţinutului mai
redus de grăsimi şi a deshidratării când işi pierde din elasticitate şi apar ridurile.
Uneori pielea este doarte uscată datorită lipsei grăsimilor deşi hidratarea este
normală, dar este posibil ca deshidratarea să apară numai datorită deshidratării.
Pielea uscată este subţire, sensibilă şi are nevoie de aplicarea unor produse
care să asigure rehidratarea, un aport de lipide emoliente şi protectoare. Curăţirea
se face cu loţiuni hipoalergice cu pH acid. Protecţia zilnică se asigură cu creme
semigrase, bogate în substanţe rehidratante cu putere de penetrare mare. Trebuie
evitată aplicarea direct pe piele a produselor pentru machiaj. Se impune şi un
tratament seara cu creme nutritive, revitalizante care să conţină grăsimi, vitamine,
biocatalizatori într-o formă uşor asimilabilă.
Pielea grasă este o urmare a hiperfuncţionării glandelor anexe din piele,
secreţia glandelor sebacee şi sudoripare fiind anormală. Pielea are un aspect lucios
şi pori dilataţi, apare acneea, seboreea, puncte negre şi comedoane.
Tratamentul necesită utilizarea unor produse de curăţire ce acţionează în
profunzime. Protecţia zilnică se face cu crème absorbante. Pentru seară sunt eficace
preparate care echilibrează secreţiile şi combat inflamaţiile.
Substanţele active care traversează pielea pot fi absorbite diferit, în funcţie de
proprietăţile fizico-chimice şi de o serie de factori biofarmaceutici : forma farmaceutică,
vâscozitatea, temperatura pielii, afinitatea dintre substanţa activă şi vehicul.
Principalele acţiuni urmărite prin aplicarea unguentelor sunt : menţinerea
hidratării normale, revitalizarea pielii,creşterea conţinutului în elemente minerale,
proteine şi curăţirea pielii. Aceste obiective se realizează prin utilizarea unguentelor,
denumite şi creme cosmetice( cremor = smântână).
Prin crème se înţeleg unguente de tip emulsie cu un conţinut de cel puţin 10%
apă. Unguentele sunt geluri tixotrope cu limită de curgere şi comportare plastică.
Cremele cosmetice trebuie să îndeplinească următoarele condiţii de calitate :
- să fie inofensive pentru piele, să nu irite pielea
- să nu conţină substanţe toxice
- să asigure o resorbţie corespunzătoare
- să aibă o bună conservare, să nu râncezească
- să aibă un pH apropiat de cel fizilogic 6-6,5
- să aibă o afinitate cutanată

2
 Clasificarea cremelor cosmetice se face după mai multe criterii :
1. după compoziţie : - creme emoliente sau coldcreme
- creme pe bază de lanolină
- creme acide
- creme nutritive cu substanţe bioactive
2. după scopul folosit : - creme nutritive
- de demachiat
- contra ridurilor
- antisolare
- de bronzat
- revitalizante
- creme de zi sau de noapte
3. după modul de preparare : - creme obţinute prin amestecare
- prin saponificare
- prin emulsionare
4. după procentul de grăsimi : - creme uscate
- creme semigrase
- creme grase
- creme indiferente

COLDCREMELE

Coldcremele sunt preparate cosmetice emoliente pe bază de ceară de albine care

conţin o cantitate însemnată de apă. Sunt denumite şi cerate. Cantitatea mare de apă pe
care o conţin produce o senzaţie de răcorire, de unde şi denumirea de coldcreme( cold=
rece). Sunt indicate pentru întreţinerea pielii normale şi uscate fiind utilizate ca şi creme
de zi şi noapte.
Ingredientul principal al coldcremelor este ceara de albine, iar prepararea lor se
face prin topirea cerii în uleiul vegetal, după care se încorporează apa, încet, sub
continuă triturare. Se obţine o emulsie A/U. Aceste unguente au la bază amestecuri de
ceară, stearină, ulei vegetal, cetaceu, borax, iar pentru produsele superioare diferiţi
emulgatori lipofili. În unguentele emoliente rezultă o pseudoemulsie, datorită
proprietăţilor slab emulgatoare a cerii de tip A/U, care se desface pe piele şi permite
evaporarea apei producând o senzaţie de răcoare. Consistenţa unguentului depinde de
reacţia dintre borax şi acidul cerotic liber din ceară, cu care formează săpunul de sodiu,
care acţionează ca emulgator U/A şi va emulsiona apa. Cantitatea de ceară necesară
pentru cremele normale poate varia între 5-16%. Cremele cu cantitate mai redusă de
ceară sunt mult mai moi, consistenţa lor putând fi crescută prin adaos de parafină solidă

3
sau alcool cetilic. Cremele cu un conţinut sub 45% apă sunt emulsii A/U, iar peste
această valoare sunt emulsii U/A. Prin adăugarea altor excipienţi la sistemul ceară - ulei
– apă se poate schimba aspectul, consistenţa, capacitatea de întindere, emolienţa.
Adăugarea de lanolină poate determina creşterea capacităţii emoliente, dar are tendinţa de
a subţia crema, uleiurile vegetale măresc emolienţa dar au tendinţa de a face unguentul
grunjos, cetaceul în proporţie de până la 5% duce la creşterea emolienţei, a strălucirii şi a
opacităţii cremelor. Alcolul cetilic 1% provoacă creşterea emolienţei şi uneori
îmbunătăţeşte stabilitatea.
Parafina măreşte consistenţa. Cremele au strălucire, se întind uşor şi au
proprietăţi de curăţire.
Ca tehnică de lucru se disting 3 etape principale:
 topirea ingredientelor,
 emulsionarea
 răcirea.
Atenţie deosebită se va acorda procesului de emulsionare şi răcire a unguentului.
Temperatura optimă pentru emulsionarea iniţială este de 70-75%, adăugarea apei se face
relativ încet, excesul de apă trebuie evitat deoarece favorizează emulsii multiple. După
emulsionare amestecul se răceşte încet, amestecîndu-se până la temperatura de 40-45
grade când se adaugă parfumul.

Exemple de coldcreme:

Rp. Ceară albă 17 gr

Stearină 17 gr
Parafină lichidă 56 gr
Apă distilată 10 gr
Ulei de lavandă 2 pic
Preparare: ceara, stearina şi uleiul de parafină se topesc pe baia de apă.
Omogenizarea se poate face în 2 moduri: amestecul se triturează continuu până la
consistenţa semisolidă când se adaugă în porţiuni mici apa încălzită la 40 grade, iar după
răcire se adaugă uleiul de lavandă până la omogenizare.
- amestecul se lasă în mojar să se solidifice, se omogenizează treptat toată
masa, se adaugă apa şi apoi uleiul de lavandă.

Rp. Ceară 5g
Ulei de parafină 45 g
Parafină 10 g
Borax 2g
Apă 30 g
Parfum q. s

4
 Coldcremă cu stearină:
Rp. ceară 145 g
cetaceu 85g
stearină 100 g
ulei de parafină 450 g
apă 180 g
parfum 3g.

Coldcremă cu colesterol:
Rp. ceară 4g
colesterol 1g
cetaceu 5g
ulei de parafină 30g
vaselină 35g
apă 30 g
parfum 2 pic.

Coldcremă:
Rp. ceară 8g
cetaceu 5g
vaselină 10g
ulei de parafină 50g
apă 30g
borax 4g
nipagin 0,2g
parfum 2 pic.

Coldcreme cu diferite substanţe active.

Pentru corectarea ridurilor şi pentru a preveni atrofierea ţesuturilor şi degenerarea
pielii, se utilizează creme nutritive şi revitalizante. Acestea conţin substanţe biologice
active, naturale, sintetice şi fitoterapeutice ca: vitamine, hormoni, proteine, aminoacizi,
produse apicole, fermenţi, gerovital, produse care influienţează direct procesele vitale
stimulând funcţiile pielii.
Rp./ lanolină 25 g
Unt de cacao 70 g
Cetaceu 5g
Ulei de parafină 10 g
Borax 0,10 g
Apă 25 g

5
 Vitamina A 1 fiolă
Vitamina E 1 fiolă

Coldcremă contra pistruilor:

Rp. bismut subnitric 5g
precipitat alb de mercur 5g
coldcremă 90g
Preparare: se triturează cele 2 pulberi şi se adaugă coldcrema preparată după
una din formulele menţionate anterior.

Coldcremă cu camfor:
Rp. / ceară 3g
Cetaceu 3g
ulei 40g
lanolină 5g
apă 40g
parfum 3 pic.
Camforul se dizolvă în ulei, separat se topesc substanţele grase şi se adaugă
camforul şi se amestecă până la răcire.

UNGUENTE CU STEARAŢI

Cremele de acest tip sunt produse tradiţionale care pot fi utilizate fie ca o cremă
pentru mâini, fie ca o cremă de bază pentru machiaj.
Unguentele cu stearină intră în categoria cremelor de zi denumite şi creme
evanescente( care dispar în piele), sau creme de lapte.Sunt indicate tenurilor normale şi
grase, nu sunt indicate tenurilor uscate deoarece pot provoca descuamări şi înroşiri ale
pilii.
Caracteristica acestor preparate constă în aceea că au un aspect opac, sidefat,
moale şi se întind uşor pe piele. Cremele evanescente sunt emulsii de tipul U/A şi în mod
obişnuit conţin 15 – 30% fază uleioasă.
Ca materie primă se utilizează acidul stearic sau stearina şi o substanţă cu reacţie
alcalină, din reacţia cărora, prin saponificare, se obţine săpunul de stearină, emulgatorul
U/ A. Cremele cu stearaţi sunt neutre dacă saponificarea acidului stearic este totală, sau
grase dacă saponificarea este parţială.
Exempu clasic de creme de zi este următorul:
RP./ Acid stearic 15g
hidroxid de potasiu 0,7g,
glicerină 8g
apă 75g

6
 conservant şi parfum qs.
Cremă cu stearat de potasiu:
Rp./ stearină 20g
carbonat de potasiu 2,5g
glicerină 40g
apă 100g
borax 1g
Preparare: se încălzeşte apa, boraxul, carbonatul de potasiu şi glicerina. Separat
se topeşte stearina la care se adaugă prima soluţie încălzită, se agită puternic la cald până
la completa degajare a bioxidului de carbon, se amestecă până la răcire şi se parfumează.
Crema se răceşte prin agitare la temperatura de 40 de grade duă care se lasă să se
răcească la temperatura camerei timp de 48 de ore.

Cremă de lapte, sau cremă cu stearat de amoniu:

Rp./ stearină 10g
glicerină 15g
borax 0,5 g
apă 70g
sol. Hidroxid de amoniu 4 g
parfum 0,5g.
Preparare: apa, glicerina şi stearina se încălzesc la 75 grade, se adaugă sol de
amoniac, amestecând energic, se adaugă boraxul dizolvat în apă, iar la sfârşit parfumul.
Cremele se pot altera, râncezesc, capătă un miros dezagreabil, îşi schimbă
culoarea sau scot apa din sistemul de emulsie. De aceea se prepară la nevoie, se păstrează
în borcane bine închise, la loc răcoros. Alcoolul cetilic în proporţie de 0,5 – 1%
îmbunătăţeşte stabilitatea cremelor cu stearaţi. Ca stabilizanţi se pot folosi emulgatori
neionici.

7
 CREMELE ACIDE

Există 3 motive pentru care se pot prescrie creme acide:

1. pentru crearea unui mediu oportun stabilităţii unui ingredient esenţial
2. când se solicită un produs acid pentru a-l proteja de invazia de
microorganisme
3. pentru menţinerea eutrofiei cutanate, a pH- ului normal acid al pielii
Pentru obţinerea cremelor acide se utilizează sucuri de fructe proaspete care au
un conţinut ridicat de vit.C, încorporate în unguente emulsii de tipul A/ U, sau U/ A. Se
poate utiliza acidul lactic sau alţi acizi care conferă aciditate preparatului.

Creme demachiante sau de curăţire

Sunt utilizate pentru curăţirea pielii sau a produselor de machiaj, a prafului şi

produse de secreţie de la suprafaţa pielii.
Trebuie să îndeplinească anumite condiţii:
 să cureţe pielea,
 s-o destindă şi să o învioreze,
 să se lichefieze la temperatura corpului
 să-şi menţină consistenţa la temperatura camarei.
Utilizarea se face seara înainte de culcare prin aplicarea cu un tampon de vată.
Se spală apoi cu apă şi se aplică o cremă nutritivă. Sunt indicate pentru tenuri uscate şi
normale.
Cremele demachiante sunt de 3 tipuri:
- creme fluide,
- creme emulsionate A/ U,
- creme emulsionate U/ A.
Calitatea fundamentală a cremelor de curăţire trebuie să fie îndepărtarea
sebumului de la suprafaţa pielii.

Cremele cu vaselină se utilizează pentru curăţat şi demachiat. Prin amestecarea

cu colesterol 1 – 5% se obţine vaselina colesterinată sau eucerina, care se foloseşte cu
rezultate bune pentru îngrijirea tenurilor uscate şi normale atât în cursul zilei cât şi seara,
urmând ca înainte de culcare să fie îndepărtată. Preparate cu vaselină:

Cremă cu vaselină pentru demachiat:

Rp./ ulei de parafină 50g
vaselină 40g

8
 tinctură de benzoe 0,5g.
Această cremă se aplică uşor pe piele, se foloseşte pentru îndepărtarea fardului.

Vaselină camforată:
Rp./ camfor 15g
parafină 15g
vaselină 70g.
Se utilizează pentru calmarea pruritului sau pentru vindecarea crăpăturilor pielii
produse de frig.

Cremă cu vaselină pentru masaj:

Rp./ unt de cacao 10g,
ulei de parafină 20g,
alcool cetilic 5g,
apă 10g,
vaselină 60g.

Unguente emoliente cu lanolină

Sunt indicate în special pentru îngrijirea tenurilor uscate şi normale. Se folosesc

seara la culcare şi după 1-2 ore se şterg pentru a permite pielii să respire. Pot fi utilizate şi
pentru tenurile uscate în timpul zilei înaintea aplicării pudrei.
Rp./ lanolină 30g,
vaselină 35g,
ulei de parafină 10g,
apă 25g,
parfum

Unguente revitalizante folosite pentru a preveni atrofierea ţesuturilor

subcutanate şi pentru corectarea ridurilor conţin substanţe biologice active naturale sau
sintetice ca: vitamine, hormoni, aminoacizi, produse apicole, colagen, extracte de
placentă. Aceste preparate trebuie să aibă o puritate desăvârşită, să-şi păstreze în timp
activitatea, bazele folosite să favorizeze pătrunderea în piele şi să stimuleze procesele
vitale. Printre materiile prime folosite sunt: lecitina, vitaminele( A, B,D,E,C,F,H Acid
pantotenic), hormoni estrogeni, progestativi şi androgeni. Dintre produsele apicole
menţionăm lăptişor de matcă, propolisul.

9
 Creme pentru albire pielii
Pentru albirea tenului şi redarea strălucirii se folosesc produse ce conţin precipitat
alb de mercur. Prearatele de acest tip urmăresc să amelioreze aspectul pielii când aceasta
este pătată, acţionând prin albirea pigmentului fixat în piele, prin reducerea formării lui şi
prin redarea strălucirii pielii.
Formulele includ:
 agenţi de acoperire: subnitrat de bismut, oxid de zinc, caolin,bioxid de
titan
 agenţi de oxidare: perhidrol,hipocloritul de sodiu
 agenţi de albire: precipitat alb de mercur, hidrochinonă
Precipitatul de mercur are şi acţiune antiseptică. Preparatele cu hidrochinonă au
dezavantajul că se colorează datorită oxidării.

Unguente hidratante posedă pe lângă un efect emolient şi un efect de refacere a

conţinutului normal în umiditate al pielii. Un efect hidratant posedă glicerina, ureea,
iodura de potasiu şi acidul lactic.

Preparate contra pistruilor şi petelor.

Pistruii sunt pete mici rotunde care apar mai ales primăvara datorită unei
pigmentări anormale sub acţiunea razelor solare. Există posibilitatea de prevenire şi
atenuare a pistruilor. Măsuri de prevenire: se va evita expunerea la soare, seara înainte de
culcare se va şterge faţa cu următoarea soluţie:
Rp./ clorură de amoniu 0,5g
apă de sulfină 10g
apă de hamamelis 20g
apă de roze 70g.
În cursul zilei se aplică următoarea cremă:
Rp./ perborat de sodiu 17g
acid citric 8g
coldcremă 75g.
Se lasă pe piele 1 oră apoi se şterge şi se pudrează cu următoarea pudră:
Rp./ peroxid de magneziu 40g
talc 50g
oxid de zinc 20g.

Se utilizează creme ce conţin ca substanţe: perborat de sodiu, perhidrol, peroxid

de magneziu, săruri de bismut şi mercur şi acizi citric, salicilic, boric, fosforic. Pentru
tenurile uscate şi normale se utilizează creme grase cu lanolină, coldcreme în care se
încorporează substanţele active. Pentru tenurile grase se recomandă loţiunile:

10
 Rp sulfat de zinc 1g
acid citric 0,5g
apă oxigenată 100g.
Se utilizează seara la culcare de 2-3 ori pe săptămână.
Rp./ hidrochinonă 5g
acid fosforic 1g
alcool dil.
apă aa 50g.

Creme fotoprotectoare

Lumina solară obişnuită conţine atât raze ultraviolete care produc insolaţia cât şi
raze UV care produc pigmentarea sau bronzarea pielii. Acţiunea razelor UV se manifestă
în funcţie de cantitatea şi lungimea lor de undă. Sensibilitatea faţă de UV variază
considerabil de la o persoană la alta, cele blonde sunt mai sensibile faşă de cele brunete,
bărbaţii mai sensibili decât femeile, copii mai sensibili decât adulţii. Pentru a fi eficace
preparatele antisolare aplicate pe piele trebuie să absoarbă complet razele UV medii care
produc insolaţia, şi să permită penetrarea UV lungi care activează cel mai mult
pigmentarea( care produc bronzarea). Un preparat fotoprotector se compune din: o
substanţă activă( ecran, filtru), un vehicul, subst. auxiliare, conservanţi, antioxidanţi. Sunt
preparate utilizate prevenirea insolaţiei. Ele se prezintă sub formă de creme, uleiuri,
pudre, spray- uri. Subst. activă are rolul de a acţiona ca un filtru de protecţie, care să
absoarbă sau să reflecte total sau parţial razele UV, împiedicându-le să ajungă în contact
cu pielea. Cele care opresc total razele UV se numesc ecran, iar cele care opresc parţial se
numesc filtru

11