Totul despre creme

Industria produselor cosmetice a evoluat in ultima jumatate de secol

astfel incit majoritatea companiilor de produse cosmetice conventionale
arunca pe piata “certitudini” de genul celor ca produselor cosmetice si de
ingrijire corporala produc adevarate minuni. Intrebarea care se pune este
daca aceste “efecte miraculaoase” asupra pielii, parului sau dintilor nostri
nu au efecte secundare, sau mai rau, efecte daunatoare.

Pentru a exemplifica vom descrie componenta unei creme : o crema

contine apa intr-0 proportie mare, produsii de baza sau excipientii si care
la cosmeticele conventionale sunt produsele de sinteza de regula derivati
ai petrolului. Pe langa acestia se adauga ingredientele active care dau
tipologia produsului, apoi aditivii sintetici (substante emulsifiante,
emoliente). Pentru a evita cotaminarea cu micro organisme este necesara
conservarea produselor (apa in amestec cu ingredientele de mai sus este
generatoare de bacterii), iar conservarea produselor asigura si termene de
valabilitate cat mai mari.

Conservantii sunt de regula cei mai periculosi aditivi din compozitia unei
creme, cei mai uilizati conservanti in produsele cosmetice sunt
PARABENII – methylparaben, ethylparaben, propylparaben,
butylparaben, isobutylparaben, isopropylparaben, benzylparaben, studiile
efectuate au condus la ipoteza ca acestia produc modificari in organism
care determina diferite afectiuni ale pielii sau organelor interne dar cel
mai adesea – cancerul de san.

Pielea absoarbe in medie 2 kg de produse chimice pe an, fiind cel mai

mare organism al corpului avand o suprafata de 2 mp, ea este compusa
din trei straturi: epiderma, derma si hipoderma, numeroase substante din
produsul cosmetic traverseaza derma si ajung in hipoderma unde se
gasesc vasele capilare de singe si circulatia limfatica, deci produsele
toxice ajung in sange.

Parabenii se gasesc in toate produsele cosmetice conventionale : creme,

lotiuni, sampoane, geluri, deodoranti, chiar si paste de dinti. Parabenii
exista din nefericire si in produsele dermocosmetice, produsele pentru
tratament cosmetic si mai ales in produsele cosmetice de lux.
Din fericire exista produse naturale care pot inlocui actiunea acestor
conservanti sintetici, dar exista doua probleme pentru fabricantii de
produse cosmetice:
– producerea conservantilor naturali este mai costisitoare;
– durata de viata a unui produs cosmetic natural este mai scurta (6 –
12 luni de la data deschiderii produsului, sau maxim 2 ani).

Cosmeticele naturale se pastreaza la temperatura camerei ( cat mai

constanta) cu capacul inchis si daca se poate nu in camere cu umiditate
ridicata ( camera de baie), dupa deschidere este bine sa fie folosit in
perioada de garantie data de producator, iar daca se schimba mirosul sau
culoarea, aceste produse nu se vor mai folosi deoarece sunt contaminate
cu microbi.

Laboratoarele Genna – VivaNatura folosesc numai conservanti naturali,

in plus pentru a evita contaminarea produsului daca este folosit de mai
multi utilizatori, ambaleaza produsele in recipienti tubulari care permit
dozarea cremei sau pastei fara a infecta restul continutului din recipient.

Cum poate fi aleasa cea mai buna crema? In primul rand persoanei trebuie sa-i placa
caracteristicile percepute: mirosul, consistenta, absorbabilitatea. Apoi ar trebui sa aiba
efectul maxim, astfel ca este nevoie de timp pentru a o verifica. Crema hidratanta trebuie
cautata in magazine specializate, saloane de frumusete sau farmacii.

La alegerea cremei, orice femeie, trebuie sa tina seama de: compozitia cremei pentru a
evita reactiile alergice posibil cauzate de unele ingrediente si la termenul de valabilitate. De
asemenea, este indicat sa se cumpere mai intai o mostra sau o cutie mai bine, pentru
proba. In ce priveste compozitia, componentele de legare sunt uleiuri vegetale si tincturi
care promoveaza productia de colagen, elastina, accelereaza regenerarea si combat
oxidantii. Crema cu aceasta compozitie va revitaliza si curata tenul, ii va conferi elasticitate,
va reduce ridurile, va imbunatatii metabolismul si va proteja de arsuri solare.
Cuprins articol
1. Generalitati
2. Istoric
3. Tipuri de creme
4. Creme speciale
5. Articole similare
Istoric
Uleiurile parfumate si unguentele, care sunt obtinute din vegetale si animale au fost
o parte importanta a cosmeticii antice. Ele erau amestecate cu infuzii florale, tonice si
suplimente cicatrizante.

In zona mediteraneana, uleiul de masline era deseori folosit ca baza pentru creme. Multe
triburi africane foloseau uleiul de palmier in scopuri cosmetice. In Oceania se
produceau cosmeticecare contineau grasimi din ulei de cocos, amestecat cu ulei de palmier
si ulei de castor, grasimi animale si chiar unt adaugand apoi arbore rosu, radacina de
ghimbir, ierburi si praf de metal.

Baza pentru toate cremele moderne de ingrijire, ca si in timpurile antice – este o compozitie
de grasimi, apa si componente active biologic. Intrucat apa si uleiul nu se mixeaza, se
adauga emulsificatori.
Tipuri de creme
Sus

1. Hidratante
2. Nutritive
3. Revitalizante (anti-rid)
4. Anticelulitice– nu sunt pentru vindecarea celulitei, dar ajuta la ameliorarea ei, alaturi de
dieta si exercitii specifice.
5. De curatare - exfoliere (scrub) – creme care contin particule, realizate pentru un masaj
fin al pielii, in care particulele purifica stratul pielii de celulele moarte. In functie de marimea
si duritatea particulelor se diferentiaza in creme moi de fiecare zi, obisnuite (folosite de mai
mult de doua ori pe saptamana), exfoliante pentru corp, exfoliante pentru picioare (de obicei
sunt cele mai dure).
6. Cu protectie UV – sunt compuse din aloe vera, acid p-amino-benzoic, hidroquinona,
persol, oxid de zinc si titan si altele. Ele joaca rol de filtru de culoare.
7. Protective (creme de iarna) – sunt bogate in grasimi si contin substante care creeaza
un film protector le suprafata pielii. Protejeaza impotriva temperaturilor scazute, umiditatii
scazute, vantului si a altor conditii de vreme care pot afecta tenul.
8. Autobronzante – crema creeaza un efect de piele bronzata. Cremele autobronzante
contin componente de stimulare a formarii de melatonina, care dau un bronz real, care
dureaza intre 3 zile si o saptamana. Unele creme autobronzante doar coloreaza pielea mai
inchis. Deseori, aceste functii sunt combinate pentru un rezultat mai bun. In cazul folosirii
cremelor autobronzante este nevoie de aceeasi atentie ca si in cazul vopsirii parului.
9. Fondul de ten, si alte mijloace tonale (spray, crema, pudra).
10. Cremele tratament
11. Cremele pentru copii (creme pentru scutec) – sunt creme speciale pentru protejarea
pielii bebelusului de urina si fecalele de sub scutec. In plus fata de componentele protective
acest tip de creme contine substante care reduc umiditatea (talc, oxid de zinc).

Aceeasi lotiune poate combina mai multe functii. Cremele lichide sunt denumite lapte de
corp sau creme (uneori – lotiuni, cum ar fi lotiunea de dupa bronzare). Unele tratamente,
fonduri de ten si creme cu protectie UV pot fi gasite si sub forma de spay.
Creme speciale
Sus

Acestea includ cremele de maini, cremele de picioare, cremele pentru pielea din jurul
ochilor, cremele de ras si altele.

Cremele si mastile difera:

- prin consistenta; de obicei cremele sunt omogene, iar mastile includ particule mai mari.
- prin modul de preparare; crema este expusa la procesare termala, iar masca este
preparata imediat inainte de folosire.
- masca se aplica in strat gros, crema in strat subtire.
- prin efect; masca ofera efect imediat, iar crema ofera efect intr-o luna.
- mentinerea efectului; efectul mastii dureaza cel mult 48 de ore, iar efectul cremei este
pastrat cel putin o luna.
- frecventa folosirii; masca se aplica de doua ori pe saptamana, iar crema de doua ori pe zi.
- prin metoda de indepartare; cremele se indeparteaza cu ajurorul unui prosop, iar mastile
se indeparteaza cu apa.
- intervalul de lasare pe piele; masca se lasa pe fata pentru 15-20 de minute. Intervalul
pentru crema nu este limitat strict si depinde de tipul de crema.

In mod curent, industria produce o mare varietate de creme bune, dar inainte de a fi
folosite, persoana ar trebui sa studieze cu atentie compozitia si recomandarile
producatorilor. Totusi, la cererea clientilor, multi cosmenticieni pregatesc independent
creme si masti.

Regieee live:::::::

Introducere şi motivaţie
Am ales această temă întrucât, trăim într-o lume în care femeile (în principal) pun un mare accent pe
aspectul fizic, pe îngrijirea corporală, a tenului lor, care intra în contact cu diverşi factori externi
dăunători şi trebuie să se protejeze de aceştia. O altă problemă pe care trebuie s-o abordăm în cadrul
acestui proiect este aceea că în ziua de azi, inovaţia şi progresul tehnologic avansează din ce în ce
mai mult şi în cazul nostru apar o serie de produse cosmetice, unele dintre acestea fiind destul de
periculoase pentru sănătate. Trebuie sa ne informăm asupra ingredientelor lor şi să conştientizăm
impactul substanţelor toxice care ne pot ataca pielea.
Am studiat astfel în capitolul 7 o comparaţie între cremele naturale, ecologice pe care le putem utiliza
fără probleme şi cremele convenţionale care folosesc ca şi ingrediente substanţe periculoase. Este
necesar să ştim din ce se compun produsele pe care le folosim. În mod curent, industria produce o
mare varietate de creme bune, dar înainte de a fi folosite, persoana ar trebui să studieze cu atenţie
compoziţia şi recomandările producătorilor.
Capitolul 1. Obiective
Trăim într-o lume în care se pune accent pe aspectul fizic care trebuie să fie plăcut, dar şi sănătos.
Cosmeticele pot oferi elixirul tinereţii, cunoscut fiind că frumuseţea exterioară determină încredere în
sine, crescând astfel calitatea vieţii.
Schimbarea de vreme, trecerea de la un anotimp la altul, razele de soare care ne bronzează, dar care
pe de altă parte ne atacă pielea; piele care devine mai uscată, sunt doar câteva dintre acţiunile
mediului asupra pielii.
Obiectivul primordial al acestui proiect este de a demonstra importanţa îngrijirii tenului, a corpului şi
conştientizarea impactului produselor cosmetice pe care le folosim, într-un mod normal sau excesiv,
asupra sănătăţii noastre. Primul pas în acest caz este să avem informaţii asupra substanţelor,
ingredientelor periculoase, să fim informaţi. Apoi în momentul în care vrem să procurăm acele
produse cosmetice trebuie să fim foarte atenţi la ceea ce este scris pe eticheta produsului respectiv.
Abia apoi va veni momentul deciziei, dacă vom achiziţiona sau nu.
Aşa cum avem mare grijă în ceea ce priveşte alimentaţia, că trebuie să avem o alimentaţie sănătoasă,
aşa şi îngrijirea tenului şi a corpului trebuie să se realizeze pe căi care să ne menţină sănătoşi.

CAPITOLUL III
Forme farmaceutice cu aplicare topică
III.1. Preparate cosmetice
Cremele cosmetice sunt cunoscute din cele mai îndepărtate timpuri. Egiptenii le
foloseau pentru protejarea pielii împotriva razelor solare. Romanii le foloseau
împotriva uscăciunii pielii, iar grecii le foloseau în special pentru calităţle lor
emoliente.
Denumirea vine din limba latină: cremor înseamnă smântână, consistenţa lor fiind
asemănătoare smântânii. Cremele se pot folosi pentru toate categoriile de piele şi se
fabrică astăzi pe industrial într-o gamă destul de variată. Folosirea unei creme de bună
calitate, potrivită tenului, păstrează frăgezimea pielii, o protejare împotriva intemperiilor:
vânt, soare, ger; întârzie apariţia ridurilor şi ajută la fixarea pudrei. La folosirea lor
trebuie să se ţină neapărat seama de natura tenului. Pentru tenurile grase, se vor
întrebuinţa creme uscate sau semi- grase (fără lanolină, colesterină, grăsimi animale).
Dimpotrivă, pentru tenurile uscate, grăsimile constituie o necesitate, înlocuind secreţia
naturală de grăsimi a pielii, fiind indicate cremele cu lanolină, lecitină, colesterol. În afară
de conţinutul de grăsimi în cantităţi variabile, cremele mai conţin şi un procent de apă în
funcţie de gradul de deshidratare a pielii. Pe lângă rolul de protector, cremele mai au şi o
acţiune tonică, emolientă, nutritivă, în funcţie de compoziţia lor.
Cremele cosmetice pot fi clasificate astfel:
- după compoziţia lor: creme pe bază de lanolină, pe bază de stearină, de ceară,
cetaceu, creme cu vaselină (mai ales unguentele) şi cremele pe bază de glicerolat
de amidon;
- după cantitatea de grăsimi conţinută: creme grase, semigrase şi uscate;
- după scopul folosirii: creme de demachiat, antirid, pentru masaj, nutriţi
(vitamine plus hormoni), de albit (curăţat) şi antisolare;
- după modul de preparare: creme obţinute din amestecarea la rece a
ingredientelor şi prin saponificare (emulsionarea lor la cald).

Emulgatorii care ajută la fixarea apei de către substanţele grase sunt: boraxul,
alcoolul cetilic, thetanolamina, twinul. Substanţele grase folosite la prepararea
cremelor pot fi:
De origine animală:
- ceara de albine - obţinută prin topirea fagurilor de albine;
- lanolina - obţinută prin purificarea grăsimilor de pe lâna oilor;
- untura - obţinută din osânza şi grăsimea de porc;
- cetaceul - un ulei gras obţinut din cavitatea precraniană a balenelor;
- stearina - un amestec de acizi graşi: stearic, oleic şi palmitic.
De origine vegetală:
- ulei de măsline, migdale, floarea-soarelui, germeni de porbum;
- ulei de cacao (se extrage din semințele de cacao prăjite).
De origine minerală:
- vaselină – obținută prin purificarea reziduurilor de la distilarea petrolului;
- uleiul de parafină – obținut tot din reziduurilor de petrol și este un amestec de
hidrocarburi saturate lichide.
Pentru ca o cremă sa fie de bună calitate, trebuie să îndeplinească anumite condiții
și anume:
1- să fie inofensivă, să nu conţină substanţe iritante sau săruri de bismut, mercur,
plumb, decât în cazurile prescrise de medic şi pentru perioase limitate;
2- să aibă putere de penetraţie, obţinându-se o absorbţie cât mai bună şi ca atare,
hrănirea epidermei;
3- să poată încorpora substanţe biologice: vitamine, hormoni şi să permită intrarea
lor în piele;
4- să fie preparate din materii prime de bună calitate, să se potrivească tenului şi să
aibă o acţiune emolientă;
5- să nu râncezească uşor şi să se conserve bine, să nu fie prea parfumată deoarece
parfumul pătează pielea.