Nutricosmetica

1. Introducere: definiție și aspecte generale

Termenul de „nutricosmetice” este un concept apărut din fuziunea a 2 termeni, și

anume „nutraceutice” și „cosmetice” de la care a împrumutat anumite conotații pentru a
reflecta scopul acestor produse, de a asigura starea de sănătate și aspectul frumos al
pielii, al unghilor și al părului, prin consumarea regulată de produse nutritive.
Nutricosmeticele cuprind o gamă largă de suplimente pentru înfrumusețare, alimente
funcționale și băuturi care pretind faptul că includ ingrediente active și nutrienți cum ar
fi: steroli, licopeni, esteri, enzime, proteine, minerale și vitamine care îmbunătățesc
sănătatea și frumusețea.

Suplimentele nutricosmetice sunt concentrate de substanțe cu efect nutritiv sau

fiziologic, conținând nutrienți (colagen, peptide, proteine, vitamine, caroteni, minerale,
acizi grași omega 3), derivate din produse alimentare/vegetale și extracte de fructe și se
găsesc sub forma unui lichid, a unei pudre sau sub formă de pastile și tablete.

Alimentele și băuturile nutricosmetice sunt alimente funcționale în care s-au

adăugat anumite molecule cu beneficii medicale sau de înfrumusețare. Batoanele,
produsele de brutărie și cofetărie sunt alimente fortificate folosite de industria de
nutricosmetică pentru a ameliora aspectul pielii, al unghiilor și al părului. Băuturile
fortificate precum apa fortificată, cafeaua fortificată, ceaiurile pe bază de plante și
sucurile din fructe și legume ajută la hidratarea naturală a pielii.

2. Aspecte legislative

În Statele Unite, piața nutricosmeticelor este reglementată de FDA (Food and

Drug Administration) în urma actului despre suplimentele dietare în sănătate și educație
(„Under the dietary Supplement Health and Education Act”) din 1994.

În Europa, cadrul legislativ 1924/2006 al Autorității Europene pentru Siguranța

Alimentară (EFSA) în „ghidul pentru cerințele științifice pentru mențiuni de sănătate
referitoare la oase, articulații, piele și sănătatea orală” descrie clar și delimitează
afirmațiile legate de „menținerea structurii normale a pielii, a hidratării, elasticității și
aspectului acesteia”. Legislația EU cu privire la suplimentele alimentare este în
principal sub directiva 2002/46/EC, modificată de directiva 2006/37/EC (European
Commission 2006a) și reglementarea 1170/2009/EC (European Commission 2009a).
Obiectivul acestei directive este de a proteja consumatorii de potențiale efecte negative
ale acestor produse și de a se asigura că acestea nu oferă informații care ar putea induce
în eroare consumatorul. În prezent, doar afirmațiile referitoare la sănătate care figurează
în Registrul UE sau cele care au același înțeles pot fi folosite în comunicarea cu
pacienții. Comisia Europeană a aprobat asumpții legate de sănătatea pielii pentru un mic
număr de nutrienți, cum ar fi „contribuie la menținerea normală a pielii/ pigmentării
normale a pielii”, „menținerea funcției de barieră a pielii”, „sinteza normală de colagen
și țesut de legătură”. Majoritatea acestor afirmații se bazează pe dovezi în legătură cu
afecțiuni ale pielii care rezultă dintr-un deficit nutrițional, care pot fi reversibile dacă se
restabilește un nivel adecvat al nutrientului respectiv. Toți nutrienții pentru care aceste
afirmații au fost aprobate sunt esențiali în dietă și au multiple funcții în organism. De
asemenea există o mare varietate de alimente care fac parte dintr-o dietă echilibrată și
care pot furniza cantități suficiente de nutrienți, nefiind necesară recurgerea la
suplimente. Opiniile EFSA în legătură cu acești nutrienți sunt bazate pe prevenția
simptomelor alterării sănătății pielii în condițiile unei carențe și nu sunt valabile ăn
cazul suplimentării micronutrienților în absența unui deficit, contracarând ideea „mai
mult, mai bine”

În Japonia, Foods for Specified Health Uses definește precis ce asumpții pot fi
făcute sau nu despre un astfel de produs.

3. Piața nutricosmeticelor !!!nu trebe toate traduse, alegi ce ti se pare

mai ok, asta prima de ex as traduce si apoi vezi ce mai pui!!

Beauty from within is not a novel concept for the Asian market, where the
movement has its origins. In Asia, and particularly in Japan, nutricosmetics such as
collagen are commonly found in foods and beverages including tea, cookies, chocolate,
coffee, and water. The acceptance of nutricosmetics is generally higher in Asia than in
Europe or the United States because many nutricosmetic ingredients, such as green tea
and bone broth, are linked to traditional Asian medicine In general, EU and US
consumers tend to be more skeptical of the idea of “beauty foods” and are more likely
to demand scientific backing for such claims Similar to Asia, the Latin American
market is highly receptive to the concept of beauty from within. From 2012 to 2016,
Latin America showed the fastest growth in new collagen product launches at 33%
CAGR, followed by Asia at 23%. In contrast, North America and Europe had much
slower rates of growth in product launches containing collagen, with CAGRs of 16%
and 11%, respectively. Different markets have different priorities for beauty from
within products. In Asia, the focus is often skin whitening, whereas in the United States
and Europe, consumers desire UV protection and wrinkle-smoothing products (Gunn,
L., and Creasy, P., https://tinyurl.com/nutrition-regional, 2017c). Although beauty
beverages predominate in Asia, nutricosmetics in the form of tablets, soft-gels, or
capsules are more popular in the United States and Europe.

https://drive.google.com/file/d/1HEAp0bPcjhO9Aa8sIbqlPmhU9IGbvB-q/view (aici de
la pg 25-28 ai ceva informații pe tari)