Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
Raspuns: C
Raspuns: B
6) Lanolina are urmatoarea provenienţa: (Slide 44)
A) Vegetală
B) Animală
C) Produs de sinteză
D) Bacteriană
E) Fungică
Raspuns: B
R: E
2
9) Incarcatura mirobiana: - S63
R: A
10) Cocoa oleum are urmatoareaactiune: - S47
A. Astringent
B. Dezinfectanta
C. Cicatrizanta
D. Emolienta
E. Calmanta
R: D
11) Cosmetica decorativa cuprinde:
A. Lac de unghii
B. Samponantimatreata
C. Mascaptr par
D. Genuri de ingrijire intima
E. Masti de exfolieremecanica
R: A
12) Formulare afazeiapoase (Hidrofila). Cuprinde:
R: B
3
A. Fond de ten
B. Rujuri
C. Sapun
D. Lac de unghii
E. Creion dermatograf
Raspuns corect: C
14. Care din urmatoarele articole NU face parte din categoria produselor cosmetice:(slide 37)
A. Tatuaje henna
B. Sampoane
C. Fond de ten
D. Deodorantesiantiperspirante
E. Dispozitive de infrumusetare
Raspuns correct: E
4
C. Reduc posibilitatea aparitiei unor infectii la persoanele care folosesc un produs
cosmetic
D. Produsele cosmetice nu trebuie sa contina conservanti antimicrobieni
E. Numarulc azurilor de iritatii si dermatite alergice de contact datorata lor este de mica
importanta fata de avantajelefolosiriilor
Raspuns correct: D
A. De a curate
B. De a parfuma
C. De a leza
D. De a proteja
E. De a decolora
R: A B D
19. Conditiile de realizare a preparatelor cosmetice sunt: – S19
A. Sa nu se absoarba
B. Sa nu exercite effect nociv
C. Sa lase urme vizibile
D. Sa creeze un slab discomfort
E. Sa uniformizeze nuanta tenului
R: A B
20. Exemple de produse de ingrijire a pielii: – S35
A. Sampoane
B. Masca de par
C. Masca de fata
D. Produseptringrijireabuzelor
E. Produseptringrijireacorpului
R: C D E
21. Faze lipofilesunt: – S42
A. Ulei de mogdale
B. Unt de Sheea
5
C. Apa
D. Ulei de cocos
E. Glicerina
R: A B D
22. Ceraflava nu are actiune: - S48
A. Astringent
B. Dezinfectanta
C. Emolienta
D. Odorizanta
E. Antiseptic
R: A B D E
23. Principalele acţiuni urmărite prin aplicarea cosmeticelor sunt: S19
A. menţinerea hidratării normale,
B. a gresării fiziologice a tegumentului,
C. revitalizarea pielii,
D. creşterea conţinutului în elemente minerale şi protein
E. atacarea stratului superior al pielii
R: A B C D
R: A B C E
25. Trebuie să se acorde o atenție deosebită oricărui posibil impact asupra profilului
toxicologicgenerat de:
A. dimensiunile particulelor
B. impuritățile substanțelor și ale materiilor prime utilizate
C. interacțiunea substanțelor
D. mirosul preparatului
6
E. gradul de stralucire al preparatului final
R: A B C
26. Nu sunt considerate produse cosmetic: S37
A. Sampoanele
B. Perucile
C. Fondurile de ten
D. Dispozitivele de infrumusetare
E. Tatuajele cu hena
R: B D
27. Sunt considerate produse cosmetic: S35-37
A. Tatuajele de hena
B. Mastileemoliente
C. Perucile
D. Produseleantimatreata
E. Produseptralbireapielii
R: A B D E
28. Coloranţii trebuie să prezinte: (Slide 64)
A. Stabilitatefizico-chimica
B. Lipsa toxicitaţii
C. Efect terapeutic
D. sa fie nealergizanţi
E. să fie necancerigeni
Raspuns: A,B,D,E
7
30. Pentru produsele cosmetice se admit urmatorii coloranti: (Slide 64)
A. dioxid de titan
B. oxid de zinc,
C. trioxid de arsen
D. sulfat de bariu
E. caolin
Raspuns: A, B, D, E
31. Aplicatii in cosmetologie pentru CeraFlava: (slide 48)
A. la prepararea Cremelor
B. la prepararea sapunurilor
C. la prepararea mastelor depilatoare
D. la prepararea parfumurilor
E. la prepararea ceratelor
Raspuns: A, B, C, E
32. Din punct de vedere microbiologic seacordă o atenție deosebită produselor cosmetice
utilizate: (Slide 24)
A. în jurul ochilor
B. pepielealezata
C. la copiii sub 3 ani
D. la persoanele in varsta
E. ein ingrijireaparului
Raspuns: ABCD
8
B. inhalatoarele,
C. tatuajele permanente
D. Tatuajele temporare
E. Rujurile
Raspuns: A,B,C
Raspuns: A.C
Raspuns: ABCD
37. ULEI DIN SEMINȚE DE STRUGURI: prezinta urmatoarele actiuni: (Slide 51)
A. astringent,
B. emolient,
C. Cicatrizant
D. antioxidant
E. Citostatic
Raspuns: B, D
9
B. Actiune antiaging
C. Actiune Hidratanta
D. Actiune Citostatica
E. Actiune Rubefianta
Raspuns: A,B,C
Raspuns: A,B,C
40. Umectantii adaugati in faza apoasa a unei emulsii sunt: (slide 61, slide 64)
A. Uree
B. Alantoina
C. Acid lactic
D. Glicerol
E. Dioxid de titan
Raspunscorect A,B,C,D
41. Alegeti care din urmatoarele articole NU sunt considerate produse cosmetice: (slide 36,
slide37)
A. Dispozitivele de infrumusetare
B. Sapunul
C. Perucile
D. Tatuajeletemporare
E. Deodorante si antiperspirante
Raspunscorect A,C
10
A. Sampoane
B. Agenti de conditionare
C. Rujuri
D. Pasta de dinti
E. Lacuri de unghii
Raspunscorect A,B,D
43. In formularea produselor cosmetice, faza apoasa este reprezentata de: (slide 40, slide 44)
A. Vaselina
B. Lanolina
C. Apa purificata prin demineralizare
D. Apa aromatica
E. Emulsii de tip uleiin apa L/H
Raspunscorect C,D,E
44. In formularea produselor cosmetice, faza uleioasa este reprezentata de:(slide 41)
A. Mucilagii
B. Esteri ai acizilor grasi cu alcooli
C. Acid miristic
D. Acid palmitic
E. Acid stearic
Raspunscorect B,C,D,E
11
B. Sa fie stabile
C. Sa mentina hidratarea normala a tegumentului
D. Intrebuintarea lor sa fie simpla si comoda
E. Sa nu contina conservanti antimicrobieni
Raspunscorect A,B,C,D
12
C. Sa modifice pH-ul cutanat
D. Sa nu irite pielea
E. Sa indeparteze total filmul hidro-lipidic de suprafata
Raspunscorect A,B,D,E
13
CURS 2
B. Suprafaţa totală a pielii este in medie de 1,5-2 m2 ceea ce corespunde unei greutăţi de
3,5-4 kg, ceea ce reprezintă 6% din greutatea totală a corpului.
C. Grosimea pielii variază în funcţie de vârstă, sex şi regiune (1,5 la 5 mm, în funcţie de
regiunile pe care le acoperă: fină pe pleoape şi foarte groasă pe talpa picioarelor).
E. Suprafaţa totală a pielii este in medie de 15-20 m2și corespunde unei greutăţi de 3,5-4
kg, ceea ce reprezintă 10% din greutatea totală a corpului.
R: E
R: B
R: D
14
56. Epidermul nu este alcătuit din:
A. stratul cornos;
B. stratul lucid;
C. stratul apical;
D. stratul granulos;
E. stratul filamentos.
R: C
A. 100% keratohialina;
B. corneocite poliedrice;
C. 80% lipide;
E. carotenoide 50 %.
R: B
B. corneocite poliedrice;
E. conțin melanină.
R: A
15
C. conține elastină (90%);
E. conțin melanină.
R: A
E. conțin melanină.
R: C
A. barieră mecanică;
B. barieră electrostatică;
C. barieră chimică;
E. barieră microbiană.
R: B
E. conține HCl.
R: D
16
63. Filmul hidrolipidic de suprafață nu are rolul:
R: E
A. 5 – 5,5;
B. 1 – 5,5;
C. 4 – 5,5;
D. 3 – 5,5;
E. 2 – 5,5;
R: A
C. pielea scuamoasă;
R: C
C. este lucios;
D. este unsuros;
17
E. lasă urme pe foiţa de ţigare.
R: A
R: D
18
ÎNTREBĂRI TIP COMPLEMENT MULTIPLU
R: C, D, E
69. Din punct de vedere cosmetic se deosebesc următoarele tipuri principale de piele:
A. pielea albă;
B. pielea roșie;
C. brună (neagră);
D. galbenă;
E. pielea vineție.
R: A, C, D
A. Epicarp;
B. Epiderm;
C. Corion;
D. derm;
E. hipoderm.
R: B, C, D, E
19
71. Epidermul prezintă caracterisicile:
E. este unistratificat.
R: A, B, D
72. Cheratina:
R: B, C, E
R: A, B, E
20
B. denumit şi stratul barieră împreună cu stratul granulos formează stratul precornos
conţin elaidină (granulaţii fine de grăsime);
C. este constituit din 6-20 rânduri de celule poliedrice, voluminoase, cu nucleu rotund;
R: C, E
A. este format din celule cilindrice care conţin un nucleu mare, oval şi citoplasmă bogată
în organite celulare;
B. conține melanocite;
C. celulele stratului germinativ (keratinocite) sunt singurele celule din epiderm care au
proprietatea de a se divide;
R: A, B, C
C. conține colagen;
D. fibrele şi fasciculele constituite din proteine sunt prinse într-o masă amorfă (substanţa
fundamentală sau matrice interfibrilară, constituită din proteoglicani (glicosaminoglicani);
R: B, C, D, E
21
C. conține colagen;
R: B, D
B. acoperă dermul;
R: C, D, E
A. coține lipide;
B. conține sebum;
E. conține HCl.
R: A, B
A. trigliceride;
C. scualen;
D. ceruri esterificate;
E. polioli și oze.
22
R: A, C, D
R: C, D, E
A. la nivelul hipodermului;
B. la suprafaţa pielii;
C. în stratul cornos;
D. la nivelul anexelor;
E. în circulaţia sistemică.
R: B, C, D, E
B. denumit şi tenul endemic se caracterizează prin pori foarte puţin vizibili, pielea fiind
mată, suplă, catifelată;
D. este întâlnit în general, copiii mici sau înainte de pubertate au un astfel de ten.
E. se întâlneşte la bătrâni.
R: B, C, D
23
84. După conţinutul de apă al pielii (după starea de hidratare) pielea poate fi:
A. grasă;
B. hidratată;
C. mixtă;
D. hiperhidratată.
E. deshidratată.
R: B, D, E
24
CURS 3
Raspuns E, slide, 27
Raspuns a, slide 26
26
91. Care din afirmatiile referitoare la fazele procesului tehnologic ale sampoanelor, sunt
false:
A. cântărire
B. dizolvare
C. filtrare
D. condiționare secundară a șamponului
E. marcare, grupare și ambalare
Raspuns D, slide 39
27
94. Care este afirmatia falsa legata de Briantine:
A. Se mai pot gasi si sub forma de aerosoli.
B. Preparte cosmetice utilizate pentru îngrijirea părului căruia îi conferă luciu, îl face mai
moale şi ajută la fixarea lui,
C. Ele pot fi lichide, solide sau sub formă de geluri şi pot fi colorate şi parfumate,
D. Se utilizează frecvent uleiul de parafină, uleiul de floarea soarelui.
E. Briantinele au ca şi constituent principal uleiul mineral cu vâscozitate mică sau
asocieri de substanţe grase care imprimă o vâscozitate corespunzătoare.
Raspuns : A slide 50
28
C. Nu influenteaza capacitatea de curatare a parului.
D. Mai sunt numiti si superspumanţi ce acţionează ca stabilizanţi şi de asemenea
modifică structura spumei îmbogăţind-o, dându-i densitate şi baloane mai mari
(alcanol amidele).
29
B. organ senzitiv olfactiv foarte fin care la atingerea genelor nu declanşează un reflex de
clipire a pleoapelor
C. este un filtru al aerului din nas şi protejează urechea împotriva insectelor şi a corpilor
străini
D. părul de pe cap ajută blocarea procesului de transpirație si respirație
E. este componenţa sprâncenelor care reţine transpiraţia şi o împiedică să se scurgă în
ochi
Raspuns BC slide 4, 5
32
A. s-au pus în evidenţă prin metode analitice urme de metale, care pot influenţa
rezultatul unor tratamente ca vopsitul, decolorarea
B. În păr s-au pus în evidenţă: Calciu, Sodiu, Zinc, Mangan.
C. Cele mai multe au proveniență internă
D. În păr s-au pus în evidenţă: argint, molibden, iod, fosfor, seleniu.
E. O cantitate anormal de scăzută de fosfor în păr, indică existenţa diabetului juvenil
33
C. Foliculul pilos este constituit din rădăcina părului, regiunea bulbară şi tija firului de
păr.
D. Se mai numeste si radacina firului de par.
E. Se întinde de la partea inferioară a părului până la o zonă tumefiată, numită bulb pilos,
care poate fi plin sau scobit; în acest caz în scobitură se găseşte papila, o expansiune
conjunctivă foarte bogat irigată cu vase de sânge.
34
Raspuns : ABDE slide 8,10
117. Keratina:
A. Reprezinta 65÷95% din greutatea părului.
B. Rezultată din condensarea aminoacizilor existenţi în celulele corticale.
C. Reprezinta 3-4% din greutatea parului.
D. Reprezinta 15-20 % din greutatea parului.
E. Keratina, ca şi alte proteine este formată din aminoacizi, care imprimă proprietăţile
caracteristice părului.
35
F. Are rol in caderea parului.
Raspuns:A D slide 15
36
A. Masajul capilar are drept scop activarea circulaţiei sangvine, reglarea secreţiei
glandulare, dezvoltarea suportului muscular, având drept rezultate o hrănire
corespunzătoare a părului.
B. Parul gras se spală cel puţin o dată pe săptămână cu săpun sau de preferinţă cu
şampon, datorită faptului că se murdăreşte uşor.
C. La părul normal, pentru a evita înăsprirea, decolorarea sau pierderea supleţei din cauza
factorilor nocivi (soare, vânt puternic, etc), se recomandă înainte de spălat o baie de
ulei de ricin sau de măsline.
D. Pentru sănătatea şi frumuseţea părului trebuie menţinut în organism un echilibru
hidric, prin ingerarea a cel puţin 2 litri de lichid pe zi, dacă nu sunt alte contraindicaţii.
E. Loţiunile pentru păr trebuie să aibă o acţiune degresantă puternică.
121. Sampoanele:
A. sunt agenţi de curăţire pentru păr şi pielea capului, ingredientul principal fiind un
detergent.
B. În compoziţia lor intră surfactantul principal pentru efectul de detergent şi spumare;
surfactantul secundar pentru condiţionare; aditivii care dau efecte speciale.
C. Şampoanele pot fi găsite sub diferite forme de prezentare: lichide, creme sau paste,
aerosoli sau sub formă de pulbere,
D. Calităţile şamponului nu se limitează la o simplă curăţare: părul trebuie să fie frumos,
strălucitor, moale la atingere, suplu, uşor de coafat, fără să se electrizeze, tonic, cu
volum etc.
E. Prin conţinutul de agenţi tensioactivi cationici fac ca părul să poată fi greu de
pieptanat.
37
B. Ca agenţi de îngroşare sau consistenţă, se folosesc fie electroliţi (clorura de sodiu sau
de amoniu) asociaţi cu tensioactivi anionici, fie macromolecule geloformatoare
(alginaţi, derivaţi celulozici sau acrilici).
C. Un alt tip de modificatori ai proprietăţilor reologice sunt bentonitele inorganice, ce pot
fi folosite pentru obţinerea unui punct de randament şi stabilitate a soluţiilor.
D. Sunt substante care scad vascozitatea samponului.
E. Bentonitele conferă stabilitate particulelor din şampoane şi anume agenţii de perlare
sau chiar substanţe active (zinc piritonă) ce au tendinţa să sedimenteze.
Raspuns A, C, D, slide 28
Raspuns A, B, C, E, slide 30
38
A. baza de spălare este o asociere între produşi tensioactivi anionici şi amfoteri , cu
aditivi: polimeri cationici, polimeri anionici sau amfoteri
B. Prin conţinutul de agenţi tensioactivi cationici fac ca părul să poată fi pieptănat
mult mai greu
C. Şampoanele pentru părul uscat, fragil sau deteriorat, produc o curăţare blândă şi o
condiţionare bună, si nu conţin ulei de ricin, ulei de avocado, acizi graşi esenţiali.
D. Baza de spălare este mai puţin detergentă şi are în compoziţie cel mai adesea
agenţi tensioactivi anionici foarte slabi, amfoterici sau nonionici
E. Şampoanele pentru copii, au ca imperativ primordial calitatea de a fi perfect
tolerate de pielea fragilă a scalpului şi de mucoasa oculară a copilului.
Raspuns A, B, D, E, slide 35
127. Vascozitatea samponului:
A. pentru un şampon de calitate trebuie să persiste spuma timp de maxim 5 minute
B. un volum de spumă de minim 100 mI caracterizează un şampon de calitate
C. sferele de spumă trebuie să fie mici (cu cât sunt mai mici cu atât spuma va fi mai
persistentă)
D. spuma nu este unul din criteriile importante de apreciere a unui şampon
E. un şampon bun nu trebuie să fie foarte vâscos pentru că se utilizează cu dificultate
şi se îndepărtează greu de pe păr
Raspuns B, C, E, slide 48
128. Briantinele:
A. Preparte cosmetice utilizate pentru îngrijirea părului căruia îi conferă luciu, îl face
mai moale şi ajută la fixarea lui
B. Uleiurile minerale utilizate în briantine nu trebuie să fie pure, incolore
39
C. Se utilizează frecvent uleiul de parafină, uleiul de floarea soarelui
D. Pot fi lichide, solide sau sub formă de geluri şi pot fi colorate şi parfumate
E. Briantinele au ca şi constituent principal uleiul mineral cu vâscozitate mare sau
asocieri de substanţe grase care imprimă o vâscozitate corespunzătoare
Raspuns A, C, D, slide 50
129. Briantinele:
A. Briantinele solide conţin doar uleiuri şi agenţi de vâscozitate
B. Ca agenţi de consistenţă se utilizează vaselina, parafina, ceara sau alte ceruri
sintetice
C. Se utilizează în special în ţările cu climat cald.
D. Briantinele grase, denumite şi ulei de păr, conţin uleiuri minerale sau vegetale
asociate cu parfumuri şi coloranţi.
E. Colorantii lor pot fi de orice culoare.
Raspuns B, C, D, slide 51
130. Fixativele(lacurile)
A. Fixativele sunt preparate cosmetice utilizate pentru fixarea şi menţinerea
ondulaţiilor părului
B. După consistenţă pot fi doar creme fixative
C. Fixativele sunt constituite dintr-o substanţă formatoare de film dizolvat într-un
solvent potrivit, un plastifiant şi parfum
D. Lacurile pentru păr sau spray-urile, se folosesc după ondulare şi au drept scop de a
menţine forma părului, fără a modifica în vreun fel forma artistică, plastică finală.
E. Dintre substanţele formatoare de film se utilizează macromolecule, cum sunt:
guma tragacanta, derivaţi de celuloză, gelatină, polivinilpirolidonă, carbopoli,
rezine
Raspuns A, C, D, E, slide 53
40
E. determinarea vâscozităţii,
Raspuns B, C, D, E, slide 45
Raspuns A, D, E, Slide 36
Raspuns A, B, C, D, slide 29
41
CURS 4 - PREPARATE COSMETICE FOTOPROTECTOARE
R: A
136. Depigmentarea pielii devine mult mai vizibilă:
A. la lumină;
B. la întuneric;
C. în UV;
D. în spectrul VIS;
E. în infraroșu;
R: C
42
B. Oxid de zinc;
C. Carbonat de calciu;
D. dioxid de titan;
E. caolin.
R: A
R: D
R: E
43
B. raportul dintre energia UV necesară pentru producerea unei doze minime de
eritem (MED) pe pielea neprotejată şi energia UV necesară unei doze minime
de eritem pe pielea protejată;;
C. ;raportul dintre energia UV necesară pentru producerea unei doze minime de
eritem (MED) pe pielea protejată şi energia UV necesară unei doze minime de
eritem pe pielea neprotejată;
D. reprezintă cantitatea minimă de energie radiată, care produce prima înroşire
detectabilă a pielii albe ca urmare a expunerii la radiaţii de o anumită lungime
de undă şi de o intensitate constantă;
E. reprezintă cantitatea maximă de energie radiată, care produce prima înroşire
detectabilă a pielii albe ca urmare a expunerii la radiaţii de o anumită lungime
de undă şi de o intensitate constantă;
R: C
141. Efectele imediate după expunerea la soare, observate la nivelul tegumentului, sunt:
A. apariţia eritemului;
B. carcinomul de piele;
C. fotoîmbătrânirea;
D. keratoza.
E. pigmentarea;
R: A, E
44
R: C, E
R: B, E
R: A, B, D, E
R: A, D, E
45
E. preparate protectoare VIS;
R: A, C, D
R: A, B, C, D
R: B, C, D, E
R: A, B, C
46
H. Unt de sheea;
I. uleiul de nucă de cocos;
J. ulei de măsline.
R: C, D, E
47
CURS 5
ÎNTREBĂRI TIP COMPLEMENT SIMPLU
48
C. 6
D. 5
E. 8,5
RASPUNS: B
154. În orele de dimineață, simțul mirosului este:
A. Accentuat
B. De intensitate medie
C. De intensitate crescuta
D. blocat
E. diminuat
RASPUNS: E
155. Spre amiază, simțul mirosului:
A. Se intensifică
B. Se diminueaza
C. Ramane la fel
D. se reduce la jumătate
E. scade
RASPUNS: A
156. Substanțele odorante se clasifică în funcție de volatilitate în următoarele, cu excepția:
A. Note de vârf
B. Note de mijloc
C. Note superioare
D. Note de bază
E. Modifcatori
RASPUNS: C
157. Despre notele de mijloc sunt adevărate următoarele, cu excepția:
A. Se numesc si modificatori
B. Au volatilitate medie
C. Constituie inima parfumului
D. Au volatilitate mare
E. Se dezvaluie pe durata a câteva ore
RASPUNS: D
158. Evaluarea volatilității se realizează în condiții standard:
A. pe benzi de hârtie de pH
49
B. pe benzi de hârtie absorbantă
C. pe benzi de hârtie de filtru
D. prin metoda cromatografiei
E. prin metoda potențiometrică
RASPUNS : B
50
163. Principalul constituent chimic al uleiului esențial de portocal este:
A. Acetat de linalil
B. Vanilina
C. Citronelol
D. D-limonen
E. Linalol
RASPUNS: D
164. Macerarea are următoarele caracteristici, cu excepția:
A. Este un procedeu de extracție cu grăsimi sau uleiuri
B. Se aplică atât pentru obținerea principiilor odorante, cât și a altor principii active
cu utilizare în industria cosmetică
C. Are loc la temperaturi mai scăzute comparativ cu enfleurajul
D. Are loc la temperaturi mai ridicate comparativ cu enfleurajul
E. Procedeul permite obținerea unor extracte din flori foarte fine (trandafir, violete,
narcise)
RASPUNS: C
165. În compoziția uleiurilor volatile predomină:
A. Cumarinele
B. Terpene si terpenoide
C. Carotenoide
D. Flavone
E. Lactone
RASPUNS: B
166. Antiperspirantele:
A. Sunt produse astringente
B. Diminuează secreția glandelor apocrine și ecrine
C. Sunt formulate ca loțiuni, creme, spray-uri
D. Sunt formulate ca spray-uri, stick-uri, roll-on
E. Diminuează secrețiile glandelor endocrine
RASPUNS: A,B,D
167. Deodorantele:
51
A. Intensifică mirosul de la nivelul axilei
B. Cresc numărul bacteriilor axilare axilare (Staphilococus aureus, Corynebacterium
și Aerobacter aerogenes)
C. Maschează mirosul de la nivelul axilei
D. Micșorează numărul bacteriilor axilare (Staphilococus aureus, Corynebacterium și
Aerobacter aerogenes)
E. Micșorează numărul bacteriilor axilare (Staphilococus aureus, Corynebacterium și
Haemophilus influenzae)
RASPUNS: C,D
168. Principalele dezavantaje ale utilizării deodorantelor:
A. Aciditate marcantă (pH 1.8,-4,2)
B. Alcalinitate marcantă (pH 8,5-10)
C. Decolorarea imbrăcăminții din fibre sintetice
D. Pătarea imbrăcăminții
E. Decolorarea îmbrăcăminții din fibre naturale
RASPUNS: A,E
169. Produsele de parfumerie sunt folosite la:
A. Decolorarea vestimentației
B. Dezinfectarea, înviorarea și parfumarea pielii
C. Dezinfectarea, înviorarea și parfumarea părului
D. Parfumarea vestimentației
E. Spălarea părului
RASPUNS: B,C,D
170. Produsele de parfumerie:
A. Sunt produse opalescente
B. Au miros neplăcut
C. Conțin uleuri volatile naturale, substanțe mirositoare sintetice și coloranți
D. Sunt lichide limpezi
E. Componentele lor sunt dizolvate într-un amestec de alcool și apă
RASPUNS: C,D,E
171. După concentrația produselor de parfumerie în substanțe mirositoare si alcool, acestea
se clasifică în:
A. Ape de colonie
B. Ape de colonie și de toaletă
52
C. Ape de colonie si ape de toaletă
D. Parfumuri
E. Esențe
RASPUNS: A,B,C,D
172. Un parfum bun trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
A. Să persiste
B. Să fie compatibil cu celelate ingrediente în care este încorporat
C. Să fie stabil
D. Să producă iritații la nivelul tegumentului
E. Să fie instabil
RASPUNS: A,B,C
173. Care din următoarele afirmații sunt corecte:
A. În orele de dimineață, simțul mirosului este accentuat
B. Spre amiază, simțul mirosului se diminuează
C. Simtul nu se modifică pe parcursul zilei
D. În orele de dimineață, simțul mirosului este diminuat
E. Spre amiază, simțul mirosului se intensifică
RASPUNS: D,E
174. În funcție de volatilitate, substanțele odorante se clasifică în:
A. Note de vârf
B. Note superioare
C. Note de bază
D. Note inferioare
E. Note de mijloc
RASPUNS: A,C,E
175. Notele de vârf se caracterizează prin:
A. Au volatilitatea cea mai ridicată
B. Se evaporă primii
C. Constituie inima parfumului
D. Creează prima impresie asupra compoziției în momentul mirosirii
E. Au volatilitatea cea mai mică
RASPUNS: A,B,D
176. Notele de mijloc se caracterizează prin:
A. Au volatilitatea cea mai ridicată
53
B. Se mai numesc si modificatori
C. Constituie inima parfumului
D. Au volatilitate medie
E. Se dezvăluie pe durata a câteva ore
RASPUNS: B.C,D,E
177. Notele de bază:
A. Au volatilitate ridicată
B. Au volatilitatea cea mai mică
C. Persistă aproape 24 de ore
D. Se evaporă primii
E. Constituie inima parfumului
RASPUNS: B,C
178. Parfumul se utilizează în produsele de îngrijire personală în scopul mascării mirosului
neplăcut al unor ingrediente din formulă, cum ar fi:
A. Compusi cuaternari de amoniu
B. Acid tioglicolic
C. Tioglicolat de amoniu
D. Proteinele
E. Bicarbonat de sodiu
RASPUNS: A,B,C,D
179. Sunt adevărate afirmațiile:
A. Compușii cuaternari de amoniu se află, de regulă, în produsele de condiționare a
părului
B. Alcoolul etilic se utilizează într-o concentrație mare la obținerea fixativelor de păr
C. Compușii cuaternari de amoniu nu se folosesc în produsele de condiționare a
părului
D. Proteinele se utilizează în produsele de îngrijire a părului si a pielii
E. Proteinele nu se utilizează în produsele de îngrijire a părului și a pielii
RASPUNS: A,B,D
180. Parfumurile se împart în următoarele clase:
A. Parfumuri naturale
B. Parfumuri organice
C. Parfumuri semisintetice
D. Parfumuri sintetice
54
E. Parfumuri artificiale
RASPUNS: A,B,D,E
181. Moscul:
A. Denumit și “parfumul regal”
B. Denumit și “inima parfumului”
C. Este secretat de o glandă abdominală a unei specii de antilopă din Tibet
D. Este secretat de o glandă sudoripară a unei specii de antilopă din Tibet
E. Este secretată de o plantă
RASPUNS: A,C
182. Parfumurile organice:
A. Se obțin prin diferite operații mecanice
B. Se obțin constituenți ai esențelor ca: linalolul, borneolul
C. Se obțin prin diferite operații fizico-chmice
D. Se obțin diferiți constituenți ai esențelor ca: citronelolul, geraniolul
E. Se pot obține substanțe care nu există ca atare în esențe: iononele, aldehida anisică,
heliotropina
RASPUNS: C,D,E
183. Parfumurile sintetice:
A. Constituenți ai esențelor naturale, reproduși prin metode fizice
B. Constituenți ai esențelor naturale, reproduși prin metode chimice
C. Esențe reproduse sintetic prin amestecarea componenetelor
D. Componenții unui parfum sintetic pot apartine unor clase de compuți foarte variate
(terpenoide, uleiuri eterice, alcooli,cetone etc.)
E. Esențe reproduse sintetic prin emulsionarea componentelor
RASPUNS: B,C,D
55
185. Dupa potențialul iritant al substanțelor odorante, trebuie evitate complet următoarele
substanțe:
A. Benziliden acetona
B. Metil heptin carbonat
C. Metil octin carbonat
D. Eugenolul
E. Vanilina
RASPUNS: A, B, C
186. Referitor la alcoolul etilic utilizat ca solvent în formularea parfumurilor se pot afirma
următoarele:
A. Temperatura de fierbere scăzută permite o volatilizare adecvată, graduală a
componentelor odorante
B. Temperatura de fierbere crescută permite o volatilizare adecvată, graduală a
componentelor odorante
C. Alcoolul etilic de cea mai bună calitate este cel obținut din orez prin fermentație
D. Alcoolul etilic de cea mai bună calitate este cel obținut din vin prin fermentație
E. Mirosul alcoolului etilic obținut din vin prin fermentație, nu dispare integral după
distilare
RASPUNS: A, C, E
187. Sunt substanțe mirositoare simple utilizate ca materii prime în preparatele de
parfumerie următoarele:
A. Uleiuri eterice
B. Rășini
C. Citronelol
D. Mentol
E. Linalol
RASPUNS: C, D, E
188. Sunt substanțe mirositoare simple utilizate ca materii prime în preparatele de
parfumerie următoarele, cu exceptia:
A. Uleiuri eterice
B. Rășini
C. Citronelol
D. Mentol
E. Linalol
56
RASPUNS: A, B
189. Macerarea:
A. Este un procedeu de extractie cu grăsimi sau uleiuri
B. Are loc la temperatură mai ridicată comparativ cu enfleurajul
C. Are loc la temperatură mai scăzută comparativ cu enfleurajul
D. Se aplică atât pentru obținerea principiilor odorante, cât și a altor principii active
cu utilizare în industria cosmetică
E. Permite obținerea unor extracte din flori foarte fine (trandafir, violete, narcise)
RASPUNS: A, B, D, E
190. În extracția cu gaze comprimate se utilizează CO2 deoarece:
A.Excelent agent de extracție pentru produsele naturale
B. Inflamabil
C. stabil din punct de vedere chimic și inert
D. eliminare facilă datorită punctului de fierbere scăzut
E. inofensiv fiziologic
RASPUNS: A, C, D, E
191. Uleiurile volatile se mai numesc:
A. Uleiuri grase
B. Uleiuri esențiale
C. Uleiuri eterice
D. Uleiuri minerale
E. Uleiuri vegetale
RASPUNS: B, C
192. Uleiurile volatile au următoarele denumiri, cu excepția:
A. Uleiuri grase
B. Uleiuri esențiale
C. Uleiuri eterice
D. Uleiuri minerale
E. Uleiuri vegetale
RASPUNS: A, D, E
193. Afirmațiile corecte sunt:
A. Uleiul esențial de portocal conține d-limonen
B. Uleiul de lavandă conține d-limonen
C. Uleiul de lavandă conține acetat de linalil si linalol
57
D. Uleiul esențial de vanilie conține citronelol
E. Uleiul esențial de vanilie conține vanilină
RASPUNS: A, C, E
194. Afirmațiile incorecte sunt:
A. Uleiul esential de portocal conține d-limonen
B. Uleiul de lavandă conține d-limonen
C. Uleiul de lavandă conține acetat de linalil si linalol
D. Uleiul esențial de vanilie conține citronelol
E. Uleiul esențial de vanilie conține vanilină
RASPUNS: B, D
195. În extracția cu solvenți organici se pot obține:
A. Uleiurile concrete cu aspect ceros, verde închis până la brun, miros plăcut, tenace
B. Uleiuri absolute sub forma unui lichid gălbui, cu miros puternic
C. Uleiurile absolute cu aspect ceros, verde închis până la brun, miros plăcut, tenace
D. Uleiuri concrete sub forma unui lichid gălbui, cu miros puternic
E. Uleiuri volatile
RASPUNS: A, B
196. Efectele secundare ale utilizării produselor de parfumerie sunt:
A. În concentrații mici, orice substanță odorantă irită epiderma
B. Alcoolii și esterii sunt bine tolerați
C. Acțiune hiperemiantă
D. Fenomene de sensibilizare
E. După aplicarea unor parfumuri pot apărea reacții alergice
RASPUNS: B, C, D, E
197. Apele de toaletă:
A. Se obțin prin diluția unui concentrat de parfum de tip floral sau fantezie
B. Prima apă de toaletă a fost celebra „ apă de Rusia”
C. Primele ape de toaletă au fost obținute prin macerarea plantelor uscate în alcool și
diluare ulterioară
D. Prima apă de toaletă a fost celebra „apă de Ungaria”
E. Primele ape de toaletă au fost obținute prin macerarea plantelor proaspete ăn
alcool și diluare ulterioară
RASPUNS: A, D, E
58
198. Apele de toaletă sau parfumurile cu mirosuri florale sunt recomandabile persoanelor
tinere, ţinând seama de nuanţa pielii şi a părului:
A. pentru brunete produsele cu mirosuri tari, aromate
B. persoanele energice, robuste, vor evita parfumurile dulcege
C. pentru blonde, produse cu mirosuri tari, aromate
D. pentru blonde lăcrămioare, violete
E. Bărbaţi - ape de toaletă cu mirosuri mai tari, mai sobre
RASPUNS: A, B, D, E
199. Sunt adevarate afirmațiile:
A. Parfumul trebuie sa fie insolubil si să precipite
B. Aromele folosite trebuie să fie eficiente și foarte sigure în concentrații mari
C. Pentru copii, șampoanele și pastele de dinți sunt parfumate, de regulă, cu aromă de
fructe
D. Parfumurile pentru rujuri trebuie sa aibă pe lângă mirosul plăcut și un gust
acceptabil
E. Parfumarea produselor de tip spray se realizează cu arome care să mascheze
mirosul propriu al propulsorului, în special în cazul propulsorilor hidrocarburi
RASPUNS: C, D, E
200. Sunt incorecte afirmațiile:
59
CURS 6
R: E
202. Patele de dinţi nu pot fi:
A. transparente;
B. opace;
C. Tip I;
D. Tip II;
E. Tip III;
R: E
60
205. Nu țin de proprietățile reologice ale pastelor de dinți:
A. Lipsa curgerii pastei din tub în absența unei presiuni de extrudare;
B. Efort minim pentru extrudarea pastei din tub;
C. Dispersia rapidă a pastei în cavitatea orală;
D. Conținutul în fluoruri;
E. Stabilitatea fizică în timpul depozitării și transportului pastei ambalate;
R: D
206. Dentrificile:
A. sunt substanţe sub formă de pastă;
B. sunt substanţe sub formă de pudre;
C. se aplică pe mucoasa bucală;
D. se aplică pe dinţi;
E. au ca scop curăţirea suprafeţelor gingivodentare.
R: A, B, D, E
61
D. sunt suspendate într-un mediu pseudoplastic;
E. manifestă și prag de tensiune.
R: A, B, D, E
R: B, C, D, E
211. Carrageenanul:
A. tolerează solvenții miscibili cu apa;
B. se folosește ca agent de îngroșare în pastele de dinți;
C. are utilizare redusă în cosmetologie;
D. are acțiune antibacteriană;
E. intră în formularea unguentelor cosmetice;
R: A, B
62
C. să aibă un miros și gust plăcut
D. să aibă un miros puternic;
E. să posede calități de lustruire și curățire;
R: A, C, E
R: A, B, C, D
R: C, D
63
CURS 7 - PRINCIPII ACTIVE FOLOSITE ÎN COSMETOLOGIE
R: D
217. Uleiurile vegetale sunt folosite în cosmetologie pentru proprietățile:
A. antifungice;
B. antiagregante;
C. emoliente;
D. antialgice;
E. antistatice.
R: C
64
E. ulei de măsline.
R: D
65
R: B
223. Flavonozidele utilizate în preparatele cosmetice:
A. sunt compuşi fenolici de tip C6-C3.
B. Scad activitatea prolinhidroxilazei;
C. au acţiune antioxidantă;
D. au rol de agenţi peliculogeni;
E. sunt agenţi de denaturare;
R: C
R: D
226. Heterozidele ale hidrochinonei care intră în compoziția unor preparate cosmetice:
A. inhibă oxidarea L tirozinei, intră în compoziția cremelor, emulsiilor pentru
protecție solară, cu factor mare de protecție, 50.
B. au ca și aglicon acidul salicilic;
C. au proprietăți detersive;
D. modifică tensiunea superficială a apei;
E. formează agregate sub formă de micelii;
66
R: A
227. Produse vegetale cu heterozide ale hidrochinonei sunt:
A. Quecus cortex;
B. Gallae;
C. Menthae folium;
D. Vitis ideae folium;
E. Saponariae albae radix.
R: D
67
231. Produse vegetale cu uleiuri volatile cu alcooli și esteri monoterpenici generalităţi
întrebuințate în cosmetologie:
A. intră în compoziția unor preparate cosmetice cu acțiune antiinfecțioasă;
B. au proprietăți detersive;
C. intră în compoziția unor preparate cosmetice cu proprietăți peliculogene;
D. sunt agenți de spumare;
E. sunt agenți de condiționare a părului;
R: A
68
235. Carotenoidele ace intră în preparatele cosmetice:
A. au acțiune ecranantă;
B. pot fi folosiţi drept coloranţi vegetali, pentru colorarea unor produse
cosmetice;
C. sunt agenți antimicrobieni;
D. se folososec ca solvent în formularea preparatelor cosmetice;
E. sunt agenți peliculogeni.
R: B
236. Produsul vegetal întrebuințat în cosmetologie pentru conținutul în vitamine din
complexul B este:
A. Faex medicinalis;
B. Melilloti herba;
C. Propolis;
D. Mel depuratum;
E. Frangule cortex.
R: A
237. Produsul vegetal întrebuințat în cosmetologie pentru conținutul în vitamin C din este:
A. Faex medicinalis;
B. Menthae folium;
C. Lavandulae flores;
D. Hippophae fructus;
E. Juglandis folium.
R: D
238. Dintre poliholozidele omogene întrebuințate în cosmetică sunt:
A. Mel depuratum;
B. Amidonul;
C. Lini semen;
D. Althaeae radix et folium;
E. Tiliae folres.
R: B
69
239. Saponozidele triterpenice, numite și saponozide acide, sunt O-heterozide ale unor
agliconi:
A. de obicei pentaciclici;
B. au structură α-amirinică (acid ursolic);
C. mai rar tetraciclici;
D. au structură β-amirinică (acid ursolic);
E. au structură lupeolică (acid betulinic).
R: A, B, C, E
R: A, C, D, E
R: B, E
70
R: A, B, C, E
R: A, C, D
244. Lipidele:
A. nu sunt principii active utilizate în obținerea produselor cosmetice;
B. sunt substațe naturale fundamentale ale celulelor vii, vegetale sau animale,
hidrofobe, rareori amfifile, cu rol plastic şi energetic;
C. sunt folosite ca emoliente, hidratante în diverse preparate cosmetice;
D. se caracterizează prin prezenţa ozelor;
E. se caracterizează prin prezenţa esterilor (compuşi dominanţi), alături de care
mai găsesc acizi graşi liberi și substanţe de altă natură denumite insaponifiabile
(nesaponificabile.
R: B, C, E
71
R: B,C
72
R: B, E
R: A, B, C,
73
254. Produse vegetale întrebuințate în cosmetologie, cu acizi fenolici sunt:
A. Rosae damascenae flores (acid caftaric);
B. Frangulae cortex (emodoli);
C. Salicis cortex (acid salicilic, salicozidă);
D. Melillotus alba Medik. (acid p cumaric);
E. Vitis viniferae fructus et semen (acid galic);
R: A, C, D, E
257. Resveratrolul:
A. intră în formularea unor produse cosmetice
B. este un antioxidant puternic;
C. inhibă tirozinaza şi intră în obţinerea unor preparate cosmetice;
D. este toxic la aplicarea locală pe piele;
E. intră în formularea unor preparate cosmetice anti-age.
R: A, B, C, E
74
258. Taninurile care intră în compoziția preparatelor cosmetice:
A. sunt compuşi fenolici de tip C6-C3-C6.
B. sunt utilizaţi în preparatele cosmetice pentru acțiunea reepitelizantă;
C. au acţiune antioxidantă;
D. au rol de agenţi antistatici în formularea șampoanelor;
E. au acțiune cicatrizantă.
R: A, B, C, E
261. Produse vegetale cu heterozide de tip C6-C1. heterozide ale saligenolului și derivaţilor
săi sunt:
F. Vitis ideae folium;
G. Vitis viniferae semen;
H. Salicis cortex;
I. Populi gemmae;
J. Spireae herba.
R: C, D, E
75
A. este produs și de ciuperci, dar mai ales de Aspergillus oryzae, denumită de
japonezi koji;
B. este un agent keratolitic;
C. crește sinteza de melanină din melanozomi;
D. inhibă tirozinaza prin chelatarea ionilor de Cu la gruparea ceto din poziția 4 și
gruparea hidroxil din poziția 5.;
E. este un produs în procesul de fermentație al obținerii berii de orez, sau a
vinului de orez japonez.
R: A, D, E
263. Acidul kojic:
A. intră în preparatele cosmetice (emulsii antisolare, creme, spray-uri) în
concentrații variabile;
B. Concentrația recomandată de Comitetul european științific pentru siguranța
consumatorilor (SCCS) este de nu mai mult de 1% deoarece peste această
concentrație poate provoca iritații ale pielii;
C. scade sinteza de melanină din melanozomi;
D. crește sinteza de tirozinaza prin chelatarea ionilor de Cu la gruparea ceto din
poziția 4 și gruparea hidroxil din poziția 5;
E. se recomandă în concetrați de peste 5%.
R: A, B, C
R: A, D
76
C. constituie un singur principiu activ;
D. sunt amestecuri din mai multe principii active;
E. sunt compuși ai metabolismului secundar vegetal.
R: A, B, D, E
77
269. Produse vegetale cu cu uleiuri volatile cu aldehide monoterpenice întrebuințate în
cosmetologie sunt:
A. Citronellae aetheroleum,
B. Serpylli herba et aeth.;
C. Chamomillae flores et aeth.;
D. Melissae aetheroleum;
E. Saturejae herba et aeth.
R: A, D
271. Produse vegetale cu uleiuri volatile ce contin compusi aromatici. Produse vegetale cu
uleiuri volatile cu fenol metil-eteri și eter-oxizi fenolici întrebuințate în cosmetologie sunt:
A. Foeniculi fructus et aeth.,;
B. Caryophylli flores et aeth.,
C. Myristicae semen et aeth.
D. Salviae folium et aeth.;
E. Anisi vulgaris fructus et aeth.;
R: A, B, C, E
78
273. Vitamina D:
A. are acțiune ecranantă UV;
B. este folosită în dermato-cosmetologie în acne;
C. este instabilă față de lumina solară, radiațiile ultraviolete;
D. este folosită în dermato-cosmetologie în eczema;
E. este folosită în dermato-cosmetologie în psoriazis.
R: B, C, D, E
274. Vitamina E:
A. are acțiune emolientă;
B. este folosită în dermato-cosmetologie în preparatele anti-age;
C. are proprietăți regeneratoare;
D. este folosită în dermato-cosmetologie ca reepitelizant;
E. dezactivează circulația sangvină a țesuturilor periferice.
R: A, B, C, D
79
R: A, B, C, D
277. Dintre poliholozidele mixte întrebuințate în cosmetică sunt:
A. Mel depuratum;
B. Amidonul;
C. Lini semen;
D. Althaeae radix et folium;
E. Tiliae folres.
R: C, D, E
80
LUCRĂRI PRACTICE
Lp 1
COMPLEMENT SIMPLU
278. Produsele cosmetice sunt puse la dispozitie pe piata doar daca pe recipentul si pe
ambalajul produselor cosmetice sunt inscriptionate informatiile:
A. Numele/denumirea comerciala si adresa persoanei responsabile
B. Semnatura farmacistului
C. Efecte adverse
D. Varsta pacientului
E. Nationalitatea pacientului
R: a
COMPLEMENT MULTIPLU
279. Produsele cosmetice sunt puse la dispozitie pe piata doar daca pe recipentul si pe
ambalajul produselor cosmetice sunt inscriptionate informatiile:
A. Numele/denumirea comerciala si adresa persoanei responsabile
B. Continutul nominal la data ambalarii (greutate/volulm)
C. Data de valabilitate
D. Semnatura farmacistului
E. Efecte adverse
R: abc
Lp 2
COMPLEMENT SIMPLU
280. Lotiunile sunt preparate:
A. Lichide
B. Lichide si solide
C. Solide
D. Lichide dar pot fi si gazoase
E. gazoase
R: a
281. In compozitia lotiunilor tonice nu intra:
A. substante astringente (saruri e Al sau Zn)
B. substante cu efect racoritor (mentol, camfor)
81
C. glicerina si propilenglicol in concentatii mici
D. glicerina si propilenglicol in concentatii mari
E. apa distilata
R: d
COMPLEMENT MULTIPLU
283. Rolurile lotiunilor cosmetice sunt:
A. Activarea circulatiei sanguine
B. Stimularea functiilor biologice alea pielii
C. Intretinerea igienei cosmetice a fetei
D. Grabirea procesului de degradare si imbratranire a pielii
E. Doar infrumusetare
R:abc
82
B. Solutii acide
C. Sucuri de fructe
D. Solutii bazice
E. Apa oxigenata
R: abc
286. In alegerea corecta a lotiunilor se va avea in vedere urmatoarele:
A. pentru tenuri uscate si normale concentratia in alcool sa nu depasesca 10%
B. pentru tenurile grase concentratia in alcool poate sa atinga 50 %
C. daca tenul este normal sau uscat si prezinta porii dilatati, se pot utiliza numai
lotiuni apoase astingente
D. se recomanda utilizarea solutiilor glicerinate care au tendinte de deshidratare a
pielii
E. se utilizeaza lotiuni degresante puternice (acetona, eter) care stimuleaza secretia
sebacee
R: abc
83
A. Sunt preparate lichide
B. Sunt slab astringente racoritoare
C. Au efect de inviorare si reimproaspatare a pielii
D. Sunt preparate gazoase
E. Au efect de antiimbatranire
R: abc
84
C. Tenul gras are un ph mai ridicat de 6, este deci un ten alcalin
D. Tenul uscat are un pH-ul mai scazut de 6, este deci un ten alcalin
E. Tenul gras are un ph mai ridicat de 6, este deci un ten acid
R:abc
85
D. Masti de tip crema
E. Masti aplicate la cald
R:e
COMPLEMENT MULTIMPLU
1.Dupa compozitie, mastile se clasifica in:
A. Masti cu argila
B. Masti cu hidrocoloizi
C. Masti cu ceara
D. Masti de tip crema
E. Masti aplicate la cald
R:abcd
86
E. Masti de curatare
R:abc
300. Care dintre urmatoarele relatii intre compusii utilizati la prepararea mastilor cosmetice
si rolul lor sunt adevarate?
a. Gelatina- agent formator de gel
b. Glicerol- plastifiant si umectant
c. Oxid de zinc- conservant
d. Alcool- grabeste uscarea mastii dupa aplicare pe ten
e. Neolone 950- vehicul
R: abd
301. Care dintre urmatoarele relatii intre compusii utilizati la prepararea mastilor cosmetice
si rolul lor sunt adevarate?
a. Alcool polivinilic- polimer filmogen
b. Glicerol- plastifiant si umectant
c. Ulei de masline- emollient
d. Tween 80- vehicul
87
e. Caolin- conservant
R: abc
302. Care dintre urmatoarele relatii intre compusii utilizati la prepararea mastilor cosmetice
si rolul lor sunt adevarate?
a. Parafina-emolient
b. Lanolina-emolient
c. Ulei de parafina-conservant
d. Ceara-vehicul
e. Alcool cetilic-agent de crestere a vascozitatii
R:ab
Lp 4
COMPLEMENT MULTIPLU
303. Care din urmatoarele conditii trebuie sa le indeplineasca cremele demachiante:
A. sa se aplice cu usurinta
B. sa fie discret parfumata
C. sa isi mentina consistenta la temperature camerei
D. sa modifice pH-ul pielii
E. pelicula sa fie oclusiva
R:abc
88
e. Contin ulei de parafina
R: abc
Lp 5, 6
COMPLEMENT SIMPLU
307. Care din urmatoarele definitii corespunde unguentelor:
a) sunt preparate destinate aplicării pe diferite părţi ale corpului, în special la nivelul
feţei, în strat de grosime variabilă
b) sunt preparate lichide care au rolul de a activa circulaţia sanguină şi de a stimula
funcţiile biologice ale pielii
c) sunt preparate lichide, hidroalcoolice, slab astringente răcoritoare, cu efecte de
înviorare şi reîmprospătare a pielii.
d) sunt emulsii, pe bază de ceară - borax, proporţii variabile de uleiuri vegetale sau
minerale, cu un conţinut ridicat de apă
e) sunt preparate farmaceutice de consistenţă moale, destinate aplicării pe piele sau
pe mucoase în scop terapeutic sau de protecţie.
R: E
308. Ce rol are Tween 80 in formularea cremelor?
a) emolient
b) umectant
c) emulgator ionogen
d) emuulgator neionogen
e) vehicul
R: D
309. Alegeti afirmatia corecta referitoare la SPF:
89
a) este parametrul prin care se exprima eficienta uleiurilor bronzante
b) se exprima prin cifre cuprinse intre 2 si 200
c) SPF măsoară protecţia faţă de radiaţia UVC
d) reprezintă raportul dintre doza maxima de radiaţie UVB şi doza maxima de
radiaţie UV necesară pentru a produce un eritem minim pe pielea neprotejată.
e) arată de câte ori scade protecţia faţă de expunerea la soare a pielii protejate
R: B
310. Ce forma farmaceutica este cel mai des utilizata pentru preparatele fotoprotectoare?
a) Emulsii de tip L/H
b) Emulsii de tip H/L
c) Geluri apoase
d) Uleiuri
e) Batoane
R: A
311. Pentru un şampon obişnuit pH-ul trebuie să fie situat între:
a) 5,5 şi 6
b) 5,5 si 7
c) 6 si 7,5
d) 5 si 7
e) 4,5 si 6,5
R: A
COMPLEMENT MULTIPLU
312. Glicerolul:
a) In concentratii mari usuca tenul
b) In concentratii mici usuca tenul
c) In cantitati mari absoarbe apa
d) In cantitati mici absoarbe apa
e) Are rol umectant
R: A,C,E
313. Unguentele emoliente cu lanolina se recomanda pentru:
a) Tenurile grase si tenurile normale
b) Tenurile grase si tenurile uscate
90
c) Tenurile grase
d) Tenurile uscate si tenurile normale
e) Tenurile uscate
R: D,E
314. Preparatele hidratante:
a) mentin continutul in apa al pielii
b) scad continutul in apa al pielii
c) previn uscarea pielii prin absorbtia apei
d) contin o mare cantitate de apa 60-80%
e) contin o mare cantitate de apa 50-70%
R: A,C,D
315. Care dintre urmatoarele component au rol emolient:
a) Apa
b) Alcool cetilic
c) Borax
d) Unt de cacao
e) Vaselina
R: B,D,E
316. Care sunt cele trei tipuri de manifestare ale razelor ultraviolete în funcţie de lungimea
undelor:
a) UVA
b) UVB
c) UVC.
d) UVD.
e) UVF
R: A,B,C
317. UVA:
a) Reprezinta 95% din component razelor UV
b) Au cel mai pronuntat risc pentru organism
c) Au lungimea de unda cea mai scurta
d) Sunt pricipalele raze ce contribuie la bonzarea pielii
e) Creste riscul aparitiei cancerului de piele
91
R: A,D,E
318. UVB:
a) Pot fi blocate de sticla
b) Au lungimea de unda cea mai scurta
c) Sunt cele mai frecvent absorbite in atmosfera, ceea ce le face mai putin daunatoare
decat cele UVC
d) Sunt pricipalele raze ce contribuie la bonzarea pielii
e) este principala cauză a arsurilor solare şi a imbatranirii pielii
R: A,E
319. UVC:
a) Au lungimea de unda cea mai scurta
b) Sunt cele mai frecvent absorbite in atmosfera, ceea ce le face mai putin daunatoare
decat cele UVA
c) Sunt cele mai frecvent absorbite in atmosfera, ceea ce le face mai putin daunatoare
decat cele UVB
d) expunerea la radiațiile UVC este imunosupresivă, mutagenă şi cancerigenă
e) pot fi filtrate de nori
R: A,B,C
R: A,B,E
321. Alegeti afirmatiile corecte:
a) Geluri apoase - au o utilizare redusă, conferă grad redus de protecţie, au rezistenţă
redusă faţă de apă, însă la aplicare dau o senzaţie plăcută de răcoare.
92
b) Uleiurile şi emulsiile cu vâscozitate mică sunt utilizate pentru aplicare pe suprafeţe
mai mari
c) batoanele sunt utilizate numai pentru zone mari
d) Emulsiile de tip L/H - au o utilizare redusă, conferă grad redus de protecţie, au
rezistenţă redusă faţă de apă, însă la aplicare dau o senzaţie plăcută de răcoare.
e) Emulsiile de tip L/H - se utilizează ca bază pentru preparate care asigură protecţie
maximă, destinate zonelor cele mai expuse: nas, urechi, pomeţii obrajilor.
R: A,B
322. Substantele fotoprotctoare:
a) sunt de două tipuri: substanţe ecran, substanţe filtru
b) sunt de două tipuri: substanţe sintetice, substanţe filtru.
c) Substanţele fotoprotectoare de tip filtru acţionează prin reflexia radiaţiilor solare
d) Substanţele fotoprotectoare de tip ecran acţionează prin absorbţia radiaţiilor solare
dintr-un anumit domeniu spectral
e) Substanţele ecran se utilizează în special pentru realizarea filtre lor cu protecţie
foarte mare
R: A,E
323. Care sunt avantajele prezentate de substantele fotoprotectoare de tip ecan:
a) protejează şi faţă de UVB şi faţă de UV A;
b) protejează şi faţă de UVB şi faţă de UVA, si fata de UVC
c) efectul lor protector nu diminuă în timp;
d) nu penetrează în piele,
e) nu pot fi responsabile de alergii cutanate.
R: A,C,D,E
324. Alegeti raspunsurile corecte referitoare la procentul de substante solide din sampon:
a) Cantitatea optima de substante solide este de 20-30%
b) Cantitatea optima de substante solide este de 70-80%
c) Dacă un şampon conţine o cantitatea foarte mare de substanţe solide va fi dificil de
îndepărtat din păr.
d) Dacă un şampon conţine o cantitatea foarte mica de substanţe solide va fi dificil de
îndepărtat din păr.
93
e) Dacă conţinutul de substanţe solide este prea mare, şamponul va fi îndepărtat prea
rapid din păr.
R: A,C
94