Sunteți pe pagina 1din 94

CURS 1

ÎNTREBĂRI TIP COMPLEMENT SIMPLU

1) Produsele cosmetic destinate administrarii ocular pot prezenta:


A. olimitămaximă de 50 germeni/ml
B. olimitămaximă de 100 germeni/ml
C. olimitămaximă de 500 germeni /ml
D. olimitămaximă de 1.000 germeni /ml
E. olimitămaximă de 1.0000 germeni /ml
Raspuns:A

2) Cosmeticele utilizate pentru îngrijirea nou-născuţilor pot prezenta: - (slide 63)


A. o limită maximă de 50 germeni/ml
B. o limită maximă de 100 germeni/ml
C. o limită maximă de 500 germeni /ml
D. o limită maximă de 1.000 germeni /ml
E. o limită maximă de 1.0000 germeni /ml
raspuns: B

3) Limita maxima de incarcatura bacteriana pe care o poate admite un produs cosmetic: -


(slide 63)
A. o limită maximă de 50 germeni/ml
B. o limită maximă de 100 germeni/ml
C. o limită maximă de 500 germeni /ml
D. o limită maximă de 1.000 germeni /ml
E. o limită maximă de 1.0000 germeni /ml
raspuns: D
4) Coloranţii trebuie să indeplinească obligatoriu urmatoarele caracteristici, cu excepţia:
(Slide 64)
A. Stabilitatefizico-chimica
B. Lipsa toxicitaţii
C. Efect terapeutic
D. sa fie nealergizanţi
E. sa fie necancerigeni

1
Raspuns: C

5) Produsul Cetaceum are urmatoarea provenienţa: (Slide 44)


A) Vegetală
B) Animală
C) Produs de sinteză
D) Bacteriană
E) Fungică

Raspuns: B
6) Lanolina are urmatoarea provenienţa: (Slide 44)
A) Vegetală
B) Animală
C) Produs de sinteză
D) Bacteriană
E) Fungică

Raspuns: B

7) Pentru produsele cosmetice se admit urmatorii coloranţi cu excepţia: (Slide 64)


A. dioxid de titan
B. oxid de zinc,
C. trioxid de arsen
D. sulfat de bariu
E. caolin
raspuns: C
8) În conformitate cu reglementările legislative ale CEE, produsele cosmetice nu trebuie să
corespundă unor prevederi referitoare la: -S18

A. circulaţia lor pe piaţa ţărilor membre ;


B. substanţele interzise a fi folosite in formulare ;
C. substanţele admise şi precizarea sferei de aplicare
D. concentraţiile maxime
E. metoda de distrugere a lor

R: E

2
9) Incarcatura mirobiana: - S63

A. Admis maxim 1000germeni/ml sau g


B. La cosmeticeleptrnounascutinu se tine cont de inarcaturamicrobiana
C. Cosmeticele cu aplicare in zonaochilor admit maxim 500germni/ml sau g
D. Produseleptrigiena genital-urinara au limitepestecele maxim admise
E. In produseleptrcopiiesteobligatoriuprezentaEnterobacterioceelor

R: A
10) Cocoa oleum are urmatoareaactiune: - S47

A. Astringent
B. Dezinfectanta
C. Cicatrizanta
D. Emolienta
E. Calmanta

R: D
11) Cosmetica decorativa cuprinde:

A. Lac de unghii
B. Samponantimatreata
C. Mascaptr par
D. Genuri de ingrijire intima
E. Masti de exfolieremecanica

R: A
12) Formulare afazeiapoase (Hidrofila). Cuprinde:

A. Esteri ai acizilorgrasi cu alcooli


B. Ape aromatice de rose
C. Ac stearic
D. Alcooligrasi
E. Monostearat de propilenglicol

R: B

13. Sunt produse destinate cosmeticii decorative cu exceptia: (slide 36)

3
A. Fond de ten
B. Rujuri
C. Sapun
D. Lac de unghii
E. Creion dermatograf
Raspuns corect: C

14. Care din urmatoarele articole NU face parte din categoria produselor cosmetice:(slide 37)
A. Tatuaje henna
B. Sampoane
C. Fond de ten
D. Deodorantesiantiperspirante
E. Dispozitive de infrumusetare
Raspuns correct: E

15. Untul de cacao are actiune:(slide 47)


A. Emolienta
B. Cicatrizanta
C. Antiinflamtoare
D. Antioxidanta
E. Hidratanta
Raspuns correct: A

16. Selectati afirmatia INCORECTA referitoare la uleiul de argan:(slide 53)


A. Previne formarea ridurilor
B. Are aspectul unei paste moi sau grasimi topite de culoare verde
C. Contribuie la vindecarea eczemelor si la prevenirea aparitiei vergeturilor
D. Hidrateaza tenul sensibil
E. Contribuie la revitalizarea parului
Raspuns correct: B

17. Selectati afirmatia INCORECTA cu privire la conservantii antimicrobieni: (slide 63)


A. Sunt indispensabili in preparatele in care faza continua esteaposa
B. Sunt considerati, dupa parfumuri, ca fiind substantele cele mai alergizante

4
C. Reduc posibilitatea aparitiei unor infectii la persoanele care folosesc un produs
cosmetic
D. Produsele cosmetice nu trebuie sa contina conservanti antimicrobieni
E. Numarulc azurilor de iritatii si dermatite alergice de contact datorata lor este de mica
importanta fata de avantajelefolosiriilor
Raspuns correct: D

ÎNTREBĂRI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


18. Enumerate scopurileproduselor cosmetic: – S9

A. De a curate
B. De a parfuma
C. De a leza
D. De a proteja
E. De a decolora

R: A B D
19. Conditiile de realizare a preparatelor cosmetice sunt: – S19
A. Sa nu se absoarba
B. Sa nu exercite effect nociv
C. Sa lase urme vizibile
D. Sa creeze un slab discomfort
E. Sa uniformizeze nuanta tenului

R: A B
20. Exemple de produse de ingrijire a pielii: – S35
A. Sampoane
B. Masca de par
C. Masca de fata
D. Produseptringrijireabuzelor
E. Produseptringrijireacorpului

R: C D E
21. Faze lipofilesunt: – S42
A. Ulei de mogdale
B. Unt de Sheea

5
C. Apa
D. Ulei de cocos
E. Glicerina

R: A B D
22. Ceraflava nu are actiune: - S48
A. Astringent
B. Dezinfectanta
C. Emolienta
D. Odorizanta
E. Antiseptic

R: A B D E
23. Principalele acţiuni urmărite prin aplicarea cosmeticelor sunt: S19
A. menţinerea hidratării normale,
B. a gresării fiziologice a tegumentului,
C. revitalizarea pielii,
D. creşterea conţinutului în elemente minerale şi protein
E. atacarea stratului superior al pielii

R: A B C D

24. In formulare aunor produce cosmetic se pot regasi:


A. Peppermint Oil
B. Jasminum Officinale Oil
C. Acid citric
D. Acid acetic
E. Extract de aloe vera

R: A B C E
25. Trebuie să se acorde o atenție deosebită oricărui posibil impact asupra profilului
toxicologicgenerat de:
A. dimensiunile particulelor
B. impuritățile substanțelor și ale materiilor prime utilizate
C. interacțiunea substanțelor
D. mirosul preparatului

6
E. gradul de stralucire al preparatului final

R: A B C
26. Nu sunt considerate produse cosmetic: S37
A. Sampoanele
B. Perucile
C. Fondurile de ten
D. Dispozitivele de infrumusetare
E. Tatuajele cu hena

R: B D
27. Sunt considerate produse cosmetic: S35-37
A. Tatuajele de hena
B. Mastileemoliente
C. Perucile
D. Produseleantimatreata
E. Produseptralbireapielii

R: A B D E
28. Coloranţii trebuie să prezinte: (Slide 64)
A. Stabilitatefizico-chimica
B. Lipsa toxicitaţii
C. Efect terapeutic
D. sa fie nealergizanţi
E. să fie necancerigeni
Raspuns: A,B,D,E

29. Sunt produse cosmetice urmatoarele: (slide 37)


A. Tatuajele temporare
B. Perucile
C. Rujuri
D. Sampoane
E. Balsamul de par
Raspuns: A, C, D, E

7
30. Pentru produsele cosmetice se admit urmatorii coloranti: (Slide 64)
A. dioxid de titan
B. oxid de zinc,
C. trioxid de arsen
D. sulfat de bariu
E. caolin
Raspuns: A, B, D, E
31. Aplicatii in cosmetologie pentru CeraFlava: (slide 48)
A. la prepararea Cremelor
B. la prepararea sapunurilor
C. la prepararea mastelor depilatoare
D. la prepararea parfumurilor
E. la prepararea ceratelor
Raspuns: A, B, C, E

32. Din punct de vedere microbiologic seacordă o atenție deosebită produselor cosmetice
utilizate: (Slide 24)
A. în jurul ochilor
B. pepielealezata
C. la copiii sub 3 ani
D. la persoanele in varsta
E. ein ingrijireaparului

Raspuns: ABCD

33. Cosmetologia are două părţi importante: (Slide 32)


A. cosmetica integrală;
B. cosmetica decorativă.
C. cosmetica de regenerare
D. cosmetica terapeutica
E. Cosmetica de prezervare
Raspuns: A, B
34. Nu fac parte din categoria cosmeticelor, produse cum ar fi: (Slide 38)
A. guma de mestecat,

8
B. inhalatoarele,
C. tatuajele permanente
D. Tatuajele temporare
E. Rujurile

Raspuns: A,B,C

35. CACAO OLEUM este obtinut: (Slide 47)


A. Prin presarea la cald
B. Prin presarea la rece
C. De la speciaTheobroma cacao L
D. Prinmacerare
E. Prinuscare

Raspuns: A.C

36. AMYGDALI OLEUM prezinta urmatoarele actiuni: (Slide 50)


A. hidratant,
B. emolient,
C. Cicatrizant
D. antioxidant
E. Citostatic

Raspuns: ABCD

37. ULEI DIN SEMINȚE DE STRUGURI: prezinta urmatoarele actiuni: (Slide 51)
A. astringent,
B. emolient,
C. Cicatrizant
D. antioxidant
E. Citostatic

Raspuns: B, D

38. UNT DE SHEA prezinta urmatoarele actiuni : (Slide 55)


A. Actiune protectoare UV

9
B. Actiune antiaging
C. Actiune Hidratanta
D. Actiune Citostatica
E. Actiune Rubefianta

Raspuns: A,B,C

39. In cosmetologie se folosesc urmatoarele Hidrocarburi: (Slide 44)


A. Vaselina
B. Parafina
C. uleiul de parafina
D. Cumen
E. Decalina

Raspuns: A,B,C
40. Umectantii adaugati in faza apoasa a unei emulsii sunt: (slide 61, slide 64)
A. Uree
B. Alantoina
C. Acid lactic
D. Glicerol
E. Dioxid de titan
Raspunscorect A,B,C,D

41. Alegeti care din urmatoarele articole NU sunt considerate produse cosmetice: (slide 36,
slide37)
A. Dispozitivele de infrumusetare
B. Sapunul
C. Perucile
D. Tatuajeletemporare
E. Deodorante si antiperspirante
Raspunscorect A,C

42. Fac parte din categoria articolelor de toaleta: (slide 36)

10
A. Sampoane
B. Agenti de conditionare
C. Rujuri
D. Pasta de dinti
E. Lacuri de unghii
Raspunscorect A,B,D

43. In formularea produselor cosmetice, faza apoasa este reprezentata de: (slide 40, slide 44)
A. Vaselina
B. Lanolina
C. Apa purificata prin demineralizare
D. Apa aromatica
E. Emulsii de tip uleiin apa L/H
Raspunscorect C,D,E

44. In formularea produselor cosmetice, faza uleioasa este reprezentata de:(slide 41)
A. Mucilagii
B. Esteri ai acizilor grasi cu alcooli
C. Acid miristic
D. Acid palmitic
E. Acid stearic
Raspunscorect B,C,D,E

45. Polimerii de origin evegetala, folositi ca agenti de ingrosare in formularea produselor


cosmetice sunt: (slide 60)
A. Celuloza
B. Unt de shea
C. Ulei de argan
D. Gume
E. Polioze
Raspunscorect A,D,E

46. Realizarea preparatelor cosmetice impune respectare aurmatoarelor conditii:(slide 19)


A. Sa nu se absoarba si sa nu exercite un efect nociv in organism

11
B. Sa fie stabile
C. Sa mentina hidratarea normala a tegumentului
D. Intrebuintarea lor sa fie simpla si comoda
E. Sa nu contina conservanti antimicrobieni
Raspunscorect A,B,C,D

47. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la parfumurile utilizate in formularea produselor


cosmetice: (slide 66)
A. Au capacitatea intrinseca de a imprima un miros placut corpului
B. Mentin hidratarea tegumentului
C. Mascheaza mirosurile neplacute ale materiilor prime
D. Imbunatatesc calitatea unui produs cosmetic
E. Determina, in mare parte, alegerea unui produs cosmetic de catre consumator
Raspunscorect A,C,D,E

48. Colorantii utilizati in formularea produselor cosmetice sunt:(slide 64)


A. Apa de trandafiri
B. Clorofila
C. Violet de gentiana
D. Carmin
E. Verde malachit
Raspunscorect B,C,D,E

49. Lotiunile cosmetice dupa efectul pe care-l manifesta se clasifica in:


A. Lotiuni tonice
B. Lotiuni modificatoare de pH
C. Lotiuni calmante pentru tenuri uscate
D. Lotiuni astringente
E. Lotiuni pe baza de ulei
Raspunscorect A,B,C,D

50. Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca un bun demachiant:


A. Sa fie eficient
B. Sa indeparteze toate tipurile de impuritati

12
C. Sa modifice pH-ul cutanat
D. Sa nu irite pielea
E. Sa indeparteze total filmul hidro-lipidic de suprafata
Raspunscorect A,B,D,E

51. Selectati afirmatiilecorectereferitoare la lotiunile cosmetice:


A. Pentru tenurile uscate si normale concentratia de alcool poate atinge 50%
B. Daca tenul este uscat sau normal si prezinta pori dilatati, se vor utiliza numai lotiuni
apoase astringente
C. Se va evita utilizarea de lotiuni degresante puternice
D. Pentru tenurile grase concentratia in alcool trebuie sa fie mai mica de 10 %
E. Nu se racomanda utilizarea solutiilor glicerinate care au tendinta de deshidratare a
pielii
Raspunscorect B,C,E

52. Selectati afirmatia INCORECTA:


A. Lotiunile sunt preparate cosmetice lichide
B. Pentru tenurile grase concentratia de alcool trebuiesa se regaseasca sub 10 %
C. Lotiunile au rolul de activa circulatia sangvina
D. Lotiunilejoacarol important in intretinerea igienei cosmetice a pielii
E. Utilizarea neadecvata a lotiunilor cosmetice poate grabii procesul de imbatranire
Raspuns corect B

13
CURS 2

ÎNTREBĂRI TIP COMPLEMENT SIMPLU

53. Selectati enunțul INCORECT:

A. Pielea este un înveliş conjunctivo-epitelial

B. Suprafaţa totală a pielii este in medie de 1,5-2 m2 ceea ce corespunde unei greutăţi de
3,5-4 kg, ceea ce reprezintă 6% din greutatea totală a corpului.

C. Grosimea pielii variază în funcţie de vârstă, sex şi regiune (1,5 la 5 mm, în funcţie de
regiunile pe care le acoperă: fină pe pleoape şi foarte groasă pe talpa picioarelor).

D. pielea acoperă corpul în întregime şi se continuă cu semimucoasele şi mucoasele


cavităţilor naturale.

E. Suprafaţa totală a pielii este in medie de 15-20 m2și corespunde unei greutăţi de 3,5-4
kg, ceea ce reprezintă 10% din greutatea totală a corpului.

R: E

54. Culoarea pielii nu este determinată de:

A. keratohialina (proteină și keratină) din stratul granulos din structura dermului;

B. gradul de vascularizaţie al hipodermului;

C. cantitatea de melanină din epiderm şi derm;

D. gradul de vascularizaţie al dermului superficial, precum şi concentraţia de


oxihemoglobină şi hemoglobină redusă;

E. cantitatea de caroten din stratul cornos şi hipoderm.

R: B

55. Elasticitatea pielii este de:

A. 8 kg pe un fragment de piele de 2/3 mm;

B. 5 kg pe un fragment de piele de 2/3 mm;

C. 3 kg pe un fragment de piele de 2/3 mm;

D. 2 kg pe un fragment de piele de 2/3 mm.;

E. 20 kg pe un fragment de piele de 2/3 mm.

R: D

14
56. Epidermul nu este alcătuit din:

A. stratul cornos;

B. stratul lucid;

C. stratul apical;

D. stratul granulos;

E. stratul filamentos.

R: C

57. Stratul cornos al epidermului este format din:

A. 100% keratohialina;

B. corneocite poliedrice;

C. 80% lipide;

D. cellule nucleate cu numeroase organite celulare;

E. carotenoide 50 %.

R: B

58. Stratul granulos al epidermului:

A. conține celule aplatizate şi fusiforme;

B. corneocite poliedrice;

C. conține celule sferice;

D. conține celule nucleate cu numeroase organite celulare;

E. conțin melanină.

R: A

59. Tesut conjunctiv:

A. cu o grosime de 3-5 mm;

B. consolidat de o importantă reţea de fibre proteice conţinând colagen (10%);

15
C. conține elastină (90%);

D. conține reticulină (în cantitate foarte mare);

E. conțin melanină.

R: A

60. Dermul papilar:

A. este format din celule moarte;

B. are rol de apărare;

C. are rol de nutriţie pentru epiderm;

D. este un rezervor de vitamine pentru organism;

E. conțin melanină.

R: C

61. Pielea nu are următoarea funcție:

A. barieră mecanică;

B. barieră electrostatică;

C. barieră chimică;

D. barieră termică şi mecanisme de reglare a temperaturii;

E. barieră microbiană.

R: B

62. Fracțiunea hidrosolubilă a filmului hidrolipidic de suprafață:

A. coține granulații de elaidină;

B. conține acizi grași saturați;

C. conține esteri ai lipidelor complexe;

D. conține săruri minerale conţinute de transpiraţie (Na Cl, citraţi, lactaţi);

E. conține HCl.

R: D

16
63. Filmul hidrolipidic de suprafață nu are rolul:

A. împiedică penetrarea substanţelor străine în organism;

B. împiedică deshidratarea sau excesul de umiditate (fracţiunea lipidică a filmului


contribuie la menţinerea apei în stratul cornos împreună cu membranele corneocitelor);

C. conține acizii graşi liberi şi esterificaţi au acţiune bactericidă şi fungicidă;

D. are acțiune antimicrobiană;

E. are rol nutritiv.

R: E

64. pH pielii este cuprins între:

A. 5 – 5,5;

B. 1 – 5,5;

C. 4 – 5,5;

D. 3 – 5,5;

E. 2 – 5,5;

R: A

65. Pielea nu poate fi:

A. Pielea normală (tenul neutru);

B. Pielea uscată (tenul uscat);

C. pielea scuamoasă;

D. Pielea grasă (tenul gras, seboreic);

E. Pielea mixtă (tenul mixt).

R: C

66. Tenul gras nu prezintă caracteristica:

A. este mat, suplu, rezistent;

B. Stratul cornos este hipercheratinizat, ceea ce imprimă un colorit gălbui pielii;

C. este lucios;

D. este unsuros;

17
E. lasă urme pe foiţa de ţigare.

R: A

67. Viteza de excreţie a sebumului (SER) este:

A. cantitatea de lipide cutanate de suprafaţă (LCS) existente pe unitatea de suprafaţă într-


un anumit timp (mg/m2/min.);

B. cantitatea de lipide cutanate de suprafaţă (LCS) existente pe unitatea de suprafaţă într-


un anumit timp (g/cm2/min.);

C. cantitatea de lipide cutanate de suprafaţă (LCS) existente pe unitatea de suprafaţă într-


un anumit timp (mg/cm2/oră.);

D. cantitatea de lipide cutanate de suprafaţă (LCS) existente pe unitatea de suprafaţă într-


un anumit timp (mg/cm2/min.);

E. cantitatea de lipide cutanate de suprafaţă (LCS) existente pe unitatea de volum într-un


anumit timp (mg/cm2/min.);

R: D

18
ÎNTREBĂRI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

68. Culoarea pielii este determinată:

A. cantitatea de melanină din hipoderm;

B. gradul de vascularizaţie al hipodermului;

C. cantitatea de melanină din epiderm şi derm;

D. gradul de vascularizaţie al dermului superficial, precum şi concentraţia de


oxihemoglobină şi hemoglobină redusă;

E. cantitatea de caroten din stratul cornos şi hipoderm.

R: C, D, E

69. Din punct de vedere cosmetic se deosebesc următoarele tipuri principale de piele:

A. pielea albă;

B. pielea roșie;

C. brună (neagră);

D. galbenă;

E. pielea vineție.

R: A, C, D

70. Pielea este formată din:

A. Epicarp;

B. Epiderm;

C. Corion;

D. derm;

E. hipoderm.

R: B, C, D, E

19
71. Epidermul prezintă caracterisicile:

A. este un epiteliu pluristratificat;

B. este un epiteliu pavimentos;

C. este format numai din celule cilindrice nucleate;

D. are evoluţie fiziologică progresivă spre conificare;

E. este unistratificat.

R: A, B, D

72. Cheratina:

A. este o proteina bogată în P;

B. este o scleroproteină bogată în cisteină;

C. are legături disulfurice ce se află în reacţie de echilibru cu grupările tiol;

D. Grupările tiol se găsesc mai ales în părţile moarte ale epidermului;

E. grupările disulfurate sunt prezente mai ales în părţile fixe, moarte.

R: B, C, E

73. Stratul lucid al epidermului:

A. strat omogen, constituit din celule fusiforme;

B. conţin elaidină (granulaţii fine de grăsime);

C. conține celule nucleate cu multe organite celulare;

D. este un strat heterogen, constituit din celule cilindrice;

E. denumit şi stratul barieră împreună cu stratul granulos formează stratul precornos.

R: A, B, E

74. Stratul lucid al epidermului:

A. strat omogen, constituit din celule fusiforme;

20
B. denumit şi stratul barieră împreună cu stratul granulos formează stratul precornos
conţin elaidină (granulaţii fine de grăsime);

C. este constituit din 6-20 rânduri de celule poliedrice, voluminoase, cu nucleu rotund;

D. este un strat heterogen, constituit din celule pavimentoase;

E. este mai puţin bogate în mitocondrii

R: C, E

75. Stratul bazal sau germinativ are proprietățile:

A. este format din celule cilindrice care conţin un nucleu mare, oval şi citoplasmă bogată
în organite celulare;

B. conține melanocite;

C. celulele stratului germinativ (keratinocite) sunt singurele celule din epiderm care au
proprietatea de a se divide;

D. este format din celule moarte corneocite;

E. celulele stratului germinativ (keratinocite) nu se divid;

R: A, B, C

76. Dermul reticular are caracteristicile:

A. conține fascicule de colagen subțiri;

B. conține fibre de elastină;

C. conține colagen;

D. fibrele şi fasciculele constituite din proteine sunt prinse într-o masă amorfă (substanţa
fundamentală sau matrice interfibrilară, constituită din proteoglicani (glicosaminoglicani);

E. asigură tonicitatea şi rezistenţa pielii;

R: B, C, D, E

77. Hipodermul are caracteristicile:

A. conține celule moarte corneocite;

B. la nivelul lui se găsesc glomerulii glandelor sudoripare;

21
C. conține colagen;

D. acţionează ca un tampon între piele şi ţesuturile din profunzime

E. asigură permeabilitatea pielii;

R: B, D

78. Filmul hidrolipidic de suprafaţă:

A. acoperă hipodermul în profunzime;

B. acoperă dermul;

C. acoperă stratul cornos;

D. este relativ continuu;

E. este alcătuit din 2 fracţiuni – hidrosolubilă şi liposolubilă;

R: C, D, E

79. Fracțiunea liposolubilă a filmului hidrolipidic de suprafață:

A. coține lipide;

B. conține sebum;

C. conține proteine complexe;

D. conține săruri minerale conţinute de transpiraţie (Na Cl, citraţi, lactaţi);

E. conține HCl.

R: A, B

80. Lipidele sebumului coțin:

A. trigliceride;

B. acizi graşi liberi (10%);

C. scualen;

D. ceruri esterificate;

E. polioli și oze.

22
R: A, C, D

81. Senescența are caracteristicile:

A. ea este vizibilă mai întâi la părţile care nu sunt expuse la ultraviolete.;

B. senescenţa clinică cutanată începe după 20 de ani.

C. semnele senescenţei sunt expresia scăderii epidermopoiezei, cu subţierea progresivă a


epidermului.

D. dermul, ca şi hipodermul, se atrofiază, modificări esenţiale observându-se la nivelul


colagenului;

E. peste 60 de ani pot să apară keratoze seboreice, efelide solare senile.

R: C, D, E

82. Principalele locuri indicate produselor cosmetice sunt:

A. la nivelul hipodermului;

B. la suprafaţa pielii;

C. în stratul cornos;

D. la nivelul anexelor;

E. în circulaţia sistemică.

R: B, C, D, E

83. Tenul uscat:

A. lasă pe foiţa de ţigară decât urme fine de murdărie;

B. denumit şi tenul endemic se caracterizează prin pori foarte puţin vizibili, pielea fiind
mată, suplă, catifelată;

C. este un tip de piele ideal, care se întâlneşte foarte rar;

D. este întâlnit în general, copiii mici sau înainte de pubertate au un astfel de ten.

E. se întâlneşte la bătrâni.

R: B, C, D

23
84. După conţinutul de apă al pielii (după starea de hidratare) pielea poate fi:

A. grasă;

B. hidratată;

C. mixtă;

D. hiperhidratată.

E. deshidratată.

R: B, D, E

24
CURS 3

ÎNTREBĂRI TIP COMPLEMENT SIMPLU

85. Care dintre afirmatiile urmatoare este falsa


A. Parul uscat nu este protejat de o secreţie sebacee suficientă, fapt pentru care el este
fragil, se rupe uşor, nu are luciu, apare şters.
B. În cazul părului uscat, se recomandă ca înainte de spălat să se greseze părul cu ulei
de ricin sau măsline puţin călduţ, apoi se înfăşoară capul într-un prosop înmuiat în
apă caldă şi stors bine, care se păstrează 1÷2 ore, apoi se spală,
C. Modificările care pot să apară în structura firului de păr, se pot datora unor îngrijiri
necorespunzătoare sau pot fi cauzate de unele tulburări survenite în starea generală
a organismului, stări febrile, alimentaţie necorespunzătoare, climatul.
D. Parul gras este este mlădios, strălucitor, acoperit de un strat protector de grăsime.
E. Pentru a asigura o igienă corespunzătoare a parului se va efectua un spălat la 7÷14
zile, în funcţie de natura părului.

Raspuns D, slide 20,21,23

86. Produsele cosmetice care nu sunt pentru ingrijirea parului


A. Lotiuni tonice
B. Sampoane
C. Briantine
D. Fixative pentru par
E. Unguente

Raspuns E, slide, 27

87. Produsele cosmetice care nu sunt pentru ingrijirea parului


A. Exfoliante
B. preparate pentru colorarea şi decolorarea părului
C. şampoane detergente
D. loţiunile pentru păr
E. loţiuni contra căderii părului

Raspuns a, slide 27,


25
88. Curățirea părului
A. În cazul părului gras, se recomandă ca înainte de spălat să se greseze părul cu ulei
de ricin sau măsline puţin călduţ, apoi se înfăşoară capul într-un prosop înmuiat în
apă caldă şi stors bine, care se păstrează 1÷2 ore, apoi se spală,
B. Pentru a asigura o igienă corespunzătoare se va efectua un spălat la 3-5 zile,
indiferent de natura părului
C. Părul gras se spală cel puţin o dată pe săptămână cu săpun sau de preferinţă cu
şampon, datorită faptului că se murdăreşte uşor
D. Părul uscat se poate spăla cu un decoct de urzici
E. Pentru părul uscat, se recomandă o spălare zilnica cu săpun sau şampon sau în
locul acestora se recomandă gălbenuşul de ou, cu care se fricţionează pielea
capului cu ajutorul degetelor sau a unui burete.

Raspuns C, slide 23, 24

89. Periatul parului capilar


A. Părul uscat va fi periat cu forţă pentru a atinge pielea capului;
B. se face ocazional, o data la cateva zile cu scopul de a-l debarasa de praf, impurităţi,
pentru aerisire
C. părul gras va fi periat in profunzime pana la pielea capilară
D. nu are scopul de a răspândi uniform grăsimea pe toată lungimea părului,
E. impuritările in par ajuta la descurarea mai ușoară a acestuia.

Raspuns a, slide 26

90. Pentru controlul fizio-chimic al sampoanelor, afirmatiile false sunt:


A. stabilitate fizică
B. stabilitate chimică
C. stabilitate la transport şi depozitare
D. examen cu caracter macroscopic
E. stabilitate microbiologică
Raspuns D, slide 43, 44

26
91. Care din afirmatiile referitoare la fazele procesului tehnologic ale sampoanelor, sunt
false:
A. cântărire
B. dizolvare
C. filtrare
D. condiționare secundară a șamponului
E. marcare, grupare și ambalare
Raspuns D, slide 39

92. Stabilizatorii de spuma:


A. În prezenţa materiilor grase ca sebumul, stabilitatea spumei de şampon poate creste
drastic
B. Cel mai important tip sunt monoetanolamidele, ce sunt obţinute prin amidarea acizilor
graşi cu monoetanolamină
C. Monoetanolamidele sunt cei mai utilizaţi superspumanţi dar sunt dificil de încorporat
datorită punctului lor de topire ridicat (aproximativ 800C)
D. Dietanolamida bazată pe ulei de cocos este una dintre cele mai cunoscute, dar efectul
de îngroşare este redus datorită glicerolului
E. Aşa numiţii superspumanţi acţionează ca stabilizanţi şi de asemenea modifică
structura spumei îmbogăţind-o, dându-i densitate şi baloane mai mari.
Raspuns A, slide 37

93. Afirmatiile false sunt:


A. Loţiunile se utilizează în scop preventiv şi estetic cu efecte tonice, dezinfectante.
B. Loţiunile pentru păr trebuie să aibă o acţiune degresantă puternică, fapt pentru care se
utilizează un alcool 60÷70.
C. Lotiunile pentru par contin vitamine sau aminoacizi cu sulf, necesari în biosinteza
keratinei
D. Lotiunile pentru par sunt antiseptice
E. Lotiunile pentru par trebuie sa contina un vasodilatator, care să mărească cantitatea de
sânge de la nivelul papilelor dermice şi să stimuleze mecanismul de alimentare al
pielii
Raspuns B, slide 28

27
94. Care este afirmatia falsa legata de Briantine:
A. Se mai pot gasi si sub forma de aerosoli.
B. Preparte cosmetice utilizate pentru îngrijirea părului căruia îi conferă luciu, îl face mai
moale şi ajută la fixarea lui,
C. Ele pot fi lichide, solide sau sub formă de geluri şi pot fi colorate şi parfumate,
D. Se utilizează frecvent uleiul de parafină, uleiul de floarea soarelui.
E. Briantinele au ca şi constituent principal uleiul mineral cu vâscozitate mică sau
asocieri de substanţe grase care imprimă o vâscozitate corespunzătoare.
Raspuns : A slide 50

95. Care din urmatoarele functii alea parului nu este adevarata?


A. organ senzitiv tactil foarte fin care la atingerea genelor declanşează un reflex de
clipire a pleoapelor.
B. b un filtru al aerului din nas şi protejează urechea împotriva insectelor şi a corpilor
străini.
C. componenţa sprâncenelor reţine transpiraţia şi o împiedică să se scurgă în ochi.
D. de pe cap ajută efectiv procesul de transpiraţie şi respiraţia şi drenează apa de pe piele
după ploaie şi baie.
E. Protejeaza pielea de infectii fungice.
Raspuns E, slide 1

96. Legat de perioadele de crestere a parului afirmatiile corecte sunt cu exceptia:


A. Anagena,
B. Catagena,
C. Telogena,
D. Heterogena,
E. Într-o tricogramă normală se găsesc 85÷90% din foliculi în anagen, 8÷14% în catagen
şi1% în telogen.
Raspuns : D slide 9

97. Stabilizatorii de spuma:


A. Nu sunt intalniti in compozitia tuturor sampoanelor.
B. În prezenţa materiilor grase ca sebumul, stabilitatea spumei de şampon creste
considerabil.

28
C. Nu influenteaza capacitatea de curatare a parului.
D. Mai sunt numiti si superspumanţi ce acţionează ca stabilizanţi şi de asemenea
modifică structura spumei îmbogăţind-o, dându-i densitate şi baloane mai mari
(alcanol amidele).

Raspuns: E slide 36-37

98. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate,cu exceptia:


A. Cuticula protejează exteriorul fiecărui fir de păr.
B. Cortexul reprezintă partea cea mai mare a firului de păr (70 %-90 %).
C. Măduva conţine granule de grăsimi şi bule de aer.
D. Firul de păr, muşchiul erector al părului împreună cu glanda sebacee alcătuiesc
uncomplex denumit folicul pilosebaceu.
E. Creşterea firului de păr reprezintă un proces ciclic, în care fazele de activitate
alternează cu fazele de repaus.
Raspuns:A slide6,7,8.

99. Formularea sampoanelor, tipuri surfactanti:


A. Non-ionici - Betaine, sultaine, derivaţi imidazolidinici- Neiritanţi pentru ochi, putere
de curăţare medie, conferă maniabilitate
B. Amfoterici - Lanţuri lungi de aminoesteri, esteri de amoniu- Putere de curăţire slabă,
slab spumanţi, conferă moliciune şi maniabilitate
C. Anionici - Laurilsulfaţi, sulfaţi laurileterici, sarcozine, sulfosuccinaţi- curăţă în
profunzime, pot lăsa părul aspru
D. Cationici - Alcooli graşi polietoxilenici, esteri sorbitol polietoxilenici, alcalolamide-
Putere de curăţire medie, conferă maniabilitate
E. Surfactanţi naturali - Sarsaparilla, Saponaria (Soapwort), Quillaja saponaria (Soap
bark), Hedera colchica (ivy) - curăţă în profunzime, pot lăsa părul aspru
raspuns C , slide 34

ÎNTREBĂRI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


100. Parul:
A. Are rol de protecție

29
B. organ senzitiv olfactiv foarte fin care la atingerea genelor nu declanşează un reflex de
clipire a pleoapelor
C. este un filtru al aerului din nas şi protejează urechea împotriva insectelor şi a corpilor
străini
D. părul de pe cap ajută blocarea procesului de transpirație si respirație
E. este componenţa sprâncenelor care reţine transpiraţia şi o împiedică să se scurgă în
ochi

raspuns ACE, slide 2

101. Care din urmatoarele afirmații sunt adevarate


A. Diametrul părului pielii capului variază între 40÷120 microni
B. Firul de păr are două părţi distincte: firul de păr propriu-zis şi foliculul pilos
C. Foliculul pilos prezintă la suprafaţă o deschizătură ca o pâlnie care se deschide
într-un orificiu numit ostiu folicular (por)
D. Diametrul părului albilor şi al negrilor este mai mare decât al mongoloizilor.
E. La rasele europene, la femei lungimea parului variază între între 50÷150 cm

Raspuns BC slide 4, 5

102. Care din urmatoarele afirmații sunt adevarate


A. La un păr normal, sănătos, aceste învelişuri ale cuticulei sunt alăturate astfel încât
părul este uniform, mătăsos, strălucitor şi uşor de pieptănat.
B. Părul deteriorat este rar, aspru, lipsit de strălucire, dificil de pieptănat şi nu mai are
rezistenţă impotriva factorilor nocivi.
C. Părul subţire nu are măduvă.
D. Cuticula protejează exteriorul fiecărui fir de păr
E. Măduva firului de par conţine granule de grăsimi, pigmenti și bule de aer

Raspuns abc , slide 6

103. Cresterea părului are trei perioade


A. Anagena
B. Catagena
C. Telogena
D. Periodica
30
E. În dezvoltare

Raspuns ABC slide 9

104. Aminoacizii izolati din firul de par sunt


A. Lizina
B. Acidul aspartic
C. Arginine
D. Izoleucina
E. Glicocol

Raspuns ABCD, slide 16


A. Parul normal ca sa fie sanatos trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii
B. Este mladios, fin, stralucitor, fara un strat protector de grasime
C. Pielea capului este suplă, hidratată normal şi intactă.
D. Pentru sănătatea şi frumuseţea părului trebuie menţinut în organism un echilibru
hidric, prin ingerarea a cel puţin 2 litri de lichid pe zi
E. Condiţia unei stări normale a părului înseamnă o alimentaţie corespunzătoare care să
aducă un aport de elemente (calciu, iod, fier, sulf, vitamine îndeosebi B6)
F. Vitaminele si mineralele necesare parului nu se pot asigura doar din legume, fructe
verzi, produse lacatate si derivate de peste.

Raspuns BCD , slide 20


105. Parul uscat
A. Modificările care pot să apară în structura firului de păr, se pot datora unor îngrijiri
necorespunzătoare sau pot fi cauzate de unele tulburări survenite în starea generală
a organismului
B. Uscăciunea părului apare ca urmare a unei secreţii de sebum excesive sau a unor
traumatisme îl face să fie devitalizat, unsuros.
C. nu este protejat de o secreţie sebacee suficientă, fapt pentru care el este fragil, se
rupe uşor, nu are luciu, apare şters.
D. Pentru a imbunatati starea parului uscat local se recomandă masaje cu soluţii care
conţin vitamina A, acid pantotenic, loţiuni tonice.
E. Administrarea de vitamina C intravenos ajuta imbunatatirea aspecului parului.

Raspuns BCD, slide 21


31
106. Parul gras
A. se datorează excesului de sebum
B. are firul lucios, firele sunt lipicioase, iar pielea capului este grasă
C. apar mătreaţa care împreună cu sebumul formează un strat umed care aderă de
pielea capului împiedicând activitatea fiziologică normală.
D. este fragil, se rupe uşor, nu are luciu, apare şters.
E. Local se recomandă masaje cu soluţii care conţin vitamina A, acid pantotenic,
loţiuni tonice

Raspuns abc, slide 22

107. Masajul capilar


A. are drept scop activarea circulaţiei sangvine, reglarea secreţiei glandulare,
dezvoltarea suportului muscular, având drept rezultate o hrănire corespunzătoare a
părului.
B. Capul nu trebuie să fie aplecat în jos şi se poate face un exces.
C. Părul gras se masează cu forta si cu o loţiune speciala
D. Masajul pentru părul uscat, va fi realizat usor, iar în cazul căderii părului, se va
continua masajul cateva minute
E. Masajul se efectuează de preferinţă pe părul uscat, seara, mai ales după o zi
obositoare, având şi o acţiune calmantă.

Raspuns AE, slide 25

108. Culoarea parului


A. se datorează celor doi pigmenţi, melatonina şi feomelanina
B. culoarea roşie a părului conţine o cantitate mai mare de fier decât celelalte nuanţe,
C. Fierul în păr se găseşte sub formă de pigment organic complex.
D. Nu este o caracteristică ereditară
E. pigmentul roşu al părului aşa-numit tricosiderin conţine complecşi de fier.

Raspund bce, slide 12,13


109. Constituienții minerali ai parului

32
A. s-au pus în evidenţă prin metode analitice urme de metale, care pot influenţa
rezultatul unor tratamente ca vopsitul, decolorarea
B. În păr s-au pus în evidenţă: Calciu, Sodiu, Zinc, Mangan.
C. Cele mai multe au proveniență internă
D. În păr s-au pus în evidenţă: argint, molibden, iod, fosfor, seleniu.
E. O cantitate anormal de scăzută de fosfor în păr, indică existenţa diabetului juvenil

Raspuns abd, slide 17,18


110. După cantitatea de sebum excretată de glandele sebacee distingem urmatoarele tipuri
de părȘ
A. Păr mixt
B. Păr uscat
C. Păr normal
D. Păr vopsit
E. Păr gras

Raspuns bce, slide 19

111. Referitor la structura firului de par, sunt adevarate afirmatiile :


A. Cuticula protejează interiorul fiecărui fir de păr,la un păr sănătos, aceste învelişuri ale
cuticulei sunt alăturate astfel încât părul este uniform, mătăsos, strălucitor şi uşor de
pieptănat.
B. Cortexul reprezintă partea cea mai mica a firului de păr.
C. Pigmenţii naturali se găsesc în cortex (maro-negru şi roşu), dând părului culoarea sa
naturală.
D. Măduva conţine granule de grăsimi şi bule de aer.
E. Părul subţire are măduvă.
Raspuns: ACD slide 6

112. Foliculul pilos al firului de par :


A. Este o producţie a epiteliului de suprafaţă şi este implantat oblic în derm, ajungând
chiar până în ţesutul adipos.
B. Foliculul pilos prezintă la suprafaţă o deschizătură ca o pâlnie care se deschide într-un
orificiu numit ostiu folicular (por).

33
C. Foliculul pilos este constituit din rădăcina părului, regiunea bulbară şi tija firului de
păr.
D. Se mai numeste si radacina firului de par.
E. Se întinde de la partea inferioară a părului până la o zonă tumefiată, numită bulb pilos,
care poate fi plin sau scobit; în acest caz în scobitură se găseşte papila, o expansiune
conjunctivă foarte bogat irigată cu vase de sânge.

Raspuns : ABC slide 5

113. Referitor la anexele firului de par, sunt adevarate afirmatiile :


A. Sunt constituite din muşchiul erector al părului împreună cu glandele sebacee.
B. Muşchiul erector al părului, este prins de teaca cojunctivă fibroasă reprezentat de
fibre musculare netede cu un traiect oblic care ajunge până la joncţiunea
dermoepidermică.
C. Muşchiul erector are o inervaţie simpatică, iar contracţia lui determină ridicarea
verticală a părului.
D. În vecinătatea firului de păr se găsesc 20-30 glande sebacee situate în unghiul format
de el şi muschiul erector.
E. Glandele sebacee sunt de formă ovoidală, au un diametru de 0,2-2 mm, fiind mai
voluminoase la nivelul firelor mai scurte decât a celor lungi.

Raspuns : ABCE slide 7

114. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate :


A. Se estimează că pe capul unui adult sănătos se găsesc aproximativ 120 000 fire de păr.
B. Numărul firelor de păr este corelat şi cu culoareala persoanele blonde densitatea firelor
de păr este mai mare (150 000 fire), decât la cele brunete (110 000 fire), iar la cele
roşcate (90 000 fire).
C. Viaţa unui fir de păr variază în general între 9-10 ani.
D. Creşterea firului de păr reprezintă un proces ciclic, în care fazele de activitate
alternează cu fazele de repaus.
E. Legat de sex şi vârstă, creşerea părului cea mai rapidă se înregistrează între 15-30 de
ani, descreşte între 50-60 de ani, ea este mai rapidă la femei decât la bărbaţi,

34
Raspuns : ABDE slide 8,10

115. Afirmatiile corecte legate de influenta hormonilor asupra cresterii parului,sunt :


A. Hormonii sexuali, care influenţează sistemul pilo-sebaceu sunt : hormoni androgeni si
hormoni heterogeni.
B. hormonii androgeni, acţionează ca stimulatori ai glandelor sebacee cu tendinţă de a
produce hiperkeratoză şi seboree.
C. hormonii estrogeni, exercită un efect contrar de diminuare a activităţii glandelor
sebacee şi a keratinizării.
D. hormonii heterogeni, exercită un efect contrar de diminuare a activităţii glandelor
sebacee şi a keratinizării.
E. Hormonii sexuali, care influenţează sistemul pilosebaceu: hormonii androgeni si
hormonii estrogeni.

Raspuns: BCE slide 11

116. Care din urmatoarele afirmatii sunt false:


A. Culoarea parului se datorează celor doi pigmenţi, melanina şi feomelanina.
B. Melanina: se formează în eritrocite, de unde prin prelungirile dendritice ale acestora
difuzează în celulele corticale.
C. Feomelanina:rezultă din reacţia dintre triptofan, tirozină şi tirozinază.
D. Părul roşu conţine o cantitate mai mare de Zinc decât celelalte nuanţe.
E. Pigmentul roşu al părului aşa-numit tricosiderin conţine complecşi de Zinc.

Raspuns: BDE slide 12-13

117. Keratina:
A. Reprezinta 65÷95% din greutatea părului.
B. Rezultată din condensarea aminoacizilor existenţi în celulele corticale.
C. Reprezinta 3-4% din greutatea parului.
D. Reprezinta 15-20 % din greutatea parului.
E. Keratina, ca şi alte proteine este formată din aminoacizi, care imprimă proprietăţile
caracteristice părului.

35
F. Are rol in caderea parului.

Raspuns:A D slide 15

118. Care dintre afirmatiile urmatoare, sunt adevarate:


A. Cistina (forma stabilă a aminoacidul cisteină) se găseşte în cantitatea cea mai mica in
compozitia chimica a parului.
B. Metionina se gaseste in cantitatea cea mai mare in compozitia chimica a parului.
C. Aminoacizii izolaţi din păr sunt: lizina, histidina, arginina, acidul aspartic, treonina,
serina, acidul glutamic, prolina, glicina, alanina, cistina, valina, metionina, izoleucina,
leucina, tirozina şi fenil alanina.
D. Măduva conţine o cantitate mică de cistină şi cantităţi mai mari din ceilalţi aminoacizi
E. În păr s-au pus în evidenţă prin metode analitice urme de metale, care pot influenţa
rezultatul unor tratamente ca vopsitul, decolorarea: acestea sunt atribuite în special
fierului.

Raspuns :CDE slide 16-17

119. Care din afirmatiile urmatoare sunt false:


A. S-a stabilit că lipsa unor elemente din păr, ar constitui un indicator pentru anumite
afecţiuni. O concentraţie anormală, scăzută de calciu şi magneziu indică boala
congenitală, fenilcetonuria.
B. Uscăciunea părului ca urmare a unei hipersecreţii de sebum.
C. In cazul parului uscat se preferă de asemenea şampoane pe bază de gălbenuş de ou,
muşeţel, lanolină, care curăţă bine părul şi asigură pielii grăsimea necesară.
D. Parul gras are firul lucios, firele sunt lipicioase, iar pielea capului este grasă.
E. Parul gras trebuie periapt cu forta

Raspuns :BE slide 20,21,22,23,26

120. Care din afirmatiile urmatoare sunt adevarate:

36
A. Masajul capilar are drept scop activarea circulaţiei sangvine, reglarea secreţiei
glandulare, dezvoltarea suportului muscular, având drept rezultate o hrănire
corespunzătoare a părului.
B. Parul gras se spală cel puţin o dată pe săptămână cu săpun sau de preferinţă cu
şampon, datorită faptului că se murdăreşte uşor.
C. La părul normal, pentru a evita înăsprirea, decolorarea sau pierderea supleţei din cauza
factorilor nocivi (soare, vânt puternic, etc), se recomandă înainte de spălat o baie de
ulei de ricin sau de măsline.
D. Pentru sănătatea şi frumuseţea părului trebuie menţinut în organism un echilibru
hidric, prin ingerarea a cel puţin 2 litri de lichid pe zi, dacă nu sunt alte contraindicaţii.
E. Loţiunile pentru păr trebuie să aibă o acţiune degresantă puternică.

Raspuns :ABCD Slide20,23,24,28

121. Sampoanele:
A. sunt agenţi de curăţire pentru păr şi pielea capului, ingredientul principal fiind un
detergent.
B. În compoziţia lor intră surfactantul principal pentru efectul de detergent şi spumare;
surfactantul secundar pentru condiţionare; aditivii care dau efecte speciale.
C. Şampoanele pot fi găsite sub diferite forme de prezentare: lichide, creme sau paste,
aerosoli sau sub formă de pulbere,
D. Calităţile şamponului nu se limitează la o simplă curăţare: părul trebuie să fie frumos,
strălucitor, moale la atingere, suplu, uşor de coafat, fără să se electrizeze, tonic, cu
volum etc.
E. Prin conţinutul de agenţi tensioactivi cationici fac ca părul să poată fi greu de
pieptanat.

Raspuns : ABCD slide 29,33

122. Agentii de Ingrosare a sampoanelor:


A. Sunt substanţe care permit creşterea vâscozităţii preparatului; ei previn alunecarea
şamponului pe faţă şi în ochi, în timpul spălării.

37
B. Ca agenţi de îngroşare sau consistenţă, se folosesc fie electroliţi (clorura de sodiu sau
de amoniu) asociaţi cu tensioactivi anionici, fie macromolecule geloformatoare
(alginaţi, derivaţi celulozici sau acrilici).
C. Un alt tip de modificatori ai proprietăţilor reologice sunt bentonitele inorganice, ce pot
fi folosite pentru obţinerea unui punct de randament şi stabilitate a soluţiilor.
D. Sunt substante care scad vascozitatea samponului.
E. Bentonitele conferă stabilitate particulelor din şampoane şi anume agenţii de perlare
sau chiar substanţe active (zinc piritonă) ce au tendinţa să sedimenteze.

Raspuns: ABCE slide 38

123. Care dintre urmatoarele afirmații sunt adevarate:


A. Loţiunile se utilizează în scop preventiv şi estetic cu efecte tonice, dezinfectante.
B. Loţiunile pentru păr trebuie să aibă o acţiune degresantă puternică, fapt pentru care se
utilizează un alcool 60÷70.
C. Deoarece lotiunile pentru par se utilizează zilnic, pot să producă uscarea părului, efect
care se poate preveni prin asocierea uleiului de ricin.
D. Lotiunile pentru par contin vitamine sau aminoacizi cu sulf, necesari în biosinteza
keratinei.
E. Lotiunile pentru par nu sunt antiseptice.

Raspuns A, C, D, slide 28

124. Caracterele obişnuite ale unui şampon cosmetic normal sunt:


A. Să nu aibă efect degresant prea puternic
B. Să nu irite pielea capului
C. Să posede o reală capacitate de curăţire, chiar cu o apă calcaroasă
D. Să producă o spumă abundentă şi care să fie influenţată de impurităţile care
rezultă
E. Să emulsioneze în apă impurităţile, grăsimea, mătreaţa şi să le disperseze

Raspuns A, B, C, E, slide 30

125. Afirmatiile adevarate referitoare la formularea sampoanelor sunt:

38
A. baza de spălare este o asociere între produşi tensioactivi anionici şi amfoteri , cu
aditivi: polimeri cationici, polimeri anionici sau amfoteri
B. Prin conţinutul de agenţi tensioactivi cationici fac ca părul să poată fi pieptănat
mult mai greu
C. Şampoanele pentru părul uscat, fragil sau deteriorat, produc o curăţare blândă şi o
condiţionare bună, si nu conţin ulei de ricin, ulei de avocado, acizi graşi esenţiali.
D. Baza de spălare este mai puţin detergentă şi are în compoziţie cel mai adesea
agenţi tensioactivi anionici foarte slabi, amfoterici sau nonionici
E. Şampoanele pentru copii, au ca imperativ primordial calitatea de a fi perfect
tolerate de pielea fragilă a scalpului şi de mucoasa oculară a copilului.

Raspuns A, D, E, slide 31, 32, 33

126. Formula generala a sampoanelor:


A. Tensioactivi: 15-30%
B. Stabilizatori de spumă: 3-4%
C. Sulfaţi
D. Conservanţi
E. Agenţi de creştere a vâscozităţii

Raspuns A, B, D, E, slide 35
127. Vascozitatea samponului:
A. pentru un şampon de calitate trebuie să persiste spuma timp de maxim 5 minute
B. un volum de spumă de minim 100 mI caracterizează un şampon de calitate
C. sferele de spumă trebuie să fie mici (cu cât sunt mai mici cu atât spuma va fi mai
persistentă)
D. spuma nu este unul din criteriile importante de apreciere a unui şampon
E. un şampon bun nu trebuie să fie foarte vâscos pentru că se utilizează cu dificultate
şi se îndepărtează greu de pe păr

Raspuns B, C, E, slide 48
128. Briantinele:
A. Preparte cosmetice utilizate pentru îngrijirea părului căruia îi conferă luciu, îl face
mai moale şi ajută la fixarea lui
B. Uleiurile minerale utilizate în briantine nu trebuie să fie pure, incolore

39
C. Se utilizează frecvent uleiul de parafină, uleiul de floarea soarelui
D. Pot fi lichide, solide sau sub formă de geluri şi pot fi colorate şi parfumate
E. Briantinele au ca şi constituent principal uleiul mineral cu vâscozitate mare sau
asocieri de substanţe grase care imprimă o vâscozitate corespunzătoare
Raspuns A, C, D, slide 50
129. Briantinele:
A. Briantinele solide conţin doar uleiuri şi agenţi de vâscozitate
B. Ca agenţi de consistenţă se utilizează vaselina, parafina, ceara sau alte ceruri
sintetice
C. Se utilizează în special în ţările cu climat cald.
D. Briantinele grase, denumite şi ulei de păr, conţin uleiuri minerale sau vegetale
asociate cu parfumuri şi coloranţi.
E. Colorantii lor pot fi de orice culoare.

Raspuns B, C, D, slide 51

130. Fixativele(lacurile)
A. Fixativele sunt preparate cosmetice utilizate pentru fixarea şi menţinerea
ondulaţiilor părului
B. După consistenţă pot fi doar creme fixative
C. Fixativele sunt constituite dintr-o substanţă formatoare de film dizolvat într-un
solvent potrivit, un plastifiant şi parfum
D. Lacurile pentru păr sau spray-urile, se folosesc după ondulare şi au drept scop de a
menţine forma părului, fără a modifica în vreun fel forma artistică, plastică finală.
E. Dintre substanţele formatoare de film se utilizează macromolecule, cum sunt:
guma tragacanta, derivaţi de celuloză, gelatină, polivinilpirolidonă, carbopoli,
rezine
Raspuns A, C, D, E, slide 53

131. Pentru controlul fizio-chimic al sampoanelor, sunt adevarate:


A. Nu se detemina pH-ul
B. determinarea masei totale pe recipient
C. determinarea formării de spumă şi a stabilităţii acesteia.
D. dispersarea murdăriei

40
E. determinarea vâscozităţii,
Raspuns B, C, D, E, slide 45

132. Afirmatiile corecte referitoare la stabilizatorii de spuma sunt:


A. Cele mai multe şampoane conţin agenţi de spumare pentru a introduce bule de aer
în apă.
B. Spuma, este importantă, deoarece are funcţia de a împrăştia detergentul pe păr şi
pe scalp, si participă la curăţire
C. Este adevărat că un şampon aplicat pe părul murdar va spuma la fel de mult ca
acelaşi şampon aplicat pe părul curat.
D. Un şampon va spuma mai puţin la prima şamponare şi mai mult la şamponarea a
doua.
E. Una dintre cele mai importante calităţi ale unui şampon din perspectiva
consumatorului este capacitatea de spumare

Raspuns A, D, E, Slide 36

133. Şampoanele pot fi găsite sub de :


A. Lichide
B. Creme
C. Paste
D. Pulberi
E. Cristale

Raspuns A, B, C, D, slide 29

41
CURS 4 - PREPARATE COSMETICE FOTOPROTECTOARE

ÎNTREBĂRI TIP COMPLEMENT SIMPLU


134. Expunerea organismului uman la radiaţii solare din regiunea 290 – 315 nm este
esenţială pentru:
A. formarea vitaminei C în piele, cu consecinţe benefice asupra dezvoltării sistemului
osos;
B. apariția eritemului solar;
C. formarea vitaminei A2 în piele, cu consecinţe benefice asupra dezvoltării
sistemului osos;
D. formarea vitaminei D3 în piele, cu consecinţe benefice asupra dezvoltării
sistemului osos;
E. formarea vitaminei K în piele, cu consecinţe benefice asupra dezvoltării sistemului
osos;
R: D
135. Cele mai comune efecte ale fotoîmbătrânirii la caucazieni sunt:
A. apariţia ridurilor;
B. creșterea numărului corneocitelor;
C. creșterea sintezei de colagen;
D. creșterea sintezei melanocitelor;
E. apariția eritemului solar;

R: A
136. Depigmentarea pielii devine mult mai vizibilă:
A. la lumină;
B. la întuneric;
C. în UV;
D. în spectrul VIS;
E. în infraroșu;

R: C

137. Nu sunt substanțe ecran:


A. Acidul kojic;

42
B. Oxid de zinc;
C. Carbonat de calciu;
D. dioxid de titan;
E. caolin.

R: A

138. În formulele în care nu se nominalizează substanţa ecran ci doar menţiunea „agent


ecran” concentraţia va fi de:
A. 50%;
B. 15%;
C. 25%;
D. 5%;
E. 1,5%.

R: D

139. Substanțe filtru nu sunt:


A. Benzofenone;
B. cinamați;
C. acid para amino benzoic;
D. salicilați;
E. sulfatul de bariu.

R: E

140. Factorul de protecție este:


A. raportul dintre energia VIS necesară pentru producerea unei doze minime de
eritem (MED) pe pielea protejată şi energia VIS necesară unei doze minime de
eritem pe pielea neprotejată;

43
B. raportul dintre energia UV necesară pentru producerea unei doze minime de
eritem (MED) pe pielea neprotejată şi energia UV necesară unei doze minime
de eritem pe pielea protejată;;
C. ;raportul dintre energia UV necesară pentru producerea unei doze minime de
eritem (MED) pe pielea protejată şi energia UV necesară unei doze minime de
eritem pe pielea neprotejată;
D. reprezintă cantitatea minimă de energie radiată, care produce prima înroşire
detectabilă a pielii albe ca urmare a expunerii la radiaţii de o anumită lungime
de undă şi de o intensitate constantă;
E. reprezintă cantitatea maximă de energie radiată, care produce prima înroşire
detectabilă a pielii albe ca urmare a expunerii la radiaţii de o anumită lungime
de undă şi de o intensitate constantă;

R: C

ÎNTREBĂRI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

141. Efectele imediate după expunerea la soare, observate la nivelul tegumentului, sunt:
A. apariţia eritemului;
B. carcinomul de piele;
C. fotoîmbătrânirea;
D. keratoza.
E. pigmentarea;

R: A, E

142. Efectele histopatologice ale fotoîmbătrânirii, sunt:


A. Creșterea numărului keratinocitelor;
B. carcinomul de piele;
C. reducerea numărului fibroblastelor;
D. keratoza.
E. Scăderea numărului keratinocitelor;

44
R: C, E

143. Cele mai comune efecte ale fotoîmbătrânirii la caucazieni sunt:


A. carcinomul de piele;
B. apariţia ridurilor;
C. creșterea numărului fibroblastelor;
D. scăderea sintezei de colagen solubil.
E. depigmentarea;

R: B, E

144. Fotoprotecţia naturală a pielii este dată de:


A. stratul cornos;
B. melanina;
C. acidul kojic;
D. acidul urocanic.
E. lipidele de pe piele;

R: A, B, D, E

145. Fotoprotecţia artificială:


A. urmăreşte diminuarea hipersensibilităţii cutanate;
B. este dată de melanina;
C. este dată de acidul kojic;
D. se realizează utilizând substanţe medicamentoase.
E. se pot întrebuința furanocumarine;

R: A, D, E

146. Preparatele pentru bronzare şi împotriva arsurilor solare se clasifică în:


A. ecrane solare;
B. preparate protectoare IR;
C. paleative;
D. preparate stimulative.

45
E. preparate protectoare VIS;

R: A, C, D

147. În formularea preparatelor fotoprotectoare intră:


A. Substanțe ecran;
B. coloranți;
C. conservanți;
D. substanțe filtru.
E. Substanțe reglatoare de pH;

R: A, B, C, D

148. Sunt substanțe ecran:


A. Cinamații;
B. Oxid de zinc;
C. Carbonat de calciu;
D. dioxid de titan;
E. talc.

R: B, C, D, E

149. Substanțele filtru:


A. din categoria lor fac parte cinamații;
B. absorb selectiv radiaţiile UV;
C. conţin în molecula lor nuclee aromatice;
D. sunt acizi organici alifatici;
E. din categoria lor face parte dioxidul de titan.

R: A, B, C

150. Uleiuri naturale filtru UV sunt:


F. Uleiul de parafina;
G. Uleiul de vaselina;

46
H. Unt de sheea;
I. uleiul de nucă de cocos;
J. ulei de măsline.

R: C, D, E

47
CURS 5
ÎNTREBĂRI TIP COMPLEMENT SIMPLU

151. Antiperspirantele sunt:


A. produse astringente, destinate diminuării secreţiilor glandelor apocrine (regiunea
axilara, anala, genitala) şi ecrine, sunt formulate ca spray-uri, stick-uri, roll-on
B. produse emoliente, destinate diminuării secreţiilor glandelor apocrine (regiunea
axilara, anala, genitala) şi ecrine, sunt formulate ca spray-uri, stick-uri, roll-on
C. produse astringente, destinate creșterii secreţiilor glandelor apocrine (regiunea
axilara, anala, genitala) şi ecrine, sunt formulate ca spray-uri, stick-uri, roll-on
D. produse astringente, destinate diminuării secreţiilor glandelor endocrine şi ecrine,
sunt formulate ca spray-uri, stick-uri, roll-on
E. produse astringente, destinate diminuării secreţiilor glandelor apocrine (regiunea
axilara, anala, genitala) şi ecrine, sunt formulate ca spray-uri, creme, lotiuni
RASPUNS: A

152. Deodorantele sunt:


A. produse destinate intensificării mirosului de la nivelul axilei sau micşorării
numărului bacteriilor axilare (Staphilococus aureus, Corynebacterium şi
Aerobacter aerogenes)
B. produse destinate mascării mirosului de la nivelul axilei sau creșterii numărului
bacteriilor axilare (Staphilococus aureus, Corynebacterium şi Aerobacter aerogenes)
C. produse destinate mascării mirosului de la nivelul axilei sau micşorării numărului
bacteriilor axilare (Staphilococus aureus, Corynebacterium şi Aerobacter aerogenes)
D. produse destinate mascării mirosului de la nivelul axilei sau micşorării numărului
bacteriilor axilare (Staphilococus aureus, Corynebacterium şi Haemophilus
influenzae)
E. produse emoliente, destinate diminuării secreţiilor glandelor apocrine (regiunea
axilara, anala, genitala) şi ecrine, sunt formulate ca spray-uri, stick-uri, roll-on
RASPUNS: C

153. Substanțele antibacteriene din deodorante reduc pH-ul axilar la :


A. 3
B. 4,5

48
C. 6
D. 5
E. 8,5
RASPUNS: B
154. În orele de dimineață, simțul mirosului este:
A. Accentuat
B. De intensitate medie
C. De intensitate crescuta
D. blocat
E. diminuat
RASPUNS: E
155. Spre amiază, simțul mirosului:
A. Se intensifică
B. Se diminueaza
C. Ramane la fel
D. se reduce la jumătate
E. scade
RASPUNS: A
156. Substanțele odorante se clasifică în funcție de volatilitate în următoarele, cu excepția:
A. Note de vârf
B. Note de mijloc
C. Note superioare
D. Note de bază
E. Modifcatori
RASPUNS: C
157. Despre notele de mijloc sunt adevărate următoarele, cu excepția:
A. Se numesc si modificatori
B. Au volatilitate medie
C. Constituie inima parfumului
D. Au volatilitate mare
E. Se dezvaluie pe durata a câteva ore
RASPUNS: D
158. Evaluarea volatilității se realizează în condiții standard:
A. pe benzi de hârtie de pH

49
B. pe benzi de hârtie absorbantă
C. pe benzi de hârtie de filtru
D. prin metoda cromatografiei
E. prin metoda potențiometrică
RASPUNS : B

159. Durata de viață a unui parfum este:


A. Invers proporțională cu concentrația parfumului în produs
B. Direct proporțională cu volatilitatea substanțelor odorante
C. Invers proporțională cu volatilitatea substanțelor odorante
D. Direct proporțională cu temperatura mediului ambiental
E. Direct proporțională cu concentrația parfumului în produs
RASPUNS: E
160. Parfumurile se împart în următoarele clase, cu excepția:
A. Parfumuri semisintetice
B. Parfumuri naturale
C. Parfumuri organice
D. Parfumuri artificiale
E. Parfumuri sintetice
RASPUNS: A
161. Este parfum natural:
A. Mosc sintetic
B. Vanilina
C. Cumarina
D. Esența de iasomie
E. Moscul
RASPUNS: E
162. După potențialul iritant al substanțelor odorante, se va evita complet folosirea:
A. Eugenolului
B. Vanilinei
C. Benziliden acetonei
D. Mentolului
E. Uleiului de lămâie
RASPUNS: C

50
163. Principalul constituent chimic al uleiului esențial de portocal este:
A. Acetat de linalil
B. Vanilina
C. Citronelol
D. D-limonen
E. Linalol
RASPUNS: D
164. Macerarea are următoarele caracteristici, cu excepția:
A. Este un procedeu de extracție cu grăsimi sau uleiuri
B. Se aplică atât pentru obținerea principiilor odorante, cât și a altor principii active
cu utilizare în industria cosmetică
C. Are loc la temperaturi mai scăzute comparativ cu enfleurajul
D. Are loc la temperaturi mai ridicate comparativ cu enfleurajul
E. Procedeul permite obținerea unor extracte din flori foarte fine (trandafir, violete,
narcise)
RASPUNS: C
165. În compoziția uleiurilor volatile predomină:
A. Cumarinele
B. Terpene si terpenoide
C. Carotenoide
D. Flavone
E. Lactone
RASPUNS: B

ÎNTREBĂRI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

166. Antiperspirantele:
A. Sunt produse astringente
B. Diminuează secreția glandelor apocrine și ecrine
C. Sunt formulate ca loțiuni, creme, spray-uri
D. Sunt formulate ca spray-uri, stick-uri, roll-on
E. Diminuează secrețiile glandelor endocrine
RASPUNS: A,B,D
167. Deodorantele:

51
A. Intensifică mirosul de la nivelul axilei
B. Cresc numărul bacteriilor axilare axilare (Staphilococus aureus, Corynebacterium
și Aerobacter aerogenes)
C. Maschează mirosul de la nivelul axilei
D. Micșorează numărul bacteriilor axilare (Staphilococus aureus, Corynebacterium și
Aerobacter aerogenes)
E. Micșorează numărul bacteriilor axilare (Staphilococus aureus, Corynebacterium și
Haemophilus influenzae)
RASPUNS: C,D
168. Principalele dezavantaje ale utilizării deodorantelor:
A. Aciditate marcantă (pH 1.8,-4,2)
B. Alcalinitate marcantă (pH 8,5-10)
C. Decolorarea imbrăcăminții din fibre sintetice
D. Pătarea imbrăcăminții
E. Decolorarea îmbrăcăminții din fibre naturale
RASPUNS: A,E
169. Produsele de parfumerie sunt folosite la:
A. Decolorarea vestimentației
B. Dezinfectarea, înviorarea și parfumarea pielii
C. Dezinfectarea, înviorarea și parfumarea părului
D. Parfumarea vestimentației
E. Spălarea părului
RASPUNS: B,C,D
170. Produsele de parfumerie:
A. Sunt produse opalescente
B. Au miros neplăcut
C. Conțin uleuri volatile naturale, substanțe mirositoare sintetice și coloranți
D. Sunt lichide limpezi
E. Componentele lor sunt dizolvate într-un amestec de alcool și apă
RASPUNS: C,D,E
171. După concentrația produselor de parfumerie în substanțe mirositoare si alcool, acestea
se clasifică în:
A. Ape de colonie
B. Ape de colonie și de toaletă

52
C. Ape de colonie si ape de toaletă
D. Parfumuri
E. Esențe
RASPUNS: A,B,C,D
172. Un parfum bun trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
A. Să persiste
B. Să fie compatibil cu celelate ingrediente în care este încorporat
C. Să fie stabil
D. Să producă iritații la nivelul tegumentului
E. Să fie instabil
RASPUNS: A,B,C
173. Care din următoarele afirmații sunt corecte:
A. În orele de dimineață, simțul mirosului este accentuat
B. Spre amiază, simțul mirosului se diminuează
C. Simtul nu se modifică pe parcursul zilei
D. În orele de dimineață, simțul mirosului este diminuat
E. Spre amiază, simțul mirosului se intensifică
RASPUNS: D,E
174. În funcție de volatilitate, substanțele odorante se clasifică în:
A. Note de vârf
B. Note superioare
C. Note de bază
D. Note inferioare
E. Note de mijloc
RASPUNS: A,C,E
175. Notele de vârf se caracterizează prin:
A. Au volatilitatea cea mai ridicată
B. Se evaporă primii
C. Constituie inima parfumului
D. Creează prima impresie asupra compoziției în momentul mirosirii
E. Au volatilitatea cea mai mică
RASPUNS: A,B,D
176. Notele de mijloc se caracterizează prin:
A. Au volatilitatea cea mai ridicată

53
B. Se mai numesc si modificatori
C. Constituie inima parfumului
D. Au volatilitate medie
E. Se dezvăluie pe durata a câteva ore
RASPUNS: B.C,D,E
177. Notele de bază:
A. Au volatilitate ridicată
B. Au volatilitatea cea mai mică
C. Persistă aproape 24 de ore
D. Se evaporă primii
E. Constituie inima parfumului
RASPUNS: B,C
178. Parfumul se utilizează în produsele de îngrijire personală în scopul mascării mirosului
neplăcut al unor ingrediente din formulă, cum ar fi:
A. Compusi cuaternari de amoniu
B. Acid tioglicolic
C. Tioglicolat de amoniu
D. Proteinele
E. Bicarbonat de sodiu
RASPUNS: A,B,C,D
179. Sunt adevărate afirmațiile:
A. Compușii cuaternari de amoniu se află, de regulă, în produsele de condiționare a
părului
B. Alcoolul etilic se utilizează într-o concentrație mare la obținerea fixativelor de păr
C. Compușii cuaternari de amoniu nu se folosesc în produsele de condiționare a
părului
D. Proteinele se utilizează în produsele de îngrijire a părului si a pielii
E. Proteinele nu se utilizează în produsele de îngrijire a părului și a pielii
RASPUNS: A,B,D
180. Parfumurile se împart în următoarele clase:
A. Parfumuri naturale
B. Parfumuri organice
C. Parfumuri semisintetice
D. Parfumuri sintetice

54
E. Parfumuri artificiale
RASPUNS: A,B,D,E
181. Moscul:
A. Denumit și “parfumul regal”
B. Denumit și “inima parfumului”
C. Este secretat de o glandă abdominală a unei specii de antilopă din Tibet
D. Este secretat de o glandă sudoripară a unei specii de antilopă din Tibet
E. Este secretată de o plantă
RASPUNS: A,C
182. Parfumurile organice:
A. Se obțin prin diferite operații mecanice
B. Se obțin constituenți ai esențelor ca: linalolul, borneolul
C. Se obțin prin diferite operații fizico-chmice
D. Se obțin diferiți constituenți ai esențelor ca: citronelolul, geraniolul
E. Se pot obține substanțe care nu există ca atare în esențe: iononele, aldehida anisică,
heliotropina
RASPUNS: C,D,E
183. Parfumurile sintetice:
A. Constituenți ai esențelor naturale, reproduși prin metode fizice
B. Constituenți ai esențelor naturale, reproduși prin metode chimice
C. Esențe reproduse sintetic prin amestecarea componenetelor
D. Componenții unui parfum sintetic pot apartine unor clase de compuți foarte variate
(terpenoide, uleiuri eterice, alcooli,cetone etc.)
E. Esențe reproduse sintetic prin emulsionarea componentelor
RASPUNS: B,C,D

184. Parfumurile din aerosoli trebuie să îndeplinească următoarele condiții:


A. Să nu se dizolve complet în solventul ales
B. Să prezinte un pH potrivit pentru conservarea preparatului și a recipientului
C. Să se evite reacțiile fotochimice
D. Efectul emulgatorului să fie durabil, eficient
E. Să se asigure stabilitatea în timp și la caldură
RASPUNS: B, C, D, E

55
185. Dupa potențialul iritant al substanțelor odorante, trebuie evitate complet următoarele
substanțe:
A. Benziliden acetona
B. Metil heptin carbonat
C. Metil octin carbonat
D. Eugenolul
E. Vanilina
RASPUNS: A, B, C
186. Referitor la alcoolul etilic utilizat ca solvent în formularea parfumurilor se pot afirma
următoarele:
A. Temperatura de fierbere scăzută permite o volatilizare adecvată, graduală a
componentelor odorante
B. Temperatura de fierbere crescută permite o volatilizare adecvată, graduală a
componentelor odorante
C. Alcoolul etilic de cea mai bună calitate este cel obținut din orez prin fermentație
D. Alcoolul etilic de cea mai bună calitate este cel obținut din vin prin fermentație
E. Mirosul alcoolului etilic obținut din vin prin fermentație, nu dispare integral după
distilare
RASPUNS: A, C, E
187. Sunt substanțe mirositoare simple utilizate ca materii prime în preparatele de
parfumerie următoarele:
A. Uleiuri eterice
B. Rășini
C. Citronelol
D. Mentol
E. Linalol
RASPUNS: C, D, E
188. Sunt substanțe mirositoare simple utilizate ca materii prime în preparatele de
parfumerie următoarele, cu exceptia:
A. Uleiuri eterice
B. Rășini
C. Citronelol
D. Mentol
E. Linalol

56
RASPUNS: A, B
189. Macerarea:
A. Este un procedeu de extractie cu grăsimi sau uleiuri
B. Are loc la temperatură mai ridicată comparativ cu enfleurajul
C. Are loc la temperatură mai scăzută comparativ cu enfleurajul
D. Se aplică atât pentru obținerea principiilor odorante, cât și a altor principii active
cu utilizare în industria cosmetică
E. Permite obținerea unor extracte din flori foarte fine (trandafir, violete, narcise)
RASPUNS: A, B, D, E
190. În extracția cu gaze comprimate se utilizează CO2 deoarece:
A.Excelent agent de extracție pentru produsele naturale
B. Inflamabil
C. stabil din punct de vedere chimic și inert
D. eliminare facilă datorită punctului de fierbere scăzut
E. inofensiv fiziologic
RASPUNS: A, C, D, E
191. Uleiurile volatile se mai numesc:
A. Uleiuri grase
B. Uleiuri esențiale
C. Uleiuri eterice
D. Uleiuri minerale
E. Uleiuri vegetale
RASPUNS: B, C
192. Uleiurile volatile au următoarele denumiri, cu excepția:
A. Uleiuri grase
B. Uleiuri esențiale
C. Uleiuri eterice
D. Uleiuri minerale
E. Uleiuri vegetale
RASPUNS: A, D, E
193. Afirmațiile corecte sunt:
A. Uleiul esențial de portocal conține d-limonen
B. Uleiul de lavandă conține d-limonen
C. Uleiul de lavandă conține acetat de linalil si linalol

57
D. Uleiul esențial de vanilie conține citronelol
E. Uleiul esențial de vanilie conține vanilină
RASPUNS: A, C, E
194. Afirmațiile incorecte sunt:
A. Uleiul esential de portocal conține d-limonen
B. Uleiul de lavandă conține d-limonen
C. Uleiul de lavandă conține acetat de linalil si linalol
D. Uleiul esențial de vanilie conține citronelol
E. Uleiul esențial de vanilie conține vanilină
RASPUNS: B, D
195. În extracția cu solvenți organici se pot obține:
A. Uleiurile concrete cu aspect ceros, verde închis până la brun, miros plăcut, tenace
B. Uleiuri absolute sub forma unui lichid gălbui, cu miros puternic
C. Uleiurile absolute cu aspect ceros, verde închis până la brun, miros plăcut, tenace
D. Uleiuri concrete sub forma unui lichid gălbui, cu miros puternic
E. Uleiuri volatile
RASPUNS: A, B
196. Efectele secundare ale utilizării produselor de parfumerie sunt:
A. În concentrații mici, orice substanță odorantă irită epiderma
B. Alcoolii și esterii sunt bine tolerați
C. Acțiune hiperemiantă
D. Fenomene de sensibilizare
E. După aplicarea unor parfumuri pot apărea reacții alergice
RASPUNS: B, C, D, E
197. Apele de toaletă:
A. Se obțin prin diluția unui concentrat de parfum de tip floral sau fantezie
B. Prima apă de toaletă a fost celebra „ apă de Rusia”
C. Primele ape de toaletă au fost obținute prin macerarea plantelor uscate în alcool și
diluare ulterioară
D. Prima apă de toaletă a fost celebra „apă de Ungaria”
E. Primele ape de toaletă au fost obținute prin macerarea plantelor proaspete ăn
alcool și diluare ulterioară
RASPUNS: A, D, E

58
198. Apele de toaletă sau parfumurile cu mirosuri florale sunt recomandabile persoanelor
tinere, ţinând seama de nuanţa pielii şi a părului:
A. pentru brunete produsele cu mirosuri tari, aromate
B. persoanele energice, robuste, vor evita parfumurile dulcege
C. pentru blonde, produse cu mirosuri tari, aromate
D. pentru blonde lăcrămioare, violete
E. Bărbaţi - ape de toaletă cu mirosuri mai tari, mai sobre
RASPUNS: A, B, D, E
199. Sunt adevarate afirmațiile:
A. Parfumul trebuie sa fie insolubil si să precipite
B. Aromele folosite trebuie să fie eficiente și foarte sigure în concentrații mari
C. Pentru copii, șampoanele și pastele de dinți sunt parfumate, de regulă, cu aromă de
fructe
D. Parfumurile pentru rujuri trebuie sa aibă pe lângă mirosul plăcut și un gust
acceptabil
E. Parfumarea produselor de tip spray se realizează cu arome care să mascheze
mirosul propriu al propulsorului, în special în cazul propulsorilor hidrocarburi
RASPUNS: C, D, E
200. Sunt incorecte afirmațiile:

A. Parfumul trebuie să fie insolubil și să precipite


B. Aromele folosite trebuie să fie eficiente și foarte sigure în concentrații mari
C. Pentru copii, șampoanele și pastele de dinți sunt parfumat, de regulă, cu aromă de
fructe
D. Parfumurile pentru rujuri trebuie să aibă pe lângă mirosul plăcut și un gust
acceptabil
E. Parfumarea produselor de tip spray se realizează cu arome care să mascheze
mirosul propriu al propulsorului, în special în cazul propulsorilor hidrocarburi
RASPUNS: A, B

59
CURS 6

ÎNTREBĂRI TIP COMPLEMENT SIMPLU


201. Patele de dinţi nu conţin:
A. abrazivi;
B. agenți de îngroșare;
C. agenți de curățare;
D. surfactanți;
E. tetraborați.

R: E
202. Patele de dinţi nu pot fi:
A. transparente;
B. opace;
C. Tip I;
D. Tip II;
E. Tip III;
R: E

203. Guma xantan:


A. Intră în formularea cremelor;
B. Intră în formularea pastelor de dinți;
C. Nu este inert din punct de vedere chimic;
D. Nu este pseudoplastică;
E. Intră în formularea măștilor;
R: B

204. Pastele curativ-profilactice nu sunt:


A. Paste ce conţin substanţe biologic - active;
B. Paste cu conţinut de acizi minerali;
C. Paste ce conţin fermenţi;
D. Paste cu suplimente biologice;
E. Paste cu efect anticarios;
R: B

60
205. Nu țin de proprietățile reologice ale pastelor de dinți:
A. Lipsa curgerii pastei din tub în absența unei presiuni de extrudare;
B. Efort minim pentru extrudarea pastei din tub;
C. Dispersia rapidă a pastei în cavitatea orală;
D. Conținutul în fluoruri;
E. Stabilitatea fizică în timpul depozitării și transportului pastei ambalate;
R: D

ÎNTREBĂRI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

206. Dentrificile:
A. sunt substanţe sub formă de pastă;
B. sunt substanţe sub formă de pudre;
C. se aplică pe mucoasa bucală;
D. se aplică pe dinţi;
E. au ca scop curăţirea suprafeţelor gingivodentare.

R: A, B, D, E

207. Pastele de dinţi conţin:


A. ioduri;
B. agenți de îngroșare;
C. agenți de curățare;
D. surfactanți;
E. substanțe antibacteriene.
R: B, C, D, E

208. Abrazivii din pastele de dinţi:


A. sunt componente majore;
B. influențează reologia pastelor de dinți;
C. nu influențează reologia pastelor de dinți;

61
D. sunt suspendate într-un mediu pseudoplastic;
E. manifestă și prag de tensiune.
R: A, B, D, E

209. Polimerii din pastele de dinţi:


A. sunt componente majore;
B. au rolul de agenți de întărire și de îngroșare;
C. nu influențează reologia pastelor de dinți;
D. sunt suspendate într-un mediu pseudoplastic;
E. manifestă și prag de tensiune.
R: A, B, D, E

210. În formularea pastelor de dinți de tip I intra:


A. carbonatul de calciu;
B. silicele hidratate;
C. acizi poliacrilici;
D. carrageenani;
E. NaCMC;

R: B, C, D, E

211. Carrageenanul:
A. tolerează solvenții miscibili cu apa;
B. se folosește ca agent de îngroșare în pastele de dinți;
C. are utilizare redusă în cosmetologie;
D. are acțiune antibacteriană;
E. intră în formularea unguentelor cosmetice;

R: A, B

212. Cerințele față de paste de dinți sunt:


A. să fie neutre;
B. se fie cât mai lichide;

62
C. să aibă un miros și gust plăcut
D. să aibă un miros puternic;
E. să posede calități de lustruire și curățire;

R: A, C, E

213. Pastele ce conțin substanțe biologic active:


A. îmbunătățesc procesele metabolice;
B. stimulează regenerarea țesuturilor;
C. contribuie la scăderea gingivoragiilor;
D. posedă calități deodorante înalte;
E. posedă calități deodorante scăzute;

R: A, B, C, D

214. Pastele ce conțin fermenți:


A. stimulează regenerarea țesuturilor;
B. dizolvă depunerile dentare tari;
C. au înaltă acțiune de curățare;
D. dizolvă resturile alimentare;
E. au scăzută acțiune de curățare;

R: C, D

63
CURS 7 - PRINCIPII ACTIVE FOLOSITE ÎN COSMETOLOGIE

ÎNTREBĂRI TIP COMPLEMENT SIMPLU


215. Saponozidele triterpenice, sunt substanţe de natură vegetală, mai rar animală, cu
structură triterpenică, glicozidate sau nu, caracterizate prin proprietăţi:
a. amfifile;
b. antioxidante;
c. tensioactive;
d. hemolizante;
e. antiemetice;
R: C

216. Produse vegetale și plante cu saponozide folosite în cosmetologie sunt:


A. Chamomillae flores;
B. Mel depuratum;
C. Salicis cortex;
D. Sapindus saponaria
E. Frangulae cortex.

R: D
217. Uleiurile vegetale sunt folosite în cosmetologie pentru proprietățile:
A. antifungice;
B. antiagregante;
C. emoliente;
D. antialgice;
E. antistatice.

R: C

218. Pentru un păr normal se pot întrebuința următoarele uleiuri vegetale:


A. ulei de floarea soarelui;
B. ulei de avocado (Persea americana Mill.);
C. ulei din semințe de susan (Sesamum indicum L.).;
D. ulei din semințe de migdale (Amygdalus communis L.);

64
E. ulei de măsline.

R: D

219. Acizii fenolici utilizați în produsele cosmetice sunt:


A. acidul citric;
B. compuși aromatici care conțin în moleculă un ciclu naftenic și o grupare
carboxilică (C6-C1);
C. acidul cinamic;
D. acidul propionic
E. acidul acetic.
R: C
220. Acidul cinamic:
F. crește sinteza de melanină;
G. este un emolient hidrodispersabil;
H. are și acțiune antimicrobiană;
I. are rol de ecran solar;
J. are proprietăți cicatrizante.
R: C

221. Acidul vanilic:


A. Este un agent conservant;
B. este utilizat în preparatele cosmetice pentru protecție solară;
C. este și un agent de întreținere a pielii;
D. are rol de ecran solar;
E. crește sinteza de melanină.
R: B

222. ODP – o-dihidroxifenoli care intră în compoziția preparatelor cosmetice:


A. sunt compuşi fenolici de tip C6-C3-C6.
B. sunt utilizaţi în preparatele cosmetice pentru protecție solară;
C. au acţiune antioxidantă;
D. au rol de agenţi antimătreaţă în şampoane;
E. sunt agenţi conservanţi utilizaţi în obţinerea preparatelor cosmetice;

65
R: B
223. Flavonozidele utilizate în preparatele cosmetice:
A. sunt compuşi fenolici de tip C6-C3.
B. Scad activitatea prolinhidroxilazei;
C. au acţiune antioxidantă;
D. au rol de agenţi peliculogeni;
E. sunt agenţi de denaturare;
R: C

224. Produse vegetale cu taninuri întrebuințate în cosmetologie sunt:


A. Lavandulae flores;
B. Eucalipty folium;
C. Hamamelidis folium;
D. Calendulae flores;
E. Mel depuratum.
R: C

225. Antracenozidele care intră în compoziția unor preparate cosmetice:


A. Sunt derivaţi hidroxilaţi de obicei pe nucleul în C 1 și C 8;
B. nu prezintă proprietăți tinctoriale;
C. au proprietăți exfoliante;
D. formele antranolice (Chrisarobinium), puternic reducătoare și și iritante pentru
mucoase și piele, au proprietăți antiseptice;
E. au proprietăți topice regeneratoare;

R: D

226. Heterozidele ale hidrochinonei care intră în compoziția unor preparate cosmetice:
A. inhibă oxidarea L tirozinei, intră în compoziția cremelor, emulsiilor pentru
protecție solară, cu factor mare de protecție, 50.
B. au ca și aglicon acidul salicilic;
C. au proprietăți detersive;
D. modifică tensiunea superficială a apei;
E. formează agregate sub formă de micelii;

66
R: A
227. Produse vegetale cu heterozide ale hidrochinonei sunt:
A. Quecus cortex;
B. Gallae;
C. Menthae folium;
D. Vitis ideae folium;
E. Saponariae albae radix.
R: D

228. Heterozidele saligenolului și derivaţilor săi sunt întrebuințate în cosmetologie:


A. sunt heterozide de tip C6 reprezentate de salicozidă și derivaţii ei benzoilaţi
(populozidă, salicilpopulozidă, etc.).;
B. sunt întrebuințate ca exfoliant în tratamentul tenului cu comadoane;
C. sunt agenți de opacifiere în preparatele cosmetice;
D. sunt agenți absorbanți în preparatele cosmetice;
E. sunt agenți de reglare a vâscozității în preparatele cosmetice;
R: B
229. Chinonele:
A. au proprietăți cicatrizate;
B. sunt întrebuințate ca și conservanți în preparatele cosmetice;
C. sunt agenți modificare a vâscozității a unor preparate cosmetice;
D. sunt agenți ecranați în unele preparate cosmetice;
E. au proprietăți tinctoriale;
R: E

230. Produse vegetale cu uleiuri volatile cu hidrocarburi monoterpenice întrebuințate în


cosmetologie sunt:
A. Aurantii pericarpium et aeth;
B. Lavandulae aeth.;
C. Menthae aeth.;
D. Melissae aeth.;
E. Camphora.
R: A

67
231. Produse vegetale cu uleiuri volatile cu alcooli și esteri monoterpenici generalităţi
întrebuințate în cosmetologie:
A. intră în compoziția unor preparate cosmetice cu acțiune antiinfecțioasă;
B. au proprietăți detersive;
C. intră în compoziția unor preparate cosmetice cu proprietăți peliculogene;
D. sunt agenți de spumare;
E. sunt agenți de condiționare a părului;
R: A

232. Produse vegetale cu cu uleiuri volatile cu aldehide monoterpenice:


A. au proprietăți exfoliante;
B. sunt iritanţi pentru piele (efect revulsiv) și mucoase (efecte lacrimogen şi
tusogen);
C. constituie un agent tampon în formularea preparatelor cosmetice;
D. au proprietăți tonice;
E. cresc sinteza topică de colagen.
R: B
233. Produse vegetale cu uleiuri volatile ce conţin oxizi și peroxizi terpenici întrebuințate în
cosmetologie sunt:
A. Frangulae cortex et aeth.;
B. Caphora;
C. Melissae folium;
D. Eucalypti folium et aeth.;
E. Menthae folium.
R: D
234. Produse vegetale cu uleiuri volatile ce conţin aldehide aromatice întrebuințate în
cosmetologie sunt:
A. Melissae folium
B. Aurantii aeth.;
C. Cinnamomi cortex et aeth.;
D. Anisi aetheroleum;
E. Lavandulae flores et aeth.
R: C

68
235. Carotenoidele ace intră în preparatele cosmetice:
A. au acțiune ecranantă;
B. pot fi folosiţi drept coloranţi vegetali, pentru colorarea unor produse
cosmetice;
C. sunt agenți antimicrobieni;
D. se folososec ca solvent în formularea preparatelor cosmetice;
E. sunt agenți peliculogeni.
R: B
236. Produsul vegetal întrebuințat în cosmetologie pentru conținutul în vitamine din
complexul B este:
A. Faex medicinalis;
B. Melilloti herba;
C. Propolis;
D. Mel depuratum;
E. Frangule cortex.
R: A
237. Produsul vegetal întrebuințat în cosmetologie pentru conținutul în vitamin C din este:
A. Faex medicinalis;
B. Menthae folium;
C. Lavandulae flores;
D. Hippophae fructus;
E. Juglandis folium.
R: D
238. Dintre poliholozidele omogene întrebuințate în cosmetică sunt:
A. Mel depuratum;
B. Amidonul;
C. Lini semen;
D. Althaeae radix et folium;
E. Tiliae folres.
R: B

ÎNTREBĂRI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

69
239. Saponozidele triterpenice, numite și saponozide acide, sunt O-heterozide ale unor
agliconi:
A. de obicei pentaciclici;
B. au structură α-amirinică (acid ursolic);
C. mai rar tetraciclici;
D. au structură β-amirinică (acid ursolic);
E. au structură lupeolică (acid betulinic).

R: A, B, C, E

240. Saponozidele au următoarele proprietăți:


A. sunt tensioactivi naturali găsiți în multe plante;
B. formează agregate micelare cu greutate moleculară mică;
C. modifică tensiunea superficială a apei;
D. formează structuri micelare;
E. sunt agenți de spumare excelenți.

R: A, C, D, E

241. Produse vegetale cu saponozide folosite în cosmetologie sunt:


A. Sambuci flores;
B. Calendulae flores;
C. Sinapis albae semen;
D. Carvi fructus;
E. Centellae herba.

R: B, E

242. Produse vegetale și plante cu saponozide folosite în cosmetologie sunt:


A. Mimosa tenuiflora;
B. Saponariae radix;
C. Hedere folium;
D. Croci stigmata;
E. Sapindus mukorossi.

70
R: A, B, C, E

243. Produse vegetale și plante cu saponozide folosite în cosmetologie sunt:, , scoarța


arborelui Mimosa tenuiflora Wild. Crategi folium cum flores et fructus, Ginseng radix,
Liquiritiae radix, L. . - întreaga plantă, , , Acacia victoriae (Bentham), Bupleurum
rotundifolium L.- partea aeriană, Gaerth, Sapindus saponaria L.:
A. Malva sylveastris;
B. Mellisae folium;
C. Acacia victoriae;
D. Quillajae cortex;
E. Menthae folium.

R: A, C, D

244. Lipidele:
A. nu sunt principii active utilizate în obținerea produselor cosmetice;
B. sunt substațe naturale fundamentale ale celulelor vii, vegetale sau animale,
hidrofobe, rareori amfifile, cu rol plastic şi energetic;
C. sunt folosite ca emoliente, hidratante în diverse preparate cosmetice;
D. se caracterizează prin prezenţa ozelor;
E. se caracterizează prin prezenţa esterilor (compuşi dominanţi), alături de care
mai găsesc acizi graşi liberi și substanţe de altă natură denumite insaponifiabile
(nesaponificabile.

R: B, C, E

245. Uleiurile vegetale sunt folosite în cosmetologie pentru proprietățile:


A. conservante;
B. hidratante;
C. emoliente;
D. colorante
E. antistatice.

71
R: B,C

246. Lipidele sunt folosite în cosmetologie pentru proprietățile:


A. lubrifiante;
B. antiexematoase;
C. antiinflamatoare;
D. colorante
E. protectoare solare.
R: A, B, C, E

247. Lipidele sunt folosite în cosmetologie pentru obținerea următoarelor preparate


cosmetice:
A. unguente;
B. paste de dinți;
C. creme;
D. șampoane;
E. cerate.
R: A, C, D, E

248. Acizii fenolici utilizați în produsele cosmetice sunt:


A. acidul acetic;
B. compuși aromatici care conțin în moleculă un ciclu benzenic și o grupare
carboxilică (C6-C1);
C. acidul cinamic;
D. acidul ferulic;
E. acidul caftaric.
R: B, C, D, E

249. Acizii fenolici utilizați în produsele cosmetice sunt:


A. acidul citric;
B. acidul vanilic;
C. acidul oxalic;
D. acidul clorhidric;
E. acidul salicilic.

72
R: B, E

250. Acidul cinamic:


A. inhibă tirozinaza;
B. se folosește în preparatele cosmetice care au ca scop protecția solară;
C. are proprietăți antiexematoase;
D. are rol de ecran solar;
E. are proprietăți emoliente.
R: A, B

251. Acidul p cumaric:


A. inhibă tirozinaza;
B. se folosește în preparatele cosmetice care au ca scop protecția solară;
C. are proprietăți antibacteriene;
D. are rol hiperemizant;
E. are proprietăți antistatice.
R: A, B, C

252. Acidul salicilic:


A. are proprietăți keratolitice
B. are proprietăți comedolitice;
C. are proprietăți antibacteriene;
D. este un bun emolient;
E. este un bun conservant.
R: A, B, C, E

253. Acidul ferulic:


A. are acțiune antioxidantă;
B. se folosește în cremele cu protecție solară
C. inhibă tirozinaza;
D. are proprietăți keratolitice;
E. este un bun conservant;

R: A, B, C,

73
254. Produse vegetale întrebuințate în cosmetologie, cu acizi fenolici sunt:
A. Rosae damascenae flores (acid caftaric);
B. Frangulae cortex (emodoli);
C. Salicis cortex (acid salicilic, salicozidă);
D. Melillotus alba Medik. (acid p cumaric);
E. Vitis viniferae fructus et semen (acid galic);

R: A, C, D, E

255. Produse vegetale și animale întrebuințate în cosmetologie, cu acizi fenolici sunt:


A. Tinctura benzoe (acid cinamic);
B. Propolis (acid cinamic);
C. Belladonnae folium (acid tropic);
D. Gallae (acid galic);
E. Mel depuratum (acid cinamic);
R: A, B, D, E

256. Produse vegetale și animale întrebuințate în cosmetologie, cu acizi fenolici sunt:


A. Betulae folium (acid cinamic);
B. Echinacea purpurea L. (acid caftaric).;
C. Cocae folium (acid tropic);
D. Styrax officinalis L. (acid cinamic);
E. Acacia senegal (acid salicilic).
R: A, B, D

257. Resveratrolul:
A. intră în formularea unor produse cosmetice
B. este un antioxidant puternic;
C. inhibă tirozinaza şi intră în obţinerea unor preparate cosmetice;
D. este toxic la aplicarea locală pe piele;
E. intră în formularea unor preparate cosmetice anti-age.
R: A, B, C, E

74
258. Taninurile care intră în compoziția preparatelor cosmetice:
A. sunt compuşi fenolici de tip C6-C3-C6.
B. sunt utilizaţi în preparatele cosmetice pentru acțiunea reepitelizantă;
C. au acţiune antioxidantă;
D. au rol de agenţi antistatici în formularea șampoanelor;
E. au acțiune cicatrizantă.
R: A, B, C, E

259. Cumarinele care intră în compoziția preparatelor cosmetice:


A. scad concentraţiea de acid urocainic;
B. sunt utilizaţi în preparatele cosmetice pentru proprietățile sebostatice;
C. Cumarinele sunt utilizate la obţinerea unor preparate pentru bronzat;
D. au rol protector (ecranant) faţă de radiaţiile U.V.;
E. sunt agenți conservanți.
R: C, D

260. Produse vegetale cu antracenozide întrebuințate în cosmetologie sunt:


A. Frangulae cortex;
B. Aloe;
C. Hyperici herba;
D. Chrisarobinum,;
E. Rubiae tinctorum radix.
R: B, C, D, E

261. Produse vegetale cu heterozide de tip C6-C1. heterozide ale saligenolului și derivaţilor
săi sunt:
F. Vitis ideae folium;
G. Vitis viniferae semen;
H. Salicis cortex;
I. Populi gemmae;
J. Spireae herba.
R: C, D, E

262. Acidul kojic:

75
A. este produs și de ciuperci, dar mai ales de Aspergillus oryzae, denumită de
japonezi koji;
B. este un agent keratolitic;
C. crește sinteza de melanină din melanozomi;
D. inhibă tirozinaza prin chelatarea ionilor de Cu la gruparea ceto din poziția 4 și
gruparea hidroxil din poziția 5.;
E. este un produs în procesul de fermentație al obținerii berii de orez, sau a
vinului de orez japonez.
R: A, D, E
263. Acidul kojic:
A. intră în preparatele cosmetice (emulsii antisolare, creme, spray-uri) în
concentrații variabile;
B. Concentrația recomandată de Comitetul european științific pentru siguranța
consumatorilor (SCCS) este de nu mai mult de 1% deoarece peste această
concentrație poate provoca iritații ale pielii;
C. scade sinteza de melanină din melanozomi;
D. crește sinteza de tirozinaza prin chelatarea ionilor de Cu la gruparea ceto din
poziția 4 și gruparea hidroxil din poziția 5;
E. se recomandă în concetrați de peste 5%.

R: A, B, C

264. Produse vegetale cu chinone întrebuințate în produsele cosmetice sunt:


A. Juglandis folium et pericarpium;
B. Chamomillae floes;
C. Thymi herba;
D. Hennae folium,;
E. Droserae herba.

R: A, D

265. Uleiurile volatile:


A. intră în formularea unor parfumuri;
B. se întrebuințează în preparatele cosmetice pentru proprietățile dezodorizante;

76
C. constituie un singur principiu activ;
D. sunt amestecuri din mai multe principii active;
E. sunt compuși ai metabolismului secundar vegetal.

R: A, B, D, E

266. Produse vegetale cu uleiuri volatile cu hidrocarburi monoterpenice întrebuințate în


cosmetologie:
A. intră în compoziția unor preparate cosmetice, parfumuri, creme, loțiuni, ape de
păr, paste de dinți.
B. pot provoca alergii;
C. scad sinteza de histamină din piele;
D. determină fenomene iritative de diferite intensităţi (roşeaţă, senzaţie de
căldură, prurit);
E. au acțiune emolientă.
R: A, B, D

267. Produse vegetale cu uleiuri volatile cu alcooli și esteri monoterpenici generalităţi


întrebuințate în cosmetologie sunt:
A. Lavandulae flores et aeth.;
B. Coriandri fructus et aeth.;
C. Naphae flores et aeth.;
D. Menthae folium et aeth.;
E. Melissae folium.
R: A, B, C, D

268. Produse vegetale cu cu uleiuri volatile cu fenoli și esteri terpenoidici întrebuințate în


cosmetologie sunt:
A. Thymi herba et aeth.
B. Serpylli herba et aeth.;
C. Chamomillae flores et aeth.;
D. Menthae folium et aeth.;
E. Saturejae herba et aeth..
R: A, B, E

77
269. Produse vegetale cu cu uleiuri volatile cu aldehide monoterpenice întrebuințate în
cosmetologie sunt:
A. Citronellae aetheroleum,
B. Serpylli herba et aeth.;
C. Chamomillae flores et aeth.;
D. Melissae aetheroleum;
E. Saturejae herba et aeth.
R: A, D

270. Produse vegetale cu uleiuri volatile cu cetone monoterpenice întrebuințate în


cosmetologie sunt:
A. Carvi fructus et aeth.;
B. Serpylli herba et aeth.;
C. Arnice flores et aeth.;
D. Salviae folium et aeth.;
E. Camphora;
R: A, D, E

271. Produse vegetale cu uleiuri volatile ce contin compusi aromatici. Produse vegetale cu
uleiuri volatile cu fenol metil-eteri și eter-oxizi fenolici întrebuințate în cosmetologie sunt:
A. Foeniculi fructus et aeth.,;
B. Caryophylli flores et aeth.,
C. Myristicae semen et aeth.
D. Salviae folium et aeth.;
E. Anisi vulgaris fructus et aeth.;
R: A, B, C, E

272. Produse vegetale cu carotenoide întrebuințate în cosmetologie sunt:


A. Stigmata croci;
B. Sophorae flores;
C. Crategi folium cum flores;
D. Urticae folium;
E. Tagetes flores.
R: A, D, E

78
273. Vitamina D:
A. are acțiune ecranantă UV;
B. este folosită în dermato-cosmetologie în acne;
C. este instabilă față de lumina solară, radiațiile ultraviolete;
D. este folosită în dermato-cosmetologie în eczema;
E. este folosită în dermato-cosmetologie în psoriazis.
R: B, C, D, E

274. Vitamina E:
A. are acțiune emolientă;
B. este folosită în dermato-cosmetologie în preparatele anti-age;
C. are proprietăți regeneratoare;
D. este folosită în dermato-cosmetologie ca reepitelizant;
E. dezactivează circulația sangvină a țesuturilor periferice.
R: A, B, C, D

275. Sunt corecte afirmațiile:


A. Vitamina B2 se folosește în preparatele derato-cosmetice întrebuințate în
tratarea eczemelor seboreice, eczemei generalizate, acneea rozacee, prurigo-ul
infantil.
B. Acidul pantotenic este folosit sub formă de pantotenat de calciu în loțiuni de
păr și este activ împotriva căderii părului. are proprietăți regeneratoare;
C. Vitamina B6 crește sinteza de colagen solubil;
D. Vitamina B6 prezintă importanță pentru metabolismul țesuturilor pielii.
E. Vitaminele din complexul B intră în compoziția unor preparate cosmetice:
creme, emulsii;
R: A, B, D, E
276. Vitamina H:
A. se găsește în drojdia de bere;
B. se găsește în tărâțe de orez;
C. se folosește în psoriazis,;
D. se folosește contra căderii părului,.
E. este un colorant cosmetic;

79
R: A, B, C, D
277. Dintre poliholozidele mixte întrebuințate în cosmetică sunt:
A. Mel depuratum;
B. Amidonul;
C. Lini semen;
D. Althaeae radix et folium;
E. Tiliae folres.
R: C, D, E

80
LUCRĂRI PRACTICE
Lp 1
COMPLEMENT SIMPLU
278. Produsele cosmetice sunt puse la dispozitie pe piata doar daca pe recipentul si pe
ambalajul produselor cosmetice sunt inscriptionate informatiile:
A. Numele/denumirea comerciala si adresa persoanei responsabile
B. Semnatura farmacistului
C. Efecte adverse
D. Varsta pacientului
E. Nationalitatea pacientului

R: a
COMPLEMENT MULTIPLU
279. Produsele cosmetice sunt puse la dispozitie pe piata doar daca pe recipentul si pe
ambalajul produselor cosmetice sunt inscriptionate informatiile:
A. Numele/denumirea comerciala si adresa persoanei responsabile
B. Continutul nominal la data ambalarii (greutate/volulm)
C. Data de valabilitate
D. Semnatura farmacistului
E. Efecte adverse

R: abc

Lp 2
COMPLEMENT SIMPLU
280. Lotiunile sunt preparate:
A. Lichide
B. Lichide si solide
C. Solide
D. Lichide dar pot fi si gazoase
E. gazoase
R: a
281. In compozitia lotiunilor tonice nu intra:
A. substante astringente (saruri e Al sau Zn)
B. substante cu efect racoritor (mentol, camfor)

81
C. glicerina si propilenglicol in concentatii mici
D. glicerina si propilenglicol in concentatii mari
E. apa distilata
R: d

282. Un bun demachiant trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii, in afara de:


A. Sa fie eficient
B. Sa indeparteze toate tipurile de impuritati
C. Sa nu irite pielea
D. Sa modifice pH-ul cutanat
E. Sa indeparteze total filmul hidro-lipidic de suprafata
R:d

COMPLEMENT MULTIPLU
283. Rolurile lotiunilor cosmetice sunt:
A. Activarea circulatiei sanguine
B. Stimularea functiilor biologice alea pielii
C. Intretinerea igienei cosmetice a fetei
D. Grabirea procesului de degradare si imbratranire a pielii
E. Doar infrumusetare

R:abc

284. Cum se aplica lotiunile cosmetice?


A. Cu ajutorul unui tampon de vata
B. Cu mana
C. Sub forma de pulverizatii
D. cu ajutorul unui pansament steril
E. cu ajutorul betisoarelor de urechi
R: ac

285. Solventii de baza a lotiunilor cosmetice sunt:


A. Solutii hidroalcoolice

82
B. Solutii acide
C. Sucuri de fructe
D. Solutii bazice
E. Apa oxigenata

R: abc
286. In alegerea corecta a lotiunilor se va avea in vedere urmatoarele:
A. pentru tenuri uscate si normale concentratia in alcool sa nu depasesca 10%
B. pentru tenurile grase concentratia in alcool poate sa atinga 50 %
C. daca tenul este normal sau uscat si prezinta porii dilatati, se pot utiliza numai
lotiuni apoase astingente
D. se recomanda utilizarea solutiilor glicerinate care au tendinte de deshidratare a
pielii
E. se utilizeaza lotiuni degresante puternice (acetona, eter) care stimuleaza secretia
sebacee
R: abc

287. Lotiunile cosmetice se clasifica in:


A. Lotiuni astringente
B. Lotiuni calmante pentru tenuri uscate
C. Lotiuni modificatoare de pH
D. Lotiuni tonice
E. Lotiuni degresante
R: abcd

288. Lotiunile modificatoare de pH sunt recomandate pentru:


A. Reglarea pH-ului pielii
B. Cele acide sunt indicate pentru tenuri normale si uscate
C. Cele acide sunt indicate pentru tenuri grase
D. Cele alcaline sunt indicate pentru tenuri seboreice
E. Cele alcaline sunt indicate pentru tenuri normale
R: abd

289. Lotiunile tonice:

83
A. Sunt preparate lichide
B. Sunt slab astringente racoritoare
C. Au efect de inviorare si reimproaspatare a pielii
D. Sunt preparate gazoase
E. Au efect de antiimbatranire
R: abc

290. In compozitia lotiunilor tonice intra:


A. substante astringent (saruri e Al sau Zn)
B. substante cu efect racoritor (mentol, camfor)
C. glicerina si propilenglicol in concentatii mici
D. glicerina si propilenglicol in concentatii mari
E. acidul citric si acidul salicilic
R: abc

291. Un bun demachiant trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:


A. Sa fie eficient
B. Sa indeparteze toate tipurile de impuritati
C. Sa nu irite pielea
D. Sa modifice pH-ul cutanat
E. Sa indeparteze total filmul hidro-lipidic de suprafata
R: abce

292. Tipurile de ten sunt:


A. Ten normal, cu pH 6
B. Ten uscat, cu pH-ul mai mic de 6
C. Ten gras, cu pH-ul mai mare de 6
D. Ten normal, cu pH 8
E. Ten gras, cu ph 5
R: abc

293. Tipurile de ten sunt:


A. Tenul normal are un pH de 6, este deci un ten echilibrat
B. Tenul uscat are un pH-ul mai scazut de 6, este deci un ten acid

84
C. Tenul gras are un ph mai ridicat de 6, este deci un ten alcalin
D. Tenul uscat are un pH-ul mai scazut de 6, este deci un ten alcalin
E. Tenul gras are un ph mai ridicat de 6, este deci un ten acid
R:abc

294. Demachiante pentru ten uscat:


A. Baze de spalare neagresive
B. Lapte demachiant
C. Crema demachianta
D. Sapunuri sintetice imbogatite cu substante grase
E. Doar lapte demachiant
R: abcd

295. Demachiante pentru ten gras si mixt:


A. Sapun sintetic
B. Lapte demachiant
C. Lotiune demachianta
D. Gel demachiant
E. Doar lapte demachiant
R: abcd

296. Alegerea lotiunilor faciale:


A. Ten uscat- lotiuni tonice, ape termale
B. Ten gras- lotiuni astringente
C. Ten mixt- lotiuni tonice si lotiuni astringent
D. Ten gras- lotiuni tonice
E. Ten uscat- lotiuni astringent
R: abc

Lp3 COMPLEMENT SIMPLU


1. Dupa compozitie, mastile se clasifica in, cu exceptia:
A. Masti cu argila
B. Masti cu hidrocoloizi
C. Masti cu ceara

85
D. Masti de tip crema
E. Masti aplicate la cald
R:e

2. Dupa functia pe care o indeplinesc, mastile se clasifica in, cu exceptia:


A. Masti de curatare
B. Masti de hidratare
C. Masti de hranire
D. Masti de refacere a tonusului pielii
E. Masti aplicate la cald
R: e

3. Mastile cosmetice trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii, cu exceptia:


A. Sa se aplice usor
B. Sa nu prezinte particule dure care sa lezeze pielea
C. Sa se usuce rapid dupa aplicare sis a formeze un stat adherent
D. Sa nu irite pielea
E. Sa fie calde la aplicare
R: e

COMPLEMENT MULTIMPLU
1.Dupa compozitie, mastile se clasifica in:
A. Masti cu argila
B. Masti cu hidrocoloizi
C. Masti cu ceara
D. Masti de tip crema
E. Masti aplicate la cald
R:abcd

297. Dupa modul de indepartare, mastile se clasifica in:


A. Masti indepartate prin spalare
B. Masti indepartate prin stergere
C. Masti indepartate prin exfoliere
D. Masti aplicate la cald

86
E. Masti de curatare
R:abc

298. Dupa functia pe care o indeplinesc, mastile se clasifica in:


A. Masti de curatare
B. Masti de hidratare
C. Masti de hranire
D. Masti de refacere a tonusului pielii
E. Masti aplicate la cald
R: abcd

299. Mastile cosmetice trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:


A. Sa se aplice usor
B. Sa nu prezinte particule dure care sa lezeze pielea
C. Sa se usuce rapid dupa aplicare sis a formeze un stat adherent
D. Sa nu irite pielea
E. Sa fie calde la aplicare
R: abcd

300. Care dintre urmatoarele relatii intre compusii utilizati la prepararea mastilor cosmetice
si rolul lor sunt adevarate?
a. Gelatina- agent formator de gel
b. Glicerol- plastifiant si umectant
c. Oxid de zinc- conservant
d. Alcool- grabeste uscarea mastii dupa aplicare pe ten
e. Neolone 950- vehicul
R: abd

301. Care dintre urmatoarele relatii intre compusii utilizati la prepararea mastilor cosmetice
si rolul lor sunt adevarate?
a. Alcool polivinilic- polimer filmogen
b. Glicerol- plastifiant si umectant
c. Ulei de masline- emollient
d. Tween 80- vehicul

87
e. Caolin- conservant
R: abc

302. Care dintre urmatoarele relatii intre compusii utilizati la prepararea mastilor cosmetice
si rolul lor sunt adevarate?
a. Parafina-emolient
b. Lanolina-emolient
c. Ulei de parafina-conservant
d. Ceara-vehicul
e. Alcool cetilic-agent de crestere a vascozitatii
R:ab

Lp 4
COMPLEMENT MULTIPLU
303. Care din urmatoarele conditii trebuie sa le indeplineasca cremele demachiante:
A. sa se aplice cu usurinta
B. sa fie discret parfumata
C. sa isi mentina consistenta la temperature camerei
D. sa modifice pH-ul pielii
E. pelicula sa fie oclusiva
R:abc

304. Cremele pe baza de ceara de albine-borax:


a. Sunt albe, lucioase
b. Contin ulei de parfina
c. Contin alcool cetilic, unt de cacao, lanolina
d. Sunt emulsii U/A
e. Sunt emulsii A/U
R:abcd
305. Unguentele cu stearati:
a. Se mai numesc crème de zi
b. Se mai numesc crème evanescente
c. La obtinerea lor participa stearina
d. Trebuie sa patrunda greu in piele

88
e. Contin ulei de parafina
R: abc

306. Cremele de fond colorate:


a. Sunt formate din crème de fond la care se asociaza coloranti
b. Cele cu concentratii mari se mai numesc crème pudra
c. Contin dioxid de titan, caolin, talc, propilenglicol, alcool cetilic
d. Pentru nuanta naturala se asociaza oxid rosu, oxid galben
e. Contin apa distilanta in cantitatea cea mai mare
R: abcd

Lp 5, 6
COMPLEMENT SIMPLU
307. Care din urmatoarele definitii corespunde unguentelor:
a) sunt preparate destinate aplicării pe diferite părţi ale corpului, în special la nivelul
feţei, în strat de grosime variabilă
b) sunt preparate lichide care au rolul de a activa circulaţia sanguină şi de a stimula
funcţiile biologice ale pielii
c) sunt preparate lichide, hidroalcoolice, slab astringente răcoritoare, cu efecte de
înviorare şi reîmprospătare a pielii.
d) sunt emulsii, pe bază de ceară - borax, proporţii variabile de uleiuri vegetale sau
minerale, cu un conţinut ridicat de apă
e) sunt preparate farmaceutice de consistenţă moale, destinate aplicării pe piele sau
pe mucoase în scop terapeutic sau de protecţie.

R: E
308. Ce rol are Tween 80 in formularea cremelor?
a) emolient
b) umectant
c) emulgator ionogen
d) emuulgator neionogen
e) vehicul

R: D
309. Alegeti afirmatia corecta referitoare la SPF:

89
a) este parametrul prin care se exprima eficienta uleiurilor bronzante
b) se exprima prin cifre cuprinse intre 2 si 200
c) SPF măsoară protecţia faţă de radiaţia UVC
d) reprezintă raportul dintre doza maxima de radiaţie UVB şi doza maxima de
radiaţie UV necesară pentru a produce un eritem minim pe pielea neprotejată.
e) arată de câte ori scade protecţia faţă de expunerea la soare a pielii protejate

R: B
310. Ce forma farmaceutica este cel mai des utilizata pentru preparatele fotoprotectoare?
a) Emulsii de tip L/H
b) Emulsii de tip H/L
c) Geluri apoase
d) Uleiuri
e) Batoane

R: A
311. Pentru un şampon obişnuit pH-ul trebuie să fie situat între:
a) 5,5 şi 6
b) 5,5 si 7
c) 6 si 7,5
d) 5 si 7
e) 4,5 si 6,5

R: A
COMPLEMENT MULTIPLU
312. Glicerolul:
a) In concentratii mari usuca tenul
b) In concentratii mici usuca tenul
c) In cantitati mari absoarbe apa
d) In cantitati mici absoarbe apa
e) Are rol umectant
R: A,C,E
313. Unguentele emoliente cu lanolina se recomanda pentru:
a) Tenurile grase si tenurile normale
b) Tenurile grase si tenurile uscate

90
c) Tenurile grase
d) Tenurile uscate si tenurile normale
e) Tenurile uscate

R: D,E
314. Preparatele hidratante:
a) mentin continutul in apa al pielii
b) scad continutul in apa al pielii
c) previn uscarea pielii prin absorbtia apei
d) contin o mare cantitate de apa 60-80%
e) contin o mare cantitate de apa 50-70%
R: A,C,D
315. Care dintre urmatoarele component au rol emolient:
a) Apa
b) Alcool cetilic
c) Borax
d) Unt de cacao
e) Vaselina

R: B,D,E
316. Care sunt cele trei tipuri de manifestare ale razelor ultraviolete în funcţie de lungimea
undelor:
a) UVA
b) UVB
c) UVC.
d) UVD.
e) UVF
R: A,B,C

317. UVA:
a) Reprezinta 95% din component razelor UV
b) Au cel mai pronuntat risc pentru organism
c) Au lungimea de unda cea mai scurta
d) Sunt pricipalele raze ce contribuie la bonzarea pielii
e) Creste riscul aparitiei cancerului de piele

91
R: A,D,E

318. UVB:
a) Pot fi blocate de sticla
b) Au lungimea de unda cea mai scurta
c) Sunt cele mai frecvent absorbite in atmosfera, ceea ce le face mai putin daunatoare
decat cele UVC
d) Sunt pricipalele raze ce contribuie la bonzarea pielii
e) este principala cauză a arsurilor solare şi a imbatranirii pielii
R: A,E

319. UVC:
a) Au lungimea de unda cea mai scurta
b) Sunt cele mai frecvent absorbite in atmosfera, ceea ce le face mai putin daunatoare
decat cele UVA
c) Sunt cele mai frecvent absorbite in atmosfera, ceea ce le face mai putin daunatoare
decat cele UVB
d) expunerea la radiațiile UVC este imunosupresivă, mutagenă şi cancerigenă
e) pot fi filtrate de nori
R: A,B,C

320. Alegeti afirmatia corecta referitoare la SPF:


a) este parametrul prin care se exprima eficienta produselor fotoprotectoare
b) se exprima prin cifre cuprinse intre 2 si 200
c) SPF măsoară protecţia faţă de radiaţia UVC
d) reprezintă raportul dintre doza maxima de radiaţie UVB şi doza maxima de
radiaţie UV necesară pentru a produce un eritem minim pe pielea neprotejată.
e) arată de câte ori creste protecţia faţă de expunerea la soare a pielii protejate

R: A,B,E
321. Alegeti afirmatiile corecte:
a) Geluri apoase - au o utilizare redusă, conferă grad redus de protecţie, au rezistenţă
redusă faţă de apă, însă la aplicare dau o senzaţie plăcută de răcoare.

92
b) Uleiurile şi emulsiile cu vâscozitate mică sunt utilizate pentru aplicare pe suprafeţe
mai mari
c) batoanele sunt utilizate numai pentru zone mari
d) Emulsiile de tip L/H - au o utilizare redusă, conferă grad redus de protecţie, au
rezistenţă redusă faţă de apă, însă la aplicare dau o senzaţie plăcută de răcoare.
e) Emulsiile de tip L/H - se utilizează ca bază pentru preparate care asigură protecţie
maximă, destinate zonelor cele mai expuse: nas, urechi, pomeţii obrajilor.

R: A,B
322. Substantele fotoprotctoare:
a) sunt de două tipuri: substanţe ecran, substanţe filtru
b) sunt de două tipuri: substanţe sintetice, substanţe filtru.
c) Substanţele fotoprotectoare de tip filtru acţionează prin reflexia radiaţiilor solare
d) Substanţele fotoprotectoare de tip ecran acţionează prin absorbţia radiaţiilor solare
dintr-un anumit domeniu spectral
e) Substanţele ecran se utilizează în special pentru realizarea filtre lor cu protecţie
foarte mare

R: A,E
323. Care sunt avantajele prezentate de substantele fotoprotectoare de tip ecan:
a) protejează şi faţă de UVB şi faţă de UV A;
b) protejează şi faţă de UVB şi faţă de UVA, si fata de UVC
c) efectul lor protector nu diminuă în timp;
d) nu penetrează în piele,
e) nu pot fi responsabile de alergii cutanate.

R: A,C,D,E
324. Alegeti raspunsurile corecte referitoare la procentul de substante solide din sampon:
a) Cantitatea optima de substante solide este de 20-30%
b) Cantitatea optima de substante solide este de 70-80%
c) Dacă un şampon conţine o cantitatea foarte mare de substanţe solide va fi dificil de
îndepărtat din păr.
d) Dacă un şampon conţine o cantitatea foarte mica de substanţe solide va fi dificil de
îndepărtat din păr.

93
e) Dacă conţinutul de substanţe solide este prea mare, şamponul va fi îndepărtat prea
rapid din păr.
R: A,C

325. Alegeti raspunsurile corecte referitoare la vascozitatea samponului:

a) Vascozitatea samponului depinde de pH


b) sampoanele foarte vascoase se utilizează cu dificultate
c) sampoanele foarte vascoase se îndepărtează greu de pe păr
d) Sampoanele prea lichide sunt dificil de utilizat
e) Sampoanele prea lichide sunt indepartate prea rapid din par
R: B,C,D,E

326. Alegeti raspunsurile corecte referitoare la pH:

a) Soluţiile alcaline se folosesc de obicei înainte de colorarea părului


b) Soluţiile alcaline se folosesc de obicei dupa de colorarea părului
c) Soltutiile acide determina deschiderea cuticulei
d) Soluţiile acide se utilizează ca neutralizante după colorarea părului.
e) Soluţiile acide se utilizează ca neutralizante inainte colorarea părului.
R: A,D

94

S-ar putea să vă placă și