CREME COSMETICE

Substanţele active care traversează pielea pot fi absorbite diferit, în funcţie de proprietăţile fizico-
chimice şi de o serie de factori biofarmaceutici: forma farmaceutică, vâscozitatea, temperatura pielii, afinitatea
dintre substanţa activă şi vehicul.
Principalele acţiuni urmărite prin aplicarea unguentelor sunt: menţinerea hidratării normale,
revitalizarea pielii,creşterea conţinutului în elemente minerale, proteine şi curăţirea pielii. Aceste obiective se
realizează prin utilizarea unguentelor, denumite şi creme cosmetice( cremor = smântână).
Prin crème se înţeleg unguente de tip emulsie cu un conţinut de cel puţin 10% apă. Unguentele sunt
geluri tixotrope cu limită de curgere şi comportare plastică.
Cremele cosmetice trebuie să îndeplinească următoarele condiţii de calitate :
- să fie inofensive pentru piele, să nu irite pielea
- să nu conţină substanţe toxice
- să asigure o resorbţie corespunzătoare
- să aibă o bună conservare, să nu râncezească
- să aibă un pH apropiat de cel fizilogic 6-6,5
- să aibă o afinitate cutanată
Clasificarea cremelor cosmetice se face după mai multe criterii :
1. după compoziţie: - creme emoliente sau coldcreme
- creme pe bază de lanolină
- creme acide
- creme nutritive cu substanţe bioactive
2. după scopul folosit: - creme nutritive
- de demachiat
- contra ridurilor
- antisolare
- de bronzat
- revitalizante
- creme de zi sau de noapte
3. după modul de preparare: - creme obţinute prin amestecare
- prin saponificare
- prin emulsionare
4. după procentul de grăsimi: - creme uscate
- creme semigrase
- creme grase

COLDCREMELE
Coldcremele sunt preparate cosmetice emoliente pe bază de ceară de albine care conţin o cantitate
însemnată de apă. Sunt denumite şi cerate. Cantitatea mare de apă pe care o conţin produce o senzaţie de
răcorire, de unde şi denumirea de coldcreme( cold= rece). Sunt indicate pentru întreţinerea pielii normale şi
uscate fiind utilizate ca şi creme de zi şi noapte.
Ingredientul principal al coldcremelor este ceara de albine, iar prepararea lor se face prin topirea cerii
în uleiul vegetal, după care se încorporează apa, încet, sub continuă triturare. Se obţine o emulsie A/U. Aceste
unguente au la bază amestecuri de ceară, stearină, ulei vegetal, cetaceu, borax, iar pentru produsele superioare
diferiţi emulgatori lipofili. În unguentele emoliente rezultă o pseudoemulsie, datorită proprietăţilor slab
emulgatoare a cerii de tip A/U, care se desface pe piele şi permite evaporarea apei producând o senzaţie de
răcoare. Consistenţa unguentului depinde de reacţia dintre borax şi acidul cerotic liber din ceară, cu care
formează săpunul de sodiu, care acţionează ca emulgator U/A şi va emulsiona apa. Cantitatea de ceară necesară
pentru cremele normale poate varia între 5-16%. Cremele cu cantitate mai redusă de ceară sunt mult mai moi,
consistenţa lor putând fi crescută prin adaos de parafină solidă sau alcool cetilic. Cremele cu un conţinut sub
45% apă sunt emulsii A/U, iar peste această valoare sunt emulsii U/A. Prin adăugarea altor excipienţi la
sistemul ceară - ulei – apă se poate schimba aspectul, consistenţa, capacitatea de întindere, emolienţa.
Adăugarea de lanolină poate determina creşterea capacităţii emoliente, dar are tendinţa de a subţia crema,
uleiurile vegetale măresc emolienţa dar au tendinţa de a face unguentul grunjos, cetaceul în proporţie de până la
5% duce la creşterea emolienţei, a strălucirii şi a opacităţii cremelor. Alcolul cetilic 1% provoacă creşterea
emolienţei şi uneori îmbunătăţeşte stabilitatea.
Parafina măreşte consistenţa. Cremele au strălucire, se întind uşor şi au proprietăţi de curăţire.
Ca tehnică de lucru se disting 3 etape principale:
 topirea ingredientelor,
 emulsionarea
 răcirea.
Atenţie deosebită se va acorda procesului de emulsionare şi răcire a unguentului. Temperatura optimă
pentru emulsionarea iniţială este de 70-75%, adăugarea apei se face relativ încet, excesul de apă trebuie evitat
deoarece favorizează emulsii multiple. După emulsionare amestecul se răceşte încet, amestecîndu-se până la
temperatura de 40-45 grade când se adaugă parfumul.

Exemple de coldcreme:

Rp. Ceară albă 17 gr

Stearină 17 gr
Parafină lichidă 56 gr
Apă distilată 10 gr
Ulei de lavandă 2 pic
Preparare: ceara, stearina şi uleiul de parafină se topesc pe baia de apă. Omogenizarea se poate face în
2 moduri: amestecul se triturează continuu până la consistenţa semisolidă când se adaugă în porţiuni mici apa
încălzită la 40 grade, iar după răcire se adaugă uleiul de lavandă până la omogenizare.
Amestecul se lasă în mojar să se solidifice, se omogenizează treptat toată masa, se adaugă apa şi apoi
uleiul de lavandă.

Rp. Ceară 5g
Ulei de parafină 45 g
Parafină 10 g
Borax 2g
Apă 30 g
Parfum q. s

Coldcremă cu stearină:
Rp. ceară 145 g
cetaceu 85g
stearină 100 g
ulei de parafină 450 g
apă 180 g
parfum 3g.

Coldcremă cu colesterol:
Rp. ceară 4g
colesterol 1g
cetaceu 5g
ulei de parafină 30g
vaselină 35g
apă 30 g
parfum 2 pic.
 Coldcremă:
Rp. ceară 8g
cetaceu 5g
vaselină 10g
ulei de parafină 50g
apă 30g
borax 4g
nipagin 0,2g
parfum 2 pic.

Coldcreme cu diferite substanţe active.

Pentru corectarea ridurilor şi pentru a preveni atrofierea ţesuturilor şi degenerarea pielii, se utilizează
creme nutritive şi revitalizante. Acestea conţin substanţe biologice active, naturale, sintetice şi fitoterapeutice
ca: vitamine, hormoni, proteine, aminoacizi, produse apicole, fermenţi, gerovital, produse care influienţează
direct procesele vitale stimulând funcţiile pielii.
Rp./ lanolină 25 g
Unt de cacao 70 g
Cetaceu 5g
Ulei de parafină 10 g
Borax 0,10 g
Apă 25 g
Vitamina A 1 fiolă
Vitamina E 1 fiolă

Coldcremă contra pistruilor:

Rp. bismut subnitric 5g
precipitat alb de mercur 5g
coldcremă 90g
Preparare: se triturează cele 2 pulberi şi se adaugă coldcrema preparată după una din formulele
menţionate anterior.

Coldcremă cu camfor:
Rp. / ceară 3g
Cetaceu 3g
ulei 40g
lanolină 5g
apă 40g
parfum 3 pic.
Camforul se dizolvă în ulei, separat se topesc substanţele grase şi se adaugă camforul şi se amestecă
până la răcire.

UNGUENTE CU STEARAŢI
Cremele de acest tip sunt produse tradiţionale care pot fi utilizate fie ca o cremă pentru mâini, fie ca o
cremă de bază pentru machiaj.
Unguentele cu stearină intră în categoria cremelor de zi denumite şi creme evanescente( care dispar în
piele), sau creme de lapte.Sunt indicate tenurilor normale şi grase, nu sunt indicate tenurilor uscate deoarece pot
provoca descuamări şi înroşiri ale pilii.
Caracteristica acestor preparate constă în aceea că au un aspect opac, sidefat, moale şi se întind uşor pe
piele. Cremele evanescente sunt emulsii de tipul U/A şi în mod obişnuit conţin 15 – 30% fază uleioasă.
 Ca materie primă se utilizează acidul stearic sau stearina şi o substanţă cu reacţie alcalină, din reacţia
cărora, prin saponificare, se obţine săpunul de stearină, emulgatorul U/ A. Cremele cu stearaţi sunt neutre dacă
saponificarea acidului stearic este totală, sau grase dacă saponificarea este parţială.
Exempu clasic de creme de zi este următorul:
RP./ Acid stearic 15g
hidroxid de potasiu 0,7g,
glicerină 8g
apă 75g
conservant şi parfum qs.
Cremă cu stearat de potasiu:
Rp./ stearină 20g
carbonat de potasiu 2,5g
glicerină 40g
apă 100g
borax 1g
Preparare: se încălzeşte apa, boraxul, carbonatul de potasiu şi glicerina. Separat se topeşte stearina la
care se adaugă prima soluţie încălzită, se agită puternic la cald până la completa degajare a bioxidului de
carbon, se amestecă până la răcire şi se parfumează. Crema se răceşte prin agitare la temperatura de 40 de grade
duă care se lasă să se răcească la temperatura camerei timp de 48 de ore.

Cremă de lapte, sau cremă cu stearat de amoniu:

Rp./ stearină 10g
glicerină 15g
borax 0,5 g
apă 70g
sol. Hidroxid de amoniu 4 g
parfum 0,5g.
Preparare: apa, glicerina şi stearina se încălzesc la 75 grade, se adaugă sol de amoniac, amestecând
energic, se adaugă boraxul dizolvat în apă, iar la sfârşit parfumul.
Cremele se pot altera, râncezesc, capătă un miros dezagreabil, îşi schimbă culoarea sau scot apa din
sistemul de emulsie. De aceea se prepară la nevoie, se păstrează în borcane bine închise, la loc răcoros. Alcoolul
cetilic în proporţie de 0,5 – 1% îmbunătăţeşte stabilitatea cremelor cu stearaţi. Ca stabilizanţi se pot folosi
emulgatori neionici.

CREMELE ACIDE

Există 3 motive pentru care se pot prescrie creme acide:

1. pentru crearea unui mediu oportun stabilităţii unui ingredient esenţial
2. când se solicită un produs acid pentru a-l proteja de invazia de microorganisme
3. pentru menţinerea eutrofiei cutanate, a pH- ului normal acid al pielii
Pentru obţinerea cremelor acide se utilizează sucuri de fructe proaspete care au un conţinut ridicat de
vit.C, încorporate în unguente emulsii de tipul A/ U, sau U/ A. Se poate utiliza acidul lactic sau alţi acizi care
conferă aciditate preparatului.

Creme demachiante sau de curăţire

Sunt utilizate pentru curăţirea pielii sau a produselor de machiaj, a prafului şi produse de secreţie de la
suprafaţa pielii.
Trebuie să îndeplinească anumite condiţii:
 să cureţe pielea,
 s-o destindă şi să o învioreze,
  să se lichefieze la temperatura corpului
 să-şi menţină consistenţa la temperatura camarei.
Utilizarea se face seara înainte de culcare prin aplicarea cu un tampon de vată. Se spală apoi cu apă şi
se aplică o cremă nutritivă. Sunt indicate pentru tenuri uscate şi normale.
Cremele demachiante sunt de 3 tipuri:
- creme fluide,
- creme emulsionate A/ U,
- creme emulsionate U/ A.
Calitatea fundamentală a cremelor de curăţire trebuie să fie îndepărtarea sebumului de la suprafaţa
pielii.
Cremele cu vaselină se utilizează pentru curăţat şi demachiat. Prin amestecarea cu colesterol 1 – 5%
se obţine vaselina colesterinată sau eucerina, care se foloseşte cu rezultate bune pentru îngrijirea tenurilor uscate
şi normale atât în cursul zilei cât şi seara, urmând ca înainte de culcare să fie îndepărtată. Preparate cu vaselină:

Cremă cu vaselină pentru demachiat:

Rp./ ulei de parafină 50g
vaselină 40g
tinctură de benzoe 0,5g.
Această cremă se aplică uşor pe piele, se foloseşte pentru îndepărtarea fardului.

Vaselină camforată:
Rp./ camfor 15g
parafină 15g
vaselină 70g.
Se utilizează pentru calmarea pruritului sau pentru vindecarea crăpăturilor pielii produse de frig.

Cremă cu vaselină pentru masaj:

Rp./ unt de cacao 10g,
ulei de parafină 20g,
alcool cetilic 5g,
apă 10g,
vaselină 60g.

Unguente emoliente cu lanolină

Sunt indicate în special pentru îngrijirea tenurilor uscate şi normale. Se folosesc seara la culcare şi
după 1-2 ore se şterg pentru a permite pielii să respire. Pot fi utilizate şi pentru tenurile uscate în timpul zilei
înaintea aplicării pudrei.
Rp./ lanolină 30g,
vaselină 35g,
ulei de parafină 10g,
apă 25g,
parfum

Unguente revitalizante folosite pentru a preveni atrofierea ţesuturilor subcutanate şi pentru corectarea
ridurilor conţin substanţe biologice active naturale sau sintetice ca: vitamine, hormoni, aminoacizi, produse
apicole, colagen, extracte de placentă. Aceste preparate trebuie să aibă o puritate desăvârşită, să-şi păstreze în
timp activitatea, bazele folosite să favorizeze pătrunderea în piele şi să stimuleze procesele vitale. Printre
materiile prime folosite sunt: lecitina, vitaminele( A, B,D,E,C,F,H Acid pantotenic), hormoni estrogeni,
progestativi şi androgeni. Dintre produsele apicole menţionăm lăptişor de matcă, propolisul.
 Creme pentru albire pielii

Pentru albirea tenului şi redarea strălucirii se folosesc produse ce conţin precipitat alb de mercur.
Prearatele de acest tip urmăresc să amelioreze aspectul pielii când aceasta este pătată, acţionând prin albirea
pigmentului fixat în piele, prin reducerea formării lui şi prin redarea strălucirii pielii.
Formulele includ:
 agenţi de acoperire: subnitrat de bismut, oxid de zinc, caolin,bioxid de titan
 agenţi de oxidare: perhidrol,hipocloritul de sodiu
 agenţi de albire: precipitat alb de mercur, hidrochinonă
Precipitatul de mercur are şi acţiune antiseptică. Preparatele cu hidrochinonă au dezavantajul că se
colorează datorită oxidării.

Unguente hidratante posedă pe lângă un efect emolient şi un efect de refacere a conţinutului normal
în umiditate al pielii. Un efect hidratant posedă glicerina, ureea, iodura de potasiu şi acidul lactic.

Preparate contra pistruilor şi petelor.

Pistruii sunt pete mici rotunde care apar mai ales primăvara datorită unei pigmentări anormale sub
acţiunea razelor solare. Există posibilitatea de prevenire şi atenuare a pistruilor. Măsuri de prevenire: se va evita
expunerea la soare, seara înainte de culcare se va şterge faţa cu următoarea soluţie:
Rp./ clorură de amoniu 0,5g
apă de sulfină 10g
apă de hamamelis 20g
apă de roze 70g.
În cursul zilei se aplică următoarea cremă:
Rp./ perborat de sodiu 17g
acid citric 8g
coldcremă 75g.
Se lasă pe piele 1 oră apoi se şterge şi se pudrează cu următoarea pudră:
Rp./ peroxid de magneziu 40g
talc 50g
oxid de zinc 20g.

Se utilizează creme ce conţin ca substanţe: perborat de sodiu, perhidrol, peroxid de magneziu, săruri
de bismut şi mercur şi acizi citric, salicilic, boric, fosforic. Pentru tenurile uscate şi normale se utilizează creme
grase cu lanolină, coldcreme în care se încorporează substanţele active. Pentru tenurile grase se recomandă
loţiunile:
Rp sulfat de zinc 1g
acid citric 0,5g
apă oxigenată 100g.
Se utilizează seara la culcare de 2-3 ori pe săptămână.
Rp./ hidrochinonă 5g
acid fosforic 1g
alcool dil.
apă aa 50g.

Creme fotoprotectoare

Lumina solară obişnuită conţine atât raze ultraviolete care produc insolaţia cât şi raze UV care produc
pigmentarea sau bronzarea pielii. Acţiunea razelor UV se manifestă în funcţie de cantitatea şi lungimea lor de
undă. Sensibilitatea faţă de UV variază considerabil de la o persoană la alta, cele blonde sunt mai sensibile faşă
de cele brunete, bărbaţii mai sensibili decât femeile, copii mai sensibili decât adulţii. Pentru a fi eficace
preparatele antisolare aplicate pe piele trebuie să absoarbă complet razele UV medii care produc insolaţia, şi să
permită penetrarea UV lungi care activează cel mai mult pigmentarea( care produc bronzarea). Un preparat
fotoprotector se compune din: o substanţă activă( ecran, filtru), un vehicul, subst. auxiliare, conservanţi,
antioxidanţi. Sunt preparate utilizate prevenirea insolaţiei. Ele se prezintă sub formă de creme, uleiuri, pudre,
spray- uri. Subst. activă are rolul de a acţiona ca un filtru de protecţie, care să absoarbă sau să reflecte total sau
parţial razele UV, împiedicându-le să ajungă în contact cu pielea. Cele care opresc total razele UV se numesc
ecran, iar cele care opresc parţial se numesc filtru