BAZE DE UNGUENT

Baze de ung. ca geluri

-Contin 2 faze:
-lichida
-solida-formeaza o retea tridimensionala (textura sau matrita)
in care se gaseste imobilizata faza lichida = sistem bicoerent
-sufera o deformare plastica = cap.de intindere pe piele
Dupa forma retelei tridimensionala avem:
-geluri cu retea coloidala liniara: deriv. de celuloza.Prezinta
o structura liniara sub forma de lant cu mai multe locuri de
legatura;nu au o delimitare stricta si de aceea se numesc
CRISTALITE.La capetele catenelor se gasesc terminatii care ies in
afara regiunii cristalizate. Ac. au fost denumite micele cu franjuri.
Coeziunea macromol.se dat. Fortelor van der Waals-London iar
franjurile alcatuiesc alte micele
-geluri cu retea coloidala laminara sunt constituite din placi;
ex.gelurile de bentonita
-geluri cu retea sferica : geluri cu bioxid de siliciu

Rolul bazelor de unguent

- sa aduca substanta activa , in baza de
unguent cu scopul de a fi usor de
aplicat
-este vehicol al aubstantei active la
locul de aplicare
-amelioreaza eficacitatea terapeutica
prin asigurarea cedarii, penetrarii si
absobtiei substantei active
-asigura stabilitatea unguentului

Selectia bazelor de
unguent
-in fuctie de prop.fizico-chimice ale
substantei medicamentoase
-in fuctie de actiunea terapeutica urmarita:
-de suprafata
-de profunzime
-sistemica
-de tipul de piele
-de scopul urmarit: efect oclusiv, sicativ,
emolient, racoritor, protector, cosmetic
-de localizarea,starea afectiunii, stadiul bolii

Conditiile bazelor de
unguent
-sa fie bine tolerate de piele, sa nu fie
alergizante, sau iritante
-inerte d.p.d.v. chimic
-sa nu prezinte incompatibilitati cu s.a.
sau cu alti compusi ai unguentului
-sa aiba afinitate fata de piele
-sa nu produca deshidratarea pielii
-sa aiba pH-ul apropiat de cel al pielii=4.25.6
-sa aibe un aspect placut, culoare, miros
acceptabil

 -sa fie alcatuit dintr-un numar cit mai mic de

componenete, usor de preparat
-sa aibe punct de topire in jur de 40 grade
-sa fie stabila in timp si sa asigure stabilitate
s.a.incorporate
-sa faciliteze penetratia
-sa poata fi indepartata de pe zona tratata
prin spalare
-sa poata fi sterilizabila, sa suporte
temperaturi inalte
-sa aibe un pret de cost convenabil

Clasificare

1.Dupa structura gelica si clasa chimica:

-lipogeluri
-hidrocarburi-geluri(vaselina)
-silicon geluri
-polietilenglicoli-geluri
-hidrogeluri
2.Dupa afinitatea fata de apa(FRX) in fuctie de
descresterea lipofiliei si cresterea hidrofiliei
-baze liposolubile-baze grase(lipofile)
-baze de ung de tip A/U
-baze de ung de tip U/A
-baze de ung.hidrosolubile hidrogeluri si polietilenglicol
geluri

 3.Dupa absenta/prezenta apei si modul de amestecare cu

celelalte componente
-baze de unguent anhidre- hidrocarburi, lipogeluri, baze de siliconi,
de polietilenglicoli(hidrofile dar anhidre)
-baze emulsionate/baze cu apa contin o faza apolara grasa si o faza
polara apoasa alaturi de emulgatori care determina tipul de emulsie
-baze de ung.hidratate- hidrogeluri
4.Dupa continutul in apa Farmacopeea Europeana le clasifica:
-baze anhidre-hidrofobe, baze de absorbtie, baze hidrosolubile(baze
cu PEG-uri si geluri neapoase
-baze hidratate-sisteme emulsionate de tip A/U sau U/A
-sisteme gelificate-geluri de sulfactanti, si de
macromolecule

Proprietati fizico-chimice
ale bazelor

BAZE DE UNGUENT GRASE-LIPOFILE, ANHIDRE

Caracteristici:
-sunt solubile in ulei si insolubile in apa
-nu se pot indeparta prin spalare-nu sunt lavabile
-nu pot incorpora apa daca nu au substante emulsive in
compozitie
Acestea sunt:
-lipogeluri
-hidrocarburigeluri
-silicongeluri

Lipogeluri
Sunt constituite din grasimi vegetale sau animale
alaturi de ceruri
Grasimile sunt de consistenta:
-fluida
-semisolida (moale)
-solida
Dependent de acizii grasi cu care se
face
esterificarea
Contin si acizi grasi liberi.fosfatide,sterine,hidrocarburi si
vitamine
A- grasimi vegetale
-uleiuri vegetale fixe :

-au caracter nesaturat si sunt supuse autooxidarii:

-se aplica usor pe piele fiind bine tolerate

Ex: ul.de floarea soarelui,soia, masline, arahide asociate cu
ceruri,parafine,vaselina

 -uleiuri hidrogenate -Se obt.prin hidrogenarea ul.vegetale

(leg.nesaturate se transforma in leg saturate)obt.prod.cu
p.t.mai ridicat si mai stabile.Ex:ul de arahide hidrogenat, ul
de ricin hidrogenat
B-Grasimi animale
1. Axungia(grasimea de porc) rezulta din topirea tes adipos al
porcului
2. Osinza (grasimea de pe abdomen)este mai indicata
dat.consistentei mai ridicate
Ca B.U. este o masa moale,alba,omogena,
-incorporeaza 15%apa
-are afinitate fata de grasimile din piele cedind usor s.a. din
componenta
- rincezeste usor, motiv pentru care se adauga
antioxidanti:tinctura de benzoe -axungia benzoinata contine
benzoat de coniferil
-p.t.=38-41 grade celsius

C. Grasimi semisintetice
- Sunt produse inobilate prin esterificarea glicerinei cu
ac.grasi obtinuti prin saponificarea grasimilor si ul.naturale
hidrogenate si purificate
D.Ceruri
-sunt produse naturale obtinute din esterificarea acizilor
grasi cu alcoolii superiori
-pot fi de origine animala si vegetala
D.1. Ceara de albine
Se obt.prin topirea fagurilor de albine goliti de miere la 100120 grade, filtrare, albire, cu argila sau carbune apoi
expunere la soare cind rezulta ceara alba
Cont.:palmitat de miricil,ac.cerotic,ac.melisic
Nu contine steroli spre deosebire de lanolina

D.2.Ceara galbena
-masa galbena miros caract.
-solubila in benzen si cloroform
-fav.formarea de em.de tipA/U
-p.t.=61-65 grade celsius
Este folosita pentru a mari consistenta bazelor de unguent,
favorizind emulsiile tip A/U; intra in compozitia cold-cremelor
racoritoare
Este formata din trei tipuri de constituenti:
-hidrocarburi lineare si saturate cu 27-31 atomi de carbon -20%
-esteri de acizi si alcooli -cu greutate moleculara mare cu 14-30
atomi de carbon- 70%
-acizi liberi saturati cu numar par de atomi de carbon 14-3010%-20%

 D.3. Cetaceul
- se obt.din subst. grase continute in cavitatea
pericraniena ale balenei Physeter macrocephalus
-cont.palmitat de cetil si miristat de cetil 70-90%si
esteri ai ac.grasi sup.nesaturati 2-5%
-p.t.=45-54 grade celsius
Prop:
-masa sidefoasa alba,onctuoasa la pipait ,nu lasa
pata de grasime
Intrebuintari:
-emulgator A/U
In prezenta oxigenului se autooxideaza si se coloreaza

D.4.Lanolina
Se obt. prin extractia si purificarea lipidelor de pe lina oilor
Cont.
- alcooli sup.esterificati cu ac.grasi=97%
-alcooli si ac.grasi liberi=3%
In antichitate se cunostea sub denumirea de oesipus,
oesipus
oesipus preparatus in farmacopei; in 1886 Liebreich in
cercetarile colesterolului atrage atentia asupra
prop.lanolinei de emulsionare a apei; ulterior s-a folosit la
preparatele dermatologice si cosmetice
Contine colesterol- responsabil de proprietatile emulsionabile
Obtinerea si purificarea lanolinei depe lina oilor :lina se
trateaza cu alcali cind rezulta lanolina bruta cu miros
neplacut ,puternic colorata,care apoi e supusa
purificarii.Produsul brut se extrage cu benzina si
sol.alcaline alcoolice apoi cu vapori de apa la 310-350
grade;urmeazadeshidratarea,cristalizarea
fractionata;calitatea lanolinei depinde de procesul
tehnologic aplicat

 Indicele de aciditate se modifica putin la pastrare

Ind.de iod este f. mic comparativ cu grasimile
dat.comp.nesat.in cant. mici
Ind.de peroxid este imp.deoarece alcoolii din lanolina
sunt sensibili la oxidare. FR X admite un indice de max.6
Ind.de apa det cant de apa % care poate fi incorporata la
temp.normala
Tehnica de det a ind.de apa :in baza topita se adauga
treptat si amestecind cant mici de apa pina cind apa nu mai
este retinuta,apa separa si amestecul nu mai adera pe pistil
si mojar. Amestecul se intinde pe o placa de sticla in str.de
0,5cm.si se lasa 24 ore .Apa separata se indeparteaza cu
ajutorul unei hirtii de filtru.Se det cant de apa la 100 g.baza
de ung.
Cind se prescrie lanolina se elibereaza lanolina
hidratata( 25%apa)
In FR se prevad doua monografii:lanolina anhidra si lanolina
hidratata

Compozitie
Lanolina contine 4 grupe de produsi:
-hidrocarburi -1%
-estri ai acizilor grasi cu alcooli
superiori cu p.t. ridicat-90%-95%
-acizi grasi liberi
-alcooli liberi-4%

 Compozitie;
-in fractiunea acida sunt:30 de acizi ;
C10-C26=7%
C12-C18=30%
C10-C28=22%
C9- C31=30%
-in fractiunea cu alcooli sunt:
-alc.alifatici C18-C30; C16-C24
-izoalcooli C17-C27
-alc.ciclici
-fract.colesterol: colesterol liber,colestan, colestanol
-fract.izocolesterol:lauristerol,dihidrilanosterol,
dihidrofurosterina
Proprietati : compatibil cu pielea producind o pelicula
hidrofoba cu efect adeziv

Conservare: la rece,ferit de lumina si de aer in vase

complet umplute cu prod.topit.Pt. o mai buna pastrare
se pot adauga antioxidanti:alfa tocoferol,butil
hidroxianisol
Se amesteca usor cu vaselina forma sub care abs. cant
mari de apa sub forma de em A/U
In prop de 5% se fol in bazele de ung , mai mult ducand
la produse lipicioase
Dezavantaje :
Miros persistent- neplacut
Aderenta prea mare
Viscozitate prea mare
Eventuale rc alergice
Oxidarea
Aceasta a determinat inlocuirea lanolinei cu alcoolii din
lina

Alcooli proveniti din

lanolina si derivati
Se obtin prin hidroliza esterilor lanolinei reprezentind un
amestec de colesterol,dihidrocolesterol, agnosterol,lanosterol
ca si izoalcooli alifatici si dioli optic inactivi.
Sunt folositi ca emulgatori A/U dar si ca emulgatori U/A
Prin fractionare se obtine:
-lanolina lichida -acizi si alcooli cu greutate mica-se
numeste ulei de lanolina
-lanolina ceroasa -contine esteri cu greutate moleculara
mare
Alti derivati de lanolina lanolina distilata
Lanolina hidrogenata hidrogenare catalitica
Lanolina lichida
Lanolina ceroasa
Lanolinat de izopropil prin alcooliza

 Lanolina acetilata prin esterificarea

gruparilor OH libere ale lanolinei naturale
Lanolina acetilata si etoxilata
Lanolina etoxilata -prin etoxilare cu oxid de
etilena

Eucerina
asociere de eucerida 5 % si 95 % vaselina
Poate emulsiona pana la 100 % apa

E. Geluri de Hidrocarburi
Sunt baze de unguent hidrofobe
Pot fi:
-hidrocarburi minerale: vaselina, ulei de parafina, si parafina
lichida
-hidrocarburi animale: perhidroscualen
Vaselina, uleiul de parafina si parafina solida sunt
oficinale
Se obtin din reziduurile de la distilarea petrolului brut care este
supus distilarii la presiune normala separindu-se gazul,
benzina si petrolul.
Reziduul este supus unei noi distilari sub presiune redusa
cind se separa uleiul de parafina usor si parafina solida,
raminind un reziduu care este vaselina.

Vaselina
1. Vaselina se obt din rezinele de la distilarea
petrolului brut vaselina bruta
Contine hidrocarburi saturate cu 22-35 atomi de carbon.
Sorturi de vaselina :
Vaselina SUA contine alcani solizi si hidrocarburi aromatice
Vaselina URSS contine naftene
Vaselina romaneasca contine hidrocarburi parafinice si naftenice

Produse sintetice
Vaselina sintetica se obtine prin sinteza si e scumpa
Vaselina artificiala contine ulei de parafina , parafina
solida in prop de 1 :4
Gaci-vaselina iozoparafine si parafine ciclice

 Vaselina alba amestec semisolid de hidroc saturate

obt din petrol purificata si albita
Se prezinta ca o masa alba , filanta , grasa la pipait ,
translucida in strat subtire , opaca in strat gros , fara
miros si fara gust
Sub forma topita este transparenta si are o slaba
fluorescenta verde albastrui
Produsul nedecolorat este vaselina galbena
Structura de gel , constituit din ace fine cu aspect
cristalin = trichite care formeaza o retea inautru
careia este inglobata fractiunea lichida

 Medicamentele solubile in vaselina se afla in

fractiunea fluida ceea ce explica capacitatea de
cedare a acestora pe tegumente
Existenta trichitelor confera vaselinei capac de
etalare pe tegumente si caracterul filant
Supusa act mecanice sau prin incalzire structura de
gel este distrusa dar se regenereaza dupa repaus
(tixotropie)
Revenirea la vascozitatea initiala are loc in decurs de
24 h la veselina naturala

 Aceasta transf reversibila , izotermica = tixotropie

Dupa incalzirea la temp ridicate ,la racire se obt
produsi cu vascozitate mai mare
Daca se executa o racire brusca , la fel se obt
produse cu vascozitate mai mare
Avantaje ;

Buna capacitate de intindere

Ductila
Film uniform pe piele
Inerta chimic
Stabila la pastrare
Pret de cost scazut
Se poate steriliza prin caldura uscata

 Dezavantaje :

Greu tolerata fiind iritanta

Nu are afinitate ptr grasimile din piele
Nu se absoarbe
Emulsioneaza cant mici de apa
Se foloseste pentru unguentele de protectieavind actiune ocluziva
Vascozitatea depinde de temp , vara ung devin
moi aparand riscul separarii comp , iarna devin
prea consistente si sunt greu de aplicat pe piele

2. Uleiul de parafina este un amestec de hidrocarburi

aciclice sau naftenicecu greutate moleculara mica; folosit
in ung asociat cu parafina , vaselina etc
Tipuri de ulei de parafina
Vascos cu vascozitate 100 cP -vaselina sublichida-in preparate dermatologice
Usor cu vascozitate 65 cP -vaselina perliquida-folosita pentru scaderea consistentei
unguentelor

3.Parafina amestec de hidrocarburi solide si se foloseste

ptr cresterea consistentei ung
-P.t. 48-60 grade
Cerezina produs solid obt prin purificarea ozocheritei cu
ac prop ca parafina
4.Plastibaza gel artificial obt prin dizolvarea a 5 %
polietilena cu greutatea de 20000 in ul de parafina la 130
grade dupa care amestecul se raceste brusc sub 50 grade

Polietilena se prinde intr-o retea de forma unui burete care

retine uleiul = gel plastic asem vaselinei
-Nu I se modica consistenta intre 15 grade si 50 grade
-Se poate amesteca cu colesterolul rezultind vaselina
colesterinata sau eucerina
-se poate amesteca cu lanolina formind unguentul simplu
5.Perhidroscualenul -hidrogenarea scualenului obtinut de
la extractia vitaminei A din uleiul de ficat de peste; este
bine tolerat de piele.
6.Siliconii = polisiloxanii polimeri inalti la care atomii de
siliciu sunt legati intre ei prin intermediul oxigenului
Sunt prezente doua legaturi chimice O-Si-O-Si-O= leg
xiloxan si leg Si C

Din aceasta categorie fac parte:

-uleiul de silicon -cu greutate moleculara mica, grad de
polimerizare mic
-grasime de silicone- cu greutate moleculara mai mare
-rezine de silicone- cu greutate moleculara mare si
structura reticulara ;ramificata
-cauciucuri de silicon cu structura reticulara
Siliconii metilici exista sub trei forme :
-uleiuri ,
- rasini si
-elastomeri
Prop ; vascozitatea variaza fct de temp , inertie chimica ,
tens superficiala slaba , adezivitate

 Uleiul de silicon-Dimetilpolisiloxan (dimeticon = dimetil

silicon ) produs lichid , are vascozitate mare , stabil la temp
ridicate , solubil in solv organici , putere mare de hidrofobizare
-se opune formarii de spuma
stabil la aer pana la 150 grade ; pana la 200 grade este
stabil in absenta oxigenului iar peste 200 grade este instabil
-se emulsioneaza cu ag neionici , cationici , anionici si se
prezinta ca em stabile de tip U/A

-In prop de 10 30 % = ung de protectie si cosmetice

- poate forma un film subtire si durabil fara sa modifice

sensibilitatea tactila si fara sa stanjeneasca resp pielii

-nu se recomanda pe pielea inflamata, pe mucoasa oculara

Compatibilitati : alc cetilic , lanolina , butir ,
Incompatibilitati : carbovaxurile , ul de parafina , ceara ,
alcool , glicerina

Baze de unguent A/U

Au ca faza interna apa, iar ca faza externa

hidrocarburi, gliceride ,geluri,siliconi, alcooli sau
acizi superiori liberi si un emulgator
Avantaje :
-prop reologice ,
-au capac de penetrare si de cedare ,
-nu sunt lavabile si
-realizeaza o protectie la suprafata
Emulg de tip A/U : colesterolul , alcoolii din lana ,
monostearatul de gliceril, spanurile
Se mai numesc si baze de absorbtie ptr ca au capac mare
de incorporare a apei

 Pot fi
-unguentul simplu
-unguentul cetilic
-unguentul de alcooli de lina anhidru
-prin aplicare pe piele au un efect ocluziv,
micsorind penetrarea apei prin epiderma
-nu sunt lavabile; se amesteca cu sebuumul
Cele care au ceara in compozitie se numesc
cold-creme-la aplicare dau o senzatie de
racorire

Baze de ung emulsii U/A

Folosesc emulg hidrofili

Avantaje :
-cedeaza rapid sa ,
-favorizeaza penetrarea ,
-sunt lavabile
Ung emulgator ( emulsificans ) contine alc cetilstearilic
emulgator (alcool cetilstearilic si cetilstearilsulfat de sodiu),
parafina lichida si vaselina. Da emulsii de tip U/A
Ung emulgator hidratat rezulta din ung emulg incalzit cu
sol conservanta
Emulgatorii cei mai folositi sunt cerurile Lanette-amestecuri
de emulgatori

 In aceasta categ mai sunt :

-baze cu sapunuri monovalente( ,
stearatul de sodiu , de trietanol amina )cremele cu stearati-vanishing
creme=creme evanescente
-baze cu emulg neionici ( tweenuri ) ;
-baze cu emulg anion activi ( esteri
sulfurici lauril sulfatul de na )
Ung racoritoare = cvasiemulsii ceara
, apa si borax; penetreaza bine pielea,
datorita subst.tensioactive

Baze solubile in apa =

hidrogeluri
Clasificare :
1.Hidrogeluri
Hidrogeluri anorganice :
bentonita 10 15 % ,
aerosil 8 %
hidroxidul de al 8% ,
veegum 10 %
Organice :
naturale amidon 7%, tragacanta , alginati ,pectine
Semisinteza ; derivati de celuloza:mc 5-15 %
Sinteza : alc polivinilic 20-25%,PEG , carbopol 5%

2.Geluri de polietilen glicol

 Avantajele hidrogelurilor :

Continut mare de apa

Indiferente fiziologic
Se usuca si formeaza un film la locul de aplicare
Sunt lavabile deci se pot folosi ptr tratarea reg
paroase , pe pilea bolnava
Compatibile cu sm
Ph-ul este reglat prin tamponare
Nu depind de temp
Adera bine pe mucoase si rani supurate baze
de ung oft
Conservarea se poate face cu subt conserv

 Dezavantajele hidrogelurilor
Se deshidrateaza -se poate preveni prin adaos
de glicerina , sorbitol sau PEG
Incompatibilitati cu multe s.a.
Medii de cultura pt.microorganisme;pt.a
impiedeca dezvoltarea de mucegaiuri se
adauga substante antifungice
Se folosesc ca ung.de suprafata , avind o
putere de penetrare nula.Daca s.a. nu este
legata de polimer atunci ea este cedata usor.

Baze de polietilenglicoli
Rezulta din ametecarea PEG-urilor solizi si lichizi-usor de
etalat cu aderenta pe piele
Se pot asocia cu excipienti anhidri:vaselina, lanolina si uleiuri
Au activitate osmotica exagerata, fiind folosite in afectiunile
supurative-cind secretiile sunt absorbite.Aceasta actiune este
de fapt un neajuns deoarece pielea se deshidrateaza si se intirzie
penetrarea prin invelisul cutanat
Se folosesc pentru actiunea de suprafata ;cind stratul cornos
lipseste sau este alterat, PEG-urile se folosesc pentru dispersia
s.a. in secretia plagilor
Sunt neocluzive, nu pateaza , se amesteca usor cu secretiile
plagilor
Consistenta acestora se poate ameliora prin adaos de apa-10%
Sunt lavabile -se pot aplica pe zone paroase
Nu macereaza tesuturile,permit schimbul intre piele si exterior

Cind nu se precizeaza baza de unguent se foloseste o

baza oficinala:
-unguentul simplu-formind cu apa emulsii de tip U/A
-unguent emulgator, obtinind emulsii de tip A/U
-unguent cu PEG-uri, ung.cu glicerina,
In bazele de unguent se mai pot adauga:
-agenti de ingrosare
-emulgatori
-sisteme tampon
-antioxidanti
-conservanti
-parfumuri