Emulsii

DEFINITIE:Sisteme disperse eterogene

,fluide
DEFINITIE:Sisteme
,fluide ,
, constituite disperse
din douaeterogene
faze nemiscibile
constituiteuna
din in
doua
nemiscibile
dispersate
altafaze
cu ajutorul
dispersate una in alta cu ajutorul
emulgatorilor
emulgatorilor
Una din faze se afla divizata fin in cealalta faza si
anume:

Faza dispersata , care este maruntita ( divizata ) sub

forma de picaturi mici = faza interna = faza
discontinuua ; cele mai multe emulsii conventionale au
particule cu diametrul cuprins intre 0,5 100 micrometri
Faza dispersanta = faza externa = continuua = mediu
de dispersie

Ambele faze ale emulsiei sunt lichide , cu prop fizice

distincte si la suprafata de contact se formeaza
o tensiune interfaciala care impiedica dispersarea

 Agitarea energica a celor doua faze conduce

la amestecarea temporara a acestor doua
lichide = sist eterogen instabil dpdv
termodinamic Stabilitatea o vom realiza
cu ajutorul emulgatorului
1.Functie de raportul dintre
cele doua faze emulsiile pot fi :
Emulsii apa in ulei A/U
=H/L in care apa este dispersata
in ulei ce constituie faza externa
Emulsii ulei in apa U/A = L/H in care uleiul este
dispersat in apa ce constituie faza externa

 In general tipul de emulsie este determinat de

emulgator , faza in care acesta este
solubil devenind faza externa
2.Fct de marimea part dispersate , MJ
Rosen 1989 distinge urmatoarele 5 tipuri de
emulsii :
1.Macroemulsii em opace , sunt emulsiile
clasice cu dim part > 400 nm
2.Microemulsiile dispersii omogene de lichid in
lichid , transparente care contin cant f mici de ulei
, apa si surfactanti ( in gen 15 % surfactant ptr
un amestec in parti egale de ulei si apa )cu dimens
part < 100 nm = emulsii micelare

 -3. Miniemulsii dispersii de lichid in lichid ,

alb albastrui cu marimea part 100-400 nm
-4. Emulsii duble si multiple = emulsii de
emulsii in care part dispersate sunt ele insasi
emulsionate fiind de tipul H/L/H sau L/H/L
-5. Lipozomii -vezicule sferice a caror
membrana este compusa dintr-un strat dublu
de molecule de fosfolipide(lecitina ) in
care compartimentul central este apos sau
contine solutii apoase

 Fr X defineste emulsiile ca fiind : prep farm lichide

mai mult sau mai putin vascoase constituite dintr-un
sist dispers format din doua faze lichide nemiscibile
realizat cu aj unor emulgatori si destinat adm int sau
ext
Fr X prevede :numai em L/H sa se administreze intern
Unele emulsii adm pe piele= linimente ( lat . lino, ere = a
unge cu ceva ) .
Linimentele de tip emulsie sunt forme farm lichide cu
Linimentele
de tip
emulsie
suntdeforme
farm
aspect
laptos care
se adm
sub forma
frictii sau
lichide pe
cupiele
aspect laptos care se adm sub
aplicatii

forma de frictii sau aplicatii pe piele

In compozitia acestora intra sapunuri sau alte subst cu act

emolienta , revulsiva , analgezica

 Linimentele pot fi :
Emulsii de tip L/H linimentul amoniacal
Em H/L linimentul de calciu
Emulgatorul se formeaza in timpul prepararii emulsiei la cald
dintre ac grasi liberi din uleiuri si componentele alcaline ale
fazei apoase
Alte forme farm sub forma de emulsii : med oftalmice , pic ptr nas
, ureche , forme parenterale
Emulsii solide :
Emulgate sau em uscate de tip L/H care au ca emulgator:
lapte degresat pulverizat , albumina vegetala . Se obtin prin
atomizarea emulsiilor ; prin amestecarea cu apa ex
tempore se obt em lichide
Em adsorbite uscate cu eliberare modificata sau
intarziata a unor subst medicamentoase utilizand dioxidul de
siliciu ( silicea ) . Prod obt are un aspect pulverulent care se
poate comprima sau introduce in capsule operculate

Avantajele emulsiilor
1. -Adm avantajoasa a uleiurilor medicinale sau a
altor produse lipofile deoarece gustul fazei int
este mascat laxative pe baza de ul parafina ,ricin
2.-Em U/A sunt mai usor absorbite vit
liposolubile adm pe cale orala sub forma de emulsii
decat adm sub forma de sol uleioasa
3.-Adm externa a emulsiilor lichide permite
diferentierea act care poate fi de suprafata sau
la nivelul straturilor int ale pielii .Astfel em U/A
se fol ptr prep dermatocosmetice lavabile iar cele
A/U ptr obt de prep emoliente si de curatire
4.-Em parenterale iv constituie o metoda
avantajoasa de hranire a organismului cu el
nutritive , care la anumiti bolnavi nu pot fi adm
oral

 5.- Rezolvarea dpdv tehnologic la receptura a

dificultatilor legate de prezenta a doua lichide nemiscibile
intr-un rp
6. Cresterea biodisp orale a unor substante
medicamentoase poate duce la cresterea concentratiei
totale absorbite ; prin inducerea scaderii motilitatii
gastrointestinale are ca urmare intarzierea eliminarii
sm
7.Unele em iv sunt utilizate ca ag de diagnostic
examinare cu raze x
8.Prezenta unui emulgator in emulsia realizata cu o
subst insolubila in apa cu tendinta la cristalizare evita
aparitia de tromboflebite adm topica mult mai usor
9.Pot fi emulsii depot cu ef retard
10. Evita degradarea unor subt medic prin hidroliza sau
oxidare
11. Lipozomii se utilizeaza ca vehicule cu act tinta ptr
celule inflamatoare , etc

 Dezavantaje
1.-Prep dificila , proc tehnologice de fabricare
speciale
2.-Stabilitate fizica mai mica decat formele
lichide , putand apare fen de coalescenta ,
cremare ,separare a fazelor , inversare a
tipului de emulsii
3.-Stabilitate chimica redusa datorita
autooxidarii fazei lipofile asocierea de
stabilizanti
4.Stabilitate microbiologica redusa asociere
de conservanti

1.Rolul emulgatorilor
1.-Asigura stabilitatea emulsiilor , doar ei singuri
2.-Se mai numesc si emulgatori primari
3.-Sunt constituiti din mol polare care adaugate in
faza in care sunt solubile , se adsorb si se
orienteaza la interfata celor doua lichide producand
o reducere a tens interfaciale si formand
pelicule in jurul part fazei int
4.-Emulgatori secundari sau cvasiemulgatori
= pseudoemulgatori care singuri nu pot da emulsii
stabile , dar prin asociere cu emulgatori propri- zisi
= emulsii stabile .Se mai numesc si stabilizatori
de emulsii si act prin marirea vascozitatii fazei
ext sau prin atenuarea diferentei dintre faze

 Mecanismul de actiune depinde de

structura lor fizico chimica
Deosebim 3 tipuri de emulgatori :
1.Tensioactivi
2.Coloizi hidrofili
3.Solide fin pulverizate : saruri de
metale grele , bentonita

 1.-Tensioactivii mec de actiune reducere

tens la interfata a doua lichide nemiscibile
Pot actiona
- ca ag de spargere a spumei
- emulg de tip A/U si U/A
- umectanti
- solubilizanti
Tensioactivii = tenside = ag de suprafata au in
molecula lor atat gr hidrofile ( lipofobe ) cat si
grupari lipofile ( hidrofobe ) structura ce permite
afinitate atat fata de faza apoasa cat si de cea
uleioasa = amfifile

 O reprezentare schematica a unui emulgator se face

printr-un dreptughi care reprezinta catena de hidrocarbura
apolara si un cerc care simbolizeaza partea polara
Mecanism de actiune a tens monovalenti ( sapunul de
Na ):
1.Scad tens interfaciala : inconjura part fazei int si
formeaza un film monolecular determinand o
micsorare a tendintei de coalescenta a pic fazei
int
Gruparile hidrofile se orienteaza catre faza apoasa , iar
cele lipofile catre faza uleioasa
Acest mecanism este prezent daca tensioactivul este in
echilibrul fata de cele doua faze
Cand subst are un accentuat caracter hidrofil sau
lipofil se dizolva rapid in una din faze si nu se
concentreaza la interfata

Reprezentarea grafica a unui

tensioactiv
C17H33--C

O
H

cercul reprezinta partea polara hidrofila iar dreptunghiul partea nepolara

 Filmul format tb sa aibe :

Rigiditate
Elasticitate
Capacitate de regenerare prin agitare

Formarea emulsiilor
I . Teoria penei :emulg hidrosolubili au
portiunea hidrofila voluminoasa si larg deschisa
datorita hidratarii . Partea hidrofoba ( restul de
ac gras ) se orienteaza catre faza uleioasa si
formeaza un film monomolecular curbat
Orientarea fiecarei molecule a fost
asemanata cu o pana

Film monomolecular al unui

sapun monovalent
Apa

ulei

 In cazul sapunurilor bivalente

orientarea este inversa catena de acid
gras dubla ocupa un loc mai mare ,
hidratarea este mai redusa si rezulta o
orientare a filmului monomolecular care
duce la formarea unei emulsii A/U
Unele sapunuri de metale alcaline pot pp
la interfata functionand ca emulgatori si
sub forma de pulberi fine

Filmul monomolecular al unui

sapun bivalent
ulei

apa

 Asociatii de emulgatori :
Un emulg hidrofil sau asocierea unui emulg
hidrofil cu unul lipofil duce la formarea
unui film complex cu rezultate mult mau
bune :
-polisorbati(tween) + spanuri ,
- stearat de sodiu cu colesterol;
-lauril sulfatul de na cu monostearatul de
gliceril ,
-tragacanta + span

 Tipul de emulsie care rezulta este dependenta

de balanta H/L a fiecarui agent si de proportiile
acestora
Mec de actiune a perechilor de
emulgatori :cetil sulfat de na + colesterol
:se formeaza un film complex . Filmul
monomolecular ionizat se produce daca este
prezent si compusul neionic colesterolul .
Formarea filmului depinde de interactiunea
dintre portiunile polare si nepolare ale
moleculelor este o emusie stabila

 HLB-ul optim de stabilitate al emulsiei

depinde ns si de HLB-ul optim al uleiului de
emulsionat. Valorile HLB al unor uleiuri
frecvent folosite n practic sunt:
ulei de floarea soarelui: 8,5;
ulei de ricin: 8,0-12 (pt. 40% ulei);
ulei de ricin: 14,0 (pt. 20% ulei);
ulei de parafin: 10,5 (pt. 50% ulei);
ulei de parafin: 8,5-9-11 (pt. 20% ulei).

 Cetil sulfatul de na si alc oleic

formeaza un film cu invelis slab si em
este putin stabila
Alc cetilic si oleatul de na dau o
complexare slaba si em rezultata
este nestabila .Datorita dublei leg
dintre alc cetilic si oleatul de na este
redusa acoperirea la suprafata

2. Coloizii hidrofili : marea majoritate a emulgatorilor

Mecanism de actiune
-Act la interfata ulei in apa .
2.1-Formeaza filme multimol si
- nu produce o scadere apreciabila a tens
superficiale

Mec de formare a emulsiilor se explica prin

formarea unui film puternic care rezista la
contopirea part .
2.2.Totodata determina o crestere a vascozitatii
mediului de dispersie ag de ingrosare
Aceste subst formeaza filme multistratificate si dau em
U/A guma arabica , gelatina , alginati, mc, cmc na
2.3. Confera sarcina electrica particulei.

 3. Subst solide fin pulverizate- part unor

subst solide sub forma de pulbere fina sunt
umectate atat de apa cat si de ulei .
Mecanism de actiune:
Ele se absorb la interfata si produc un film
special ,rezistent in jurul part stabilizand
emulsia
Subst care sunt umectate mai mult de apa
em U/A si invers
Ex :saruri de metale grele , bentonita

2.Caracteristicile si alegerea
emulgatorilor

Alegerea unui emulg este determinata de caract

H/L si de tipul de emulsie dorit ptr un ulei dat si
o faza apoasa data
2.1 Sistemul HLB
M.C.Griffin a propus sist HLB prin atribuirea unei
valori numerice fiecarui emulg functie de balanta
hidrofil/ lipofil ( HLB )- 1- 50
Valoarea numerica rezulta din calculul raportului
stoechiometric dintre proportia lipofila si
hidrofila a mol respective
Valoarea HLB reflecta o serie de caractere :
Solubilitatea in apa sau ulei
Constanta dielectrica
Tens interfaciala

In genaral amestecurile de emulgatori

dau rezultate mai bune, decat singuri
Este importanta determinarea concentratiei in
cazul asociatiei de emulg .Calculul se face prin
insumarea valorilor dependent de proportie

Spanurile ( esteri ai sorbitolului ) lipofile si

au valori scazute = 1,8- 8,6
Polisorbatii ( derivati polioxietilenici ai
spanurilor ) hidrofili si au val HLB intre 9,6
-16,7 = tween

 Scara cifrica a valorilor HLB este intre 1-50

Punctul de echilibru la care hidrofilia = lipofilia
= 10
O val HLB > - subst hidrofila si invers; rezulta em
U/A
Astfel HLB = 3-6 rezulta em A/U ;prop
antispumante
Tensioactivii cu val HLB = 8-18 em U/A ;
Tens cu valori 13-16 spumifica = detergenti
Tensioactivii ca val > 16 , solubilizanti ptr sist
apoase

 O apreciere aproximativa a valorii HLB se obtine

prin determinarea comportamentului
tensioactivului in apa

La valori 1-3 substantele nu se disperseaza in apa

Intre 3- 6 dispersie slaba
Intre 6-8 dispersie laptoasa dupa agitare viguroasa
Intre 8-10 dispersie laptoasa stabila
Intre 10 -13 aspectul este translucid pana la
limpede
Peste 13 sol clara

 2.2 Valoarea HLB necesara

Cifra ceruta de o anumita faza
uleioasa ptr ca aceasta sa dea cu apa
o emulsie stabila de tipul dorit = val
HLB necesara
Ex : ac oleic cu
- HLB =6 da o emulsie A/U
- HLB = 15-16 da o em U/A
Parafina cu HLB = 4 em A/U

 2.3 Alegerea emulgatorului

depinde de:
Tipul de emulsie
Calea de adm
Aparatura

Trebuie sa fie eficace la conc mici 12 % daca sunt folositi la prep med
Sa fie inerti dpdv farmacologic

3.Proprietatile fizice
3.1 Marimea particulelor
0,2- 0,5 m -ptr emulsii obt in aparatura
mecanizata
5-10 m -em preparate la mojar
25 m emulsionare incompleta sau inceput de
descompunere a emulsiei

Distributia picaturilor dupa marime arata ca in

timp distributia marimii picaturilor se
modifica :
Nr picaturilor mici este diminuat , creste nr
picaturilor mari si emulsia devine instabila

 se refera la proportia procentuala care

reprezinta faza int fata de volumul total al
emulsiilor
3.2.In mod normal faza int nu depaseste
50 % din volumul total , altfel emulsiile au o
stab redusa
3.3 Prop optice o emulsie obisnuita are un
aspect laptos , opac , datorita indicilor de
refractie diferiti ai celor doua faze
Emulsia devine mai opaca si mai alba , pe
masura ce gradul de dispersie a fazei int
creste

 3.4 Miscarea browniana part foarte mici

cu diametrul 0.5 microm executa miscari
neregulate zig-zag ( browniana ) datorita en
cinetice a pic care se deplaseaza cu o viteza cu
atit mai mare cu cat globulele sunt mai mici
Acest fenomen influenteaza negativ
stabilitatea emulsiilor , deoarece in urma
ciocnirii dintre particule se produce
coalescenta daca aceste part nu au fost
protejate cu un film flexibil si rezistent
Cresterea vascozitatii mediului ext duce
la emulsii stabile

 3.5 Vascozitatea emulsiei depinde de

-a.vascozitatea fazei externe
-b.Vascozitatea fazei disperse (interne)
-c.Conc fazei dispersante(externe)
-d.Gradul de dispersie
-e.Natura emulgatorului
-a.Vascozitatea fazei externe depinde de
vascozitatea lichidului dispersat ca atare, de
emulgatori , de alti stabilizatori , si de alte
subst dizolvate
-Coloizii hidrofili ( ag de ingrosare ) conduc la
cresterea vascozitatii fazei externe stabilitate

 -b.Vascozitatea fazei interne mai putin

importanta

-c.Conc fazei dispersante o conc mai mare poate

duce la cresterea vascozitatii
-Marirea vascozitatii este mai lenta la inceput
dupa care cresterea este mai accentuata , peste
care , cand depaseste valoarea maxima apare
faza de inversare
-d.Gradul de dispersie cu cat gardul de dispesie
este mai avansat , cu atat em este mai vascoasa

-e.Natura emulgatorului vascozitatea creste

odata cu cresterea concentratiei
emulgatorului datorita adsorbtiei pic de catre
emulgator
Prop reologice pot suferi modificari in ceea ce
priveste curgerea sau la preparare sau in timpul
pastrarii sau in timpul folosirii
Em de uz int tb sa aibe o curgere convenabila
ptr a se putea adm
Em de uz ext tb sa aibe o capac convenabila de
intindere ptr a fi o emulsie de calitate
Em parenterale tb sa treaca prin acul de
seringa

Determinarea tipului de
emulsie
1. Testul diluarii o emusie este miscibila cu un
lichid asemanator cu faza continuua
Astfel o pic de emulsie se introduce in 5ml de
apa (sau ulei) ; daca dupa o agitare usoara pic de
emulsie difuzeaza uniform in apa , emulsia este
de tip U/A;(si la fel daca mediul este uleiul;in
acest caz, emulsia este de tip A/U)
2 . Testul colorarii in prezenta unui colorant
solubil in apa , em de tip U/A se coloreaza uniform
si invers ptr un colorant liposolubil
3. Testul conductibilitatii electrice apa si sol
apoase sunt bune conducatoare de electricitate
deci emulsiile de U/A permit trecerea curentului
electric , identificand astfel tipul de emulsie

 Masurarea conductibilitatii da indicatii

asupra finetii si stabilitatii unei
emulsii de tip U/A
Un coef mare inseamna un grad de
dispersie mai avansat
Conductibilitatea scade in timp datorita
micsorarii gradului de dispersie
La emulsiile stabile nu apar
modificari ale conductibilitatii

 4.Testul de fluorescenta o serie de uleiuri dau

fluorescenta la UV la microscop .Astfel daca campul
microscopic este fluorescent em este de tip A/U , daca
apar numai cateva pete de fluorescenta em U/A
5.Testul directiei de separare cremarea sau
sedimentarea au loc fct de densitatile relative
ale celor doua faze
Uleiurile sau prod similare sunt mai putin dense
decat apa .Astfel in cazul cremarii , emulsia este de
tip U/A , iar in cazul sedimentarii avem o emulsie A/U
Exceptie emulsia de bromoform em U/A
deoarece bromoformul are o densitatea > apei

Stabilitatea fizica a
emulsiilor
Se caract prin :
Absenta coalescentei part fazei int
Absenta separarii
Mentinerea aspectului omogen
Emulsiile sunt sisteme eterogene , a caror
stabilitate in timp este limitata
Se poate modifica marimea part , nr acestora ,
care duc la fenomene de nestabilitate si starea
initiala se schimba

 Legea lui Stokes reda viteza de sedimentare a

particulei intr-un mediu lichid:
V=

2r2 d1-d2 g
9m

r=raza particulei dispersate

d=densitatea fazelor(d1=densiatea fazei
interne;d2=densitatea fazei externe)
g=acceleratia gravitationala
m()=viscozitatea fazei externe
Astfel:

 1.Densitatea fazelor

-cu cit diferenta de densitate a fazelor e mai mare

cu atit stabilitatea este mai mica; cind este posibil se
apropie densitatile Ex:densitatea mare a unei faze se poate
micsora prin amestecarea cu ulei de floarea soarelui ; daca
densitatea fazei interne este mai mare decit a fazei
externe(q1>q2) are loc sedimentarea(em A/U)
Cind q1<q2(diferenta negativa) particulele vor avea drum
ascendent avind loc cremarea (em U/A)
2. Mediul de dispersie(m)-viteza de sedimentare este invers
proportionala cu mediul de dispersie; daca m e mare
fenomenele de instabilitate vor fi reduse; cresterea lui
meste factor de stabilitate. Acest lucru se realizeaza cu
ajutorul coloizilor hidrofili ca atare sau sub forma de
mucilagii
mse poate modifica pe timpul stocarii

3.Raportul
concentratiilor fazelor
-Stabilitatea creste cu micsorarea concentratiei fazei
dispersate (S>;C<); astfel, in emulsiile mai diluate coliziunile
dintre picaturi sunt mai reduse
In practica intilnim diferite concentratii ale fazei
dispersate:
-uleiul de floarea soarelui 10%
-uleiul de ricin
30-40%
-uleiul de parafina
30-50%
-uleiul de peste
40%
- linimentul amoniacal
75%
- unguente emulsii cosmetice 95%
Teoretic maximum procentului fazei dispersate este de 74%
avind o faza dispersata omogena cu particule sferice de
dimensiuni egale

4.Diametrul picaturii fazei

dispersate

-Cu cit diametrul picaturilor fazei dispersate este mai

mic,deci cu un grad de dispersie a picaturilor fazei interne
mare,cu atit emulsia este mai stabila; (viteza de
sedimentare creste cu patratul razei particulei)
Marimea diametrului picaturilor fazei interne depinde
de tratamentul la care este supusa faza de emulsionat

-la emulsiile fabricate in farmacie, gradul de dispersie

a particulelor fazei interne este redus , deci avem o
stabilitate mica a emulsiei; putem folosi mori coloidale, dar
in acest caz avem o crestere a stabilitatii si totodata
o crestere a instabilitatii energetice
Nu se poate realiza un diametru uniform al
picaturilor; cel putin 2% din particule, au dimensiunea
unui sistem coloidal

Tensiunea
interfaciala;sarcina
electrica; gradul de
5.Tensiunea interfaciala
este elementul cel mai
hidratare
important in stabilitatea unei emulsii:

-emulgatorul reduce tensiunea interfaciala ( )mentininid

o energie superficiala mica si permitind mentinerea unui
grad avansat de dispersie a picaturilor fazei interne
6. Sarcina electrica- determina o stabilitate marita atunci
cind particulele au aceeasi sarcina electrica ; se resping
electrostatic ceea ce duce la stalilitatea emulsiei(++)(--)
7.Gradul de hidratare: cu cit gradul de hidratare al
polimerilor si/sau emulgatorilor , ca si a picaturilor
dispersate,este mai mare ,cu atit creste si stabilitatea
emulsiei(S>;H>)

 Instabilitatea se manifesta prin :

Cremarea,
Ruperea ( dezemulsionarea )
Inversarea fazelor
Aceasta separare se poate reduce ,
micsorand dimens pic prin omogenizare si
crescand vascozitatea fazei ext prin adaugarea unui
coloid hidrofil

Dezemulsionarea este separarea completa

a celor doua faze
Mai intii globulele fazei disperse se grupeaza
formand agregate , producand flocularea , cand
globulele isi pastreaza integritatea

 In continuare are loc coalescenta cand

pic fuzioneaza si in final are loc
separarea completa a fazelor
Aceasta transformare este un proces
ireversibil
La emulsiile diluate viteza de rupere a
em depinde de floculare , in timp ce
la emulsiile concentrate , viteza de
rupere este influentata de coalescenta
Dezemulsionarea are loc in trei
stadii :

Dezemulsionarea
1. omogenitatea dispersarii part este
nestabila , adica picaturile emulsiei au
tendinta ascendenta sau descendenta ,
dependent de densitatea celor doua faze .Se
produce o aglomerare in partea sup daca
faza int are densitate mica (A)
2. dispersia este nestabila in stadiul
urmator pic vin in contact coalescenta . Nr
de part scade , scazind si gradul de dispersie(B)
3. starea de emulsie este nestabila
contopirea continua a part fazei int duce in final
la separarea celor doua faze

A=ecremarea
b=coalescenta
c=dezemulsionarea
A =sedimentarea

Dezemulsionarea

Cremarea
Coalescenta
Flocularea

Sedimentarea
C

Stadiile de descompunere a emulsiilor

 Inversarea fazelor o em U/A in care emulg este

stearatul de na poate fi inversata prin adaugare de
CaCl2 rezultand o em A /U
Inversarea poate fi produsa de raportul dintre faze
Un ex este prep em cu guma arabica prin
metoda continentala .La inceput cand volumul de
apa este mic em A/U , apoi prin adugarea de apa
se ajunge la un punct critic dupa care se form em
U/A
Pic fazei disperse devin treptat alungite , apoi
survine un punct critic cand faza continuua ia
o forma similara ; dupa aceea se produce
inversarea

Inversarea unei emulsii U/A avind emulgator oleat de sodiu

intr-o emulsie de tipul A/U dupa transformarea
emulgatorului in oleat de calciu
ulei
Apa

ulei
apa

 Cremarea si sedimentarea
Cremarea ( smantinirea ) separarea smintinei de
lapte rezulta 2 emulsii , una mai conc decat cealalta
In cazul laptelui crema ( smantiana) contine aproape
35 % unt , fata de 8% in lapte
Stocks sustine ca daca faza continua a unei
emulsii este mai densa decat cea dispersata ,
viteaza de sedimentare este negativa si se
produce cremarea adica o separare ascendenta
ca in cazul em U/A
Cand faza int are o densitate > faza ext ( em A/U )
are loc separarea descendenta sedimentarea
Cremarea nu este o rupere definitiva , prin agitare
em revenind la starea initiala , deoarece part sunt
inca inconjurate de un strat de emulgator

MULUMESC
PENTRU
SM care se ATENIE
asociaza in micele
!

Tranchilizante, antidepresive (fenotiazine, rezerpina)

Anestezice locale (tetracaina, procaina, lidocaina)
Antibiotice, antimicrobiene (fenoli, polimixina B, poliene)
Analgezice (morfina)
Hormoni (progesterona)
Vitamine (vit A)
Colinergice (pilocarpina)
Antihistaminice (difenhidramina)
Coloranti (fluoresceina, indigocarmin, albastru de
metilen, lactat de etacridina, metilrosanilina)