Emulsii

DEFINITIE:Sisteme disperse eterogene ,fluide , constituite din doua DEFINITIE :Sisteme disperse eterogene ,fluide , constituite din faze nemiscibile dispersate una in alta cu ajutorul doua faze nemiscibile dispersate una in alta cu ajutorul emulgatorilor emulgatorilor Una din faze se afla divizata fin in cealalta faza si anume:
Faza dispersata , care este maruntita ( divizata ) sub forma de picaturi mici = faza interna = faza discontinuua ; cele mai multe emulsii conventionale au particule cu diametrul cuprins intre 0,5 100 micrometri Faza dispersanta = faza externa = continuua = mediu de dispersie

Ambele faze ale emulsiei sunt lichide , cu prop fizice distincte si la suprafata de contact se formeaza o tensiune interfaciala care impiedica dispersarea

 Agitarea energica a celor doua faze conduce la amestecarea temporara a acestor doua lichide = sist eterogen instabil dpdv termodinamic Stabilitatea o vom realiza cu ajutorul emulgatorului 1.Functie de raportul dintre cele doua faze emulsiile pot fi :
Emulsii apa in ulei A/U =H/L in care apa este dispersata in ulei ce constituie faza externa Emulsii ulei in apa U/A = L/H in care uleiul este dispersat in apa ce constituie faza externa

 In general tipul de emulsie este determinat de emulgator , faza in care acesta este solubil devenind faza externa 2.Fct de marimea part dispersate , MJ Rosen 1989 distinge urmatoarele 5 tipuri :
Macroemulsii em opace , sunt emulsiile clasice cu dim part > 400 nm Microemulsiile dispersii omogene de lichid in lichid , transparente care contin cant f mici de ulei , apa si surfactanti ( in gen 15 % surfactant ptr un amestec in parti egale de ulei si apa )cu dimens part < 100 nm = emulsii micelare

 - Miniemulsii dispersii de lichid in lichid , alb albastrui cu marimea part 100-400 nm - Emulsii duble si multiple = emulsii de emulsii in care part dispersate sunt ele insasi emulsionate fiind de tipul H/L/H sau L/H/L - Lipozomii -vezicule sferice a caror membrana este compusa dintr-un strat dublu de molecule de fosfolipide(lecitina ) in care compartimentul central este apos sau contine solutii apoase

 Conform FRX supl.2004 Phe ed 5, emulsiile sunt incluse (impreuna cu solutiile si suspensiile) in diferite forme farmaceutice :preparate lichide perorale, prep.oftalmice, nazale, auriculare,rectale,vaginale parenterale

 Fr X defineste emulsiile ca fiind : prep farm lichide mai mult sau mai putin vascoase constituite dintr-un sist dispers format din doua faze lichide nemiscibile realizat cu aj unor emulgatori si destinat adm int sau ext Fr X prevede :numai em L/H sa se administreze intern Unele emulsii adm pe piele= linimente ( lat . lino, ere = a unge cu ceva ) . Linimentele Linimentele de de tip tip emulsie emulsie sunt sunt forme forme farm farm lichide lichide cu cu aspect aspect laptos care care se se adm adm sub sub forma forma de de frictii frictii sau sau aplicatii aplicatii pe pe piele piele laptos In compozitia acestora intra sapunuri sau alte subst cu act emolienta , revulsiva , analgezica

 Linimentele pot fi : Emulsii de tip L/H linimentul amoniacal Em H/L linimentul de calciu Emulgatorul se formeaza in timpul prepararii emulsiei la cald dintre ac grasi liberi din uleiuri si comp alcaline ale fazei apoase Alte forme farm sub forma de emulsii : med oftalmice , pic ptr nas , ureche , forme parenterale Emulsii solide : Emulgate sau em uscate de tip L/H care au ca emulgator: lapte degresat pulverizat , albumina vegetala . Se obtin prin atomizarea emulsiilor ; prin amestecarea cu apa ex tempore se obt em lichide

Em adsorbite uscate cu eliberare modificata sau intarziata a unor subst medicamentoase utilizand dioxidul de siliciu ( silicea ) . Prod obt are un aspect pulverulent care se poate comprima sau introduce in capsule operculate

Avantajele emulsiilor
1. -Adm avantajoasa a uleiurilor medicinale sau a altor produse lipofile deoarece gustul fazei int este mascat laxative pe baza de ul parafina ,ricin 2.-Em U/A sunt mai usor absorbite vit liposolubile adm pe cale orala sub forma de emulsii decat adm sub forma de sol uleioasa 3.-Adm externa a emulsiilor lichide permite diferentierea act care poate fi de suprafata sau la nivelul straturilor int ale pielii .Astfel em U/A se fol ptr prep dermatocosmetice lavabile iar cele A/U ptr obt de prep emoliente si de curatire 4.-Em parenterale iv constituie o metoda avantajoasa de hranire a organismului cu el nutritive , care la anumiti bolnavi nu pot fi adm oral

 5.- Rezolvarea dpdv tehnologic la receptura a dificultatilor legate de prezenta a doua lichide nemiscibile intr-un rp 6. Cresterea biodisp orale a unor substante medicamentoase poate duce la cresterea concentratiei totale absorbite ; prin inducerea scaderii motilitatii gastrointestinale are ca urmare intarzierea eliminarii sm 7.Unele em iv sunt utilizate ca ag de diagnostic examinare cu raze x 8.Prezenta unui emulg in em realizata cu o subst insolubila in apa cu tendinta la cristalizare evita aparitia de tromboflebite adm topica mult mai usor 9.Pot fi emulsii depot cu ef retard 10. Evita degradarea unor subt medic prin hidroliza sau oxidare 11. Lipozomii se utilizeaza ca vehicule cu act tinta ptr celule inflamatoare , etc

 Dezavantaje
1.-Prep dificila , proc tehnologice de fabricare speciale 2.-Stabilitate fizica mai mica decat f lichide , putand apare fen de coalescenta , cremare ,separare a fazelor , inversare a tipului de emulsii 3.-Stabilitate chimica redusa datorita autooxidarii fazei lipofile asocierea de stabilizanti 4.Stabilitate microbiologica redusa asociere de conservanti

1.Rolul emulgatorilor
1.-Asigura stabilitatea emulsiilor , doar ei singuri 2.-Se mai numesc si emulgatori primari 3.-Sunt constituiti din mol polare care adaugate in faza in care sunt solubile , se adsorb si se orienteaza la interfata celor doua lichide producand o reducere a tens interfaciale si formeaza pelicule in jurul part fazei int 4.-Emulgatori secundari sau cvasiemulgatori = pseudoemulgatori care singuri nu pot da emulsii stabile , dar prin asociere cu emulgatori propri- zisi = emulsii stabile .Se mai numesc si stabilizatori de emulsii si act prin marirea vascozitatii fazei ext sau prin atenuarea diferentei dintre faze

 Mecanismul de actiune depinde de structura lor fizico chimica Deosebim 3 tipuri de emulgatori :
1.Tensioactivi 2.Coloizi hidrofili 3.Solide fin pulverizate : saruri de metale grele , bentonita

 1.-Tensioactivii mec de actiune reducere tens la interfata a doua lichide nemiscibile Pot actiona - ca ag de spargere a spumei - emulg de tip A/U si U/A - umectanti - solubilizanti Tensioactivii = tenside = ag de suprafata au in molecula lor atat gr hidrofile ( lipofobe ) cat si grupari lipofile ( hidrofobe ) structura ce permite afinitate atat fata de faza apoasa cat si de cea uleioasa = amfifile

 O reprezentare schematica a unui emulgator se face printr-un dreptughi care reprezinta catena de hidrocarbura apolara si un cerc care simbolizeaza partea polara Mecanism de actiune a tens monovalenti ( sapunul de Na ): 1.Scad tens interfaciala : inconjura part fazei int si formeaza un film monolecular determinand o micsorare a tendintei de coalescenta a pic fazei int Gruparile hidrofile se orienteaza catre faza apoasa , iar cele lipofile catre faza uleioasa Acest mecanism este prezent daca tensioactivul este in echilibrul fata de cele doua faze Cand subst are un accentuat caracter hidrofil sau lipofil se dizolva rapid in una din faze si nu se concentreaza la interfata

Reprezentarea grafica a unui tensioactiv

C17H33--C
O

cercul reprezinta partea polara hidrofila iar dreptunghiul partea nepolara

 Filmul format tb sa aibe :

Rigiditate Elasticitate Capacitate de regenerare prin agitare

Formarea emulsiilor I . Teoria penei :emulg hidrosolubili au portiunea hidrofila voluminoasa si larg deschisa datorita hidratarii . Partea hidrofoba ( restul de ac gras ) se orienteaza catre faza uleioasa si formeaza un film monomolecular curbat Orientarea fiecarei molecule a fost asemanata cu o pana

Film monomolecular al unui sapun monovalent

Apa

ulei

 In cazul sapunurilor bivalente orientarea este inversa catena de acid gras dubla ocupa un loc mai mare , hidratarea este mai redusa si rezulta o orientare a filmului monomolecular care duce la formarea unei emulsii A/U Unele sapunuri de metale alcaline pot pp la interfata functionand ca emulgatori si sub forma de pulberi fine

Filmul monomolecular al unui sapun bivalent

ulei

apa

 Asociatii de emulgatori : Un emulg hidrofil sau asocierea unui emulg hidrofil cu unul lipofil duce la formarea unui film complex cu rezultate mult mau bune : -polisorbati(tween) + spanuri , - stearat de sodiu cu colesterol; -lauril sulfatul de na cu monostearatul de gliceril , -tragacanta + span

 Tipul de emulsie care rezulta este dependenta de balanta H/L a fiecarui agent si de proportiile acestora Mec de actiune a perechilor de emulgatori :cetil sulfat de na + colesterol :se formeaza un film complex . Filmul monomolecular ionizat se produce daca este prezent si compusul neionic colesterolul . Formarea filmului depinde de interactiunea dintre portiunile polare si nepolare ale moleculelor este o emusie stabila

 HLB-ul optim de stabilitate al emulsiei depinde ns si de HLB-ul optim al uleiului de emulsionat. Valorile HLB al unor uleiuri frecvent folosite n practic sunt: ulei de floarea soarelui: 8,5; ulei de ricin: 8,0-12 (pt. 40% ulei); ulei de ricin: 14,0 (pt. 20% ulei); ulei de parafin: 10,5 (pt. 50% ulei); ulei de parafin: 8,5-9-11 (pt. 20% ulei).

 Cetil sulfatul de na si alc oleic formeaza un film cu invelis slab si em este putin stabila Alc cetilic si oleatul de na dau o complexare slaba si em rezultata este nestabila .Datorita dublei leg dintre alc cetilic si oleatul de na este redusa acoperirea la suprafata

2. Coloizii hidrofili : marea majoritate a emulgatorilor Mecanism de actiune -Act la interfata ulei in apa . -Formeaza filme multimol si - nu produce o scadere apreciabila a tens superficiale

Mec de formare a emulsiilor se explica prin formarea unui film puternic care rezista la contopirea part . Totodata determina o crestere a vascozitatii mediului de dispersie ag de ingrosare Aceste subst formeaza filme multistratificate si dau em U/A guma arabica , gelatina , alginati, mc, cmc na

 3. Subst solide fin pulverizate- part unor subst solide sub forma de pulbere fina sunt umectate atat de apa cat si de ulei . Mecanism de actiune: Ele se absorb la interfata si produc un film special ,rezistent in jurul part stabilizand emulsia Subst care sunt umectate mai mult de apa em U/A si invers Ex :saruri de metale grele , bentonita

2.Caracteristicile si alegerea emulgatorilor

Alegerea unui emulg este determinata de caract H/L si de tipul de emulsie dorit ptr un ulei dat si o faza apoasa data 2.1 Sistemul HLB M.C.Griffin a propus sist HLB prin atribuirea unei valori numerice fiecarui emulg functie de balanta hidrofil/ lipofil ( HLB )- 1- 50 Valoarea numerica rezulta din calculul raportului stoechiometric dintre proportia lipofila si hidrofila a mol respective Valoarea HLB reflecta o serie de caractere :
Solubilitatea in apa sau ulei Constanta dielectrica Tens interfaciala

In genaral amestecurile de emulgatori dau rezultate mai bune, decat singuri Este importanta determinarea concentratiei in cazul asociatiei de emulg .Calculul se face prin insumarea valorilor dependent de proportie Spanurile ( esteri ai sorbitolului ) lipofile si au valori scazute = 1,8- 8,6 Polisorbatii ( derivati polioxietilenici ai spanurilor ) hidrofili si au val HLB intre 9,6 -16,7 = tween

 Scara cifrica a valorilor HLB este intre 1-50 Punctul de echilibru la care hidrofilia = lipofilia = 10 O val HLB > - subst hidrofila si invers Astfel HLB = 3-6 rezulta em A/U ;prop antispumante Tensioactivii cu val HLB = 8-18 em U/A ; Tens cu valori 13-16 spumifica = detergenti Tensioactivii ca val > 16 , solubilizanti ptr sist apoase

 O apreciere aproximativa a valorii HLB se obtine prin determinarea comportamentului tensioactivului in apa

La valori 1-3 subst nu se disperseaza in apa Intre 3- 6 dispersie slaba Intre 6-8 dispersie laptoasa dupa agitare viguroasa Intre 8-10 dispersie laptoasa stabila Intre 10 -13 aspectul este translucid pana la limpede Peste 13 sol clara

 2.2 Valoarea HLB necesara Cifra ceruta de o anumita faza uleioasa ptr ca aceasta sa dea cu apa o emulsie stabila de tipul dorit = val HLB necesara Ex : ac oleic cu - HLB =6 da o emulsie A/U - HLB = 15-16 da o em U/A

Parafina cu HLB = 4 em A/U

 2.3 Alegerea emulgatorului depinde de:

Tipul de emulsie Calea de adm Aparatura

Trebuie sa fie eficace la conc mici 1-2 % daca sunt folositi la prep med Sa fie inerti dpdv farmacologic

3.Proprietatile fizice
3.1 Marimea particulelor
0,2- 0,5 micrometri -ptr em obt in aparatura mecanizata 5-10 microm em prep la mojar 25 microm emulsionare incompleta sau inceput de descompunere a emulsiei

Distributia pic dupa marime arata ca in timp distributia marimii pic se modifica : Nr pic mici este diminuat , creste nr pic mari si emulsia devine instabila

 se refera la proportia procentuala care reprezinta faza int fata de volumul total al emulsiilor 3.2.In mod normal faza int nu depaseste 50 % din volumul total , altfel emulsiile au o stab redusa 3.3 Prop optice o emulsie obisnuita are un aspect laptos , opac , datorita indicilor de refractie diferiti ai celor doua faze Emulsia devine mai opaca si mai alba , pe masura ce gradul de dispersie a fazei int creste

 3.4 Miscarea browniana part foarte mici cu diametrul 0.5 microm executa miscari neregulate zig-zag ( browniana ) datorita en cinetice a pic care se deplaseaza cu o viteza cu atit mai mare cu cat globulele sunt mai mici Acest fenomen influenteaza negativ stab emulsiilor , deoarece in urma ciocnirii dintre part se produce coalescenta daca aceste part nu au fost protejate cu un film flexibil si rezistent Cresterea vascozitatii mediului ext duce la emulsii stabile

 3.5 Vascozitatea emulsiei depinde de -a.vascozitatea fazei externe -b.Vascozitatea fazei disperse -c.Conc fazei dispersante -d.Gradul de dispersie -e.Natura emulgatorului -a.Vascozitatea fazei externe depinde de vascozitatea lichidului dispersat ca atare, de emulgatori , de alti stabilizatori , si de alte subst dizolvate -Coloizii hidrofili ( ag de ingrosare ) conduc la cresterea vascozitatii fazei externe stabilitate

 -b.Vascozitatea fazei interne mai putin importanta -c.Conc fazei dispersante o conc mai mare poate duce la cresterea vascozitatii
-Marirea vascozitatii este mai lenta la inceput dupa care cresterea este mai accentuata , peste care , cand depaseste valoarea maxima apare faza de inversare -d.Gradul de dispersie cu cat gardul de dispesie este mai avansat , cu atat em este mai vascoasa

-e.Natura emulgatorului vascozitatea creste odata cu cresterea concentratiei emulgatorului datorita adsorbtiei pic de catre emulgator Prop reologice pot suferi modificari in ceea ce priveste curgerea sau la preparare sau in timpul pastrarii sau in timpul folosirii Em de uz int tb sa aibe o curgere convenabila ptr a se putea adm Em de uz ext tb sa aibe o capac convenabila de intindere ptr a fi o emulsie de calitate Em parenterale tb sa treaca prin acul de seringa

Determinare tipului de emulsie

1. Testul diluarii o emusie este miscibila cu un lichid asemanator cu faza continuua Astfel o pic de emulsie se introduce in 5ml de apa sau ulei ; daca dupa o agitare usoara pic de emulsie difuzeaza uniform in apa , emulsia este de tip U/A 2 . Testul colorarii in prezenta unui colorant solubil in apa , em de tip U/A se coloreaza uniform si invers ptr un colorant liposolubil 3. Testul conductibilitatii electrice apa si sol apoase sunt bune conducatoare de electricitate deci emulsiile de U/A permit trecerea curentului electric , identificand astfel tipul de emulsie

 Masurarea conductibilitatii da indicatii asupra finetii si stabilitatii unei emulsii de tip U/A Un coef mare inseamna un grad de dispersie mai avansat Conductibilitatea scade in timp datorita micsorarii gradului de dispersie La emulsiile stabile nu apar modif ale conductibilitatii

 4.Testul de fluorescenta o serie de uleiuri dau fluorescenta la UV la microscop .Astfel daca campul microscopic este fluorescent em este de tip A/U , daca apar numai cateva pete de fluorescenta em U/A 5.Testul directiei de separare cremarea sau sedimentarea au loc fct de densitatile relative ale celor doua faze Uleiurile sau prod similare sunt mai putin dense decat apa .Astfel in cazul cremarii , emulsia este de tip U/A , iar in cazul sedimentarii avem o emulsie A/U Exceptie emulsia de bromoform em U/A deoarece bromoformul are o densitatea > apei

Stabilitatea fizica a emulsiilor

Se caract prin : Absenta coalescentei part fazei int Absenta separarii Mentinerea aspectului omogen Emulsiile sunt sisteme eterogene , a caror stabilitate in timp este limitata Se poate modifica marimea part , nr acestora , care duc la fenomene de nestabilitate si starea initiala se schimba

2r2 d1-d2 g V= 9m

 2.Densitatea fazelor -cu cit diferenta de densitate a fazelor e mai mare cu atit stabilitatea este mai mica; cind este posibil se apropie densitatile Ex:densitatea mare a unei faze se poate micsora prin amestecarea cu ulei de floarea soarelui ; daca densitatea fazei interne este mai mare decit a fazei externe(q1>q2) are loc sedimentarea(em A/U) Cind q1<q2(diferenta negativa) particulele vor avea drum ascendent avind loc cremarea (em U/A) 3. Mediul de dispersie(m)-viteza de sedimentare este invers proportionala cu mediul de dispersie; daca m e mare fenomenele de instabilitate vor fi reduse; cresterea lui meste factor de stabilitate. Acest lucru se realizeaza cu ajutorul coloizilor hidrofili ca atare sau sub forma de mucilagii mse poate modifica pe timpul stocarii

Raportul concentratiilor fazelor

Diametrul picaturii fazei dispersate

Tensiunea interfaciala;sarcina electrica; gradul de hidratare

 Instabilitatea se manifesta prin : Cremarea, Ruperea ( dezemulsionarea ) Inversarea fazelor Aceasta separare se poate reduce , micsorand dimens pic prin omogenizare si crescand vascozitatea fazei ext prin adaugarea unui coloid hidrofil Dezemulsionarea este separarea completa a celor doua faze Mai intii globulele fazei disperse se grupeaza formand agregate , producand flocularea , cand globulele isi pastreaza integritatea In continuare are loc coalescenta cand pic fuzioneaza si in final are loc separarea completa a fazelor

 Aceasta transformare este un proces ireversibil La emulsiile diluate viteza de rupere a em depinde de floculare , in timp ce la em conc , viteza de rupere este influentata de coalescenta Dezemulsionarea are loc in trei stadii :

Dezemulsionarea
1. omogenitatea dispersarii part este nestabila , adica picaturile emulsiei au tendinta ascendenta sau descendenta , dependent de densitatea celor doua faze .Se produce o aglomerare in partea sup daca faza int are densitate mica (A) 2. dispersia este nestabila in stadiul urmator pic vin in contact coalescenta . Nr de part scade , scazind si gradul de dispersie(B) 3. starea de emulsie este nestabila contopirea continua a part fazei int duce in final la separarea celor doua faze


A=ecremarea b=coalescenta =sedimentarea c=dezemulsionarea

Dezemulsionarea Cremarea
Coalescenta Flocularea

Sedimentarea

Stadiile de descompunere a emulsiilor

 Inversarea fazelor o em U/A in care emulg este stearatul de na poate fi inversata prin adaugare de CaCl2 rezultand o em A /U Inversarea poate fi produsa de raportul dintre faze Un ex este prep em cu guma arabica prin metoda continentala .La inceput cand volumul de apa este mic em A/U , apoi prin adugarea de apa se ajunge la un punct critic dupa care se form em U/A Pic fazei disperse devin treptat alungite , apoi survine un punct critic cand faza continuua ia o forma similara ; dupa aceea se produce inversarea

Inversarea unei emulsii U/A avind emulgator oleat de sodiu intr-o emulsie de tipul A/U dupa transformarea emulgatorului in oleat de calciu

ulei
Apa

ulei
apa

 Cremarea si sedimentarea Cremarea ( smantinirea ) separarea smintinei de lapte rezulta 2 emulsii , una mai conc decat cealalta In cazul laptelui crema ( smantiana) contine aproape 35 % unt , fata de 8% in lapte Stocks sustine ca daca faza continua a unei emulsii este mai densa decat cea dispersata , viteaza de sedimentare este negativa si se produce cremarea adica o separare ascendenta ca in cazul em U/A Cand faza int are o densitate > faza ext ( em A/U ) are loc separarea descendenta sedimentarea Cremarea nu este o rupere definitiva , prin agitare em revenind la starea initiala , deoarece part sunt inca inconjurate de un strat de emulgator

Va multumesc

pentru

atentie