FORME FARMACEUTICE SOLIDE CU PARTICULE

AGLOMERATE SI AGREGATE. PASTILE. GRANULE.

PELETE
Pulberile de substante medicamentoase pot fi asociate cu
diferite substante auxiliare lichide, moi sau solide, care
conduc la forme farmaceutice solide aglomerate si agregate.
Amestecul obtinut este o mas vrtoas, ce se poate supune
la diferite operatii farmaceutice, produsul obtinut n urma
divizrii conduce la unitti, doze de administrare, a diferitelor
forme farmaceutice:
prin transformarea masei ntr-un cilindru (magdaleon),
divizare si rotunjire: pilule, boluri, granule;
prin transformarea masei ntr-o foaie, de o grosime
anumit, tiere, decupare (stantare), presare sau turnare
n forme: gume, tablete turnate, pastile;
prin topire si turnare ntr-o baz de bomboane tari:
pastile, ciocolate;
prin trecerea, prin ochiurile sitei: granule (granulate,
zaharuri granulate);
prin extruzie/sferonizare, se obtin pelete (minigranule,
sfere).

 Toate aceste forme solide au n comun

modelul de preparare prin aglutinarea si
malaxarea amestecului format din
substantele medicamentoase cu diferite
substante auxiliare, pentru a forma o
mas omogen, semisolid sau solid,
vrtoas, plastic, ce poate fi divizat,
turnat n tipare sau stantat.
Aceste forme farmaceutice sunt produse
finite, cu exceptia granulelor, care pot fi
utilizate ca atare, dar pot fi si o form
farmaceutic intermediar pentru
prepararea comprimatelor sau umplerea
capsulelor operculate.

Gume medicamentoase masticabile

Gumele medicamentoase masticabile sunt preparate
solide unidoz, a cror baz este alctuit, n
principal, din gum.
Acestea sunt destinate a fi mestecate fr a fi
nghitite (FR X, supl. 2004, Masticabilia gummis
medicata, Ph. Eur. 4th, Medicated chewing gums).
Contin una sau mai multe substante active care sunt
eliberate n timpul mestecrii.
Gumele medicamentoase masticabile sunt destinate
a fi utilizate:
n tratamentul local al afectiunilor cavittii orale;
n tratamentul sistemic, dup absorbtie, prin
mucoasa bucal sau sublingual sau din tractul
gastrointestinal.
Gumele medicamentoase masticabile sunt
oficializate de FR X supl. 3 din 2004.

Formularea gumelor masticabile

Gumele medicamentoase masticabile pot fi formulate cu
sau fr substante active.
Bazele de gum sunt insolubile n saliv si nu au
adeziune la mucoasa oral.
Nucleul cntreste aproximativ 1 g.
Gumele pot fi acoperite, n final, cu un film polimeric,
cear sau un edulcorant, sub forma unui strat fin de
zahr/alcool de zahr.
Gumele de mestecat au o durat de timp lung, n
cavitatea oral parametrii senzoriali sunt importanti.
Gustul neplcut al substantelor poate fi variat: amar,
astringent sau metalic; acesta trebuie mascat prin
adugarea de aromatizanti.

Tehnologia de fabricare
Gumele medicamentoase masticabile se pot
fabrica prin diferite procedee industriale:
1. metoda fuziunii
amestecarea bazei de gum cu alte ingredinte
specifice ntr-un mixer cu lame n form de Z.
rezulta un amestec vscos, cruia i se d
forma dorit prin tiere sau stantare, dup
ntindere pe un cilindru rotativ sau pe role.
dup ntrire unittile pot fi filmate sau
acoperite cu zahr, pentru avea un gust mai
bun n gur sau pentru a le proteja de
umiditate si lumin.

2. metoda comprimrii:
substantele active si auxiliare se transform ntr-un
amestec de pulbere sau granule si apoi se comprim.
are avantajul c poate folosi diferite componente, din
produse separate si, astfel, se evit eventualele
interactiuni chimice.
se obtin gume cu o capacitate mic de mestecare n
gur.
Conditionare si depozitare
Unittile de gume se conditioneaz n foite de staniol sI
apoi n hrtie inscriptionat specific.
Se ambaleaz cte 8-10 unitti n cutii de carton sau
hrtie inscriptionat.
Gumele masticabile se pstreaz ferite de lumin si
umiditate.

Caracterele si controlul calitatii

FR

X si Ph. Eur. 4th prevad urmtoarele determinri:

uniformitatea continutului;
uniformitatea masei.
determinarea eliberrii substantei active din gume
medicamentoase masticabile.

Biofarmacie. Biodisponibilitate
Pentru tratamentul afectiunilor din cavitatea oral si gt,
dar si pentru o absorbtie sistemic, este necesar s se
obtin o concentratie constant de substant activ n
saliv, pentru o perioad lung de timp.
Viteza de eliminare a substantei active este influentata
de:
procesul de mestecare,
substanta activ,
guma de mestecat.

Pastile
Definitie (FR X, supl. 2004, Ph. Eur. 4th): preparate
solide unidoz destinate suptului, prin dizolvarea sau
dezintegrarea lent n gur, n vederea obtinerii unui
efect local, n cavitatea oral si la nivelul faringelui.
Contin una sau mai multe substante active ntr-o baz
aromatizat si edulcorat.
FR prevede dou tipuri de pastile: dure si moi.
Pastilele dure sunt preparate solide obtinute prin
turnare n forme.
Pastilele moi sunt preparate solide moi si flexibile,
obtinute prin turnarea n forme a unor amestecuri
care contin polimeri sau gume si educoranti.

 Pastilele mai sunt cunoscute si sub denumirile de:

lozengi (lozenges = romb, pastil, comprimat; molded
lozenges = pastile turnate n tipare sau hard candy
lozenges = pastile, bomboane tari), forme preparate
prin turnare n tipare, ce contin una sau mai multe
substante active ntr-o baz aromatizat si edulcorat.
Baza poate fi o bomboan de zahr tare, format
din gelatin, glicerin sau un amestec de zahr cu
suficient mucilag pentru a-i da forma adecvat.
Pot avea diferite forme: discoidala, sferica, ptrat,
romboid, conic; au fractur neted si greutate
ntre 1 si 3 g.
trochisti (engl. troches, de la gr. trochos = rotund sau
comprimate de supt, denumire oficializat de FR X,
supl. 2004.).
Ph. Eur. 4th le nscrie sub numele de compressed
lozenges sau compressed tablet lozenges, cu
greutatea 1-3 g.
Se obtin prin comprimare si, de obicei, au o form
romboidal.

 Clasificare:
formulare si consistent:
pastile dure;
pastile moi;
metode de fabricare:
prin turnare n forme;
prin decupare, stantare, tiere;
prin comprimare;
actiune terapeutic: antimicrobian, antifungic,
anestezic local, decongestiv, antitusiv, calmant
al greturilor, calmant al durerilor de gt minore,
pentru tratamentul simptomelor de rceal, mai nou
ca antialergice si anticariogene.
Formularea pastilelor
Se aleg substante active si auxiliare cu caracteristici
de dizolvare lente mentinerea produsului n
cavitatea bucofaringian, un timp ct mai ndelungat,
n vederea unei actiuni locale ct mai lungi.

 Fazele procesului tehnologic de fabricare a pastilelor

livrarea materiilor prime;
cntrirea;
prepararea bazei de bomboane prin fierbere;
amestecarea, adugarea substantei active, a aromei acizilor si
colorantului;
legarea bazeile (concentrarea);
ajustarea greuttii;
formarea pastilelor;
rcirea, uscarea;
conditionarea-ambalarea.
Baza de bomboane se prepar din solutia de zahr (67% zahr) si
sirop de porumb n raport de 60: 40.
Se aplic vidul si se ncepe prefierberea la o temperatur
controlat.
Se adauga restul componentelor, se ajusteaz greutatea.
Masa este tiat n portiuni de lucru adecvate si se plaseaz n
masinile de formare a pastilelor
Pastilele finale formate sunt rsturnate pe o band transportoare,
care ofer o rcire intens si totodat le agit, pentru a preveni
deformarea.

Conditionare-ambalare
Pastilele sunt higroscopice, de aceea trebuie s fie
conditionate individual n materiale polimerice apoi
ambalate n recipiente de sticl, PVC sau din metal inox,
care sunt renvelite n folii de celofan sau aluminiu pentru
protectie.
Depozitare si expeditie
Pastilele tari si pastilele moi se depoziteaz la 15-20 C si
umiditate mic: 25-35%.
Caracterele si controlul calitatii
Pastilele trebuie s prezinte forme adecvate, margini
ntregi, fr bule de aer, transparente sau opace, colorate
specific.
Se analizeaz pentru baza de bomboane:
continutul n umiditate;
raportul de zahr si sirop de porumb;
procentul de zahr reductor;
pH-ul;
greutatea si dimensiunile pastilelor.

Acadele (zahr candel - engl. lollipops-)

Form farmaceutic asemntoare ca metod de
preparare si compozitie cu pastilele.
Produse solide, pe bt, care se sug.
Singurul produs de acest fel este fabricat de Anesta
Corp. si distribuit de laboratoarele Abbott, SUA, sub
numele de fentanil actiq.
Acesta contine o acadea de zmeur, si contine ca
substant activ citrat de fentanil.
Actiq este primul produs specific destinat s ajute n
controlul declansrii durerilor de gt la pacientii cu
cancer.
El este indicat numai pentru conducerea declansrii
durerilor de gt a pacientilor cu cancer, care deja au
utilizat opioide si au cptat obisnuint (tolerant).
Acest produs ofer o calmare imediat, odat ce
substanta activ ncepe s fie absorbit lent n gur; ea
ncepe s actioneze n cteva minute; efectele dureaz
numai 15 minute, dar timpul de actiune este destul de
lung pentru a calma durerea declansat.

Tablete turnate
Tabletele turnate sau tabletele triturate (engl.
Molded tablets, tablet triturates) - preparate de
form cilindric, constituite dintr-un procent mare
de zahr sau amestec de zahr si lactoz sau alte
substante auxiliare si cantitti mici din una sau
mai multe substante active si aromatizanti.
Ele sunt destinate a fi mestecate n cavitatea
oral sI apoi nghitite.
Exemple: Ascolecitina si Cavit (produse de
Biofarm)
Tabletele triturate se prepar prin amestecarea
zahrului pulverizat cu SM pulverizate si formarea
unei paste tari, vrtoase, plastice, cu ajutorul unui
aglutinat (mucilag de gum arabic, tragacanta).

 Divizarea masei se poate efectua prin urmtoarele metode:

1. decuparea cu forme: pasta se ntinde pe o plac neted,
prevzut cu un cadru, care regleaz grosimea stratului.
Se decupeaz tablete cu dispozitive speciale, ce au un
cilindru cu piston, care dup decuparea tabletei, o
expulzeaz cu ajutorul unui resort.
Forma pistonului poate fi rotund, romboidal, ptrat.
2. prin presare n forme, mulaje, fabricate din cauciuc tare,
plastomeri duri sau metal.
Tabletele se usuc 2-3 zile la temperatura camerei, n
aer liber, dup care uscarea se continu la 30-40 C.
Tabletele turnate nu contin dezagreganti, lubrifianti
sau acoperiri care s le ncetineasc viteza de
dizolvare.
Sunt destinate unei dizolvri rapide n gur.

Ciocolate medicamentoase
preparate solide obtinute prin amestecarea substantelor
active cu: zahr, cacao, ciocolat.
nu sunt oficializate de farmacopei, dar se fabric
industrial.
Se fabric prin trei procedee:
topire;
pulverizare;
comprimare.
Metoda topirii
Ciocolata se topeste, n ea se disperseaz SM si
auxiliare, se malaxeaz amestecul, iar masa vrtoas se
divide n bucti sau se toarn n tipare-ambalaje.
Astfel se prepar ciocolata pentru diabetici, care
contine: cacao, zaharin, vanilin, glicerin, unt de
cacao etc.

Metoda pulverizrii
Ciocolata se pulverizeaz prin radere, se amestec cu SM si
auxiliare, se malaxeaz cu sirop simplu si pasta vartoas
obtinut se transform n magdaleon, care se divizeaz, iar
unittile se rotunjesc.
Se conditioneaz individual n folii de staniol.

Metoda comprimrii
Se prepar un amestec din pulberile de: SM, cacao si zahr,
care se supune comprimrii.
Astfel, se fabrica produsul Ciocolax, cu 0,48% fenolftalein pt.
actiune laxativa.
Ciocolatele medicamentoase pot contine substante purgative,
vermifuge, vitamine sau reconstituante.
Se conditioneaz n tipare-ambalaje din plastomer n care s-au
turnat, se acoper cu folie de aluminiu prin termosudare sau
n folii de staniol si apoi n cutii de carton inscriptionate
specific.
Se depoziteaz ferit de aer, lumin si umiditate, la loc rcoros.

Granule
Definitie - Granulele sunt constituite din agregate solide
uscate, ale particulelor pulverulente, suficient de rezistente
la manipulare;sunt destinate administrrii orale.
Unele granule sunt nghitite sau mestecate, altele sunt
dizolvate sau dispersate n ap sau n alt lichid
corespunztor, nainte de a fi administrate (Granule, lat.
granulata . FR X, supl. 2004, Ph. Eur. 4th).
Granulele contin una sau mai multe substante active,
asociate sau nu cu excipienti si dac este necesar, coloranti
si aromatizati.
Se prezint sub form de preparate unidoz sau multidoz.
Ele au form neregulat, vermicular, cilindric sau sferic
cu domeniul de mrime cuprins ntre 0,2 si 4 mm.

FR si Ph. Eur. nscriu urmtoarele categorii:

granule efervescente;
granule acoperite;
granule cu eliberare modificat;
granule gastrorezistente.

Granulele efervescente sunt granule neacoperite care contin, substante

acide si carbonati ce reactioneaz rapid n prezenta apei, elibernd
dioxid de carbon.
Granulele efervescente trebuie s se dizolve sau s se disperseze n ap
naintea administrrii.
Granulele acoperite sunt, n general, preparate multidoz, constituite
din granule acoperite cu unul sau mai multe straturi de amestecuri
formate din mai multi excipienti.

Granule cu eliberare modificat sunt granule acoperite sau neacoperite,

care contin excipienti speciali, ce sunt realizate prin metode de
fabricatie speciale sau ambele, cu scopul de a modifica viteza, locul
sau momentul eliberrii substantei(-lor) active.
Granulele gastrorezistente sunt granule cu eliberare ntrziat,
destinate s reziste actiunii sucului gastric si s elibereze substanta(ele) activ(-e) n sucul intestinal.
Aceste proprietti sunt obtinute prin acoperirea granulelor cu un
nvelis gastrorezistent (granule enterosolubile) sau prin alte metode
adecvate.

Clasificare
Dupa modul de obtinere:
Granule obtinute prin granulare uscata
Granule obtinute prin granulare umeda
Granule obtinute prin dispersare
Granule obtinute prin asociere/reconstituire
Functie de scop
Granule ca forma farmaceutica
Granule ca faza intermediara la prepararea altor forme farmaceutice
Functie de forma particulelor: sferice, cilindrice, vermiculare, forma neregulata
Functie de marime
Granule (0,1 2 mm)
Minigranule (pelete) 0,5 1,5 mm
Functie de modul de prezentare: unidoza, multidoza
Functie de locul de eliberare a SM
Granule neacoperite gastrosolubile
Granule acoperite enterosolubile
Functie de viteza de eliberare a SM
Granule cu eliberare imediata
Granule cu eliberare modificata
Granule cu eliberare intarziata
Granule cu viteza de eliberare controlata

 Formularea granulelor conditii:

sa asigure o dozare exacta a SM
sa prezinte aspect omogen
particulele solide ale SM si auxiliare trebuie s fie uniforme ca
mrime si form, n scopul obtinerii unui produs omogen;
granulele s prezinte mrime uniform;
s prezinte proprietti de curgere, pentru a putea fi usor repartizate
n recipiente sau, n cazul comprimrii, s curg usor din plnie, n
matrita masinii;
granulele efervescente s se dizolve rapid;
granulele cu eliberare modificat s se dezagrege si s se dizolve
n timpul prevzut;
s fie stabile din punct de vedere fizic, chimic si microbiologic,
netoxice si cu eficacitate terapeutic.
Formularea granulelor - obiective:
1. pulverizarea substantelor medicamentoase si auxiliare, amestecarea,
aglutinarea pulberilor si obtinerea granulelor;
2. asigurarea stabilittii fizice, chimice si microbiologice;
3. realizarea caracterelor subiective (aspect, culoare, gust, miros);
4. inocuitate, tolerabilitate si eficacitate terapeutic.

Dup mecanismul general de formare a granulelor exist dou tipuri:

granulare prin dispersare.
granulare prin asociere;
Granularea prin dispersare se realizeaz n dou faze: agregarea si
dispersarea.
Granularea prin dispersare se aplic:
n granularea umed conventional (clasic), atunci cnd
granulele se obtin prin dispersarea masei de o consistent
optim, obtinut din amestecul de pulberi si lichidul de
granulare;
n granularea uscat, prin pulverizarea brichetelor sau a
foliolelor obtinute prin comprimare si respectiv compactare.
Un caz particular de granulare umed prin dispersare este procedeul
de extrudere si sferonizare aplicat la obtinerea peletelor
(minigranule).
Granularea prin asociere/reconstituire se realizeaz pornind de la
particule primare care se aglomereaz si ader ntre ele cu ajutorul
liantilor, formnd agregate de mrimea granulelor.
Se efectueaz pe cale umed, prin tehnici diferite n functie de
echipamentul de productie utilizat.

Mecanismele granulrii uscate

Granularea uscat este posibil prin exercitarea unei presiuni
considerabile asupra pulberilor
Fortele care determin aderarea particulelor n granularea uscat sunt:
fortele electrostatice care produc coeziunea pulberilor si formarea
initial de aglomerate (fig.A); sunt forte slabe si nu contribuie
semnificativ la rezistenta final a granulelor, la fel ca legturile
dipol-dipol (fig. B);
fortele van der WAALS sunt forte intermoleculare de coeziune;
contribuie semnificativ la rezistenta granulelor produse prin
granulare uscat.
legturi de acrosare (agregare) n cazul particulelor fibroase sau cu
suprafete neregulate (fig.C);
punti de substant solid care iau nastere prin sudare la punctele de
contact ale particulelor;
legturi realizate prin straturile de sorbtie ale apei de la suprafata
particulelor (fig. E); apa este fixat pe suprafetele polare, prin
intermediul legturilor de hidrogen; pentru ca adeziunea s aib
loc, grosimea stratului de ap absorbit trebuie s fie de
aproximativ 3 mm.

 Propriettile pulberilor importante pentru operatia

de granulare sunt:

densitatea aparent,
distributia granulometric,
Forma particulelor,
compozitia chimic,
continutul n umiditate,
unghiul de repaus,
compactibilitatea.

Procedeele de granulare uscat sunt

brichetarea sau precomprimarea si
comprimarea, care vor fi descrise la tehnologia de
fabricare a granulelor.

Granularea umeda. Mecanisme de granulare

Granularea umed se realizeaz prin:
dispersare
asociere, n prezenta unei faze lichide care poate fi: ap, solvent
organic, vapori de solventi sau un lichid de granulare (solutie sau
dispersie apoas a unui liant).
Granularea prin dispersare conventional este prima metod de
granulare umed aplicat n tehnologia farmaceutic.
Perfectionarea echipamentelor a dus la nlocuirea ei cu metode mai
rapide si eficiente.
Granularea umed prin asociere (reconstituire) este cea mai utilizat
metod n industria farmaceutic att pentru obtinerea granulelor, ct si
a peletelor.
Granularea umed se bazeaz pe legturi lichide mobile care se
formeaz ntre particule.

A. Legturile lichide mobile se mai numesc si punti lichide, iar

cunoasterea lor este necesar pentru reusita granulrii.
Umectarea pulberii supus granulrii cu faza lichid declanseaz
formarea de legturi lichide mobile/punti lichide ntre particulele
solide.

Starea pendular (A) oscilant apare la cantitti mici de lichid; particulele

sunt legate ntre ele prin inele de lichid, cu aspect lenticular.
Starea funicular (B) este intermediar ntre starea pendular si starea
capilar; se instaleaz odat cu cresterea cantittii de lichid.
Starea capilar (C) - se ajunge atunci cnd tot aerul dintre particule a fost
deplasat de ctre lichid si se gseste doar la suprafata particulelor
aglomerate; la aceast stare, se ajunge prin mrimea cantittii de lichid,
dar si prin operatiile de malaxare si extrudare, care favorizeaz apropierea
particulelor si eliminarea aerului.
Starea de pictur (D) este important numai n granularea prin
aerosolizare (nebulizare/atomizare); rezistenta picturii este dependent de
tensiunea superficial a lichidului de granulare.

 Legturile/puntile lichide sunt structuri temporare n

granulare umed; ele nu se mai regsesc n granula uscat,
dar sunt importante pentru formarea puntilor solide care
apar dup uscare.
B. Formarea puntilor solide ntre particule are loc n timpul
procesului de uscare si se datoreaz solidificrii liantilor si
cristalizrii substantelor dizolvate.
C. Mecanisme ale cresterii dimensiunii particulelor
Dimensiunile particulelor primare cresc prin urmtoarele
mecanisme:
formarea nucleelor,
coalescenta,
stratificarea
transferul prin abraziune

2. Asigurarea stabilitatii fizice, chimice si

microbiologice
Acesta reprezint al doilea obiectiv al formulrii
granulelor si se realizeaz prin mijloace de conditionare
primar si ambalare adecvat, ct si printr-o depozitare n
conditii speciale: ferit de lumin si umiditate.
Granulele, ca form farmaceutic solid, sunt produse mai
stabile dect pulberile, deoarece acestea nu ofer o
suprafa mare de contact la factorii externi: lumin, aer,
oxigen, umiditate, microorganisme, fungi, pentru a se
degrada.
n general, termenul de valabilitate a granulelor este de 2-3
ani, cu exceptia granulelor cu antibiotice, care au specificat
pe ambalaj termenul de valabilitate exact.

3. Realizarea caracterelor subiective

Acest obiectiv se realizeaz prin utilizarea de diferite
substante auxiliare ca: edulcoranti aromatizati si coloranti
autorizati pentru formele farmaceutice adecvate, care s le
confere aspectul uniform, omogen si forma dorit, ct si
printr-o conditionare primar si ambalare atractiv, care s
mreasc acceptabilitatea pacientului.
4. Inocuitate, toleranta si eficacitate terapeutica
Granulele nu ridic probleme biofarmaceutice, deoarece
contin substante medicamentoase cu indice terapeutic
mare, ca: vitamine, sruri reconstituante, extracte de fructe,
crbune si alte pulberi adsorbante etc.
Granulele sunt produse bine tolerate si eficienta lor
terapeutic este dovedit prin studiile de disponibilitate in
vitro si in vivo.

Materii prime
Pentru formularea si fabricarea granulelor, se
utilizeaz:
substante medicamentoase;
substante auxiliare;
materiale si recipiente de conditionare-ambalare.

Substante medicamentoase
n compozitia granulelor multidoz, intr substante cu
indice terapeutic mare:
vitamine, minerale reconstituante, antibiotice, antiinflamatoare
nesteroidiene (piroxicam);
pentru tratamentul tulburrilor gastrointestinale se utilizeaz
crbune si alte pulberi absorbante, cu extract de beladona, cu
sruri de aluminiu si magneziu, diferite extracte vegetale si
extracte de fructe etc.

 Substante auxiliare
Diluanti:
zahr, glucoz, lactoz, pentru prepararea de granule multidoz;
diluantii utilizati la comprimate sau pentru continutul
capsulelor.
Aglutinanti
substante cu rol liant pentru granularea uscat: poliletilenglicoli,
derivanti de celuloz (celuloza microcristalin) sub form de
pulbere;
lichide de granulare pentru granularea umeda:
solventi: apa, alcool de diferite concentratii, eter, metanol,
amestec ap-etanol, aceton, cloroform, amestec
izopropanol-ap, glicerol;
solutii coloidale de: gum arabic, tragacanta, pectin,
alginati de celuloz, polivinilporilidona, alcool polivinilic,
gelatin.

 Dezagreganti:
zahrul, glucoza, lactoza ce actioneaz ca dezagreganti
solubili;
dezagreganti utilizati la comprimare.
Lubrifianti:
lubrifianti utilizati pentru continutul capsulelor si pentru
comprimare, dintre care: talc cel mult 3%, acid stearic si
stearati cel mult 1% si aerosil cel mult 10%.
Agenti de acoperire:
gastrosolubili: eteri ai celulozei, PEG 4000 si 6000;
enterosolubili: acetoftalat de celuloz, alcooli grasi, Eudragit S
si L.
Aromatizanti si coloranti:
utilizati si pentru alte forme farmaceutice de uz oral.
Pentru granulele efervescente, se utilizeaz: acid citric,
hidrogencarbonat de sodiu, iar ca lianti: zahr, lactoz, polividon.