COMPRIMATE

Comprimatele sunt preparate farmaceutice solide, care contin doze

unitare din una sau mai multe substante active.
Se obtin prin comprimarea unui volum constant de particule.
Comprimatele sunt destinate administrrii orale.
Anumite comprimate sunt nghitite sau mestecate, unele sunt
dizolvate sau dispersate n ap naintea administrrii, iar altele sunt
mentinute n cavitatea oral pentru a elibera substanta activ
(Comprimate, Compressi, FR X, supl. 2004; Tablets, Compressi, Ph.
Eur. 4th 2002, supl.4.1, 2003).
Particulele sunt constituite din una sau mai multe substante active,
asociate sau nu cu excipienti:

diluanti,
lianti,
dezagreganti,
agenti de curgere,
lubrifianti,
compusi care pot modifica comportamentul preparatului n tubul
digestiv,
coloranti si aromatizanti autorizati.

Avantajele comprimatelor

comprimatele sunt o form dozat, solid, uscat, stabil,

sunt usor de transportat n vrac, deoarece contin proportii mici de excipienti,
comparativ cu lichidele.
sunt usor de eliberat de ctre farmacist,
usor de administrat
au un nvelis care mascheaz gustul neplcut si mbuntteste complianta;
dozaj exact al substantelor medicamentoase,
fabricare performant si rapid cu folosirea de echipamente de fabricare complet
automatizate care permit producerea pe scar larg cu un randament mare, ceea ce
asigur un pret de cost sczut, fiind favorabil pentru pacient;
prin intermediul unei substante auxiliare, poate fi dirijat cedarea substantei
medicamentoase din comprimate n diferite regiuni ale tractului gastrointestinal
(comprimate enterosolubile), iar pentru a asigura o absorbtie rapid, se pot aduga
dezagreganti energici care desfac comprimatele n cteva secunde (comprimate
efervescente);
acoperirea comprimatelor poate rezolva si alte probleme cum ar fi:
evitarea degradrii substantei active sub influenta sucului gastric;
diminuarea actiunii iritante a unor componente din comprimat;
atenuarea sau mascarea gustului si mirosului neplcut al unor SM;
pentru identificare pe suprafata comprimatelor, se pot inscriptiona denumirea sau codul
medicamentului;
dezagregarea si efectul terapeutic sunt rapide, comparativ cu alte forme farmaceutice
solide administrate pe calea per oral;
stabilitate chimic, fizic si microbiologic, fat de alte forme

Dezavantaje:
o fabricare defectuoas conduce la comprimate care rmn intacte
si se elimin nedezagregate;
dup o depozitare ndelungat, unele comprimate nu se mai
dezagreg, se pot cimenta, iar n conditii de umiditate ridicat, si
pot pierde integritatea;
dificultti de nghitire a comprimatelor de ctre copii sau btrni,
care refuz administrarea de forme solide.
unele SM (bromura de sodiu, bromura de potasiu, acidul
acetilsalicilic) formeaz la locul dizolvrii solutii concentrate care
provoac iritri puternice ale mucoasei, chiar ulceratii;
SM cu gust si miros neplcut sau sensibile la oxigen si umiditatea
aerului trebuie s fie eliberate n capsule sau comprimatele trebuie
acoperite cu filme, ceea ce le fac mai costisitoare;
SM cu o umectare slab si dizolvare lent la care efectul terapeutic
depinde de concentratia sangvin nu pot fi formulate n comprimate,
deoarece biodisponibilitatea lor este mic;
doar unele substante medicamentoase rezist presrii n
compactare dens din cauza naturii amorfe sau densittii mici.

Clasificare
Comprimatele se clasific n functie de diferite criterii:
dependent de numrul de substante medicamentoase, se
deosebesc comprimate simple si compuse;
in functie de solubilitatea n ap si permeabilitatea substantelor
active, pot fi:
comprimate cu substante active din clasa I (sistemul de
clasificare biofarmaceutic, BCS): cu solubilitate mare si
permeabilitate mare: teofilin, ketoprofen, propranolol clorhidrat,
metapropol tartrat,verapamil;
comprimate cu substante active din clasa II: cu solubilitate mic
si permeabilitate mare: naproxen,piroxicam, grizeofulvin,
ciclosporina, danazol;
comprimate cu substante active din clasa III: cu solubilitate mare
si permeabilitate mic: ranitidina, cimetidina, captopril,
alendronat, atenolol;
comprimate cu substante active din clasa IV cu solubilitate mic
si permeabilitate mic: furosemid, hidroclorotiazida,
mebendadazol;

n functie de inscriptionare sau santurile de pe suprafat:

comprimate inscriptionate: semn, marc, dozaj;
comprimate fractionabile: cu santuri:

n functie de modul de formulare:

comprimate neacoperite:
cu strat unic;
cu straturi multiple;
comprimate acoperite: cu unul sau mai multe straturi, formate din amestecuri de
substante diverse: rsini, gume, gelatine, zaharuri, plastifianti, ceruri, polioli,
coloranti si aromatizanti si uneori substante active:
cu zahr (drajeuri);
cu pelicule - dac stratul este foarte subtire se numesc comprimate filmate;

n functie de viteza de eliberare a substantei active:

I. comprimatele cu eliberare conventional (clasic):
comprimate pentru administrare peroral;
comprimate pentru administrare pe mucoase;
comprimate pentru solutii injectabile si oftalmice;
II. comprimate cu eliberare modificat:
1. comprimate cu eliberare accelerat:
comprimate efervescente;
comprimate orodispensabile;
2. comprimate cu eliberare prelungit (retard):
ntrziat: comprimate gastrorezistente sau enterosolubile;
repetat (fractionat, pulsatil sau secventional);
continu (sustinut);
controlat (programat);
3. comprimate cu eliberare dirijat la diferite nivele: stomac, intestin
subtire (duoden, jejun), colon.

n functie de modul de administrare:

comprimate care se administreaz ca atare, prin nghitire;
comprimate pentru solutii (solutia se bea sau se utilizeaz
pentru uz extern);
comprimate pentru dispersii (suspensii), lichidul obtinut se bea
sau se utilizeaz extern;
comprimate efervescente care se dizolv n ap cu
efervescent, lichidul se bea;
comprimate oradispersabile care se dizolv rapid n gur si sunt
nghitite;
comprimate masticabile (crocabile) - se mestec si se nghit;
sunt incluse n grupa comprimatelor utilizate n cavitatea
bucofaringian - calea mucoaselor;
comprimate care se sug (de supt); sunt incluse n grupa
preparatelor utilizate n cavitatea bucofaringian (se mai numesc
si pastile);

n functie de calea de administrare:

I. comprimate administrate pe calea peroral (gastrointestinal):

comprimate care se nghit;

comprimate care se transform n solutie sau suspensie;
comprimate efervescente;
comprimate orodispersabile;

II. Comprimate administrare pe mucoase:

1. Comprimate bucofaringiene (bucale, oromucozale):

comprimate de mestecat;
comprimate bucale;
comprimate sublinguale;
comprimate de supt (pastile);
comprimate alveolare (conuri alveolare);
comprimate mucoadezive bucale;

2. Comprimate vaginale:
se introduc n vagin, unde se dizolv sau se dezagreg;
comprimatele vaginale destinate a fi dizolvate pentru irigatii vaginale;

3. Comprimate oftalmice (oculare):

inserte, mici discuri sterile, solubile (se dizolv rapid
dup aplicare);
comprimate destinate preparrii de solutii si suspensii oftalmice, sterile;

4. Comprimate pentru inhalatii.

III. Comprimate sterile administrate pe cile parenterale:

comprimate sterile destinate preparrii de solutii si suspensii injectabile;
implanturi: se administreaz s.c., dup o incizie sub piele, cedeaz lent substanta
activ;

IV. Comprimate pentru solutii de uz extern, aplicate pe piele:

FR X, supl. 2004 si Ph. Eur. 4th, clasific comprimatele destinate

administrrii orale n:
comprimate neacoperite (engl. uncoated tablets);
comprimate acoperite (engl. coated tablets);
comprimate efervescente (engl. effervescent tablets);
comprimate pentru solutii orale (engl. soluble tablets);
comprimate pentru dispersii orale (suspensii) (engl. dispersible tablets);
comprimate oradispersabile (engl. orodispersible tablets);
comprimate gastrorezistente (engl. gastro-rezistent tablets);
comprimate cu eliberare modificat (engl. modified-release tablets), care pot
fi:
comprimate cu eliberare prelungit retard, extins (engl. prolonged release
tablets, extended release tablets);
comprimate cu eliberare ntrziat (engl. delayed release tablets);
comprimate cu eliberare pulsatil, secvential repetat (engl. pulsatile - release
tablets, repeat release or pulse release tablets).

Comprimatele utilizate n cavitatea bucal sunt clasificate separat n:

comprimate de mestecat (engl. chewable tablets);
comprimate sublinguale (engl. sublingual tablets);
comprimate bucale (engl. buccal tablets);
comprimate mucoadezive (engl. muco-adhesive tablets).

Formularea comprimatelor
Urmreste realizarea de comprimate care s
ndeplineasc urmtoarele criterii:
1. exactitate si uniformitate a continutului de substant
activ pe fiecare unitate de dozare si de la un lot de
fabricare la altul;
2. dizolvarea optim a substantei active, deci disponibilitate
din forma farmaceutic pentru absorbtie, compatibil cu
calea de utilizare destinat (de exemplu, eliberare
imediat sau prelungit);
3. stabilitate fizico-chimic;
4. acceptabilitatea pacientului: produsul final trebuie s
aib un aspect atractiv, form, mrime adecvat,
culoare, gust etc., n scopul de a mri complianta;
5. posibilitti de fabricare avantajoas: formularea trebuie
s permit o productie eficient, practic, cu randament
bun si la un pret de cost mic.

1.
2.
3.
4.

Factori care influenteaza formularea comprimatelor:

tipul, mrimea si forma comprimatelor;
calea de administrare a comprimatelor;
propriettile materiilor prime;
procedeul de fabricare, ambalare, depozitare a comprimatelor;
1. Tipul, marimea si forma comprimatelor

cele mai rspndite tipuri de comprimate sunt acelea destinate a fi nghitite, care
se dezagreg si elibereaz medicamentul n tractul gastrointestinal;
unele comprimate sunt destinate a fi mestecate (masticabile); acest tip de
comprimate este utilizat cnd se doreste o absorbtie din cavitatea bucal sau
pentru a mri dispersia nainte de nghitire;
comprimatele denumite pastile (engl. lozenges) pot fi destinate unei dizolvri lente
n gur, pentru o actiune local;
putine comprimate sunt destinate pentru administrare sub limb (sublinguale) sau
ntre dinti si gingie (bucale) si cedeaz rapid medicamentul n circuitul sangvin.
absorbtia bucal sau sublingual este dorit pentru medicamentele supuse
extensiv metabolismului prin efectul primului pasaj hepatic (nitroglicerina,
testosteronul).
recent, au fost elaborate pastile (lozenges) numite lollipop, cu un continut de
fentanil, destinate ameliorarii durerii la bonavii de cancer (Actiq); principiul activ
este cedat din pastile n curentul sangvin prin mucoasa cavittii bucale.

Un alt factor important n formulare l constituie selectarea mrimii si formei de

comprimat adecvate - sunt determinate de substanta activ.
Substantele active continute n cantitti foarte mici n formula comprimatelor, de
ordinul microgramelor (acid folic, digoxin, rezerpin, dexametazon etc.) necesit
folosirea unor cantitti mari de diluanti si alte substante auxiliare, pentru a obtine un
amestec care s permit obtinerea unui comprimat de forma si mrimea acceptat de
pacient.
2. Calea de administrare
Formularea comprimatelor depinde si de calea de administrare, care impune cerinte
specifice.
Comprimatele pot fi formulate pentru a fi utilizate pe ci variate de administrare.
Acestea necesit o formulare adecvat,conform cu caracterele fiziologice si
histopatologice specifice.

3. Proprietatile materiilor prime

Comprimatele se prepar, n general, din:
una sau mai multe substante active;
asociate sau nu cu o mare varietate de substante auxiliare (excipienti),
care sunt supuse procesului de comprimare.

Propriettile substantei active si ale substantelor auxiliare - sunt

furnizate de studiile din etapa de preformulare, n care se identific
propriettile fizico-chimice atat ale substantelor active, ct si ale
substantelor auxiliare, care pot influenta designul formulrii,
procedeul de fabricare si propriettile biofarmaceutice
farmacocinetice ale produsului final.
Excipientii sunt selectati pentru urmtoarele considerente:
mbunttesc tehnologia de fabricare: agenti diluanti, glisanti, lubrifianti;
asigur stabilitatea fizico-chimic: antioxidanti, absorbanti UV;
optimizeaz sau modific eliberarea substantei active: dezagreganti,
polimeri hidrofili, agenti umectanti, polimeri biodegradabili;
mresc complianta pacientului: edulcoranti, aromatizanti;
pentru a identifica produsele: coloranti.

Principalele proprietti ale materiilor prime - SM si substante auxiliare -care

intereseaz procesul de formulare a comprimatelor sunt:
a. identitatea, puritatea, propriettile organoleptice;
b. propriettile structurale si dimensionale:
propriettile cristaline si polimorfismul: influenta acestora asupra
biodisponibilittii;
stabilitatea fizico-chimic;
comportarea la comprimare;
propriettile dimensionale: mrimea, forma si suprafata specific a
particulelor de material;
c. propriettile fizico-mecanice:
densitate;
higroscopie;
curgere (unghiul de repaus);
compresibilitate, compactibilitate (ale patului de pulbere);
umiditate;
d. parametri care influenteaz absorbtia substantei active;
e. compatibilitatea substantelor medicamentoase cu excipientii:
solubilitate;
coeficientul de repartitie lipide/ap;
constanta de ionizare;
permeabilitatea prin membrane biologice.

4. Procedeele de fabricare
Fabricarea comprimatelor const n compactarea unei mase de
material solid: pulbere, granule sau pelete ntr-un spatiu limitat.
Materialul trebuie s prezinte capacitatea de a-si micsora volumul,
sub actiunea fortelor aplicate, proprietate numit compresibilitate si
s formeze un compact solid, cu o rezistent mecanic bun,
proprietate numit compactibilitate.
Operatia farmaceutic de comprimare sau de compactare a
materialului solid se efectueaz cu ajutorul masinilor de comprimat
sau prese, dotate cu o matrit si cel putin dou poansoane.

 Comprimarea se efectueaz:
direct asupra amestecului de pulberi, format din substante active
sau din substante active si substante auxiliare (excipienti), n
cazul metodei de comprimare direct;
asupra granulelor, obtinute din amestecul de substante active si
excipienti, supuse n prealabil operatiei de granulare (pe cale
umed sau pe cale uscat), n cazul metodei de comprimare
indirect;
fie asupra peletelor - comprimare indirect.

Pulberile, granulele si peletele se prepar prin operatiile

de: pulverizare, amestecare, cernere, granulare,
extrudere-sferonizare.
Primele trei operatii intervin n comprimarea direct;
urmtoarele se utilizeaz n comprimarea indirect.
Indiferent de procedeul de fabricare, formulrile de
comprimate trebuie s prezinte dou caractere
importante: fluiditate (curgere) si compactibilitate.

Obiectivele formularii comprimatelor:

I. comprimarea amestecului de pulberi, granule sau pelete si obtinerea
unui compact solid, cu rezistent mecanic adecvat, numit comprimat
sau tablet;
II. asigurarea stabilittii fizice, chimice si microbiologice a comprimatelor n
timp;
III. realizarea caracterelor subiective
IV. inocuitate, tolerant si eficacitate terapeutic.

I. Scopul principal al formulrii l reprezint comprimarea

materialului solid, sub form de pulbere, granule sau pelete si
obtinerea unui compact solid, coerent, de form determinat, cu
rezistent mecanic.
Procesul de comprimare este format din dou procese fizice:
compresibilitate ce reprezint capacitatea unei pulberi de a-si micsora
volumul sub actiunea unei presiuni
compactibilitate, capacitatea materialului pulverizat de a fi presat ntrun compact solid, cu rezistent mecanic mare la ambalare, transport,
depozitare.

II. Asigurarea stabilitatii fizico-chimice si

microbiologice a comprimatelor n timp
Reprezint al doilea obiectiv important al formulrii
comprimatelor.
Ca forme farmaceutice solide, compacte, comprimatele
sunt mai stabile din punct de vedere fizico-chimic dect
pulberile, deoarece acestea expun o suprafat de
contact mic la actiunea agentilor atmosferici.
Comprimatele stabile trebuie s-si mentin calittile
initiale: forme, mrimea, greutatea, culoarea, aspectul, n
conditii normale de transport si depozitare.
Cu toate acestea, n timp, comprimatele pot suferi
modificri fizico-chimice, care afecteaz calitatea
produsului si, deci, eficacitatea, sub influenta actiunii
unor factori ca: umiditate, lumin, cldur, oxigen din aer
etc.

Instabilitatea fizic a comprimatelor neacoperite:

observarea unui exces de pulbere sau particule solide la baza
recipientului de conditionare,
fisurarea sau aparitia de cristale pe suprafata comprimatelor sau pe
peretii flacoanelor de sticl.

Instabilitatea fizic se evalueaz prin determinarea rezistentei la

sfrmare, nc din etapa de formulare, ct si pe produsul industrial,
cu ajutorul aparatelor care testeaz pierderile de material prin
abraziune.
Duritatea comprimatelor se determin cu aparate adecvate.
Instabilitatea chimic poate fi urmrit prin:
aprecierea modificrilor culorii,
aparitia de pete, pe suprafata comprimatelor sau n interiorul lor.

n timpul perioadei testelor de stabilitate, se vor determina periodic:

aspectul, textura, culoarea, mirosul, rezistenta mecanic,
uniformitatea masei, continutul n umiditate si efectul umidittii,
dozarea substantelor active.
Se determin disponibilitatea in vitro.
Testul de dezagregare a comprimatelor se poate utiliza pentru a detecta
periodic schimbrile n caracteristicile fizico-chimice ale acestora, care
se vor corela cu vitezele de dizolvare in vitro.

III. Realizarea caracterelor subiective

Acest obiectiv al formulrii are ca scop obtinerea unor caractere subiective,
care s creasc complianta, mai ales, n cazul comprimatelor orale,
administrate pe mucoasa buco-faringian, comprimatele efervescente sau
cu dizolvare rapid n ap, nainte de administrare:

aspect;
gust;
miros;
culoare.

n formulri se asociaz aromatizanti, edulcoranti si colorantii, care s

acopere gustul neplcut al unor componente sau s confere un gust
atractiv.

IV Inocuitate, toleranta, eficacitate terapeutica

Toate materiile prime utilizate n formularea si fabricarea comprimatelor
trebuie s corespund conditiilor de calitate impuse de normele n vigoare;
trebuie s fie netoxice si nealergenice.
Aceste date se obtin din etapa de preformulare.
Deoarece majoritatea comprimatelor se administreaz pe cale peroral, se
impune evaluarea sigurantei atat a noilor substante active, ct si a
excipientilor noi, prin control toxicologic.