Sunteți pe pagina 1din 5

PULBERI FARMACEUTICE

Definitie: Pulberile sunt preparate farmaceutice solide constituite din particule uniforme ale unei singure
substante medicamentoase sau ale mai multor substante in amestec, folosite ca atare sau impartite in doze, destinate
administrarii interne sau externe.

Din punct de vedere fizic pulberile sunt dispersii de solid in solid.

Importanta pulberilor consta in faptul ca ele reprezinta o forma de administrare ca atare, dar reprezinta si o
forma intermediara pentru prepararea altor forme farmaceutice: solutii injectabile, comprimate, unguente, suspensii,
supozitoare. Forma particulelor determina volumul pulberii: forma sferica fac posibila obtinerea unei pulberi dense,
compacte, iar forma aciculara sau de bastonase care se dispun neordonat dau o masa poroasa. Din punct de vedere
cinetic, pulberile prezinta unele asemanari cu lichidele, avand un caracter mobil, fluid in functie de marimea, forma,
capacitatea de adeziune a particulelor, umiditatea si alti factori fizici.

Din punct de vedere fizico - chimic pulberile pot forma dispersii grosiere, microdispersii sau dispersii
coloidale, in functie de marimea particulelor. Intr-o pulbere particulele nu au toate aceiasi marime. Gradul de finete
influenteaza absorbtia si eficacitatea terapeutica a medicamentelor. De exemplu marimea cristalelor de
cloramfenicol influenteaza concentratia de antibiotic din sange, sulfamidele sub forma de pulbere fina se absorb
mult mai repede pe cale orala. Cortizonul pulverizat grosier are o actiune de 20 de ori mai lenta decat produsul
micronizat. Acidul salicilic pulverizat grosier cauzeaza hemoragii gastrice mai puternice decat produsul pulverizat
fin.

O reducere prea avansata a marimii particulelor unei pulberi duce la scaderea solubilitatii prin formarea
unor agregate care se dizolva mai greu, la scaderea proprietatilor reologice( de curgere) ce influenteaza dozarea,
divizarea, incarcarea electrostatica a microparticulelor impiedica amestecarea si uniformizarea pulberilor.

Din punct de vedere tehnologic, gradul de finete se alege in functie de tipul formei farmaceutice de
administrat. Astfel, pulberile absorbante sau cele de uz intern greu solubile trebuie aduse la un grad avansat de
finete, la fel si cele destinate unguentelor oftalmice. Pulberile solubile de uz intern pot fi aduse la un grad de
dispersie mediu. Drogurile vegetale care sunt supuse proceselor extractive trebuie sa aiba un grad de diviziune
grosier.

Ca forma farmaceutica, pulberile prezinta avantaje si dezavantaje.

Avantaje:

- substantele aduse sub forma de pulberi permit obtinerea unui amestec omogen

- dizolvarea si absorbtia rapida a principiilor activi in tractul gastro-intestinal

- dozare exacta

- actioneaza rapid in organism datorita suprafetei mari de contact


- pot fi ingerate dizolvate in apa sau alt lichid

- sunt o forma farmaceutica convenabila pentru bolnavi - se pot transporta usor si se


administreaza usor

- majoritatea substantelor se afla in farmacie sub forma de pulberi, ele se pot prescrie si
administra ca atare sau combinate si dozate.

- sunt usor de administrat copiilor

- pulberile sunt forme farmaceutice adecvate administrarii substantelor solide cu doze


terapeutice mari: de exemplu substantele antiacide isi exercita efectul la doze de 5 g, cantitate ce nu poate fi
prelucrata sub forma de tablete

- sunt o forma farmaceutica mai stabila decat solutiile

Dezavantaje:

- datorita suprafetei mari de contact se conserva greu fiind usor invadate de microorganisme

- se descompun in contact cu aerul umiditatea si lumina

- aparitia unor reactii intre componente pot duce la descompunerea si lichefierea amestecului

- unele pulberi sunt greu accesibile datorita gustului sau mirosului neplacut

Clasificarea pulberilor se face dupa mai multe criterii:

1. Dupa compozitie:

- pulberi simple alcatuite dintr-o singura substanta

- pulberi compuse constituite din doua sau mai multe substante

2. Dupa modul de intrebuintare: - pulberi pentru uz intern

- pulberi pentru uz extern

3. Dupa modul de formulare: - pulberi nedivizate

- pulberi divizate in doze unitare

4. Dupa modul de prescriptie: - oficinale

- magistrale

- tipizate
5. Dupa originea substantelor: - minerale

- vegetale

- obtinute prin sinteza

6. Dupa gradul de finete: - grosiere ce trec prin sita IV - V

- mijlocii

- semifine

- fine - trec prin sita VI

- foarte fine - trec prin sita VII

- coloidale

Prepararea pulberilor in farmacie se face folosind substante medicamentoase, uscate in prealabil daca este
necesar, se pulverizeaza la mojar si apoi se trec prin site potrivite. In industrie se folosesc utilaje corespunzatoare.

Uscarea este operatiunea prin care se urmareste eliminarea gradata a apei dintr-un material in care este
mentinuta prin adeziune superficiala sau capilaritate. De multe ori apa este mentinuta prin legaturi de natura chimica
si chimica( apa de cristalizare). In acest caz operatiunea se numeste deshidratare. Uscarea solidelor are drept scop:

o asigurarea conservarii unor substante si produse vegetale,

o conservarea substantelor farmaceutice se face mult mai bine dupa indepartarea umiditatii.
Produsele vegetale si animale se inactiveaza si sunt invadate de microorganisme daca contin apa.

o usurinta la manipulare, transport si depozitare

o obtinerea unor preparate farmaceutice( extracte uscate)

o favorizarea pulverizarii se realizeaza deoarece prin uscare materialele isi pierd elasticitatea si pot
fi usor sfaramate. De aceea operatia de pulverizare este precedata de uscare.

La uscarea solidelor eliminarea apei se face prin evaporare. Evaporarea are loc cand tensiunea de vapori
superficiala din substanta solida este mai mare decat tensiunea de vapori din aerul inconjurator la o temperatura
determinata. Viteza de evaporare depinde de o serie de factori dintre care cei mai importanti sunt: temperatura,
suprafata de evaporare, starea de diviziune a materialului, diferenta dintre tensiunea de vapori a aerului si cea de la
suprafata materialului, viteza de circulare a aerului si presiunea. In general umiditatea este indepartata partial. Daca
prin uscare se elimina complet umiditatea, unele produse au tendinta de a recastiga apa in contact cu umiditatea
atmosferica. Uscarea materiilor prime solide poate fi obtinuta prin expunere la temperatura camerei, mentinerea in
exsicatoare, prin incalzire la presiune redusa si cu ajutorul razelor infrarosii.
Metodele de uscare se aleg in functie de natura produsului, sensibilitatea principiilor activi la caldura si
oxigenul din aer, gradul de deshidratare urmarit.

Uscarea in aer liber este cea mai simpla metoda si consta in expunerea la o temperatura de 20 - 30 grade a
produselor pe coli de hartie, pe panza sau pe retele de sarma in strat subtire.

Uscarea la cald se face cu ajutorul aerului incalzit care circula deasupra materialului, se incarca cu vapori
de apa si apoi este evacuat prin ventilare. Aceasta uscare este artificiala, necesita o aparatura speciala si conditii de
lucru controlate. Caldura necesara uscarii poate fi transmisa prin convectie, conductibilitate sau iradiere.

Uscarea prin convectie se realizeaza in etuve, dulapuri uscatoare, uscatoare cu banda.

Uscarea prin iradiere se realizeaza cu ajutorul unor lampi cu infrarosii care au capacitate de patrundere in
interiorul materialului.

Pulverizarea este operatia de reducere mecanica a dimensiunii particulelor unei substante solide. In
farmacie, prin pulverizare, substantele solide sunt transformate in particule de dimensiuni diferite care alcatuiesc
pulberea.

Obiectivele pulverizarii sunt urmatoarele:

asigurarea omogenitatii preparatelor farmaceutice solide in cazul pulberilor compuse

imbunatatirea absorbtiei substantelor active

favorizeaza extractia produselor vegetale

mareste viteza de dizolvare

In functie de marimea particulelor substantei, de gradul de finete urmarit si de aparatura utilizata, operatia se
numeste:

maruntire ( sfaramare, concasare), cand se obtin fragmente cu dimensiuni cuprinse intre cativa
centimetri si un milimetru. In farmacie maruntirea se realizeaza la mojar, iar in industrie cu
concasoare de diferite tipuri: cu falci, ciocane, valturi

pulverizarea propriu-zisa .- cand dimensiunea particulelor este sub 1 milimetru. In farmacie se


realizeaza prin triturare la mojar, iar in industrie cu mori de diferite tipuri: centrifugale, cu bile,
coloidale. Pulverizarea la mojar se poate face prin lovire si prin triturare.

Pulverizarea prin intermediu. Unele substante folosite in farmacie nu pot fi pulverizate prin simpla triturare
la mojar, deoarece datorita structurii lor se aglomereaza. In astfel de cazuri se recurge la o substanta intermediara,
care poate sa ramana in amestec,si se numeste intermediara permanenta, iar cele care se volatilizeaza se numesc
intermedii efemere.

Pulverizarea secarei cornute se face prin intermediul zaharului, camforul se pulverizeaza prin intermediul
alcoolului sau eterului, iar iodul cu ajutorul cloroformului.
Pulverizarea integrala sau fara reziduu se realizeaza cand tot materialul luat in lucru este transformat in
pulbere. Toate substantele de natura chimica se pulverizeaza fara reziduu.

Pulverizarea cu reziduu se intalneste la produsele vegetale, ea fiind avantajoasa prin indepartarea tesuturilor
dure, principiile active sunt localizate in special in tesuturile friabile.

Pulverizarea radacinii de ipeca este o pulverizare cu reziduu, fiind indepartat ca reziduu 25% din cantitatea
luata in lucru.In industrie pulverizarea se face cu diferite tipuri de mori: mori cu pietre, cu discuri, cu valturi, cu bile,
mori centrifugale si mori coloidale.Indiferent de procedeul de pulverizare aplicat se obtin particule cu dimensiuni
diferite.Deoarece pulberile farmaceutice trebuie sa fie alcatuite din particule uniforme, pulverizarea este urmata de
cernere.Cernerea este operatia mecanica de separare a particulelor dintr-un amestec, cu ajutorul sitelor. Prin cernere
rezulta doua fractiuni: una care contine particule mai mici decat dimensiunile ochiurilor sitei si se numeste cernut si
a doua care are particule mai mari decat orificiile sitei si se numeste refuz. Sitele sunt formate din fire metalice,
material sintetic sau tabla perforata. Exista site pentru receptura si site industriale care se deosebesc prin marime.

FR X oficializeaza 9 site fiecare permitand obtinerea unui anumit grad de finete. Numerotarea sitelor s-a
facut conventional in functie de numarul de ochiuri pe cm patrat. Gradul de finete creste de la sita nr. 1( fragmente
mari) la sita nr. 9( pulbere extrafina).

Pentru cernerea substantelor toxice sau iritante se folosesc site acoperite.

Amestecarea este operatia fundamentala prin care se urmareste realizarea unei distributii uniforme a
componentelor unui amestec de produse solide , semisolide, lichide sau gazoase.

Scopul operatiei este omogenizarea amestecului: orice doza prelevata la intamplare trebuia sa contina toti
componentii amestecului in aceleasi proportii. Factorii care influenteaza amestecarea sunt: marimea particulelor,
densitatea lor si raportul cantitativ al componentelor.

Amestecarea se realizeaza in farmacie cu ajutorul mojarului si a pistilului, iar in industrie cu ajutorul


tobelor de amestecare.Prepararea pulberilor in farmacie se face folosind substante medicamentoase uscate,
pulverizate, cernute si amestecate. Amestecarea componentelor se face in ordinea crescanda a cantitatilor. Fac
exceptie pulberile cu densitate mica si substantele colorate care se adauga de obicei la sfarsit indiferent de cantitate.
Dupa amestecare pulberile se cern din nou. Pentru pulberile in cantitati mai mici de 20 de grame cernerea nu este
obligatorie. Cantarirea substantelor solide nu se face direct pe platanul balantelor ci pe tecturi de hartie sau celofan,
evitad astfel corodarea.Pulberile de uz extern pot contine substante antiseptice aprobate de M.S; pe eticheta se va
specifica natura si concentratia acestora. Pulberile destinate a fi aplicate pe pielea sugarilor, pe plagi deschise sau pe
arsuri trebuie sterilizate, iar pulberile cu antibiotice se prepara aseptic.

S-ar putea să vă placă și