TEHNOLOGIE FARMACEUTICA

AN IV
SEMESTRUL I
CADRU DIDACTIC:
CONF.UNIV.DR. FARMACIST
OLIMPIA DUMITRIU BUZIA

COTINUT

DISPERSII COLOIDALE
AEROSOLI
EMULSII
SUSPENSII
PREPARATE TOPICE -UNGUENTE
SUPOZITOARE

Bibliografie

FR IX, X
Victor Stanescu Tehnica Farmaceutica Ed
Med 1983 Bucuresti
Iuliana Popovici , Dumitru Lupuleasa
Tehnologie Farmaceutica vol I, II,III Ed
Polirom 1997,2008 ,2009

DISPERSII COLOIDALE

O faza este fin divizata sau sub forma de particule in

cealalta faza
Forma farmaceutica poate fi:
- sistem dispers omogen
- sistem dispers eterogen

Daca cele doua componente ale medicamentului (s.

medic.si s.auxiliara) formeaza o singura faza dar cu mai
multe specii moleculare sist.dispers este numit solutie

Componentele:
- subst. medic(solutul,solvatul)=faza dispersata;faza
interna care este fin divizata si repartizata uniform in cel
de-al doilea strat
-solventul,dizolvantul, vehicolul, mediul de
dispersie; faza dispersanta, faza continua sau faza
externa

- monofazice sau sistem dispers omogen=toate

componentele sunt intr-o stare de agregare unica
-bi sau polifazice sau sisteme disperse eterogene=
dispersarea substantei medicamentoase intr-un
lichid, gaz, sau solid in care aceasta este
insolubila,part.au dimensiuni= > de 1 nm(> decit
dimensiunile fazei ext)Ex:
-emulsiile(lic in lic)
-suspensiile(solid in lichid)
-spumele(gaz in lic)
Intre cele doua dispersii :omogene(solutii) si
grosiere(suspensiile) exista:
-Sol coloidale in care part.dispersate sunt mai mari
decit moleculele din solutiile adevarate dar mai mici
decit particulele prezente in suspensii

Sol coloidale = dispersii coloidale,

pseudosolutii,soli sau soluri sunt sisteme
disperse ultramicroeterogene lichide formate
din molecule , particule asociate sau particule solide
cu diametrul mare cuprins intre 1nm cca 500 nm
Aceste sisteme disperse pot avea un aspect:
limpede ,
transparent
opalescent sau tulbure
n functie de natura substantelor si de concentratie

Denumirea coloidal = cuvintele grecesti kolla= clei ,

si eidos = aspect , forma

Termenul de sol = sol a unei substane coloidale , deci cu

particule , in mediul dispers , mai mari decat
moleculele mediului de dispersie, care nu
traverseaza o membrana semipermeabila

Denumirea de coloizi , a fost atribuita de chimistul englez

Th Graham , in 1851 , unor subst cu prop asemanatoare
cleiului : albumina , gelatina , amidonul , spre deosebire de
alte subst pe care le-a numit cristaloizi care in conditii
adecvate , erau obtinute in stare cristalizata

Coloizii puteau fi separati de cristaloizi prin dializa

folosind membrane semipermeabile cu porii foarte mici

Mai tarziu s-a propus schimbarea

denumirii de subst coloidala cu cea de
stare coloidala care este caracterizat :
printr-un anumit grad de diviziune a materiei si
o instabilitate termodinamica avansata ceea ce a
dus la concluzia ca :
Sistemele coloidale sunt sisteme eterogene
formate din cel putin doua faze dintre care
una este dispersata in alta

Termenul coloidal desemneaza starea de

materie caracterizata prin dimensiuni
submicroscopice

Starea coloidala poate influenta:

actiunea terapeutica .

Astfel clorura sau iodura de Ag coloidala , cat

si comp organici de argint ( protargolul , colargol
si argirol ) prezinta o act antiseptica mai
mare , dar si o toleranta mai buna , fiind mai
putin iritanti decat sarea anorganica de Ag
( AgNO3)

Compusii coloidali de argint se utilizeaza in diferite

forme farmaceutice ca : erine , colire , solutii pentru
badijonare
Sulful coloidal este cea mai activa forma de sulf
deoarece sulful elementar este adus intr-o stare de
diviziune foarte mare si formeaza solutii coloidale
apoase foarte stabile
Calomelul ( clorura mercuroasa ) , aurul si mercurul in
stare coloidala sunt utilizati in terapie
Compusii macromol , ca dextranii si gelatinele
modificate , formeaza solutii coloidale utilizate ca perfuzii ,
inlocuitoare de plasma
Unele dispersii coloidale nu prezinta o forma
farmaceutica direct administrabila bolnavului , dar
pot intra in compozitia diferitelor medicamente , pe
care le caracterizeaza dpdv al gradului de dispersie

Astfel sunt :
Ag tensioactivi utilizati ptr solubilizarea micelara a
substantelor medicamentoase greu solubile in apa
Mucilagiile solutii coloidale de subst macromol naturale , de
semisinteza sau sinteza , care sunt buni agenti de stabilitate
ptr:
emulsii,
suspensii sau
excipienti pentru granulate si comprimate

In concentratii mari , in solutie apoasa , substantele

macromoleculare formeaza geluri (hidrogeluri ) folosite ca
excipienti ptr
unguente ,
supozitoare hidrosolubile sau
capsule gelatinoase

In prezent coloizii prezinta mare imp datorita introducerii

recente de noi substante polipeptidice , care formeaza
solutii coloidale , iar excipientii polimerici sunt utilizati ptr
prepararea de forme moderne:
comprimate cu matrita ,
-comprimate cu eliberarea controlata a sm sau a unor
forme cu eliberare la tinta

1.In functie de gradul de dispersie:

- dispersii moleculare sau omogene
- dispersii eterogene (bi sau polifazice)
- coloidale
- grosiere
2. In functie de starea de agregare(pt. cele eterogene):
- solida
- lichida
- gazoasa
3. Dupa natura mediului de dispersie(pt. sist. Coloidale)-se
mai numesc soli
-liosoli -gaz-lichid
-lichid-lichid
-solid-lichid
-aerosoli: -lichid-gaz
-solid -gaz

4 In functie de interactiunile dintre part.fazei disperse:

-sistem liber dispersat, incoerent sau discotinuu
-emulsiile,
-susp.diluate
-aerosoli
-sistem dispersat coerent in care part fazei interne sunt
legate una de alta formand o retea tridimensionala =
structura in mediu de dispersie .
Ex : -suspensii concentrate ( paste ) ,
-emulsii
-crme concentrate
-geluri

1. Umectarea
Umectarea unui solid de catre un lichid consta in
raspandirea spontana a lichidului pe suprafata solidului
Exemplu: comportamentul unei picaturi de lichid aplicata pe
suprafata unui solid.
2. Adsorbtia
-este un fenomen fizic care implica forte van der Wals si
posibil legaturi de hidrogen
- este un proces reversibil si se poate realiza prin:
-cresterea temperaturii
- in unele cazuri poate avea loc si o reactie
chimica: chemosorbtie
Implica existenta: unui adsorbat si a unui adsorbant

Adsorbtia fizica: forte de adeziune intre adsorbat si

adsorbant
Se poate realiza intr-un strat unimolecular (Langmuir)
sau prin formarea de straturi multiple (Brunauer,Teller)
Fenomenul de adsorbtie este important in:
-umectarea solidelor in prepararea suspensiilor
-utilizarea unor cantitati corespunzatoare de tensioactiv ca agent de
emulsionare
-solubilizarea micelara
-adsorbtia polimerilor in procesul de stabilizare a emulsiilor si suspensiilor
- scheletul macromoleculei prezinta grupari cu capacitate adsorbtiva
- legaturi slabe intre segmente invecinate
- impedanta sterica (intrepatrunderi si incolaciri ale ramificatiilor catenelor
laterale)
- saturarea fenomenului

3.Sarcina electrica
Particula solida/picatura(suspensii/emulsii) dintr-un lichid
nemiscibil dispersate intr-un lichid
sarcina electrica la
suprafata, datorita existentei unui exces de ioni de acelasi
semn la interfata
Provenienta ionilor care confera incarcatura electrica:

- particula insasi

- impuritati de ioni din faza lichida

- ioni ai unui tensioactiv ionic adsorbit la interfata

Sarcina electrica
zona lichida invecinata suprafetei particulei contine un
strat dublu difuz

Strat Helmholtz interior

Strat Stern

Strat Helmholtz exterior

-

+
+

+
+

+
+

Punct de neutralitate
-

Potential zeta: diferenta de potential intre suprafata

exterioara a stratului fix si interiorul fazei lichide ()
=4v /E
: vascozitatea
:constanta dielectrica
E: campul electric aplicat
v: viteza particulei
Micsorarea potentialului zeta sau modificarea semnului:
- adaugarea de electroliti
- aportul de anioni si cationi creste densitatea de ioni cu
sarcina opusa celor din stratul fix creste gradientul de
potential in stratul fix iar potentialul zeta scade

Importanta
-micsorarea valorii poate determina flocularea
suspensiilor si emulsiilor
-monitorizarea poate asigura controlul procesului de
floculare si defloculare in sensul dorit
Prin incarcarea part cu sarcini electrice de acelasi fel , se
creeaza o bariera electrica care impiedica contopirea
sau sedimentarea

1 . Gradul de dispersie a fazei int : cand

gradul de dispersie este crescut , avem un
sistem stabil fizic .Instabilitatea sist poate
fi :
Cinetica se manifesta prin miscarea continuua a part
fazei interne
Agregativa (termodinamica ) : tendinta de reducere
a suprafetei de separatie dintre faze, care se realizeaza
prin unirea part fazei int . Se realizeaza prin fenomene
fizice :
Agregare , coagulare
Sedimentare
- soluri , suspensii
Floculare , cremare
- emulsii

V = 2r2(d1-d2)g / 9
V=viteza de sedimentare
r = raza picaturilor dispersate
d = densitatea fazelor interna (1) si externa
(2)
g = acceleratia gravitationala
= vascozitatea mediului de dispersie.
Sedimentarea, ecremarea (suspensii, emulsii)
-Continut ridicat de faza dispersata
-Particule de forma diferita si de dimensiuni diferite
Ultima etapa a sedimentarii (ecremarii la emulsii):
rearanjarea particulelor cu cresterea gradului de
compactizare in stratul de sediment: cimentare

La emulsii:
flocularea (fenomen reversibil)
coalescenta (proces ireversibil) unirea completa a
globulelor prealabil floculate
Floculare controlata: suspensii necimentate,usor de
redispersat
Potential zeta corespunzator particulelor
suspendate (cu electroliti, tensioactivi, polimeri cu
proprietati si in concentratii bine stabilite)

Suspensii: particulele fazei disperse prezinta grade

de dispersie diferite

Energia de interfata a particulelor mici este mai

mare decat a particulelor mari

Particulele mai mici sunt mai solubile decat

particulele mai mari

Particulele mari cresc pe seama celor mici

Rezultat:
micsorarea gradului de dispersie
sedimentare mai rapida
creste procentul particulelor cu grad de dispersie mic
Alte cauze:
polimorfismul
starea de solvatare
pulverizarea particulelor
variatia temperaturii: perioade de suprasaturare a mediului

3.Vascozitatea dispersiilor farmaceutice prezinta

importanta in formulare
Proprietatile de curgere influenteaza :
-stabilitatea,
-aspectul,
-comportamentul sub influenta unor factori tehnologici
Cunoasterea reologiei sistemelor disperse este importanta
pentru:
-formularea de preparate stabile fizic
-alegerea de procedee tehnologice adecvate (prelucrare
mecanica, aplicare, administrare)
-alegerea unor agenti de vascozitate convenabili

Reologia: stiinta curgerii corpurilor sub actiunea

unor forte
Reologia are o mare imp nu numai dpdv tehnologic , de
preparare a unei forme farmaceutice ci si de administrare
a medicamentelor
Adaugarea de ag reulogici are ca scop reducerea
miscarii part fazei int si deci a posibilitatii de unire a
acestora prin marirea vascozitatii fazei externe ,
diminuindu-se astfel tendinta de separare a fazelor
Viteza de sedimentare scade cu cat dimensiunea
particolelor este mai mica , si cu cat diferenta dintre
densitatea fazei disperse si a celei dispersante este mai
mica

Curgerea: deformare permanenta modificare a formei

corpului sub actiunea unei forte exterioare (tensiune)

Vascozitate: rezistenta cu care corpul se opune curgerii

D = dv/dh (D viteza de deformare, dv diferenta de
viteza, dh distanta de separare)

Lichide Newtoniene: = * D ( forta de forfecare)

Dispersiile eterogene: abateri de la curgerea

Newtoniana

Vascozitatea : in sistemul de coloizi hidrofili , vascozitatea

acestora este mai mare fata de cea a mediului de
dispersie si creste cu concentratia coloidului ; aceasta
proprietate este utilizata ptr stabilizarea unor sisteme
disperse

Sistemele disperse eterogene se

fluidifica prin agitare , facilitand
administrarea la pacient .
Lasate:
-in repaos - revin la consistenta initiala ,
care contribuie la pastrarea stabilitatii fizice
a sistemului ,
-iar in cazul medicamentelor aplicate pe
piele contribuie , la localizarea acestora
numai pe zona tratata

4 . Temperatura
Cresterea temperaturii influenteaza negativ stabilitatea
sist disperse eterogene .Prin scaderea vascozitatii ,
creste energia cinetica a particulelor sau a picaturilor .
Micsorarea temp poate produce o reprecipitare sau o
marire a cristalelor in mediu apos
5. Prezenta de tensioactivi
Adaugarea de subst tensioactive duce la scaderea tens
interfaciale .Prezenta tensioactivilor permite utilizarea
energiei mecanice sau termice conducand la un sistem
stabil

1.Dispersii liofile sunt obtinute din subst coloidale cu afinitate

ptr mol mediului de dispersie daca este apa = dispersii
hidrofile
Fac parte coloizii hidrofili macromoleculari faza dispersata
este formata din particule de ordin coloidal de dimensiuni mari .
amidonul , bentonita , gelatina , guma arabica , tragacanta ,
polividona care se umfla , se disperseaza sau se dizolva
spontan in apa
Daca mediul de dispersie este uleiul sisteme lipofile ( oleofile )
Subst lipofile au afinitate pronuntata fata de uleiuri , care sunt
lichide nepolare cu grupe polare in nr mic si constanta
dielectrica joasa parafina lichida , benzenul , uleiuri vegetale si
uleiuri volatile

Ex:subst formatoare de dispersii coloidale lipofile

sunt
-polimeri de tipul polistirenului , latexului de cauciuc
nevulcanizat , care se dizolva molecular in benzen ,
-stearatul de Mg sau de Al care se dizolva sau se
disperseaza in ulei de bumbac si
-carbunele activ ce formeaza soli sau dispersii de
particule in toate uleiurile

Datorita marii afinitati sau atractii intre mediul de dispersie

si faza dispersata , dispersiile liofile se formeaza
spontan atunci cand faza solida este adusa in contact
cu vehiculul lichid

Dispersiile liofile sunt termodinamic stabile si

reversibile ; ele pot fi usor reconstituite chiar dupa ce
mediul de dispersie a fost scos din faza solida

2.Dispersiile liofobe- obtinute din substante coloidale

fara afinitate fata de mol mediului de dispersie =
dispersoizi ;
-in cazul apei ca vehicul = sisteme hidrofobe , deoarece
moleculele nu se hidrateaza

Sunt incluse : dispersiile apoase de subst lipofile : polistirenul

si latexul de cauciuc , steroizii si alte subst organice lipofile
:ceara , parafina ,stearatul de magneziu

In cazul unui mediu de dispersie uleios = sisteme

lipofobe , daca substanta activa nu are afinitate fata de
acest vehicol

Datorita lipsei de atractie intre faza continuua si faza

dispersata , dispersiile liofobe sunt nestabile si
ireversibile

3.Dispersii micelare sau de asociatie : subst organice care contin

o gr hidrofoba ( lipofila ) impreuna cu o grupare puternic hidrofila
( lipofoba ) in aceiasi molecula ce confera un caracter amfifil

Desi molecula individuala a acestor subst este in general mica

( micromolecule ) pentru a forma o dispersie din domeniul coloidal , in
anumite conditii , in solutie , moleculele tind sa se asocieze in
agregate de diferite forme = micele in cadrul carora
moleculele sunt unite prin valente secundare forte Van der
Waals
Ex ; colorantii organici ,sapunurile , ag tensioactivi

Atat sistemele micelare , cat si sistemele macromoleculare prezinta o

mare importanta ptr tehnologia farmaceutica , fiind utilizate in formularea
diferitelor forme lichide , semisolide sau solide si avand diferite roluri :
Primele ptr marirea solubilitatii in apa a unor subst medicamentoase
greu solubile sau insolubile formand sisteme solubilizate
Cea de-a doua grupa ca excipienti ptr prepararea de forme semisolide si

solide : supozitoare , unguente , capsule

Ambele se intrebuinteaza ptr :

Stabilizarea emulsiilor si suspensiilor
Umectarea subst hidrofobe la prepararea suspensiilor
Promotori de absorbtie ( marirea biodisponibilitatii )
Marirea stabilitatii fizico- chimice si microbiologice

In grupa dispersiilor coloidale sunt incluse si urmatoarele

forme farmaceutice noi , datorita dimensiunii particulelor , cat
si a unor proprietati macroscopice apropiate :
1.Latexurile dispersii coloidale de polimeri insolubili in
apa , cu particule de forma sferica cu marimea de aprox 500
nm
2.Microemulsiile - dispersii coloidale transparente la
granita dintre dispersiile liofile si liofobe cu diametrul
particulelor cuprins intre 10 si 100 nm
3.Lipozomii part cu dimensiuni de 20 -300nm
4.Nanoparticule ( nanocapsule si nanosfere ) dimens cuprinse
50-1000nm

Nespecifice : prop cinetice moleculare

Specifice : fen superficiale
1.Proprietati optice :
-dispersiile coloidale pot fi functie de caracterul lor si gradul
de dilutie : limpezi , opalescente sau tulburi .Observate
la
- microscop , dispersiile coloidale apar limpezi ca si cele
moleculare .
- ultramicroscop se observa particule luminoase care
executa miscari vii foarte rapide in toate sensurile
( miscare browniana ) .O solutie formata dintr-un
coloid liofob arata o miscare browniana mai
accentuata decat una obisnuita cu un coloid liofil
.Fenomenul este mai slab la coloizii liofili deoarece acestia
sunt solvatati

2.Prop cinetic moleculare : spre deosebire de solutiile

moleculare , in sistemele coloidale , miscarea termica a
particulelor este mai lenta , pe cand caderea lor datorita
gravitatiei este mai accentuata
Depunerea particulelor in cimpul gravitational = sedimentare
-In cazul part mici , sedimentarea este suprimata datorita
proceselor de difuziune cand are loc procesul spontan de
uniformizare a fazei disperse in intreg volumul sistemului .Miscarea
browniana se opune de asemenea sedimentarii

3.Prop electrice : sarcina electrica a part coloidale apare din mai

multe cauze:
adsorbtia ionilor din solutie ,
disocierea electrolitica a part coloidale ,
formarea unui strat dublu electric la interfata solid lichid

Datorita existentei sarcinilor electrice , coloizii sunt mai stabili in

solutii diluate . In sol conc , part coloidale se influenteaza reciproc
, isi descarca sarcinile electrice si precipita

1.1.Adaugarea unui coloid liofil la o dispersie liofoba

poate contribui la marirea stabilitatii acesteia .

Substantele care se adauga unui coloid liofob ptr a-I

mari gradul de dispersie = peptizor iar procesul =
peptizare

1.2.Coloidul hidrofil folosit ptr marirea stabilitatii unui

sistem coloidal liofil = coloid protector
Stabilizarea sistemelor coloidale se poate face prin:
- Inconjurarea particolelor dispersate , incarcate electric cu
un invelis de solvent care impiedica aderarea dintre
particule
- Producerea de particule avand sarcini electrice

A)Sol coloidale sunt in general putin stabile , in special

daca coloizii nu sunt protejati de agenti protectori

B)Agitarea puternica si temperatura ridicata pot

cauza coagularea sol coloidale

C)Prezenta de subst , mai ales acizi sau saruri , poate

influenta in mod negativ stabilitatea sol coloidale

D)Nu se recomanda asocierea de solutii coloidale

diferite deoarece poate avea loc o precipitare
reciproca

Majoritatea sol coloidale medicamentoase sunt

stabilizate cu ajutorul unor agenti protectori hidrosoluri
= mucilagii care sunt lichide vascoase folosite mai ales
ca vehicule la prepararea suspensiilor si emulsiilor

Mai rar sunt prescrise si pentru actiune proprie formule

cu cloralhidrat asociat cu mucilag de guma arabica
acesta din urma avand rolul de a proteja mucoasele tubului
digestiv de act caustica a cloralhidratului
Ex mucilagul de agar- agar = act laxativa

Mucilagiile se prepara la nevoie si se pastreaza in

flacoane de capacitate mica bine inchise la loc racoros

Solutii mai concentrate de gume sau macromolecule

se prind in masa rezultand structuri tridimensionale
rigide = geluri
Se formeaza la racirea solutiei concentrate in cazul
evaporarii prin incalzire a mediului dispersant sau In urma
agitarii
Se utilizeaza ca baze de unguent sau ca aglutinanti la prep
pilulelor si comprimatelor

Gelurile coloizilor hidrofili sint reversibile prin tratarea cu

un adaos de mediu de dispersie care reface solul

MULUMESC
PENTRU
SM care se asociaza in micele
ATENIE
!
Tranchilizante, antidepresive (fenotiazine, rezerpina)
Anestezice locale (tetracaina, procaina, lidocaina)
Antibiotice, antimicrobiene (fenoli, polimixina B, poliene)
Analgezice (morfina)
Hormoni (progesterona)
Vitamine (vit A)
Colinergice (pilocarpina)
Antihistaminice (difenhidramina)
Coloranti (fluoresceina, indigocarmin, albastru de
metilen, lactat de etacridina, metilrosanilina)