curs 5

SISTEME COLOIDALE LIOFOBE

SOLI, EMULSII, SPUME
PROPRIETATI COLOIDALE
SPECIFICE ALE
SURFACTANTILOR
- autoagregare
- adsorbtia la interfete

formarea de filme de surfactant la interfete
reprezinta mecanismul de stabilizare al multor
sisteme coloidale (emulsii, microemulsii, spume)

SOLI
Sisteme coloidale S/L
Unitatea cinetica micela liofoba
Metode de preparare
EMULSII
Sisteme coloidale liofobe L/L
Formate din 2 lichide nemiscibile ( L1 =
faza dispersata, L2 mediul de dispersie)
si stabilizate cu emulgator
Aplicatii
- emulsii cosmetice si farmaceutice
- emulsii alimentare
- emulsii in constructii (vopsele, bitumuri)
- emulsii ca medii de reactie in industria
chimica (polimerizarea in emulsie)
Obtinerea emulsiilor macroscopice
Presiunea la partea concav a unei interfee curbe,caracterizat de
tensiunea interfacial , este mai mare dect n partea convexa, cu
mrimea P, denumit presiunea Laplace i definit cu ecuaia:



unde r este raza picturii sferice.
Orice deformare duce la creterea P.
Deformarea interfeei dintre lichide necesit o energie adiional,
cunoscut sub denumirea de for viscoas (sau gradient de vitez).
Gradientul de presiune sau gradientul de vitez necesar sunt n general
furnizate de agitare sau de alte fore de forfecare aplicate din exterior.
Deformarea picturilor este compensat de presiunea Laplace.


r
P
2


Adugarea de surfactani n sistem
conduce la reducerea semnificativ a
gradientului de presiune, prin scderea
valorii tensiunii interfaciale .

G = A

Tipuri de emulgatori
- surfactanti - electroliti
- polimeri - particule solide (emulsii
Pickering)
Clasificarea emulsiilor
Dupa natura fazei dispersate si a
mediului de dispersie:
(a) emulsii directe U/A
(b) emulsii inverse A/U

U
A
A
U
Dupa numarul de faze dispersate:
(a) simple U/A sau A/U
(b) multiple
- ap ulei ap (A/U/A)
- ulei ap ulei (U/A/U).


Regula Bancroft

Faza continu (mediul de dispersie) este
faza care are capacitatea de a dizolva sau
umecta emulgatorul.

Ca regul general surfactanii cu valori
mici de HLB vor forma emulsii A/U, iar cei
cei cu valori mari vor forma emulsii U/A.

Modificarea tipului de emulsie
U/A A/U
(A) modificarea HLB surfactant
(B) modificarea temperaturii pt emulsiile
stabilizate cu surfactanti neionici
temperatura de inversie de faza TIF
Dupa concentratia fazei dispersate:


(a) diluate (c. fz. disp. < 0,1 %)
(b) concentrate (c. fz. disp. < 75 %)
(c) foarte concentrate (c. fz. disp. > 75 %)
emulsii gel
proprietati mecanice asemanatoare
solidelor moi
Stabilitatea emulsiilor
ECREMARE

Procesul de separare PARTIALA a fazelor
intr-o emulsie
Are ca rezultat formarea unei emulsii mai
concentrate decat emulsia intiala, in
echilibru cu o emulsie diluata (sau mediu
de dispersie)
Viteza de ecremare
Relatia Stokes




r = dimensiunea picaturilor
= diferenta densitatilor
= viscozitatea mediului de dispersie

9
2
2

gr
v
COALESCENTA
Procesul de contopire a doua picaturi de
emulsie, cu formarea unor unitati cinetice
(picaturi) cu dimensiuni mai mari.
Dimensiunea picaturilor creste continuu,
pana la SPARGEREA EMULSIEI =
separarea COMPLETA a fazelor intr-o
emulsie
Viteza de coalescenta
emulsie U/A





emulsie A/U



V
U/A
/ V
A/U
>1 stabila emulsia A/U;
<1 stabila emulsia U/A





) exp(
2
0 1
1 /
RT
E K
C V
h
A U


) exp(
2
2 /
RT
nE
C V
CH
U A

MICROEMULSII
Sisteme coloidale liofobe L/L
TERMODINAMIC STABILE SI IZOTROPE
OPTIC
Formate din 2 lichide nemiscibile ( L1 =
faza dispersata, L2 mediul de dispersie) si
stabilizate cu amestec de surfactanti

Diferente intre microemulsii si
emulsii macroscopice
Microemulsii

-conc. mare de surfactant
ca stabilizant (25%)
-izotropa optic
-termodincamic stabila
fluditate mare,
asemanatoare mediului
de dispersie
-dimensiunea picaturilor <
100 nm
Emulsii
macroscopice
-conc. mica de surfactant
ca stabilizant (5%)
-anizotropa optic
-termodincamic instabila
fluditate scazuta

-dimensiunea picaturilor
500 -1000nm

Caracterizarea microemulsiilor
determinarea structurii sistemului
Metode de observare optica sau vizuala , de obicei
cu coloranti cu partitie preferentiala
dimensiunea picturilor
Metode utilizate pe difuzie (difuzia luminii, difuzia
cvasi-elastic a luminii QELS sau DLS, difuzia
neutronilor la unghiuri mici SANS), pe difracia
razelor X la unghiuri mici SAXS, msurtori
dielectrice, sedimentare, estimare din relatii
teoretice
Structura discreta si bicontinua a
microemulsiilor

SPUME
Sisteme coloidale liofobe G/L
Formate dintr-un gaz dispersat intr-un
lichid si stabilizate cu un agent de
spumare
Cei mai utilizati spumanti = surfactantii


Spuma statica poliedrica
(spume concentrate)
Stabilitatea spumelor
Factori care produc destabilizarea
(spargerea) spumelor
- drenajul
- difuziunea gazului si evaporarea apei

Factori care produc stabilizarea
spumelor

- repulsia electrostatica
- presiunea de despicare Dereaghin
- efectul Marangoni (*)
- efectul Gibbs (*)
(*) Efectul Marangoni si efectul Gibbs sunt corelate ca actiune
si sunt cunoscute si ca efectul Marangoni - Gibbs


Efectul Marangoni -Gibbs
La marirea brusca a suprafetei bulelor (datorita socurilor)- ceea ce
ar duce la spargerea spumei
(1) se subtiaza pelicula de apa, presiunea scade in zona, lichidul
tinde sa curga din zonele cu presiune mai mare si sa refaca
grosimea peliculei subtiate




(2) in zona subtiata creste tensiunea superficiala deoarece scade
densitatea de molecule de surfactant adsorbite la interfata L/G;
moleculele de surfactant din zonele invecinate migreaza spre zona
cu tensiune superficiala mare, ca sa refaca filmul de surfactant