UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCURESTI

Facultatea de Arhitectura
Specializarea:Arhitectura
Anul: IV

Design Urban in Orasele

inteligente

Conf. Dr. Arh.

Victoria-Marinela BERZA
Student:
Bratu Ionut-Cosmin
Grupa : 401

UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCURESTI

Cuprins:
I.Notiuni introductive despre design-ul urban si orasul inteligent
1. Oras-definitie, caracteristici
II. 1. Definitie design urban
2. Concept oras inteligent
III. Principiile dezvoltarii urbane in evolutia oraselor actuale:
1. Distributia responsabilitatilor si resurselor
2. Infrastructura urbana si teritoriala
3. Sustenabilitatea mediului ambiant
IV. Plastica urbana.
V. Viitorul oraselor

UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCURESTI

I. Orasul...
.1. Orasul este o asezare umana complexa cu anumite caracteristici
proprii de care s-au tinut seama in elaborarea unor definitii sau de
efectele pe care le manifesta.
2.Caracteristici...
In functie locul pe care il ocupa oamenii in cadrul orasului:
n raport cu tipul de; o localitate devine ora cnd cea mai mare a
locuitorilor si este ocupat n industrie ;
n raport cu locul i timpul n care se desfoar activitatea
majoritii populaiei rezidente a unei localiti;
-

n raport cu diversitatea ocupaiilor, manual sau intelectual.

Oraul a mai fost caracterizat ca triplet de categorii existeniale

fundamentale interdependente: mobilul uman, activitatea uman i
spaiul de referin, care coexist i se afl ntr-un continuu proces de
transformare prin intercondiionare de asemenea, ca produs istoric
complex ce s-a conturat printr-o transformare permanent, n
interdependen cu evoluia societii omeneti, ca rspuns la
necesitile obiective, n continu schimbare, ale colectivitilor umane ;
ori ca rezultant complex i dinamic a factorilor de ordin geografic,
social, istoric, economic, cultural, juridic, administrativ, strategic,
.a.m.d., fiind evideniat, n acest mod, legtura dintre contextul socialcultural-istoric i procesele de dezvoltare urban.
Prin urmare: oraul, formaiune teritorial de aezare a populaiei, se
definete printr-un mod propriu de existen - modul de via urban - ca
trstur specific rezultat din diversitatea activitilor, a serviciilor i a
dotrilor, diversitate.

_____________________________________________
1,2-Risc si dinamica urbana- Victoria Marinela Berza pag. 43
3

UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCURESTI

3-Risc si dinamica urbana- Victoria Marinela Berza pag. 44

II.
1.Design urban..
Design-ul urban este procesul prin care se da forma oraselor si altor
asezari umane.Arhitectura este focusata pe cladiri individuale spre
deosebire de design-ul urban se adreseaza la o scara mai mare de
grupuri de cladiri,strazi si locuri publice,orase intregi pentru a face spatiul
urban functional,atractiv si sustenabil.
Design-ul urban urmareste in primul rand legatura intre oameni si
locuri,miscare si forma urbana,natural si antropic ,in al doilea rand
urmareste design-ul,calitatea,caracterul si aspectul spatiului,cladirilor si
spatiilor dintre ele.
2. Concept oras inteligent...
Acest concept, emergent, n curs de se refer la un tip de dezvoltare
urban apt a satisfaca nevoile instituiilor, ntreprinderilor i cetenilor,
att din punct de vedere economic, social,ct i al mediului nconjurtor .
Un ora poate fi descris ca fiind inteligent, cnd investiiile n capitalul
uman, social, n infrastructura tradiional de comunicaii (de transport) i
modern (informatic), alimenteaz dezvoltarea economic
durabil,precum i o nalt calitate a vieii, cu gestionarea atent i
avizat a resurselor naturale, iar acest lucru se realizeaz prin
intermediul unei guvernri participative.
Pentru Jean Bouinot, profesor de gestiune urban la Universitatea ParisSorbonne,"Oraul inteligent este cel care tie att atragerea, ct i
meninerea ntreprinderilor care angajeaz for de munc cu nalt
calificare".4

___________________________________________
4

UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCURESTI

4 - Jean Bouinot,La ville intelligente

Printre factorii care influeneaz dezvoltarea unui ora inteligent, se
numr:
- Contextul politic
- Atingerea unui anumit nivel n dezvoltarea infrastructurii
- Dezvoltarea unui strategii de a crea un mediu concurenial
- viziunea unui ora cuprinztor idurabil
III. Principiile dezvoltarii urbane in evolutia oraselor actuale
1. Distributia responsabilitatilor si resurselor
Datorita faptului ca resursele oraselor sunt limitate stabilirea
responsabilitatilor si prioritatilor reprezinta un pas important in
dezvoltarea si mentinerea oraselor.
Cea mai importanta resursa a orasul este viata umana,resursa
fara de care orasul ar murii,de aceea s-au infintat comunitati si
institutii care sa organizeze si sa intretina fiintele umane.
Principiile de organizare instituional sunt: existena unor
unital de lucru mici i flexibile ; autonomia deciziilor simultan cu
delegarea competenelor; concertarea deciziilor n funcie de
specificul activitilor i proceselor de dezvoltare municipal;
combinarea permanent a activitii de planificare strategic cu
programele de aciune; managementul activitii generale orientat
ctre susinerea interesului general; orientarea instituiei ctre
rezultate i ctre calitatea prestaiilor; integrarea scopurilor tuturor
departamentelor specializate ntr-un set de obiective municipale;
comunicarea i controlul n sistem informatic; utilizarea tehnicilor
de coordonare modern.

_________________________________________________________
5-

Risc si dinamica urbana- Victoria Marinela Berza pag. 292

5

UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCURESTI

2.Infrastructura urbana si teritoriala

Existena utilitilor necesare evoluiei sustenabile a comunitilor umane i
dezvoltrii sistemelor urbane reprezint condiia minimal pentru orice ora
care aspir s fie admis i s reziste n competiia global; asigurarea
echilibrului sistemelor de infrastructur public constituie, dup programele de
locuire, cea mai Important intervenie a autoritii publice n dezvoltarea
urban.6
3.Sustenabilitatea mediului ambiant
Design-ul unui oras poate fi influentat si de modul de ocupare in privinta
mediul inconjurator. Oraele constituie cel mai important agent poluant al
mediului planetar i, ntruct tendina de concentrare a unei diversiti i
multitudini de activiti pe teritoriul lor se menine, ele vor continua s-i
pstreze acest loc nefericit n Clasamentul poluatorilor mondiali; pe de
alt parte, obinerea unor densiti urbane ridicate reprezint o
precondiie pentru atingerea unui nivel de eco-eficien n gestiunea
teritoriilor7

____________________________________________________________
6- Risc si dinamica urbana- Victoria Marinela Berza pag. 310
7- Risc si dinamica urbana- Victoria Marinela Berza pag. 346

UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCURESTI

IV. Plastica urbana in cadrul design-ului urban

Design-ul urban general al unui oras poate fi dat si de atmosfera
specifica si o anume compozitie spatiala rezultata prin intermediul
unor ,,puncte nodale ale spatiului urban.Spatiu urban creat din
interconectarea planurilor si fatadelor din cadrul unui oras.
,,Geometria este despre legile liniilor, suprafe elor plane i a corpurilor
tridimensionale n spaiu. Geometria ne poate ajuta s n elegem cum s
manipulm spaiul n arhitectur.
Pe de alt parte, sunt sigur de un lucru: cnd noi, arhitec ii, suntem
ngrijorai de spaiu, suntem ngrijorai cu o parte minuscul din infinitul
ce nconjoar Pmntul, i, totui, absolut fiecare cldire marcheaz un
spaiu unic in acel infinit.
Cu aceast idee n minte, ncep s schiez primele planuri i sec iuni ale
design-ului meu. Desenez diagrame spaiale i volume simple. ncerc s
le vizualizez ca i corpuri precise n spaiu i simt c este important s
simt exact cum ele definesc i separ o zon a spaiului interior de
spaiul ce le nconjoar, sau cum ele conin o parte a continuumului
spaial infinit ntr-un fel de recipient deschis.
Cldirile ce au un impact puternic mereu transmit un sentiment intens al
calitii lor spaiale. Ele adopt vidul misterios numit spa iu ntr-un mod
special i-l fac s vibreze.8

V. Viitorul oraselor
Este esential ca fiecare piesele din cadrul orasul sa comunice intre ele
cat mai bine si cu o viteza cat mai mare,dar cu cat vor fi mai multe piese
cu atat vom avea mai putin spatiu,vor aparea mai multe orase satelit iar
spatiul pe orizontala va fi insuficient,expansiunea pe verticala nu se va
putea face fara costuri din ce in ce mai mari , punand de asemenea
probleme de tehnologie si inventica.
________________________________________________
8-Thinking Architecture- Peter Zumthor

UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCURESTI

.Acest lucru poate impinge ca design-ul urban sa se schimba radical din

punct de vedere al aspectului dar si al structurii.
Chiar dac nu trim n orae spaiale arhitectura modern ne ajut s
aruncm o privire ctre viitor: cldiri futuriste i zgrie-nori ultramoderni,
care neap orizontul marilor orae, dar i adevrate insule fcute de
mna omului.
Aceasta este, cel putin, viziunea asupra careia o serie de arhitecti
discuta la mai toate simpozioanele si conferintele de urbanism. Apa,
esentiala pentru viata, este numitorul comun pentru arhitectii de
pretutindeni. Orasele viitorului nu vor fi lipsite de planuri urbanistice, dar
ceea pare mai atragator este chiar teritoriul neexplorat, nefolosit cum se
cuvine, de la suprafata marilor si oceanelor. Viitorul oraselor se va muta
pe apa, iar lipsa de spatiu din ce in ce mai mare pare problema care
duce la o astfel de viziune. Orasul plutitor, inventat de Jules Verne, are la
baza o idee simpla, dar neobinsuita pentru oameni, care, creand primele
cladiri abia dupa ce au trecut la viata agrara, s-a obisnuit ca orasele sa
fie sedentare, sa aiba adica aceeasi locatie. Casa poate calatori si se
poate deplasa, mutandu-se in functie de conditiile de mediu, de
resursele pe care le are in mediul inconjurator, dar trebuie gandita si in
asa fel incat sa nu polueze sau sa se poata alimenta cu resursele oferite
de ocean. De asemenea, daca un oras nu isi mai permite din cauza
reliefului sa se extinda pe uscat, el isi poate continua expansiunea pe
apa. Oricum ar fi, intr-un final, planurile pentru orasele acvatice ale
viitorului ridica probleme complexe: ele trebuie sa deserveasca
comunitati intregi, cu mijloace de transport in comun, sisteme de
reciclare si servicii de salubritate, cu spitale, scoli, aeroporturi si fabrici,
capabile sa pescuiasa sa creasca ferme de alge, sa foloseascaa energia
eoliana, solara si pe cea a apei. Unii arhitecti cred chiar in elaborarea
specializata a unor astfel de orase.9

UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCURESTI

Bibliografie
1,2-Risc si dinamica urbana- Victoria Marinela Berza pag. 43
3-Risc si dinamica urbana- Victoria Marinela Berza pag. 44
4 - Jean Bouinot,La ville intelligente
5- Risc si dinamica urbana- Victoria Marinela Berza
6- Risc si dinamica urbana- Victoria Marinela Berza pag. 310
7- Risc si dinamica urbana- Victoria Marinela Berza pag. 346
8-Thinking Architecture- Peter Zumthor

pag. 292